28
➧❙ 1 viat ¸a lui noica Sorin Lavric T E XT ´ equivalences arguments 2.2003

Viata Lui Noica

Embed Size (px)

DESCRIPTION

BIBLIOGRAFIE

Citation preview

  • y

    y

    p

    4

    6

    1

    viata lui noica

    Sorin Lavric

    TEXT

    equivalences

    arguments

    2.2003

  • y

    y

    p

    4

    6

    2

    edition: M. Diaconu, A. Rezus & S. Vieru (eds.)c 2003 arguments [LATEX2-edition]c 2003 Sorin Lavric (Bucharest, Romania) [text]c 2003 Salvador Dal Estate [logo Salvador Dal: Centaure]c 2001 Dinu Lazar (Bucharest, Romania) [photo C. Noica]c 2003 equivalences [pdfLATEX hyperscreen]

    This electronic edition is a non-profit publicationproduced by pdfTEX 14.h &created by LATEX2 with hyperref & hyperscreen

    pdfTEX14.h c 2001 Ha`n The Tha`nhLATEX2 c 19932001 the LATEX3 project team et al.hyperref c 19952001 Sebastian Rahtzhyperscreen c 2001-2002 Adrian Rezus [based on pdfscreen]pdfscreen c 19992001 C. V. Radhakrishnan

    typeset by romanianTEX c 19942001 Adrian Rezusprinted in the netherlands December 8, 2003

  • y

    y

    p

    4

    6

    3

    Sorin Lavric

    Viata lui Noica

    Bucuresti2003

  • y

    y

    p

    4

    6

    4

  • y

    y

    p

    4

    6

    5

    Viata lui Noica1

    Provenit dintr-o familie cu vechi radacini aromane, al carei nume putea fi gasitn secolul al XIX-lea n numeroase regiuni din sudul Dunarii, Constantin Noica, altreilea copil al lui Grigore si Clementa Noica, s-a nascut n comuna Vitanesti dinjudetul Teleorman n 12 iulie 1909. Cine ia n mna o carte a lui Noica cautnd n fisabiobibliografica data de nastere a filozofului, da peste o dubla data: 12 si 25 iulie 1909.Explicatia e simpla: n 1919, statul roman a adoptat calendarul gregorian (Bisericaortodoxa va adopta acelasi calendar cinci ani mai trziu) si, gratie decalajului de 13 zilefata de cel iulian, toate datele anterioare anului 1919 au primit, ca surplus numeric, 13unitati. Pentru a nu se crea nsa confuzii temporale, multa vreme cele doua calendareau fost folosite n paralel, si de aici cele doua numere care apar n dreptul zilei denastere a lui Noica.

    Orict ne-am stradui sa gasim n locul de nastere a lui Noica sau n familia n cares-a ivit semne prevestitoare ale vocatiei lui Noica, nu vom gasi. Comuna de cmpie,cu largi ntinderi netede nlauntrul carora ochiul nu are de ce sa se agate, Vitanestinu are nimic dintr-o asezare n care sa simti ca acolo se poate face filozofie. Daca

    1Sorin Lavric (b. 1967) graduated in general medicine (at the Carol Davila Institute, Bucharest,1993) and in philosophy (University of Bucharest, 1996). He is a member of the Romanian Society forPhenomenology [Societatea Romana de Fenomenologie] and is currently preparing a PhD Dissertationon The Ontology of Constantin Noica (University of Bucharest, promotor: Prof. Dr. Gabriel Liiceanu).His publications include The Christmas Book [Humanitas, Bucharest 1997] a translation from MartinHeidegger [Parmenide, Humanitas, Bucharest 2001; in collaboration with Bodgan Minca], a seriespapers on the philosophy of Constantin Noica, an edition of his major books Becoming unto Beingand Letters on the Logic of Hermes [Bucharest, Humanitas 1998], etc.

  • y

    y

    p

    4

    6

    6

    este adevarat ca fiecare loc si are spiritul lui, un genius loci, peisajul Vitanestiuluinu-ti ofera nici un motiv sa crezi ca, n acele mprejurimi, spiritul locului ar fi unul alfilozofiei.

    Cu familia lucrurile stau aidoma ca n cazul cmpiei: platitudine stearpa a unuineam de altfel viguros genetic si financiar, dar suferind de o nevolnicie crasa n lumeaspiritului. Simplu spus, propensiunea culturala a familiei Noica n tinuturile romanestinu a depasit niciodata pragul obisnuit al mplinirii umane, spre care tind oamenii nor-mali: capatarea unui statut social trainic, mbratisarea unei meserii aflate la moda(medic, avocat, inginer) ntemeierea unei familii solide printr-o buna alianta matri-moniala si, apoi, umplerea timpului cu tabieturi mondene: calatorii n strainatate,vilegiaturi n statiuni celebre, frecventarea unor cercuri ct mai apropiate protipen-dadei politice si financiare. In acest climat de domestica si previzibila viata, aparitialui Noica a nsemnat, n raport cu spiritul traditional al familiei, un caz aberant. Cacieste o aberatie sa-ti arati totala inaptitudine, ba chiar ntreaga desconsiderare fata detoate ndeletnicirile practice n care ceilalti membri ai familiei exceleaza. Cnd ai untata mosier mare, cu 3 500 pogoane de pamnt [pentru nceput], ale carui pasiuni sntagricultura, calaria si femeile frumoase, ba chiar cnd ai un frate medic, a carui maresi unica pasiune este rugby-ul, cum poti tu, Constantin Noica, dnd la o parte fagasulcutumei, sa te apuci sa faci filozofie?

    Iata asadar lumea n care Noica a aparut: o mprejurime naturala straina filozofiei sio familie bine mplntata n traiul cmpenesc al ethosului rustic. Partea buna a acesteistari de lucruri este ca, traind n bunastare si tihna, si primind o educatie aristocraticadupa obiceiurile vremii (guvernanta, nsusirea nca din copilarie a limbilor straine),Noica s-a pomenit la un moment dat ca poseda o natura umana slefuita de timpuriu

  • y

    y

    p

    4

    6

    7

    n vederea filozofiei. Tot ce avea de facut de acum ncolo era sa lase n voia ei, ndeplina ei manifestare, o natura care nu numai ca fusese parca anume croita pentrufilozofie, data fiind funciara inaderenta a tnarului Noica la valorile si practicile epocii,dar care, pe deasupra, beneficiase de o prelucrare culturala de pe urma careia nu seputea ivi dect ce s-a ivit: un om nascut si facut pentru filozofie. Un caz aberant, dacae sa-l judeci dupa criteriile lumii de azi, sau un caz aparte de geniu pustiu, daca e sa-lcategorisesti dupa normele filozofiei.

    Gimnaziul si clasele superioare de liceu Noica le-a facut n Bucuresti, locuind lacasa din capitala a familiei. Daca despre anii gimnaziali de la liceul Dimitrie Cantemirnu se pastreaza date biografice pe seama carora sa poti spune ceva despre tnarulNoica de atunci, n schimb, o data cu nscrierea la liceul Spiru Haret, n perioada19241928, marturiile colegilor si propriile marturisiri ti dau putinta de a schita unprim portret al adolescentului Noica. Ar fi o greseala sa ti nchipui ca Noica a fosto inteligenta prematura a carei vocatie s-a manifestat de la nceput si ntr-o formadeplina. Nu-i scria pe frunte ca e Noica, desi chipul si prestanta te duceau imediat cugndul la un om cu stofa aristocratica. In liceu a fost ntruchiparea elevului srguinciossi cuminte, care nu iese din vorba profesorilor, care nu si ngaduie gesturi de bravadascolareasca si pentru care a fi elev nseamna a avea, pe linie, note ct mai mari. Acestaa fost Noica, elevul silitor si nechiulangiu, elevul cu note ntotdeauna mari, oferind oimagine n deplin contrast cu cea a colegului sau Mircea Eliade, care, ntr-un singuran, avusese nu mai putin de cinci corigente. Intr-un cuvnt puteai citi n el viitorulsoarece de biblioteca, tnarul studios n a carui minte nu ncape alta preocupare dectcea a spiritului.

    De fapt, n sufletul lui Noica, ca de altfel n sufletul tuturor adolescentilor, poti

  • y

    y

    p

    4

    6

    8

    ntlni coexistenta a doua tendinte contrarii, a doua atitudini pe ct de opuse pe attde firesti: pe de o parte, o tendinta centripeta pe care o poti numi foarte bine

    spirit

    de fronda; pe de alta parte, o tendinta centrifuga, si anume nevoia inerenta a oricaruisuflet tnar de a se darui unei cauze din afara lui. Gratie celei dinti tendinte, cautiinstinctiv sa te definesti opunndu-te uzantelor si obiceiurilor, ncercnd sa faci ceeace ceilalti nu fac. E pornirea de a te deosebi de ceilalti, de a fi excentric, de a iesi nevidenta. Gratie celei de-a doua tendinte, simti nevoia sa-ti definesti fiinta adernd laspiritul sau umoarea ce framnta mintile semenilor tai.

    Din derularea acestor doua miscari potrivnice a prins fiinta personalitatea lui No-ica si metabolismul vietii lui interioare. Din cauza retractilitatii centripete, de frondampotriva gustului comun, Noica avea sa aleaga filozofia, citind la 18 ani Criticaratiunii pure. E greu de crezut ca la 18 ani poti ntelege mare lucru din acea carte,dar Noica, cum el nsusi marturiseste n

    Fisa clinica din Sase maladii ale spiritului

    contemporan, citind aceasta carte s-a simtit pe veci confiscat de gndirea speculativa.Aceasta e principala ndeletnicire a carei cauza poate fi gasita n atitudinea retractilade tip centripet. In schimb, n categoria gesturilor provocate de daruirea de tip centri-fug, intra nu mai putin de cinci forme de risipire sociala: poezia, gazetaria, angajareapolitica, misionarismul cultural si casatoria. Acestea snt singurele forme de risipirecarora Noica le-a cazut prada si prin care Noica s-a pierdut printre ai sai. Dar sa nuanticipam.

    Elev fiind la liceul Spiru Haret, n firea lui Noica se face simtita vibratia lirica.Incepe sa scrie poezii asa cum ncep sa scrie totii tinerii: dintr-o vaga euforie expansivasi din dorinta nemarturisita de a-si epata colegele. Nimeni nu a nceput sa scrie poeziecu alt gnd dect acela de a face curte femeilor, si chiar si atunci cnd, pe parcurs,

  • y

    y

    p

    4

    6

    9

    motivatia aceasta a fost nlocuita de o alta, freamatul interior de efuziune lirica aramas unul de sorginte erotica. Poetul scrie pentru femei chiar si atunci cnd sustinecontrariul. Noica nu a facut nici el exceptie, chiar daca poeziile pe care le-a publicatn revista Vlastarul a liceului Spiru Haret nu snt unele de spovedanie sau chemareerotica. Si poate ca o minima sinceritate fata de sine l-a facut pe el, adolescentul dornicde a face ceea ce colegii lui de generatie nu faceau, sa se ndeparteze treptat de poezie.Cu sau fara aceasta minima sinceritate se stie cu certitudine ca un cuvnt hotartorn lepadarea lui Noica de poezie a avut-o Ion Barbu. In 1927, Constantin Noica, sauDinu cum i spuneau prietenii, l-a avut drept profesor de matematica la Spiru Haretpe poetul Uvedenrodelor. Ion Barbu, dndu-si seama repede ca mintea acelor tineri nuavea nimic n comun cu frumusetea arida a constructiilor imaginare de tip matematic,le-a declarat sumbru ca snt inapti si nedemni de matematici, ca refuza prin urmaresa le mai predea matematica si ca, n timpul ce ramasese pna la terminarea anului,le va preda poezie franceza. Si astfel, traind ora dupa ora n atmosfera poeziei luiBaudelaire, Rimbaud si Villon, Noica s-a simtit ncurajat sa-i dea spre lectura lui IonBarbu cteva din exercitiile poetice proprii. Rezultatul a fost ca a primit raspicat sfatulsa renunte la poezie, caci nu ntr-acolo putea sa bata vocatia cuvntatoare a lui Noica.Si astfel, prin cuvntul unuia al carui discernamnt n materie de poezie nu putea fipus la ndoiala, Noica s-a vazut descurajat n proiectele lui lirice.

    Terminnd liceul, Constantin Noica se nscrie la Facultatea de Filozofie si Literedin Bucuresti, pe care o va absolvi n 1931. Timp de trei ani de zile va trai sub vrajacelui care a dat, ca nimeni altul, tonul filozofic al epocii interbelice: Nae Ionescu. Omulacesta cu chip de lup si cu sprncene arcuite draceste, a carui privire patrunzatoare tidadea fiori si a carei faima era direct proportionala cu scandalurile n care se lasase

  • y

    y

    p

    4

    6

    10

    trt, omul acesta desprins de tot si toate, neavnd parca nimic sfnt n el, dar reusind,printr-un har pedagogic fara pereche, sa nsamnteze n sufletul studentilor nebuniafilozofiei, omul acesta capabil sa calce n picioare orice canon universitar si orice normade conduita profesorala cu o usurinta friznd impertinenta, omul acesta care venea nfata studentilor si le spunea:

    Ehee, voi snteti studenti, asadar trebuie sa cititi. Eu?

    Eu snt profesor, asadar nu mai citesc..., ei bine omul acesta a fost, se pare, cel maimare profesor de filozofie pe care l-a avut Romania vreodata. Daca attia tineri auales filozofia n perioada interbelica, simtind ca orice ar face, nu au ncotro si tot lafilozofie trebuie sa se ntoarca, daca filozofia a devenit asadar un modus vivendi pentruniste tineri carora probabil ca nici nu le-ar fi trecut prin cap sa faca n alta situatiefilozofie este pentru ca, la un momenta dat, l-au ntlnit la Facultatea de Filozofie dinBucuresti pe Nae Ionescu. Acelasi lucru s-a ntmplat cu Noica. Fascinatia exercitatade Nae Ionescu asupra lui Noica a lasat urme indelebile, chiar daca la senectute, Noicaavea sa se dezica de Nae Ionescu, printr-o vorba pe care e bine sa o luam cum granosalis :

    A fost un sarlatan(Jurnalul de la Paltinis). Sarlatan sau nu, Nae Ionescu a

    nsemnat prezenta profesorala declansatoare a unei mari vocatii n sufletul lui Noica.Cu o natura seducatoare aproape demonica, Nae Ionescu a atras de partea filozofieimai multi tineri dect toti ceilalti profesori interbelici la un loc. Nu trebuie sa-l credempe Noica cnd spune n Jurnalul de la Paltinis ca nu a avut magistrii si ca gndirea luinu a fost confiscata de gndirea nici unui gnditor. In realitate a avut, iar daca nu maimulti, atunci cel putin unul, si acesta a fost Nae Ionescu. Cum tot asa gndirea lui afost confiscata macar de un filozof, si acela a fost Hegel.

    Desi cucerit de felul de a filozofa al lui Nae Ionescu, Noica nu a fost totusi unapropiat al acestuia. Lucrul acesta cu siguranta l-a marcat, desi nu a lasat sa se arate.

  • y

    y

    p

    4

    6

    11

    Nu era un obisnuit n casa lui Nae, cum era de pilda Mircea Vulcanescu, si nici nu i-afost asistent, precum Mircea Eliade. Ba nici macar un tnar simpatizat de Nae nu afost, asa cum era de pilda Mihail Sebastian. Adevarul este ca Nae Ionescu nu-l agreape Noica, pesemne din cauza firii sale flegmatice si excesiv de politicoase, la a careivedere aveai impresia ca ai de-a face cu un ipocrit. Cu toate ca era o prezenta discretasi retrasa, evitnd certurile si necautnd sa surprinda prin nimic, ceea ce putea adeseasa irite la Noica era tocmai felul lui de a fi excesiv de politicos. In Noica exista un prisosde atitudine curtenitoare, un surplus de umoare onctuoasa, vadita n tonul aproapemieros al vorbirii sale si n postura prevenitoare si calda amanunte care nu aveaucum sa nu te duca cu gndul la o figura ipocrita a lumii mondene. In realitate, Noicanu era un ipocrit, ci o fire flegmatica ndaratul careia se ascundea un mare luptator.Era genul de om ce nu strneste antipatii radicale, dar nici nu este din cale afara desimpatizat. Datorita acestor amanunte, Noica nu i-a placut lui Nae Ionescu.

    Cam asa era Noica n perioada studentiei. Pna si n privinta femeilor, impresialasata era asemanatoare. Conduita manierata, fara de cusur, fata de femei putea sadea senzatia ca le face multora curte, cnd de fapt conduita lui tinea de educatie sinu de patima. Noica facea o curte curtenitoare, nu una erotica. Era un maestru alconversatiei, stiind sa arate interlocutorului mai multa atentie dect primea n schimb,facndu-l pe preopinent sa traiasca cu convingerea ca este mai important dect Noica.Atentia aplicata asupra celuilalt incita cochetaria femeilor, magulite de a fi obiectulunei asemenea darnicii prevenitoare, nsa, daca ar fi fost nclinate spre o minimaintrospectie, ar fi recunoscut singure ca ceea ce le flateaza n prezenta lui Noica erapolitetea lui si att. Cu alte cuvinte, Noica nu era un crai, nu era un barbat care safaca furori. La rndul lui, pretuia femeile, dar putea si fara ele.

  • y

    y

    p

    4

    6

    12

    Terminnd facultatea, Noica este nrolat n serviciul militar ntre 1931 si 1932,la Batalionul de Vnatori de Munte de la Sinaia. Dupa terminarea stagiului militarse ntoarce n Bucuresti, unde, semn al unui vadit gest de fronda, se rade n cap sise angajeaza ca bibliotecar la Seminarul de Istoria Filozofiei, cu toate ca nimic nu-lndemna sa o faca. Neavnd griji pecuniare, lucrul ca bibliotecar timp de cteva luninu poate fi explicat dect prin dorinta lui Noica de a face ceva ce nu se facea n rndulcolegilor lui de generatie. Vroia sa faca altceva, vroia sa fie altcineva.

    In 1932 se nfiinteazaCriterion-ul, societate de cultura la ale carei ntruniri

    Noica va participa timp de aproape doi ani. PerioadaCriterion-ului are o dubla

    semnificatie: cerculCriterion-ului a reprezentat o atmosfera de emulatie culturala

    a carei intensitate a ntetit spiritul de concurenta spirituala al lui Noica; n al doilearnd,

    Criterion-ul a fost recipientul de dospire a unor ambitii nationaliste din a caror

    distilare se va naste, n sufletul lui Noica, germenii viitoarei convertiri legionare. Totiprietenii lui Noica de la

    Criterion Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Elia-

    de vor mbratisa, mai devreme sau mai trziu, cauza miscarii legionare. Cu sigurantaca Noica a fost el nsusi pus n fata acestui drum, cum tot att de sigur e ca a trebuitsa-si justifice ntr-un fel, n ochii colegilor, refuzul de a intra n Miscarea Legionaranca din anii 30. In adevar, Noica nu era un om de actiune si de angajament social.Simtea foarte bine ca, daca era sa faca ceva pentru renvierea culturala a Romaniei,calea pe care trebuia sa paseasca nu era cea a aruncarii n politica, ci cea mult maidiscreta si aparent mai putin eficienta a luptei culturale.

    In aceasta perioada, evolutia launtrica a preferintelor culturale l mpinge pe Noicaspre matematica. In ciuda verdictului necrutator pe care Ion Barbu li-l daduse acelorelevi de la Spiru Haret din rndul carora facea parte si Noica, Noica se nscrie n 1933

  • y

    y

    p

    4

    6

    13

    la Facultatea de Matematica, dar nu urmeaza dect un an cursurile ei, deoarece, destinimplacabil, aici l are ca profesor pe... Ion Barbu. Cu aceeasi hotarre cu care l sfatuisesa lase odinioara poezia, Ion Barbu i da de nteles acum ca acelasi lucru trebuie sa-lfaca cu matematica. Coincidenta aceasta nefasta, gratie careia Noica este respins dedoua ori, din lumea poeziei si a matematicii, prin interventia aceluiasi om, Ion Barbu,aduce cu o ordalie la care Noica a fost supus doar spre a-si gasi adevarata vocatie.Caci, lecuit definitiv de ispitele adolescentei si nemaiavnd altele de acest fel, Noica seva ndrepta ncetul cu ncetul catre filozofie. Dar nu nainte de a mai savrsi nca douagesturi de fronda a caror semnificatie este transparenta.

    In 1934, dnd peste capat planurile tatalui sau, a carui intentie era sa-l nsoarepe Noica cu fata dintr-o familie buna, o anume Cesianu, Noica se nsoara fulgerator,strnind pna si uimirea prietenilor apropiati, cu o tnara englezoaica pe care o cunos-cuse ntmplator ntr-o excursie: Wendy Muston. Se muta imediat la Sinaia, renuntndla fervoarea vietii capitalei si ncepe sa traduca romanele politiste ale lui Edgar Walla-ce din limba engleza pentru Editura Hertz. Va traduce de-a lungul a doi ani 8 romanepolitiste, supunndu-se parca unui program premeditat de superficialitate liber asu-mata.

    Wendy Muston nu era o femeie frumoasa, nsa firea ei, de o vioiciune si o vitalitatemolipsitoare, creau n jur o aura de entuziasm si buna dispozitie ce compensa din plinlipsa nurilor trupesti. Cu dinti mari si proeminenti, a caror dezvelire n urma fiecaruizmbet i mprumuta ceva din nfatisarea taioasa a maicilor benedictine, Wendy nuputea trezi ntr-un barbat altceva dect o consideratie ce nu depasea respectul politicoscuvenit femeilor cu slefuire culturala. Si probabil ca tocmai asta a dat fru liber hotarriilui Noica de a o alege drept consoarta: caci Noica nu se numara printre barbatii carora

  • y

    y

    p

    4

    6

    14

    o frumusete la moda, croita dupa sabloanele estetice ale epocii, sa-i poata tulburatihna. Era prea mefient fata de gustul umorilor publice pentru ca, plecndu-se n fataetalonului curent de masurare a frumusetii feminine, sa-si aleaga o femeie potrivitacestui etalon. Vroia ceva deosebit si si-a ales ceva deosebit: o amfitrioana desavrsitan pielea unei fragile si voioase doamne.

    La Sinaia va locui n vila socrilor, unde si petrecea cea mai mare parte din an,nentrerupndu-si sejurul montan dect pentru scurte drumuri la Bucuresti. Se plimba,traduce si scrie articole de gazeta pe care le trimite ziarelor bucurestene. Risipa ga-zetareasca a lui Noica, impresionanta din punct de vedere cantitativ, nu avea n ochiilui dect un singur rost: acela al formarii unui stil propriu. Noica stia prea bine ca pen-tru a ajunge sa scrie bine trebuia mai nti sa scrie mult. Ceea ce va si face, risipindu-sienergia scriitoriceasca ntr-un numar imens de articole ale caror teme acopereau toatagama posibila de subiecte publicistice: politica, cultura, viata mondena, comentariupe marginea actualitatii romanesti etc.

    Dar n 1935 Noica se mbolnaveste de tuberculoza renala. Daca e sa ne luam dupamarturia lui, cauza ar fi de gasit ntr-o raceala contractata la schi n iarna lui 1935.Versiunea este greu de crezut, caci tuberculoza este mai nti o boala a saraciei, decare Noica nu avea parte, iar mai apoi tuberculoza cere, spre a se raspndi, o climacalda, ceea ce iarasi nu era de gasit la Sinaia. Una peste alta, fara a insista asupraacestor aspecte epidemiologice, este de retinut ca Noica va contracta o pielonefritatuberculoasa grava, ca va fi operat de o somitate a lumii chirurgicale interbelice,profesorul Burghele, si ca, n urma renalectomiei practicate de Burghele, Noica varamne, de la vrsta de 26 de ani, cu un singur rinichi. Revelatia de soc pe care otraieste un om caruia i ramne, n plina vigoare a vrstei, un singur rinichi pentru

  • y

    y

    p

    4

    6

    15

    restul vietii nu poate avea ca rezultat dect ntarirea convingerii ca totul n viata tinede un fir de pai si ca, n fata ntmplarilor vietii, trebuie sa te narmezi cu o platosainterioara impenetrabila la hazardul lumii. Straniu este ca pentru Noica platosa nuva sta n credinta crestina, ci n viata launtrica pusa n slujba dobndirii unei idein filozofie. Ceea ce la altii este insurectie mistica menita a rupe cercul absurd alexistentei, la Noica avea sa capete chipul trairii exclusive n lumea ideilor.

    Eu snt

    negustor de idei, avea sa declare la proces. Desi schimnic prin fire si temperament,Noica nu a fost nicicnd o natura religioasa, si nu se poate sa nu fi uimit vazndcum, de-a lungul ntregii lui vieti, fie ca era n nchisoare, n domiciliul obligatoriusau n pustietatile alpine ale Paltinisului, Noica si-a putut cladi o lume de liniste, deexuberanta interioara si de optimism expansiv doar pe temeiul unor idei si al unorgnduri umane care, oricta pasiune ar fi strnit n sufletul lui, nu puteau fi un reazemn clipele de ananghie. Si totusi Noica asa a fost, un om a carui patima s-a consumatexclusiv n lumea ideilor laice ale filozofiei de tip clasic; o lume a unor idei ce nouani se par cteodata, vai, respingator de abstracte, dar care, pentru el, erau tot attde reale ca viata. Noica a fost asadar dintre acei oameni pentru care mntuirea, dacaexista, este de gasit n ideea pe care o descoperi prin propriile puteri.

    Pna n 1938 Noica ramne n Sinaia, dar n primavara aceluiasi an pleaca la Paris cuo bursa a statului francez, unde va sta pna n primavara lui 1939. Euforia culturala acapitalei franceze i amplifica ambitiile carturaresti: ar vrea sa citeasca tot, sa parcurgacartile tuturor filozofilor lumii, sa cuprinda ct mai repede toate gndurile lor. Un felde impetuozitate renascentista, de om dornic a sti totul, i framnta fiinta si minteasi, hotart a nu lasa nimic necercetat, ncepe, cu o migala si o aplicatie maniacala, saciteasca cartile literaturii franceze n ordine alfabetica. Dupa un an reusise sa ajunga

  • y

    y

    p

    4

    6

    16

    la litera C, sarind nsa peste Balzac, a carui grafomanie titanica l scosese din rabdaripna si pe imperturbabilul Noica.

    In noiembrie 1939, Corneliu Codreanu este asasinat din ordinul regelui Carol alII-lea. Dintr-un impuls de simpatie fata de o miscare politica la care pna atunci nuavusese ndemnul sa adere, dar la care acum, o data cu disparitia capului ei, simteanevoia sa puna umarul, Noica trimite de la Paris o telegrama catre sefii miscarii,anuntndu-si adeziunea la acest partid politic. E vorba de clasica compatimire pe careunii oameni o simt fata de cel care a suferit o nedreptate, compatimire ce culmineazaadeseori ntr-o participare generoasa la cauza celui care a suferit-o.

    Intors n tara, si pregateste lucrarea de doctorat, pe care o va sustine n mai 1940,iar n luna august a aceluiasi an va face primul gest gazetaresc de rezonanta legionara.Scoate ntr-un singur numar revista Adsum, pe care o scrie toata singur si o publicadin bani proprii, o revista al carei titlu este ct se poate de sugestiv: Adsum; cu altecuvinte

    Snt aici, snt de fata.

    In 6 septembrie 1940, Romania devine stat national legionar, iar Noica si pune nchip oficial condeiul n slujba miscarii legionare. Timp de doua luni de zile, n inter-valul septembrie-octombrie 1940, Noica va fi redactorul-sef al oficiosului de orientare[extrema] dreapta Bunavestire, si va semna 19 articole cu continut legionar.

    In octombrie 1940 pleaca la Berlin n calitate de referent de filozofie la InstitutulRomano-German. Peste numai o luna, pe 27 noiembrie, n tara este asasinat de catrelegionari Nicolae Iorga, iar Noica simte ca adeziunea lui la aceasta miscare trebuie saia sfrsit. Se spune ca ar fi avut intentia de a trimite de acolo o telegrama catre HoriaSima spre a-l nstiinta ca, asa cum la moartea lui Codreanu simtise imboldul de aintra n miscarea legionara, tot asa, acum, la moartea lui Iorga, simtea nevoia sa iasa

  • y

    y

    p

    4

    6

    17

    din ea. In realitate, Noica nu si-a dus intentia pna la capat pentru simplul fapt canu avut niciodata o asemenea intentie. Noica nu s-a dezis de miscarea legionara nicidupa moartea lui Iorga.

    Aflat la Berlin, colegii germani i cer lui Noica sa scrie o succinta istorie a filozofieiromanesti, pentru a face cunoscuta partii germane zestrea speculativa a spiritualitatiiromanesti. Cu un optimism netulburat Noica se asterne pe treaba, ncredintat fiind calucrul la o asemenea carte nu poate dura mult. Dar curnd optimismul i este nlocuitde stupoare, caci Noica are brusc revelatia trista ca, vrnd sa scrie o istorie a filozofieiromanesti, nu are de fapt despre ce anume sa scrie. Gndul acesta umilitor ca nuexista o filozofie romaneasca si ca el apartine unui culturi careia nu i se poate atribuio filozofie proprie este prghia dureroasa ce l va mpinge pe Noica ca, pe tot restulvietii, sa caute sa puna temelia unei filozofii romanesti.

    In primavara anului 1941 Noica se ntoarce n tara unde, razboiul fiind n plinadesfasurare, este de ndata mobilizat, dar, supus unui examen medical succint, estedeclarat inapt pentru serviciul militar din cauza lipsei unui rinichi.

    In ianuarie 1942 i se naste un baiat, Razvan, si peste doi ani o fetita, Dina. Ne egreu sa ni-l nchipuim pe Noica n postura de tata: oricum am cauta sa ni-l imaginam,e ceva n firea lui Noica care mpiedica orice apropiere de imaginea unui tata.

    Oamenii

    mari nu snt buni, scrie Noica n Jurnalul filozofic,caci ei nu traiesc pentru ceilalti,

    ci pentru spiritul din ei. Noica traia pentru spiritul din el, nu pentru semeni si nicipentru copii.

    Anul 1943 l gaseste pe Noica n Bucuresti, unde va candida pentru prima si ultimaoara la un examen de ocupare a unui post universitar: postul de conferentiar la catedrade Filozofia istoriei si culturii. Drept contracandidati Noica i-a avut pe Mircea Eliade

  • y

    y

    p

    4

    6

    18

    si pe un anume Ion Zamfirescu, al carui nume astazi nu ne mai spune nimic. Ceeace este uimitor n acest episod este ca Noica a anexat dosarului prezentat comisiei deexaminare o declaratie de intentie n care marturisea ca, n caz n care Mircea Eliade,atasat cultural la Lisabona n acea vreme, se prezenta la examen, el, Noica, ntelegeasa se retraga. Noica recunostea n acest fel ca Eliade este mai pregatit si mai demnde a ocupa acest post. Este una din putinele dovezi de onestitate culturala pe carecultura romana, viespar de orgolii si frecusuri meschine, le poate nfatisa luminei zilei.Soarta a vrut ca Eliade sa nu se prezinte la concurs, cum asijderea a vrut ca Noica sapiarda concursul n favoarea celui de-al treilea candidat.

    Vara anului 1944, prevestitoare a unor rasturnari drastice n istoria lumii, silesteautoritatile romane sa-i mobilizeze chiar si pe soldatii necombatanti. In consecinta,Noica este nrolat ca translator si, semn vadit al scurgerii capricioase a istoriei, vandeplini acest rol mai nti n lagarul de prizonieri americani din Timis, pentru caapoi, n septembrie 1944, sa l gasim n lagarul de prizonieri... germani din Craiova.Imediat dupa 23 august 1944, soldatii americani, parasind lagarul din Timis spre alua drumul Occidentului, i-au propus lui Noica sa plece mpreuna cu ei. Acela a fostmomentul cnd Noica a avut de ales: sa ramna n tara si sa nfrunte colapsul Romanieimpreuna cu ea, sau sa plece n Occident si sa lupte de acolo mpotriva opresiuniisovietice. Alegerea lui Noica a fost sa ramna aici.

    Dupa demobilizare, Noica se ntoarce la Sinaia, dar vremea tihnei si a meditatiilorsolitare trecuse. Reforma Agrara din 1945 i confisca familiei Noica cea mai mare partea pamntului, iar lui Grigore Noica, cardiac cronic, inima nu i rezista de atta suparare.Moare n 1946, iar Constantin Noica devine brusc capul familiei, fiind silit sa preiaatributiile de administrator peste singura mosie ce le mai ramasese, cea de la Chiriacu,

  • y

    y

    p

    4

    6

    19

    o suprafata de pamnt de 50 de hectare. Asa ca n aceasta perioada l gasim la mosiaChiriacu de lnga Alexandria, ncercnd sa faca o munca la care nu se pricepea si pecare, de altfel, o detesta din toata inima. Tot n aceasta perioada, mai precis ncepnddin 1944, Noica si ridicase n Padurea Andronache de lnga Bucuresti o casa de vara,un chalet dupa model elvetian cu un singur etaj, al carei rost nu putea fi dect unulsingur: sa adaposteasca o scoala de filozofie asa cum si dorise Noica nca din anul1940, anul scrierii Jurnalului filozofic:

    Visez o scoala n care sa nu se predea, la drept

    vorbind, nimic. (Jurnal filozofic) Asa se face ca n 19451946 Noica si alterneazaperioadele de stat la mosia Chiriacu cu scurte sederi la casa Andronache. Aici Noicasi-a vazut, pentru prima data si pentru scurt timp, visul cu ochii.

    Sa ne transpunem pentru o clipa n atmosfera acelei vremi. Desi Romania aveasa mai fie pna n decembrie 1947 monarhie, teroarea sovietica s-a insinuat otravitornca de la nceputul anului 1945. Era o teroare insidioasa, dar tenace, fiind exercitatanumai la adapostul ntunericului. Brusc aflai ca a mai fost ridicat un vecin, ca a maidisparut un om politic, ca o cunostinta plecase nu se stie unde sau ca o ruda fusesechemata spre a da explicatii. La lumina zilei nu se ntmpla nimic, caci n mod oficialnca se respira aerul democratiei, dar deja frica patrunsese n sufletele oamenilor. Eibine, n aceasta perioada, Noica nu gasise ceva mai bun de facut dect filozofie. Taramoare si... Numai ca nu asa stateau lucrurile, caci Noica nu facea filozofie pentru ca,din dispret luciferic fata de tara, si vedea de pretioasele lui tabieturi spirituale, cipentru ca, gratie naturii lui, el nu putea face altceva. Daca a fost un om asupra caruiamprejurarile exterioare nu au putut exercita dect o influenta minima, acela a fostNoica. Asadar, n aceasta perioada, Noica nu gaseste altceva mai bun de facut dectscoala filozofica. Trec anii si, cu domiciliul obligatoriu la Cmpulung, lipsit de bani

  • y

    y

    p

    4

    6

    20

    si de statut social, Noica, traind ntr-o austeritate friznd mizeria, nu gaseste asadaraltceva mai bun de facut dect... scoala de filozofie. Urmeaza nchisoarea, este eliberat,se muta n Bucuresti, traieste ntr-un prapadit de apartament n Berceni si, urmaritdiscret de Securitate, Noica nu gaseste altceva mai bun de facut n apartamentul lui dedoua camere dect... scoala de filozofie. Iese la pensie, si lasa nevasta si apartamentuldin Bucuresti, se urca n creierii muntilor si, timp de 12 ani de zile, ntr-o saracie luciesi ntr-un mediu natural salbatic, Noica nu gaseste altceva mai bun de facut dect...scoala de filozofie. Aceasta a fost una din trasaturile de caracter cele mai izbitoareale lui Noica: ca n ciuda maleabilitatii politicoase si prevenitoare de care stia sa deadovada fata de semeni, omul acesta era acolo, n ungherele numai de el stiute ale fiinteisale, de o inflexibilitate draconica. A vrut scoala, a facut pna la urma scoala, a vrutsa aiba o idee, a avut pna la urma o idee, a vrut sa scrie carti de filozofie, a scris pnala urma carti de filozofie.

    Intrunirile de la casa Andronache aveau nfatisarea unor matinee, dineuri sau seratemuzicale, dupa partea de zi n care protagonistii scolii se ntlneau. Pe acolo au trecutMircea Vulcanescu, Alexandru Dragomir si Mihai Radulescu. Nu lipseau domnisoarelesi doamnele,

    cuconetul din lumea buna, a caror prezenta, se stie bine, aduce o nota

    de caldura si pitoresc n uscaciunea livresca a cercurilor de filozofie. Aici se cntau lapiane cteva piese de Bach sau Haendel, se recitau poezii de Rilke sau Byron, si apoiunul dintre tinerii filozofi tinea o prelegere n fata auditoriului. Se serveau dulciuri,cafele si bauturi racoritoare.

    In 1946, cnd teroarea se ntetise si viitorul Romaniei se ncadra n mod previzibiln conturul sumbru al rusificarii progresive, Noica face un gest ce nu poate sa nustrneasca uimirea: se duce la Tribunalul Poporului din Bucuresti si se autodenunta ca

  • y

    y

    p

    4

    6

    21

    fost legionar si chiabur. Ii putem gasi felurite motivatii gestului lui Noica, de pilda canu a mai ndurat incertitudinea si tensiunea acelor zile si s-a gndit sa curme calvarul,sau ca, dintr-un curaj nebunesc a simtit nevoia sa fie solidar cu cei care, odinioara,mersesera alaturi de el pe trotuar si care, acum, nfundau puscariile. Important esteca cei care ntruchipau autoritatea din acel tribunal l-au privit ca pe un picat din lunasi i-au cerut sa se duca acasa.

    Dndu-si seama ca soarta lui culturala e pecetluita si ca trecutul lui legionar vapluti ca un sceptru malefic asupra viitorului familiei, Noica divorteaza n 1947 deWendy, pentru a-i da acesteia si copiilor posibilitatea de a pleca din tara. Divortul areloc, dar Wendy, n ciuda straduintelor depuse pe lnga autoritati, va primi dreptul saplece din tara abia n 1955. Pna atunci, Wendy, mpreuna cu cei doi copii, va traintr-o mizerie grea, fara nici un ajutor din partea statului, fiind bunaoara silita, pentrua supravietui, sa dea lectii de limba engleza.

    In 1948 colectivizarea i va lua lui Noica si hectarele mosiei de la Chiriacu, expro-piere care, daca pe un altul l-ar fi adus la disperare, pe Noica l-a daruit cu sentimentulunei uriase eliberari: scapase n sfrsit de supliciul administrarii unei proprietati cenu-i trezea dect oroarea aristocratului ce se pomeneste vechil peste propriul pamnt.Reactia de usurare pe care Noica a resimtit-o la pierderea mosiei este semnul cel mailamurit al constitutiei lui interioare. Asemeni unui anahoret caruia nu-i pasa de pose-siunea materiala, ba chiar o percepe pe aceasta ca pe o povara menita a-i lua timpulpe care nu ntelegea sa-l petreaca dect n lumea gndirii, Noica, structuraliceste, aveao viziune asupra lumii n virtutea careia orice posesie materiala este o piedica n calealibertatii individuale (vezi Manuscrisele de la Cmpulung). Noica era convins ca omultrebuie sa fie eliberat de servitutile materiale spre a trai slobod si deplin n univer-

  • y

    y

    p

    4

    6

    22

    sul culturii. Tot ce mpiedica omul sa fie o fiinta culturala trebuia nlaturat, iar unadin piedicile apasatoare n calea mplinirii culturale a omului era proprietatea privata.Cum sa te mai preocupi de tine si de cultura daca mintea ta e macinata de grijilelegate de ceea ce posezi? Si atunci ce e rau n faptul ca omului i se ia cauza grijilorsale?

    In mai 1949, cnd opresiunea ncetase de mult de a mai fi una nvaluita n discretiaarestarilor nocturne si cnd masurile punitive de nlaturare a oricarui potential oponentse luau la lumina zilei, autoritatile comuniste si ndreapta n fine atentia asupra luiNoica, expulzndu-l din Bucuresti si claustrndu-l n provincie. I se impune domiciliuobligatoriu la Cmpulung-Muscel, cu interdictia de a parasi mprejurimile orasului.Aici, n ciuda previziunilor pragmatice pe care le putem face n genere despre evolutiainterioara a unui om caruia i se luase totul, pentru Noica ncepe cea mai fecundaperioada a vietii sale. Sa ne transpunem n pielea lui: i se luasera proprietatile, familia,statutul social, dreptul de a publica carti. Era o persona non grata. Noua oameni dinzece, daca ar fi pusi ntr-o asemenea situatie precara, nu vor gasi resurse interioarepentru a continua sa traiasca. Numai ca Noica, cu o alcatuire interioara gratie careiasi putea gasi motivatia de a trai si de a face filozofie chiar si n mprejurarile n caren mod normal un om nu mai poate gasi nici o motivatie, a nceput abia acum sa fieadevaratul Noica. Pna atunci Noica fusese un intelectual sobru si de buna facturaculturala, dar nimic mai mult. Era un exeget stralucit, un traducator bun si un eseistcu talent narativ. Dar aceste nsusiri nu pot face dintr-un intelectual un mare filozof.Mai e nevoie de ceva, de o fulguratie interioara, de o rasucire crncena n interiorultau si de ridicarea insurectionala mpotriva lumii ce ameninta sa te doboare. Iar Noicatocmai asta a facut. In fond, morala ce se desprinde din cei aproape 10 ani petrecuti la

  • y

    y

    p

    4

    6

    23

    Cmpulung este ca, atunci cnd nu mai esti nimic din punct de vedere social, poti ncasa fii totul printr-o idee. Sau cu alte cuvinte: cnd nimic nu te ndeamna sa continuiabia atunci merita sa continui cu adevarat.

    La Cmpulung, Noica si-a capatat ideea filozofica si totodata si-a trasat principalelecoordonate ale filozofiei sale de mai trziu. Tot ce va face ulterior n filozofie si aregermenii initiali n aceasta perioada de

    delir cultural cum el nsusi o numeste n

    Jurnalul de la Paltinis.

    Tot la Cmpulung o va ntlni n mai 1949 pe Mariana Nicolaide, aflata acolompreuna cu copilul ei si cu parintii primului ei sot. Sotul ei murise pe front, la unan dupa casatorie, iar Mariana Nicolaide, desi avea buletin de Bucuresti, prefera sa-sipetreaca timpul la Cmpulung, alaturi de socrii aflati aici n domiciliu fortat. Noicase va casatori cu Mariana n 1953, ceea ce va nsemna pentru Mariana pierdereabuletinului de Bucuresti.

    In cei 10 ani petrecuti aici, Noica va da fiinta celei de-a doua ipostaze a scoliisale filozofice, fiind frecventat de prieteni si cunostinte din Bucuresti: Nicu Steinhar-dt, Alexandru Paleologu, Mihai Radulescu, Arsavir Acterian. Aceasta scoala sui ge-neris, mai degraba un seminar filozofic pentru oameni cu gusturi fine si rafinat dis-cernamnt cultural, s-a desfasurat n cadrul unor ntruniri clandestine n casa lui Noicadin Cmpulung.

    In 1958, puterea comunista, recurge la un val de arestari n toata tara ca masuraprofilactica de ntmpinare a unor evenimente asemanatoare Revolutiei din Ungariadin 1956. In consecinta, Noica este arestat, anchetat la Malmaison si apoi la sediulSecuritatii din Pitesti, fiind n cele din urma trimis n judecata si condamnat la 25de ani de munca silnica cu confiscarea ntregii averi. Alaturi de el vor fi arestati toti

  • y

    y

    p

    4

    6

    24

    participantii la seminariile private organizate de Noica la Cmpulung, iar lotul lor vapurta la proces numele de grupul Noica. Noica va executa la Jilava 6 din cei 25 deani de nchisoare, fiind eliberat n august 1964.

    Din 1965 se stabileste n Bucuresti, unde va lucra ca cercetator la Centrul deLogica, avnd drept domiciliu un apartament cu doua camere in Berceni, pe stradaOrnamentului. In acest apartament, Noica va tine seminarii private pe marginea fi-lozofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanti se numara mai tineriisai colegi de la Centrul de Logica (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Arta (GabrielLiiceanu si Andrei Plesu). In 1974, Noica si schimba domiciliul mutndu-se n DrumulTaberei, ntr-un apartament cu doua camere, unde locuieste si astazi cea de-a doualui sotie, Mariana Noica.

    In 1975 iese la pensie si, despovarat de servitutile cetatenesti fata de stat, si ca-uta n mprejurimile muntoase ale Sibiului un loc unde sa se poata aseza pentru totrestul vietii, cu gndul de a face filozofie. Mai nti incercase la Snagov in vila Aslan,unde, neavind bani sa plateasca chiria, oferea chelnerilor si administratorului vilei,drept compensatie pentru contravaloarea chiriei, meditatii de engleza. Apoi ncearcala Cisnadie si Cisnadioara, dar, ntmpinnd conditii care nu erau pe placul lui (clima,cazare, masa zilnica), se va stabili definitiv la Paltinis. Acolo, n numai ctiva ani dezile, Noica va da fiinta celei mai originale scoli de filozofie pe care istoria culturala atarilor din fostul lagar comunist a cunoscut-o (vezi Gabriel Liiceanu, Jurnalul de laPaltinis, Humanitas, 21996). Gratie lui Noica, filozofia a cunoscut n Romania comu-nista o notorietate cum nu mai cunoscuse si cum nu va mai cunoaste vreodata. In aniibatrnetii, Noica oferea imaginea unui barbat uscativ, plin de entuziasm si dovedind orabdare politicoasa cu oricine venea la Paltinis ca sa-l vada. Ticurile tineretii se accen-

  • y

    y

    p

    4

    6

    25

    tuasera, capatnd nsa patina vrstei si staiful personalitatii omului. Dregerea glasului,cu care Noica si preceda orice cuvnt, avea ceva din ritualul meticulos cu care uniibarbati fumatori de pipa si dreg vocea nainte de a spune ceva. Gesturile onctuoases-au pastrat si ele, fiind nsotite de aceeasi atitudine curtenitoare si prevenitoare pecare Noica a avut-o dintotdeauna.

    In urma unui accident stupid petrecut n 27 noiembrie 1987 (vrnd sa prinda sausa alunge un soarece ce nimerise n camera lui, s-a mpiedicat de marginea covoruluisi a cazut), Noica si-a fracturat soldul si, din cauza emboliei survenite cteva zile maitrziu, avea sa moara prin edem pulmonar la Spitalul Clinic din Sibiu n ziua de 4decembrie 1987. Gratie insistentelor discipolilor sai si prin interventia mitropolituluiAntonie Plamadeala, Noica a fost nmormntat acolo unde si marturisise dorinta sa fienmormntat: n preajma Schitului din Paltinis, lnga biserica cu hramul

    Schimbarea

    la fata.

  • y

    y

    p

    4

    6

    26

  • y

    y

    p

    4

    6

    27

  • y

    y

    p

    4

    6

    28