4
VASCULARIZATIA SI INERVATIA INIMII Inima este irigata de catre cele doua vene coronare (stanga si dreapta), cu originea in aorta ascendenta. Coronara stanga, dupa un scurt traiet, se bifurca in ramura interventriculara anterioara are coboara in santulinterventricular anterior si in artera circumflexa care strabate santul coronar stang. Artera coronara dreapta se fixeaza in santul coronar drept si coboara prin santul interventricular posterior. Arterele coronare dau nastere laramuri colaterale, care sunt de tip terminal, irigand regiuni din miocard,neanastomozandu-se intre ele. Daca una dintre aceste colaterale se obtureazaprintr- un spasm prelungit sau printr-un tromb (embolus), teritoriul respectiv nu maiprimeste substante nutritive si oxigen, se necrozeaza si aoare infarctul. Sangele venos al inimii este colectat de vene, si anume: vena marea inimii, care urca prin santul interventricular anterior, vena mijlocie a inimii, careurca prin santul interventricular posterior, si vena mica a inimii, care strabatesantul coronar drept. In cele din urma, sangele colectat de acestea ajunge in sinusulcoronar (din santul atrioventricular stang) – colectorul venos principal al inimii.Sinusul coronar se deschide in atriul drept printr-un orificiu prevazut cu valvulaThebesius. Limfa inimii ajunge in ganglionii traheobronsici si mediastinali,dupa ce a facut statie in ganglionii

Vascularizatia Si Inervatia Inimii

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Vascularizatia Si Inervatia Inimii

VASCULARIZATIA SI INERVATIA INIMII

Inima este irigata de catre cele doua vene coronare (stanga si dreapta), cu originea in aorta ascendenta. Coronara stanga, dupa un scurt traiet, se bifurca in ramura interventriculara anterioara are coboara in santulinterventricular anterior si in artera circumflexa care strabate santul coronar stang.

Artera coronara dreapta se fixeaza in santul coronar drept si coboara prin santul interventricular posterior. Arterele coronare dau nastere laramuri colaterale, care sunt de tip terminal, irigand regiuni din miocard,neanastomozandu-se intre ele. Daca una dintre aceste colaterale se obtureazaprintr-un spasm prelungit sau printr-un tromb (embolus), teritoriul respectiv nu maiprimeste substante nutritive si oxigen, se necrozeaza si aoare infarctul.

Sangele venos al inimii este colectat de vene, si anume: vena marea inimii, care urca prin santul interventricular anterior, vena mijlocie a inimii, careurca prin santul interventricular posterior, si vena mica a inimii, care strabatesantul coronar drept. In cele din urma, sangele colectat de acestea ajunge in sinusulcoronar (din santul atrioventricular stang) – colectorul venos principal al inimii.Sinusul coronar se deschide in atriul drept printr-un orificiu prevazut cu valvulaThebesius.

Limfa inimii ajunge in ganglionii traheobronsici si mediastinali,dupa ce a facut statie in ganglionii intermediari (asupra carora a Francisc Rainer arealizat un studiuin profunzime). Unul dintre acesti ganglionise gaseste pe fataanterioara a aortei ascendente,

Inervatia extrinseca a inimii este asigurata de nervii cardiaci, proveniti din vag si simpatic. Din vag se desprind nervii cardiaci (superiori si

inferiori), cat si nervii cardiaci toracali. Exista 3 nervi cardiaci simpatici:

- superior – origine: ganglionul cervical superior- mijlociu – origine : ganglionul cervical mijlociu- inferior – origine : ganglionul stelat

Nervii cardiaci simpatici si parasimpatici se impletesc formandplexul cardiac, localizat sub crosa aortei. In centrul acestui plex se afla ganglionul Wri

Page 2: Vascularizatia Si Inervatia Inimii

STRUCTURA INIMII

Din punct de vedere morfologic, inima este alcatuita din trei tunicisi anume epicardul (fata externa), miocardul (regiunea mediala), endocardul (fatainterna).Epicardul este foita viscerala a pericardului seros si acopera completexteriorul inimii. Cealaltă foiţă a pericardului seros este parietală şi acoperă faţaprofundă a pericardului fibros, care are forma unui sac rezistent, cu fundul aşezatpe diafragm. Pericardul fibros protejeaza inima El este legat prin ligamente deorganele din jur - stern, coloană vertebrală şi diafragmă. Miocardul,

stratul cel mai gros din structura inimii, cuprinde miocardulcontractil, de execuţie, şi miocardul embrionar, de comandă — ţesutul nodal.Fibrele miocardului contractil sunt dispuse circular în atrii şi oblic în ventricule.Musculatura atriilor este complet separată de musculatura ventriculelor, legăturaanatomică şi funcţională fiind realizată de ţesutul nodal, alcătuit dintr-omusculatură specifică, ce păstrează caracterele embrionare. Structural, ţesutulnodal se deosebeşte de cel de execuţie prin aranjamentul neregulat al miofibrilelorcare trec de la o celulă la alta, formând reţele, şi prin abundenţa sarcoplasmei,bogată în glicogen.Ţesutul nodal cuprinde:

- nodulul sinoatrial Keith-Flack, in atriul drept in proximitatea varsarii venei cave superioare

- nodulul atrioventricular Aschoff-Tawara, situat deasupra orificiului atrioventricular drept

- fasciculul atrioventricular Hiss, care pleaca din nodulul atrioventricular si se gaseste la nivelul portiunii membranoase a septului interventricular. Deasupra portiunii musculare a septului interventricular, fasciculul atrioventricular se imparte in doua ramuri care coboara in ventricul si formeaza reteaua Purkinje.

Endocardul reprezinta foita endoteliala ce captuseste interiorul inimii. El trece fara intrerupere de la atrii la ventricule, acoperind si valvulele, cordajeletendinoase si muschii papilari. Endocardul de la nivelul atriilor se continua cuintima venelor si arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stangi.

Pericardul este sacul fibros care inveleste inima in exterior, o seroasa carecuprinde, ca si pleura, doua foi : una viscerala, care acopera miocardul, si altaparietala, care vine in contact cu organele de vecinatate.Intre cele doua foi se aflacavitatea pericardiaca.

Page 3: Vascularizatia Si Inervatia Inimii

COMPENDIU DE CARDIOLOGIE CEZAR OCTAVIAN MOROSANU

COMPENDIUM

DE

CARDIOLOGIE

UMANA