CONTABILITATE

1. Pe 30 iunie N, societatea M achiziţioneazã 80% din acţiunile societãţii F. Cu ocazia

achiziţiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o

datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achiziţiei societatea F a obţinut un

rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obţinut un rezultat de 70.000 u.m.

Durata de viaţã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare).

Rezultatul consolidat al grupului format din societãţile M şi F este de:

(a) 32.000 u.m.;

(b) 31.832 u.m.;

(c) 101.832 u.m.;

(d) 100.000 u.m.;

(e) 110.000 u.m.

2. Domnul Z deţine 70% din acţiunile societãţii Alfa, restul de 30% fiind deţinute de un

acţionar minoritar. Alfa deţine 65% din capitalul societãţii Beta. Care din urmãtoarele

afirmaţii este adevãratã?

(a) domnul Z şi societatea Beta sunt pãrţi legate ale societãţii Alfa;

(b) domnul Z nu este parte legatã a societãţii Alfa;

(c) doar domnul Z este parte legatã a societãţii Alfa;

(d) Alfa nu este parte legatã a societãţii Beta;

(e) Beta nu este parte legatã a societãţii Alfa

3. Societatea Alfa achiziţioneazã la 1.01.N un echipament la preţul de 10.000 u.m.

Managerii estimeazã o duratã de viaţã utilã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 1.000 u.m.

Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie este 2). La

sfârşitul exerciţiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se procedeazã la testul de

depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La sfârşitul exerciţiului N+3, durata

1

de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea rezidualã este reestimatã la 900

u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã

deprecierea s-a diminuat şi în urma testului se determinã o valoare recuperabilã de 5.800

u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor.

Determinaţi valoarea la care este evaluat în bilanţ echipamentul la sfârşitul exerciţiilor N,

N+1, N+2, N+3 şi N+4.

4. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate,

a activelor circulante şi a capitalurilor proprii:

– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;

– construcţii 954.000 u.m.;

– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;

– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

– materiale consumabile 268.000 u.m.;

– furnizori-debitori 64.125 u.m.;

– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.;

– amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;

– rezerve 280.500 u.m.;

– subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.;

– capital social 800.000 u.m.;

– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.;

– mãrfuri 65.000 u.m.;

– terenuri 255.000 u.m.;

– rezultat reportat 56.000 u.m.

5. Determinaţi cifra de afaceri netã şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA,

despre care se cunosc urmãtoarele informaţii (valori exprimate în mii lei): venituri din

vânzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000;

TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii şi

2

redevenţe 10.000.000; cheltuieli cu remuneraţiile personalului 20.000.000; subvenţii

pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar

15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).

6. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (acţiuni) emise de BETA la un preţ de

vânzare de 120.000 lei/acţiune. ALFA a achiziţionat titlurile BETA la un preţ de 100.000

lei/acţiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceastã tranzacţie?

7. Determinaţi marja brutã pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmãtoarele

informaţii (în mii lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; TVA

colectatã 25.000.000; venituri din vânzarea de semifabricate 25.000.000; venituri din

vânzarea mãrfurilor 15.000.000; intrãri de produse finite 65.000.000; ieşiri de produse

finite 36.000.000; cheltuieli cu mãrfurile 10.000.000; intrãri de semifabricate 2.000.000;

ieşiri de semifabricate 1.000.000.

8. Se considerã urmãtoarele structuri bilanţiere:

a) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o

perioadã mai mare de 1 an de la data închiderii exerciţiului;

b) datorii furnizori cu scadenţã în cadrul urmãtoarelor 12 luni care succed datei închiderii

exerciţiului;

c) titluri negociabile pe piaţã a cãror realizare se prevede într-un termen mai mare de 1 an

de la data închiderii exerciţiului;

d) creanţe clienţi ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o

perioadã mai micã de 12 luni de la data închiderii exerciţiului;

e) partea rambursabilã pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;

f) partea scadentã la o datã superioarã unui an a unui împrumut obligatar.

3

În conformitate cu norma internaţionalã IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare“,

constituie elemente necurente:

a) 1+3+6;

b) 1+2+4+5;

c) 1+5+6;

d) 3+6;

e) 5+6.

9. Se cunosc urmãtoarele informaţii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000;

venituri în avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de

constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane

pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli în avans

6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea

mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenţa mai mare

de un an); prime de rambursare a obligaţiunilor 200.000; clienţi 800.000; împrumuturi

din emisiunea de obligaţiuni 2.000.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 1.000.000).

Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total activ“ şi „Total activ minus

obligaţii curente“ (capitaluri permanente):

a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;

b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;

c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;

d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;

e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

10. Se dau urmãtoarele informaţii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000;

provizioane pentru deprecierea creanţelor clienţi 50.000; provizioane pentru garanţii

acordate clienţilor 700.000; credite primite de la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenţa în

anul urmãtor 200.000); clienţi creditori 100.000; clienţi 500.000; cheltuieli în avans

400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute

4

în anul urmãtor); subvenţii pentru investiţii 300.000; casa şi conturi la bãnci 2.000.000;

furnizori 500.000 (din care cu scadenţa în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri

1.000.000; mãrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000. Valoarea postului „Active

circulante respectiv obligaţii curente nete“ (Fondul de Rulment) este de:

a) 1.870.000;

b) 2.628.000;

c) 2.670.000;

d) 2.570.000;

e) 2.550.000.

11. Nu pot fi incluse în valoarea unei imobilizãri corporale urmãtoarele cheltuieli:

1. cheltuielile cu serviciile acordate dupã vânzare;

2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului;

3. cheltuielile cu reparaţiile de volum mare care amelioreazã performanţa activului;

4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de producţie care diminueazã costurile;

5. cheltuielile de întreţinere.

a) 1+2+5;

b) 2+3+4;

c) 1+4+5;

d) 2+4+5;

e) 2+3+5.

12. În exerciţiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program

informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, creşterea rapiditãţii de

prelucrare a datelor şi adaptarea pentru lucrul în reţea. Valoarea totalã a modernizãrii s-a

ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achiziţie al programului informatic este de

200.000.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de

5

100.000.000 lei. Durata de viaţã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizaţi

influenţele modernizãrii asupra programului informatic.

13. Fie un utilaj amortizabil pe o duratã de 8 ani, începând cu 1 ianuarie N, prin metoda

degresivã. Valoarea amortizabilã este de 80.000 u.m. iar coeficientul de degresie este de

2. La sfârşitul exerciţiului N+2, amortizarea cumulatã şi valoarea rãmasã neamortizatã

sunt de:

a) 62.450; 33.750;

b) 46.250; 37.530;

c) 25.642; 75.330;

d) 62.450; 37.530;

e) 46.250; 33.750.

14. Despre un utilaj se cunosc urmãtoarele informaţii:

– cost de achiziţie 120.000.000 lei;

– durata de amortizare 10 ani;

– metoda de amortizare liniarã;

– valoarea rezidualã estimatã 20.000.000 lei.

La sfârşitul celui de-al patrulea an, se trece la metoda de amortizare degresivã.

Coeficientul de degresie este 2. Se reestimeazã durata de utilizare la 8 ani iar valoarea

rezidualã la 15.000.000 lei. La sfârşitul celui de-al cincilea an valoarea rezidualã este

reestimatã la 0. Sã se întocmeascã tabloul de amortizare al utilajului.

15. Nu reprezintã costuri ale îndatorãrii:

a) dobânzile aferente descoperirilor de cont;

b) amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor;

c) redevenţa aferentã contractelor de locaţie operaţionalã;

d) dobânda aferentã creditelor bancare pe termen lung;

6

e) amortizarea costurilor de emisiune ale împrumuturilor obligatare.

16. Care din urmãtoarele afirmaţii nu este adevãratã potrivit referenţialului internaţional:

a) potrivit tratamentului contabil alternativ permis, costurile îndatorãrii care sunt direct

atribuibile achiziţiei, construcţiei sau producţiei unui activ calificabil sunt incluse în

costul

acelui activ;

b) costurile împrumuturilor capitalizate nu trebuie sã depãşeascã costurile angajate în

timpul perioadei respective;

c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de timp

nu sunt active calificabile;

d) capitalizarea înceteazã când se realizeazã cea mai mare parte a activitãţilor necesare

pentru pregãtirea activului calificabil în vederea utilizãrii prestabilite.

e) o întreprindere poate sã capitalizeze costurile împrumuturilor pentru anumite active

calificabile şi sã le recunoascã pe cheltuieli pe altele.

FISCALITATE

1. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă

normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de TVA cu art

153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui B din Franţa,

urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le returneze. Analizaţi speţa

din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce

revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează.

2. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile

7

3. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu

protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar

veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.

ANALIZĂ DIAGNOSTIC

1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul unei intreprinderi despre

care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli

salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe

profit 200 u.m., cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea

mijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul

anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.m..

2. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanței financiar contabile‐ care prezintă următoarea situație financiară:

Indicator 31.12.n Imobilizări 2000 Stocuri 1000 Creante 20000 Disponibilități 300 Capitaluri proprii 20000 Datorii mai mari de un an 2000 Datorii de exploatare 1300 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

3. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societății ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos şi să se analizeze evoluția acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1 (u.m.) Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000 Subventii de exploatare 2000 1500 Producția vândută 20000 22000 Producția imobilizată 0 1000 Cheltuieli cu materii prime 3000 4000 Costul mărfurilor vândute 0 800 Cheltuieli salariale 7000 7800 Cheltuieli cu amortizarea 300 400

8

Cheltuieli cu chirii 1500 1500 Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500 Impozit pe profit 1000 1000

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel: Construcţii 30.000 lei Amortizarea construcţiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienţi 2000 lei Clienţi incerţi 700 lei Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei Conturi la bănci în lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vărsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei; e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.

9

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

2. Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?

3. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice.

2. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacţii să comporte erori semnificative datorate insuficienţei controlului intern reprezintă: a) risc inerent; b) risc de audit; c) risc de nedetectare.

2. Imaginea fidelă este: a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor; b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.

10

3. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei.

4. Dacă auditorul concluzionează că nerespectarea unui text legal are consecinţe semnificative asupra situaţiilor financiare ale băncii nu au fost corect preluate în aceste situaţii financiare, el trebuie să exprime: a) o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabilă; b) o opinie fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţie; c) o opinie defavorabilă.

5. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi?

6. Explicaţi importanţa separării sarcinilor în organizarea controlului intern al unei entităţi.

7. Definiţi auditul intern şi controlul intern, şi relaţia dintre acestea.

8. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

11

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar.

2. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã: a) numai când e prevãzutã prin acte normative; b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii; c) dacã normele contabile permit aceasta. 3. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei întreprinderi, profitul net se corecteazã cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere; b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

4. Ce este actualizarea?

5. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi.

6. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum se clasifica expertizele contabile?

12

2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertului contabil?

3. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?

4. Incompatibilităţi în exercitarea profesiei. 5. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

6. Care sunt răspunderile experţilor contabili?

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice.

2. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.

3. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.

13