CONTABILITATE 1. SC SIGMA SA achizitioneaza de la SC OMEGA SA un pachet de 500 actiuni la valoarea de 10 lei bucata, sub forma titlurilor de participare la o filiala din cadrul grupului. Se achita imediat, printr-un ordin de plata, valoarea a 300 actiuni. Bursa care a intermediate vanzarea percepe un comision de 3%. In anul urmator se achita restul de actiuni. SC SIGMA SA constata la sfarsitul anului 2004, ca valoarea reala a titlurilor este de 9.5 lei bucata, adica mai mica cu 0.5 lei decat valoarea de inregistrare, fapt pentru care inregistreaza o ajustare de depreciere. La sfarsitul anului 2005 valoarea titlurilor cumparate este de 9,8 lei bucata, fapt pentru care se diminueaza ajustarea constituita in 2004, cu 150 lei. In anul 2006 SC SIGMA SA vinde la SC GAMA SA actiunile la un pret de 11lei/actiune Achizitia actiunilor 263 = % 5121 404 627 = 5121 5.000 3.000 2.000 150 404 = 5121 2.000

Comisionul platit bursei Plata actiunilor in anul urmator 2962 2962 = = 263 263 250 150

Deprecierea valorii actiunilor la sfarsitul anului 2004 Diminuarea ajustarii in 2005

2. SC DORIS SA a efectuat cheltuieli cu realizarea unui program informatic de 6000 lei, in anul 2004, dar executia programului informatic se sisteaza ca urmare a intrarii societatii in stare de faliment. In anul 2005 se identifica un client care cumpara programul informatic la un pret de 4000 lei, TVA 19%. Cheltuielile perioadei. La momentul vanzarii costurile se capitalizeaza, valoarea activului 6.000 lei 208 = 722 6.000 1 pentru obtinerea programului informaticsunt considerate cost al

Vanzarea programului informatic 461 = % 7583 4427 6583 = 208 4.760 4.000 760 6.000

Scoaterea programului din patrimoniu

3. SC BETA SA achizitioneaza in anul 2003 un spatiu cu destinatie comerciala in incinta petei agroalimentare Rogelius pentru suma de 20000 lei, TVA 19%, suma din care 17500 lei reprezinta valoarea cladirii expertizata tehnic, iar 2500 lei fondul comercial. In anul 2004 se constata o deteriorare a vadului comercial cu 80%, ca urmare a inchiderii pietei agroalimentare in vederea inceperii unei lucrari de modernizare a acesteia. In anul 2005, ca urmare a redeschiderii pietei agroalimentare modernizata, vadul comercial al zonei revine la normal. Achizitia spatiului % 212 207 4426 2907 207 = = 207 2907 = 404 23.800 17.500 2.500 3.800 14.000 14.000

Deteriorarea vadului comercial Revenirea vadului comercial

4. La SC AMIGO SA se receptioneaza marfuri sosite fara factura, in luna februarie 2005. Cantitatea receptionata 1000 kg, pret negociat 1 leu/kg, TVA 19%. In luna martie se primeste factura de la furnizorul de marfuri, astfel: 1 2 A valoarea marfurilor 1.000 lei, TVA 19% B valoarea marfurilor ca urmare a incadrarilor la o calitate superioara este de: % 371 = 408 1.190 1.000 2

1000 kg x 1,2 lei/kg = 1.200 lei, TVA 19%. Receptia marfii in februarie:

4428 Primirea facturii in martie: A. B. 408 4426 % 371 408 4426 4426 = 4428 = = = 401 4428 401

190 1.000 190 1.238 200 1.000 38 190

5. Consiliul de administratie al SC BIHORUL SA a hotarat ca pentru stocul de incaltaminte femei, in valoare de 5.000 lei, furnizat de SC GUBAN SA Timisoara, sa se realizeze o majorare de adaos comercial de la 25% la 30%. Adaos comercial 25% pentru stocul de 5.000 lei. Valoare fara TVA 5000*100/119=4201.68 lei Valoarea adaosului comercial de 25% 4201.68 4201.68/1.25 = 840.34 lei Cresterea adaosului comercial la 30% 3.361,34 * 30% = 1.008,4 lei 1.008,4 840,34= 168,06 lei 371 = 378 168,06 lei

6. SC ALFA SA livreaza la SC BETA SA produse finite (BETA le receptioneaza ca marfuri) a caror valoare este de 2.300 lei, conform facturii nr. 1300, din 1 februarie 2005, cu scadenta la 28 februarie 2005. Pretul de inregistrare al produselor finite este de 2.000 lei. Rabatul acordat pentru defecte este de 30 lei. Remizele acordate pentru vanzari superioare sumei de 1.000 lei, 1% , iar remiza pentru pozitia privilegiata detinuta de SC BETA SA este de 5%. Scontul pentru decontarea facturii la 10.02.2005 este de 2% si se acorda printr-o factura ulterioara. Inregistrari la SC ALFA SA si SC BETA SA. Factura nr.1300 cuprinde: - valoarea produselor livrate 2.300 lei - rabat - 30 lei 2.270 lei - remiza I (2.270.000 x 1%) - 22,7 lei 3

2.247,3 lei - remiza II (2.247.300 x 5%) - 112,3 lei Net comercial 2.135 lei TVA (2.135 X 19%) 405, 7 lei Factura ulterioara cuprinde: Scont 2% x 2.135 = 42,7 lei

7. SC MECORD SA rascumpara in vederea anularii un pachet de 300 actiuni a caror valoare nominala este 10 lei/actiune, astfel: 1 2 3 100 actiuni rascumparate cu 9 lei actiunea, cu decontare imediata prin casa, care se 100 actiuni rascumparate cu 10 lei actiunea cu decontare imediata prin banca , care 100 actiuni rascumparate cu 12.5 lei actiunea cu decontare in termen de 2 luni prin 109 1012 = = 5311 % 900 lei 1.000 109 141 2.Rascumpararea Anularea 3.Rascumpararea Achitarea Anularea 109 1012 109 462 % 1012 149 = = = = = 5121 109 462 5121 109 900 100 1.000 1.000 1.250 1.250 1.250 1.000 250 anuleaza se anuleaza banca, care se anuleaza. 1.Rascumpararea Anularea

8.O filiala achizitineaza in scop speculativ 100 de actiuni a 1leu emise de catre o alta filiala din cadrul aceluiasi grup, care urmeaza sa fie eliberate, plata efectuandu-se ulterior. Cheltuielile pentru achizitionarea acestor actiuni, prin intermediul bancii sunt 10 lei. Se 4

achita valoarea actiunilor in vederea eliberarii integrale a titlurilor de catre societatea emitenta. Se negociaza la bursa 50 de actiuni la curs de 1.1 lei /actiunea, iar 20 actiuni se vand la un curs de 0.9 lei/actiunea, incasarea facandu-se prin caserie. Achizitia actiunilor Cheltuieli banca Achitarea actiunilor Vanzarea actiunilor 263 627 404 = = = 404 5121 5121 100 10 100

50 x 1.1 = 55 20 x 0.9 = 18 total 73 73 100

5311 6641

= =

7641 263

9. Un magazin de vnzri cu amnuntul are o politic de rambursare a contravalorii bunurilor returnate de ctre clienii nemulumii, chiar i atunci cnd nu are obligaia legal de a o face. Politica sa este cunoscut pe pia. Statisticile arat c anual sunt returnate produse a cror valoare reprezint 3% din cifra de afaceri. n anul N, cifra de afaceri a fost de 10.000.000 u.m. S se verifice dac sunt ndeplinite condiiile de constituire a unui provizion n conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente. Conform paragrafului 14 din IAS 37, un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care (a) o ntreprindere are o obligatie curenta (legala sau implicita) generata de un eveniment anterior; (b) este probabil ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva; (c) poate fi realizata o buna estimare a valorii obligatiei Valoarea provizionului 10.000.000 X 3% = 300.000 Chelt cu provizioane pt riscuri si chelt = Alte provizioane pt riscuri si chelt 300.000

10. Cum se nregistreaz urmtoarele operaii n contabilitatea unei societi comerciale: 5

a) produse finite la preul de nregistrare de 1.250 lei, cu diferene de pre nefavorabile de 250 lei; b) produsele finite obinute se transfer n magazinul propriu de prezentare i desfacere, unde evidena se conduce la preul de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA, care este de 4.500 lei. c) mrfurile se vnd n totalitate, descrcndu-se i gestiunea. a) Produsele finite % 345 348 b) = 711 1500 1250 250

Produsele finite se transfera in magazin la 4.500 lei pret vanzare Pret fara TVA= 4500X100/119 = 3.781.5, TVA neexigibil = 718.5 lei Adaos comercial = 4500-1500-718.5 = 2281.5 371 = % 345 348 378 4428 4.500 1.250 250 2.281,5 718,5

c) 5311 707

Vanzarea marfurilor si descarcarea gestiunii = 3.781,5 4427 % 607 378 4428 = 371 718,5 4.500 1.500 2.281,5 718.5 % 4.500

11. n contabilitatea unei uniti cu profil de producie se nregistreaz operaiile economice referitoare la: a) obinerea a 1.000 buci din produsul A la costul de producie unitar de 50 lei;

6

b) livrarea integral, fr facturare, a produciei obinute la un pre de vnzare cu 15% mai mare dect costul total de producie, TVA 19%; c) ntocmirea facturii ctre beneficiarul produselor finite; d) scderea din eviden a produciei vndute. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? a) b) Productia Livrarea 345 4118 = = 711 % 701 4427 c) d) Facturarea 4111 711 = = 4118 345 50.000 68.425 57.500 10.925 57500 50.000

Descarcarea gestiunii de produse finite

12. O societate achiziioneaz materii prime pe baza facturii: pre de cumprare 500 u.m., rabat 2%, remiz 1%, scont de decontare 1%, TVA 19%. Care vor fi efectele n situaiile financiare dac scontul se va contabiliza la plata facturii? Pret achizitie rabat 2% remiza 1% X 490 Achizitia % 301 4426 Scont decontare Decontarea 401 = % 767 5121 durat de funcionare 8 ani. Indicai valoarea amortizrii aferente exerciiului N+1 i valoarea contabil rmas la finele exerciiului N+1 dac sistemul utilizat este cel degresiv. = = = = 500 lei 10 lei 4.9 lei 485,1lei 401 576,35 485,1 91,25 1% x 485,1 = 4,85 lei 576,35 4,85 571,5

Valoarea neta comerciala=

13. Societatea X achiziioneaz la 20.08.N un utilaj la costul de achiziie de 12.000 lei,

7

Cota de amortizare liniara

=

100/8 = 12.5%

Cota de amortizare degresiva = 2 Amortizarea in anul N = 12.000 x 25% x 4/12 = 1.000 lei Valoarea contabila = 12.000-1.000 = 11.000 lei Amortizarea in anul N+1 = 11.000 x 25% = 2.750 Valoarea contabila la sfarsitul N+1 = 11.000-2.750 = 8.250 14. Dispunei de urmtoarele date la nchiderea exerciiului N: impozitul pe profit calculat i nregistrat la 30.09.N 200 lei, din care pltit 100 lei, veniturile aferente exerciiului N 8.000 lei, din care dividende ncasate 400 lei; cheltuielile aferente exerciiului N 5.600 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300 lei. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat pentru anul N, precum i cheltuiala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit i pierdere? Situatia la 31.12.N total venituri total cheltuieli Profit exercitiu2.400 Calcul profit impozabil = profit venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = 2.400 400 + 300 + 200 = 2.500 lei Impozit pe profit 2.500 x 16% = 400 cheltuiala cu impozitul pe profit la 31.12.N Impozit pe profit de plata la 3.12.N = 400 100 = 300 lei. 15. SC ALFA SA anunta subscrierea pentru constituirea capitalului social format din actiuni, 5 lei valoarea nominala, la cifra de 20.000 lei, in termen de 2 luni de la data publicarii subscrierii. In acest caz se emit spre vanzare 20.000/5 = 4.000 de actiuni. 8.000 5.600

Subscrierea Varsarea capitalului social

456 5311 1011

= = =

1011 456 1012

20.000 lei 20.000 20.000

8

16. SC CRISUL SA prezinta urmatoarele informatii contabile cu privire la stocul de materii prime: - stoc initial de materii prime 250 lei - cumparari de materii prime 1.400 lei - consum de materii prime 1.270 lei - stoc de materii prime la sfarsitul exercitiului 390 lei Sa se efectueze inregistrarile dupa metoda inventarului permanent si dupa metoda inventarului intermitent. A. Inventarul permanent Cumpararea de materii prime Consumul 301 B. = 601 10 601 601 301 401 301 601 1.400 250 390 301 601 401 301 1.400 1.270

Stoc scriptic = 380 lei, plus la inventar 10 lei Inventarul intermitent Cumpararea de materii prime Consumul Anularea stocului initial Inregistrarea stocului final nu se inregistreaza

9

FISCALITATE1. O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009 nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce const ajustarea TVA n acest exemplu?

TVA aferent achizitiei =

240.000*19% = 45.600 lei

Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA la achizitii cu minus. 2. S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de TVA trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoatei urmtoarele informaii: a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de plat n sum de 3.000 lei, neachitat pn la data 25 iulie 2009; b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C. Braileanca S.R.L., nregistrat n scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei fr TVA. Factura este emis n data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform contractului. Confruntndu-se cu deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile, perioad pentru care i se percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitat a facturii; c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneaz mrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistrat n scop de TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt prezint urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la pre unitar fr TVA de 200 lei la care se acord

1

un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi n luna mai 2009 prin magazinul propriu la pre de vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata; d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C. ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoan juridic romn, nregistrat n scop de TVA n Romnia, cu pre de catalog fr TVA de 70.000 lei. La data achiziionrii achit avansul de 10% din valoarea mainii, pentru care primete factur de la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea rezidual fiind zero. Rata de dobnd anual este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primete factura pentru prima rat aferent contractului de leasing, factur pe care o achit pe data de 15 iulie 2009, conform contractului. e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneaz de la compania Societe, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, cizme de dam n valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Frana n Romnia (1 euro = 4 lei). f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreaz ctre societatea Francoise, stabilit i nregistrat n scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de 25.000 lei g) n luna iunie achiziioneaz materiale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei de la o persoan fizic autorizat, nenregistrat n scop de TVA. h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz de aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n valoare de 10.000 lei pre fr TVA. i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achit facturile de energie electric, gaze i telefon n valoare total de 850 lei, inclusiv T.V.A. Precizai: a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus b) valoarea TVA deductibil i TVA colectat aferente trimestrului II c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009 d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportat n declaraia recapitulativ i de ce?

a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este neachitat pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si penalitati de plata.

1

2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL %= 301 4426 401 17.850 15.000 2.850 (15.000 X 19 %) 401 = 5121 8.925 - achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi % = 5121 401 6581 % = 401 10.710 371 9.000 [( 200 -20) x 50] 4426 1.710 - inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila 371 = % 378 4428 - vanzarea pantofilor 5311 = % 707 4427 15.000 (300 x 50) 12.605 (252.1 x 50) 2.395 6.000 3.605 [(252.1 -180) x 50] 2.395 (19% x 300x 50) 9.371 8.925 446 (8.925 x 10 x 0.5 %)

- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.

3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL

- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta - calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428) Rc 707 x K % = 371 607 378 4428 15.000 9.000 3.605 2.395

4) achizitionarea unui automobil in leasing 1

2133 =167 70.000 - Acordarea unui avans de 10 % % = 404 167 4426 404 = 8.330 7.000 1.330 5121 8.330

Restul leasingului de plata este de 63.000 Dobanda de 12 % = 7.560 Total leasing 70.560 Rate lunare de 1.120 - Iunie primirea primei facturi: % = 404 167 4426 666 4426 - Amortizarea din iunie 6811 = 2813 xxx - In 15 iulie achitarea facturii 404 = 5121 1.332,80 1.332,8 1.000 190 120 22,80

5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri de TVA in valoare de 3.000 Eur, curs valutar 1 eur= 4 lei 371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur) 2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme 4426 = 4427

sunt inregistrate in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa) 6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in scopuri de TVA, deci se poate aplica taxarea inversa. 411 = 701 4426 = 4427 25.000 4.750 1

- Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute 711 = 345 25.000 7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fiziza autorizata PFA neinregistrata in scop de TVA 3021 = 401 500

8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei 411 = % 701 4427 11.900 10.000 1.900

- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute 711 = 345 10.000 9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de 850 lei inclusiv TVA %= 4426 401 850 714 136 605/612

b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim II D 4426 C 2.850 1.710 1.330 190 0 22.80 2.280 4.750 136 0 13.268,80 c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009 % = 4426 13.268,80 1 D 4427 C 2.395 2.280 4.750 1.900 11.325

4427 4424

11.325 1.943,80

- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent trim I in valoare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel din trim I 4423 = 4424 1943,80 - Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423. d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce? - Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal pentru achiziitiile si livrariile intracomunitare. - Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii: a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in conditiile art. 143 alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv; b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, prevazute la art. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv. (2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si 1531, trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii: a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceasta persoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si pentru care exigibilitatea taxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv; 1

b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la plata taxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).

3. Prezentai cum se determin impozitul pe profit n cazul contribuabililor care realizeaz pe lng venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin i venituri din activitatea unui bar de noapte. Se determina veniturile totale, din care veniturile din activitatea de bar de noapte, asemenea si cu cheltuielile aferente fiecarei activitati. La calculul impozitului pe profit, pentru barul de noapte se compara suma obtinuta prin aplicarea procentului de 16% asupra profitului impozabil cu suma obtinuta prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor din activitatea de bar de noapte. Profitul datorat va fi suma mai mare. Pentru celelalte activitati impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea procentului de 16% asupra profitului impozabil, determinat in conditiile legii. Impozitul pe profit datorat se obtine prin insumarea profitului calculat pentru activitatea de comercializare a produselor alimentare prin intermediul unui magazin i a celui din activitatea de bar de noapte.

1

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII1. S se calculeze fluxul de numerar generat de ntreprinderea B n exerciiul n+1 i s se interpreteze fluxurile de numerar aferente activitilor operaionale, financiare i de investiii, cunoscnduse urmtoarele informaii din situaiile financiare: Indicator N N+1 Imobilizri 1000 1100 Stocuri 300 350 400 430 Creane 100 70 Disponibiliti TOTAL ACTIV 1800 1960 Capitaluri proprii 500 600 Datorii financiare 600 650 Furnizori 200 300 Datorii salariale i fiscale 450 390 Credite de trezorerie 50 10

Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit Metoda indirect

u.m. 1000 300 400 50 100 50 25

Rezultat naintea impozitrii 125 (1.000 300 400 -50 -100 50 + 25) - Venituri din provizioane - Rezultatul din cesiunea imobilizrilor + Pierdere din cesiunea titlurilor de participare + Cheltuieli cu dobnzile 50 + Cheltuieli cu amortizarea 100 - Venituri din dividende = Rezultat din exploatare naintea deducerii variaiei necesarului de fond de rulment din exploatare 275 - Creterea creanelor clieni 30 - Creterea stocurilor 50 + Creterea furnizorilor 100

1

+ Impozit pe profit de pltit 25 + Incasri din vnzarea titlurilor pe termen scurt = Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare 320 + ncasri din cesiunea titlurilor 40 - Pli ctre furnizorii de imobilizri + Dividende ncasate + ncasri din vnzarea utilajelor 100 = Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiii 100 + ncasri din mprumuturi din emisiuni de obligaiuni + Contractare credite pe termen lung 50 - Rambursare credite pe termen lung - Dobnzi pltite 50 = Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanare 0

A.Activitatea de exploatare Profit nainte de impozitare 100 lei + cheltuieli cu amortizarea 100 lei + cheltuieli du dobnda 50 lei = Profitul din exploatare naintea deducerii variaiei necesarului de fond de rulment din exploatare 250 lei - creteri ale creanelor comerciale (30) lei - creteri n valoarea stocurilor (50) lei + creteri n valoarea furnizorilor 100 lei - descreteri n valoarea obligaiilor fiscale (60) lei = Numerar generat din activitatea de exploatare 210 lei - impozit pe profit pltit (25) lei = FNT din activitatea de exploatare 185 lei B. Activitatea de investiii - pli pentru achizitia de imobilizri (200) lei = FNT din activitatea de investiii (200) lei

1

C. Activitatea de finantare + ncasri din emisiunea de aciuni 25 lei - rambursare credite de trezorerie (40) lei = FNT din activitatea de finanare (15) lei D. Descreterea net n valoarea numerarului = 18520015 = - 30 lei

2. S se calculeze soldurile intermediare in manier continental i n manier anglosaxon pornind de la informaiile de mai jos: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 2000 40000 Producia vndut 1500 Producia stocat 10000 Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 1200 Cheltuieli salariale 15000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 200 Venituri din diferene favorabile de 200 curs valutar Cheltuieli cu dobnzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300

A: In maniera continentala: Nr. Specificatie Simbol um 1 + Vanzari de marfuri Vmf 2.000 2 + Productia exercitiului Qex 41.500 3 - Cheltuieli privind marfurile Chmf 1.200 4 - Cheltuieli cu materiale si servicii Chms 10.200 5 = Valoarea adaugata Va 32.100 6 - Impozite si taxe Imp 300 7 + Subventii pentru exploatare Sbv 10.000 8 - Cheltuieli cu personalul - totale Chp 17.000 9 = Excedent brut de exploatare EBE 24.800 10 + Venituri din provizioane Vpv 0 11 + Alte venituir din exploatare Ave 0

1

12 - Alte cheltuieli din exploatare Ace 0 13 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele Cha 1.200 14 = Profit din exploatare Pe 23.600 15 + Venituri financiare Vf 400 16 - Cheltuieli financiare Chf 900 17 = Profit curent Pc 23.100 18 Rezultatul exceptional Rexc -22 19 = Profit brut Pb 23.078 20 - Impozit pe profit Ipr 1.300 21 = Profit net Pn 21.778 B: In maniera anglo saxona Indicator Simbol um Cifra de afaceri CA 42.000 EBITDA = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii EBITDA 13.000 EBIT = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit EBIT 12.000 EBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profit = rezultat brut EBT 11.200 Rezultat net Pn 9.900 3. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar: Indicator 31.12.n Imobilizri 2000 Stocuri 500 Creante 150 50 Disponibiliti Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350 ANC = POZITIA FINANCIARA ANC= TA TD = 2700 1500 = 1.200

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor1. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Programe informatice 4.000.000 lei 2 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei 3 Cldiri 10.000.000 lei 4 Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei 5 Titluri de participare 2.500.000 lei 6 Mrfuri 5.000.000 lei 7 Clieni 2.000.000 lei 2

8 Furnizori 4.500.000 lei 9 Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei 10 Clieni-creditori 1.500.000 lei 11 Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei 12 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei 13 Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n anii anteriori). Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor: a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000; b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei; c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei; d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de achizitie; e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%; f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei; g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%; h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei; i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care: -salarii 500.000 lei -cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei Se cere: a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului. c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari. 205 Programe informatice 4.000.000 212 Cldiri 10.000.000 263 Titluri de participare 2.500.000 371 Mrfuri 5.000.000 411 Clieni 2.000.000 TOTAL ACTIV 23.500.000 280 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 2813 Amortizarea cldirilor 2.500.000 401 Furnizori 4.500.000 404 Furnizori de imobilizri 2.000.000 419 Clieni-creditori 1.500.000 162 Credite bancare pe termen lung 6.000.000 2

1012 Capital subscris; vrsat 5.000.000 106 Rezerve 1.000.000 TOTAL PASIV 23.500.000 * nu se precizeaza daca societatea este platitoare de TVA 1. Vanzare programe informatice 411 = 758 2.500.000 5311=411 2.500.000 Scoaterea din gestiune: % = 205 4.000.000 658 3.000.000 280 1.000.000 2. Vanzare cladiri 411 = 758 9.000.000 5311=411 9.000.000 Scoaterea din gestiune: %= 658 2813 212 10.000.000 7.500.000 2.500.000 3. Vanzare marfuri 411= 707 6.000.000 5311= 411 6.000.000 Scoatere gestiune 607=371 5.000.000 4.Vanzare titluri de participare 411 = 7613 3.000.000 5311 = 411 3.000.000 664 = 263 2.500.000 5. Incasare clienti % = 411 2.000.000 5311 1.800.000 667 200.000 6. Achitare imprumut 2

162 = 5311 6.000.000 666 = 5311 1.000.000 7. Achitare furnizori, sconturi obtinute 5% 401 = % 4.500.000 5311 4.275.000 767 225.000 8. Achitare furnizori de imobilizari 404 = 5311 2.000.000 9. Restituire avansuri clienti 419 = 5311 1.500.000 10. Cheltuieli procedura de lichidare factura lichidator catre debitoare 658 = 401 800.000 401 = 5311 800.000 ACTIV PASIV CONT 205 212 263 371 411 5311 658 607 664 667 666 658 SUMA 0 0 0 0 0 6.725.000 10.500.000 5.000.000 2.500.000 200.000 1.000.000 800.000 TOTAL ACTIV 26.725.000 %= 121 20.000.000 2 CONT 280 2813 401 404 419 162 1012 106 758 707 761 767 SUMA 0 0 0 0 0 0 5.000.000 1.000.000 11.500.000 6.000.000 3.000.000 225.000

TOTAL PASIV 26.725.000

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

658 607 664 667 666 658 121 = % 758 707 761 767

10.500.000 5.000.000 2.500.000 200.000 1.000.000 800.000 20.725.000 11.500.000 6.000.000 3.000.000 225.000 ACTIV PASIV 121 725.000 1012 5.000.000 106 1.000.000

5311 6.725.000

TOTAL ACTIV 6.725.000

TOTAL PASIV 6.725.000

Impozit pe profit 725.000 x 16% = 116.000 691 = 441 121 = 691 441= 5311 635 = 446 446= 5311 1068 = 446 446 = 5311 ACTIV 5311 6.351.560 116.000 116.000 116.000 97.440 97.440 160.000 160.000 PASIV 121 511.560 1012 5.000.000 2

Impozit pe dividend (725.000-116.000) x 16% = 97.440

Impozit rezerve legale

Bilant inainte de partaj:

168 840.000 TOTAL ACTIV 6.351.560 % = 456 1012 168 121 456 = 5311 TOTAL PASIV 6.351.560 6.351.560 5.000.000 840.000 511.560 6.351.560

Efectuarea partajului si distribuirea sumelor asociatilor dupa acoperirea pierderii

2. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni? Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare. 3. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului? Ordinea platii creantelor in cazul falimentului este: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/ 2006, 2. creanele izvorte din raportul de munc; 3. creanele reprezentnd creditele, acordate de instituii de credit dup deschiderea procedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dup deschiderea procedurii; 4. creanele bugetare; 5. creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen; 6. creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic; 2

7. creanele reprezentnd credite bancare, cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii; 8. alte creane chirografare; 9.creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin: a) creanele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dup caz, de ctre un membru al grupului de interes economic; b) creanele izvornd din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean, prin tabelul menionat la art. 108 alin. (2) lit. d) din lege. Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar. Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelor cu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentnd suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective.

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii2

1. Elaborare politici si proceduri contabile. Studiu de caz:societatea de prestari servicii. Politica de contabilitate reprezint o totalitate de principii, convenii, reguli, metode i procedee adoptate de conducerea ntreprinderii pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. Politica de contabilitate constituie o parte integrant a rapoartelor financiare i trebuie s fie elaborat de fiecare ntreprindere care desfaoar activitate de ntreprinztor i este nregistrat n Romania, indiferent de tipul de proprietate, apartenena ramural i forma organizatorico-juridic a acesteia (cu excepia organizaiilor bugetare). Elaborarea proiectului politicii de contabilitate poate fi efectuat de ctre contabilitate, de o comisie special, compus din reprezentanii serviciilor contabil, financiar, juridic i altor servicii ale ntreprinderii sau de firma de consulting (audit). Politica de contabilitate aleas poate fi examinat i adoptat prin decizia de protocol a fondatorilor (proprietarilor) sau de Consiliul de directori, iar dup aceasta trebuie s fie aprobat de conductorul ntreprinderii. Politica de contabilitate se elaboreaz n baza ansamblului de convenii fundamentale ale contabilitii. Noiunea "convenie" nseamn presupunere (ipotez), condiie de la care ntreprinderea trebuie s porneasc la organizarea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. n IAS 1 "Politica de contabilitate" sunt stabilite trei convenii fundamentale ale contabilitii: continuitatea activitii, permanena metodelor i specializarea exerciiilor. Procedura formrii politicii de contabilitate privind o problem (sector) concret a contabilitii const n alegerea unei variante din cteva, admise de actele legislative i normative, n justificarea metodei alese, pornind de la particularitile activitii ntreprinderii i acceptarea acesteia n calitate de baz pentru inerea contabilitii i ntocmirea rapoartelor financiare. De exemplu, IAS 16 "Contabilitatea activelor materiale pe termen lung" recomand cteva metode de calculare a uzurii mijloacelor fixe: - metoda casrii liniare; - metoda proporional volumului produselor (serviciilor); - metoda soldului degresiv; - metoda degresiv cu rat descresctoare. La elaborarea politicii de contabilitate ntreprinderea alege acea metod de calculare a uzurii, care corespunde modelului prevzut de exploatare a unui obiect concret de mijloace fixe. IAS 18 "Venitul" prevede dou variante de constatare a veniturilor din prestarea serviciilor: pe fiecare tranzacie sau pe stadii de finalizare a acesteia. ntreprinderea alege acea variant, care permite determinarea mai exact a mrimii venitului obinut n cursul perioadei de gestiune. Politica de contabilitate, constituind instrumentul de realizare a prevederilor S.N.C., poate s difere esenial la diverse ntreprinderi. Variantele i regulile de evaluare i 2

contabilizare a activelor, veniturilor i cheltuielilor acceptabile pentru o ntreprindere pot s influeneze negativ asupra rezultatelor activitii altei ntreprinderi sau s fie absolut inutile pentru aceasta. Astfel, n conformitate cu IAS 2 "Stocurile de mrfuri i materiale", evaluarea materialelor poate fi efectuat prin trei metode: de identificare, FIFO i costului mediu ponderat. Metoda de identificare prevede determinarea costului fiecrei uniti a stocurilor de mrfuri i materiale i este adecvat pentru ntreprinderile cu producie individual i n serii mici. Metodele FIFO i costului mediu ponderat pot fi utilizate la ntreprinderile care dispun de un sortiment bogat i variat de stocuri de mrfuri i materiale. Politica de contabilitate n anul curent este aprobat de conductorul ntreprinderii la finele anului precedent i intr n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie a anului de gestiune. Ea trebuie s fie aplicat de toate subdiviziunile structurale ale ntreprinderii, inclusiv de cele evideniate ntr-un bilan distinct, indiferent de sediul lor. ntreprinderea nou-creat i elaboreaz politica sa de contabilitate pn la prima prezentare a rapoartelor financiare, dar nu mai trziu de 90 de zile de la dobndirea drepturilor persoanei juridice. Procedurile i metodele contabile alese se aplic de ntreprindere din ziua nregistrrii de stat. Politica de contabilitate aleas de ntreprindere trebuie s fie aplicat consecutiv de la o perioad de gestiune la alta. n unele cazuri prevzute de IAS 1, ntreprinderea poate s introduc modificri n politica de contabilitate, adic s nu respecte n decursul anului de gestiune principiul permanenei. Toate modificrile introduse n politica de contabilitate trebuie s fie argumentate i perfectate prin documente de dispoziie (ordine, dispoziii), indicndu-se data intrrii n vigoare a acestora. Politica de contabilitate adoptat de ntreprindere trebuie s fie dat publicitii, adic s fie adus la cunotina tuturor categoriilor de utilizatori ai rapoartelor financiare. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinat de nsi ntreprinderea. ns n toate cazurile politica de contabilitate trebuie s fie inclus ntr-un capitol special al notei explicative la raportul financiar anual. Rapoartele financiare trimestriale pot s nu cuprind informaii referitoare la politica de contabilitate atunci cnd n ultima n-au fost introduse modificri, ncepnd cu data prezentrii rapoartelor precedente, care cuprind politica de contabilitate. Dac politica de contabilitate a ntreprinderii este elaborat n baza conveniilor fundamentale ale contabilitii stabilite de IAS 1 "Politica de contabilitate", acestea pot s nu fie publicate n rapoartele financiare. n cazul formrii politicii de contabilitate n baza conveniilor care difer de cele prevzute de standardul menionat, atare convenii, mpreun cu cauzele aplicrii acestora i evaluarea lor n expresie valoric, trebuie s fie dezvluite detaliat n rapoartele financiare. Modificrile introduse n politica de contabilitate care influeneaz substanial evaluarea i luarea deciziilor de ctre utilizatorii rapoartelor financiare n cursul perioadei de gestiune sau n perioadele ulterioare, cauzele acestor modificri, precum i evaluarea consecinelor acestora n expresie valoric urmeaz s fie publicate distinct n nota explicativ la rapoartele financiare. 2

Dezvluirea politicii de contabilitate nu justific reflectarea greit sau inexact a informaiilor i nu exonereaz conducerea ntreprinderii de rspundere pentru nclcarea regulilor stabilite de inere a contabilitii i de ntocmire a rapoartelor financiare. Prin perzentarea politicilor i procedurilor contabile la societate de prestari servicii am ales s prezentm modul n care sunt nregistrate i evaluate elementele cuprinse n situaiile financiare atfel: Activele sunt nregistrate la : -Costul de achiziie sau costul de producie unde este cazul. Activele sunt nregistrate n contabilitate pe baz de factur pentru cele achiziionate, iar pentru cele din producie proprie pe baza raportului de producie. -Metoda de calcul a amortizrii este metoda liniar. -Stocurile de materii prime i materiale sunt nregistrate la cost de achiziie folosindu-se metoda FIFO pentru ieirile de materii prime i materiale care se nregistreaz cu ajutorul bonurilor de consum i pe baza consumului de materii prime. Exemple: -intrare materiale: % = 401 30xx 4426 -ieire materialelor pe baza consumului de materiale: 6xx = 3xx Aceste operaiuni se nregisreaz n registrul jurnal n ordinea cronologic a documentelor justificative. -Cheltuielile cu salariile si protectia sociala 641 = 421 645x = % 43xx 44xx Facturarea serviciilor excutate 4111= % 704 4427 La inventariere evaluarea activelor imobilizate i a stocurilor, se face la valoarea actual, numit valoare de inventar, care se stabilete n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei, inclusiv prin considerarea tuturor ajustrilor de valoare datorate deprecierilor. Creanele se evalueaz la valoarea probabil de ncasat, iar datoriile la valoarea probabil de pltit. n cadru societii se efectueaz urmtoarele operaiuni: - preluarea documentelor justificative i nregistrarea lor n ordine cronologic i sistematic; - inventarierea patrimoniului; - ntocmirea registrului jurnal; - ntocmirea registrului de cas n lei; - ntocmirea fiei contului; - ntocmirea statului de plat i a cheltuielilor cu salariile; 2

- ntocmirea declaraiei 100 pn n 25 a lunii, depunerea la Administraia Financiar; - ntocmirea decontului de TVA pn la data de 25 a lunii urmtoare, - ntocmirea declaraiilor lunare la ITM, AJOFM, CJAS; - ntocmirea fielor de magazie; - ntocmirea fielor de eviden a formularelor tipizate; - ntocmirea fielor mijloacelor fixe; - nregistrarea cheltuielilor cu energia, apa, gazul, telefonul i alte servicii; - nregistrarea amortizrii lunare a mijloacelor fixe;

3

Prin perzentarea politicilor i procedurilor contabile la societate de prestari servicii am ales s prezentm modul n care sunt nregistrate i evaluate elementele cuprinse n situaiile financiare atfel: Activele sunt nregistrate la : -Costul de achiziie sau costul de producie unde este cazul. Activele sunt nregistrate n contabilitate pe baz de factur pentru cele achiziionate, iar pentru cele din producie proprie pe baza raportului de producie. -Metoda de calcul a amortizrii este metoda liniar. -Stocurile de materii prime i materiale sunt nregistrate la cost de achiziie folosindu-se metoda FIFO pentru ieirile de materii prime i materiale care se nregistreaz cu ajutorul bonurilor de consum i pe baza consumului de materii prime. Exemple: -intrare materiale: % = 401 30xx 4426 -ieire materialelor pe baza consumului de materiale: 6xx = 3xx Aceste operaiuni se nregisreaz n registrul jurnal n ordinea cronologic a documentelor justificative. -Cheltuielile cu salariile si protectia sociala 641 = 421 645x = % 43xx 44xx Facturarea serviciilor excutate 4111= % 704 4427 La inventariere evaluarea activelor imobilizate i a stocurilor, se face la valoarea actual, numit valoare de inventar, care se stabilete n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei, inclusiv prin considerarea tuturor ajustrilor de valoare datorate deprecierilor. Creanele se evalueaz la valoarea probabil de ncasat, iar datoriile la valoarea probabil de pltit. n cadru societii se efectueaz urmtoarele operaiuni: - preluarea documentelor justificative i nregistrarea lor n ordine cronologic i sistematic; - inventarierea patrimoniului; - ntocmirea registrului jurnal; - ntocmirea registrului de cas n lei; - ntocmirea fiei contului; - ntocmirea statului de plat i a cheltuielilor cu salariile; - ntocmirea declaraiei 100 pn n 25 a lunii, depunerea la Administraia Financiar; - ntocmirea decontului de TVA pn la data de 25 a lunii urmtoare, - ntocmirea declaraiilor lunare la ITM, AJOFM, CJAS; - ntocmirea fielor de magazie; - ntocmirea fielor de eviden a formularelor tipizate; - ntocmirea fielor mijloacelor fixe; - nregistrarea cheltuielilor cu energia, apa, gazul, telefonul i alte servicii; 3

2. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.Organizarea contabilitatii de gestiune cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate de catre o unitate economica n vederea utilizarii optime a mbinarii metodelor, procedeelor, a mijloacelor tehnice si materiale, a fortei de munca de care dispune, n vederea realizarii obiectivelor sistemului informational eficient, integrat al costurilor. Contabilitatea de gestiune este destinata pentru nregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie, decontarea productiei, precum si calculul costului produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, inclusiv al productiei n curs. Potrivit reglementarilor contabile romnesti, modul de organizare al contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, n functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acesteia. Organizarea calculatiei costurilor, cuprinde ansamblul metodelor, procedeelor si instrumentelor, respectiv al activitatilor desfasurate pe baza unor principii bine stabilite, utilizate pentru colectarea si calcularea costului produselor, lucrarilor sau serviciilor n vederea realizarii functiilor calculatiei. Aceasta presupune solutionarea a doua categorii de probleme: - colectarea cheltuielilor ncorporabile n costuri; - calculatia costului ntregii productii si pe unitatea de produs. Desfasurarea acestei organizari depinde de o serie de factori cum ar fi: organizarea proceselor economice (aprovizionare, productie, desfacere), tehnica si tehnologia aplicata, marimea unei ntreprinderi, tipologia costurilor care se formeaza (previzionate, efective), precum si organismele care au atributii n elaborarea indicatorilor costurilor. Acesti factori influenteaza cadrul general al organizarii contabilitatii de gestiune si calculatiei costurilor. n functie de specificul desfasurarii proceselor economice din fiecare ramura, subramura, ntreprindere, sectie, ferma, santier, etc., apar particularitati ndeplinind rolul de sectoare sau locuri de cheltuieli. Organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor are la baza rezolvarea unor probleme care sa asigure un continut real si exact acestora si anume: - alegerea metodei de calculatie a costurilor, n functie de nomenclatura productiei de fabricatie, specificul procesului tehnologic, de volumul si complexitatea productiei, de obiectivele urmarite de conducere prin calculatie, etc. Implementarea metodei de calculatie adoptata n functie de factorii mentionati, presupune: stabilirea purtatorilor de costuri si a unitatii de calculatie, a zonelor de cheltuieli, a documentelor necesare pentru culegerea, prelucrarea datelor privind costurile de productie, calculul, analiza si raportarea abaterilor de la costurile prestabilite. Criteriul de baza deci n alegerea si delimitarea unei metode de calculatie este cel al caracteristicilor procesului tehnologic si al tipului de productie;

3

- stabilirea organelor care trebuie sa se ocupe de executarea lucrarilor contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor. n tara noastra, aceasta problema are doua modalitati de realizare: -elaborarea antecalculatiilor, determinarea costurilor previzionale, care este atribuita organelor ce se ocupa de fundamentarea deciziilor economice privind activitatea viitoare si efectuarea postcalculatiilor (care revine organelor contabilitatii). Ambele organe functioneaza separat (sub forma de servicii, birouri, compartimente distincte, etc.) n cadrul organigramei societatii; - efectuarea lucrarilor n cadrul aceluiasi compartiment functional, sub denumirea de preturi, costuri si analize economice, subordonat directorului economic. Executarea lucrarilor poate fi mpartita datorita volumului sporit de lucrari n doua birouri (unul pentru antecalculatii si altul pentru postcalculatii la contabilitate), ambele subordonate directorului economic. - stabilirea perioadei de executare a lucrarilor contabilitatii de gestiune. Organizarea rationala si eficienta a lucrarilor de colectare si de calculatie, impune executarea la timp a acestora, stabilirea perioadei la care se analizeaza si raporteaza abaterile de la costurile prestabilite, etc., n vederea informarii organelor de conducere, perioade prevazute n grafice liniare sau grafice retea; - alegerea mijloacelor necesare pentru executarea lucrarilor. Lucrarile de calculatie a costurilor, se pot realiza, fie manual, fie cu ajutorul tehnicii de calcul.

3

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

1. Cnd verificai cheltuielile cu ntreinerea i reparaiile la imobilizrile corporale v asigurai: a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale perioadei; X b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baz de documente justificative; c) c cheltuielile sunt reale i se justific cu documente legale. 2. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fr sold. X 3. Cnd efectuai controlul separrii exerciiilor n contabilitatea stocurilor procedai la: a) inventarierea la 31 decembrie; b) verificarea documentelor ultimelor aprovizionri identificate n inventarul fizic; X c) controlul tuturor aprovizionrilor din ultimele 15 zile ale exerciiului. 4. Dac ai constatat incertitudini care ns nu afecteaz n mod semnificativ situaiile financiare, opinia va fi: a) fr rezerve; b) fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii; X c) procedai la extinderea controlului. 5. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega SA ai constatat c la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscnd c ntreprinderea folosete metoda FIFO, c stocul la 1 decembrie a fost de 500 uniti a 10.000 lei fiecare, c n 10 decembrie s-au cumprat 500 uniti a 12.000 lei fiecare i c n 20 decembrie au ieit 400 uniti: a) 7.000.000 lei; X b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei.3

6. Prezentai 10 lucrri de efectuat cnd examinai conturile de trezorerie. 1.Daca toate sumele datorate societatii au fost incasate 2. Daca toate sumele incasate au fost contabilizate 3. Daca toate sumele platite au fost contabilizate 4. Daca toate descarcarile clientilor corespund unor incasari efective 5. Daca efectele remise spre incasare au fost corect evaluate 6. Daca incasarile sunt contabilizate la suma reala 7. Dac incasarile si platile sunt inregistrate in perioada in care au avut loc 8. Daca incasarile si platile sunt imputate corect in conturi 9. Daca operatiunile de incasari si platil sunt justificate si autorizate 10.Daca jurnalele sunt corect totalizate si centralizate. 7. Enumerai opt diferene ntre auditul extern i auditul intern.Diferente intre auditul extern si auditul intern: Auditul intern Statutul auditorului Beneficiarii auditului Obiectivele auditului entitate independenta juridic conducerea Auditul extern prestator de servicii independent din punct de vedere juridic conducerea, actionarii, bancile, autoritatile de stat, partenerii certificarea regularitatii, sinceritatii si a imaginii fidele a conturilor, rezultatelor si situatiilor financiare functiile intreprinderii care participa la determinarea rezultatului orice frauda care are sau se presupune ca ar putea avea influenta asupra rezultatelor

aprecierea controlului asupra activitatii intreprinderii si formularea de recomandari pentru imbunatatirea acestuia de toate functiile intreprinderii, in toate dimensiunile si aspectele lor orice tip de frauda care implica intreprinderea, sub aspect patrimonial sau al oricarui alt aspect

Domeniul aplicare

Prevenirea fraudei

3

Independenta auditorilor Periodicitatea auditarilor

independenta profesionala, juridica si statutara permanent, conform unui plan anual

independenta profesionala, juridica si statutara intermitent, in momente propice certificarii conturilor

8. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entiti? Obiectivele controlului intern sunt : A). Protejarea activelor intreprinderii B). Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile C).Asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D) Promovarea eficacitatii exploatarii

3

EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportional; b) invers proportional; X c) depinde de numrul si mrimea riscurilor. 2. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a) o perceptie diferit despre riscuri; X b) nivel diferit de informare si documentare; c) nu este posibil o astfel de situatie. 3. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul: a) micsorrii; b) majorrii; X c) nu are nicio influent. 4. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia. Capacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finaneaz ntreprinderea Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmtorii indicatori: - profit brut (diagnosticul financiar-contabil); - profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor; - dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului; - prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.

3

5. Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii. FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor 6. Cum influenteaz riscul de tar valoarea unei ntreprinderi? Riscul de tara influeneaz valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica.

3

EXPERTIZA CONTABILA 1. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale? Expertul contabil verificator va proceda astfel : Studiaza raportul de expertiza urmarind daca : - in elaborarea lucrarii , expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000 - obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza - autorii lucrarii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii , procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile - autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili -analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili- consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului de expertiza 2. Care sunt prevederile reglementrilor legale privind expertizele contabile judiciare i extrajudiciare? Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala , alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar. 3.Care este sediul materiei reglementrilor profesionale privind expertiza contabil? Sediul reglementarilor profesionale privind expertiza contabila sunt: 1.Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR, care stipuleaza ca expertul contabil , in exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persone fizice sau juridice, cum ar fi:expertize amiabile(la cerere);expertize contabil financiare;arbitraje in cauze civile;expertize de gestiune. 2.Norma profesionala CECCAR nr.35 privind expertiza contabila, care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscrise , cu viza la zi, in partea activa a Tabloului CECCAR.3

STUDII DE FEZABILITATE1. Enumerai costurile de funcionare curent a activitii unei ntreprinderi; Costuri curente: Materii prime Materiale consumabile, materiale auxiliare Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime si bonusuri Costuri de training si formare personal Impozite si taxe locale Servicii externe - Contabilitate - Consultanta fiscala - Consultantajuridica - Consultanta in management - Consultanta IT - Consultanta PR Costuri de spatiu - Spatiu de birouri - Spatiu de productie - Spatiu de vanzari - Spatiu de depozitare Cheltuieli de incalzire, gaz, curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal, gunoi Costuri cu echipamentele Reparatii intretinere

Costuri cu mijloacele de transport Combustibil - Revizie - intretinere/Reparatii - Asigurare de raspundere civila & asigurare toate riscurile - Impozite Costuri legate de procesul de vanzare - Deplasari - Materiale de prezentare - Participari la targuri Costuri administrative - Deplasare - Materiale de birou 4

- Comunicatii: telefon, fax, mobil, e-mail - Copiere documente - Evidenta primara si calculul salariilor - Abonamente (ex. reviste, legislatie, intretinere echipamente birou, etc.) - Literatura de specialitate Impozite si taxe 2. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune, strategie; Viziunea reprezinta telul final, obiectivul pe care doreste investitorul sa-l atinga prin afacerea sa. Intrebari: Ce vreau sa fac (produc)? Cat vreau sa castig? Unde ma vad peste 5 ani? Strategia este modul si caile prin care investitorul urmareste implinirea viziunii sale. Intrebari: Pe cine ma bazez in afacerea mea? Cine vor fi clientii mei? Cum vreau sa arate produsul(serviciul) meu? 3. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic? nsuirea de a fi fezabil; caracter realizabil al unui lucru. Analiza complexa, premergatoare deciziei de investitii, avand drept scop stabilirea oportunitatii si eficientei dezvoltarii unei subramuri sau realizarii unor obiective de investitii. Studiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetarilor de marketing si conjunctura economica, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelul ramurilor de productie materiale si al economiei nationale. Elaborarea si folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la intocmirea ofertelor pentru realizarea de obiective de investitii in strainatate, precum si la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte tari in cadrul unor societati mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate il constituie obtinerea de informatii asupra marimii efortului de investitii, a rezultatelor economice probabile, precum si asupra principalelor probleme in legatura cu realizarea obiectivelor de investitii: - achizitionarea de licente, credite externe si conditii de rambursare, - obtinerea de materii prime din import, posibilitati de export al productiei si eficienta acestuia, - eficienta fondurilor investite.

4

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile? In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol essential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume: Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor; Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor; Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor. Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina sis a promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor. Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de: a) profesia insasi, capcitatea ei de a raspunde efectiv si efficient cerrerilor economiei si societatii; b) conditiile de piata in care activeaza profesia; c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica: adoptarea de standard profesionale, tehnice; adoptarea de reguli etice; nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc. 2. Aria de acoperire a reglementrii profesiei. De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii: Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea; Cerintele referitoare la educatia continua; Monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili; Standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte; Sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus. Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practici Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei,4

trebuie sa fie: proportionala transparent sa nu fie impotriva competitiei nediscriminatorie precisa segmentata in functie de tinta sa implementata consecvent si just supusa unei examinari periodice 3. Care sunt condiiile de calitate a reglementrii profesiei contabile? Controlul calitatii este abordat la trei niveluri: La nivelul misiunii La nivelul firmei La nivelul organismului professional Sistemul de control la nivelul firmei (controlul intern) trebuie sa includa politici si proceduri care sa faca referiri la: Responsabiliatea conducerii pentru calitatea din interiorul firmei; Cerintele etice stabilirea de [politici care sa asigure respectarea de catre personal a cerintelor etice relevante: integritatea, obiectivitatea, competent profesionala, confidentialiatea, profesionalismul si independenta; Acceptarea si continuitatea relatiei cu clientii si misiuni specifice; Resursele umane politici care sa asigure recrutarea personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competent, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulente etc; Monitorizarea asiguraea ca procedurile si politicile cu privire la sistemul de control al calitatii sunt relevante, adecvate, functionale si sunt respectate. Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la: Existentaunui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii; Depunerea celor mai sustinute eforturi pentru incurajarea celor responsabili sa implementeze prevederile standardelor international de calitate.

4