CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................................1

CAPITOLUL I..........................................................................................................................3

1.1 LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA ZONEI.......................................................3

1.2 PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC..........................................................4

1.3 ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE............................................................6

CAPITLOLUL II....................................................................................................................14

2.1. CONCEPTUL DE RESURSE TURISTICE..................................................................14

2.2 INVENTARUL RESURSELOR......................................................................................15

2.3 EVALUAREA RESURSELOR.......................................................................................16

CAPITOLUL III ....................................................................................................................18

CONCLUZII............................................................................................................................29

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................30

ANEXE.....................................................................................................................................31

ARGUMENT

Turismul se manifestă astăzi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenţa tot mai

activă înviaţa economică şi socială, cu o evoluţie în ritmuri dintre cele mai înalte. Generator al

unor transformăriprofunde în dinamica socială, turismul s-a afirmat totodată ca factor de

progres şi civilizaţie, capromotor al relaţiilor internaţionale şi, mai recent, ca argument al

globalizării şi dezvoltării durabile.

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfasurată înalte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ).

Fenomenul turistic este extremde greu de delimitat deoarece, ca orice activitate

umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar,antrenând deopotriva economişti ,

geografi, psihologi şi sociologi.

Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta,

atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.

Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul

elementelorregionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor

zone, şi se pun în evidentăposibilităţile de amenajare complexă a acestora.

Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural

antropic –diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de

turism.

Mai cunoscute înpractica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o largă

dezvoltare în teritoriu, practicatpentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii

terapeutice; turismul montan şi desporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie,

cura climaterică şi practicarea sporturilor deiarna; turismul de cură balneară, prin care se

valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali(izvoare termal şi minerale, nămoluri,

aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitareamonumentelor de artă, cultură şi a

altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, acărui practicare este

ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşivizitatori;

turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice)

naţionalesau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan

naţional şi internaţional,având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi

internaţionale , până lamanifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive

regionale, campionate mondiale etc.);turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările

occidentale, in general pe teritoriul Africi, al AmericiLatine, în teritoriile artice şi antartice.

Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare – marcatăde spectaculos şi

inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninţând cudiminuarea sau,

după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

România are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural,

ţara esteextrem de diversificată - se pot vizita fortăreţe medievale, mănăstiri bizantine,

casteluri şi case ţărăneştidecorate după specificul regional.

Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau

pentru afaceri. Organizaţia Mondială a Turismului ( O.M.T. ) defineşte turiştii ca fiind

persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reşedinţă permanentă

pentru o durată de minimum douăzeci şi patru (24) de ore dar nu mai lungă de un an

consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de exercitarea unei activităţi

remunerate în localitatea vizatată.” Turismul a devenit o activitate de recreere globală

populară.

Turismul este ramura economică cea mai puternică pe plan mondial. În 2004 s-au

obţinut în acest sector, conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de

U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaţional, cu o

creştere de 1,9% faţă de anul 2007. Încasările internaţionale din turism au crescut în 2008 la

944 bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o creştere în termeni reali de

1,8%.

Cu aproximativ 100 milioane de angajaţi la nivel mondial, turismul se evidenţiază şi

ca cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25 până

la 30 din comerţul mondial în domeniul serviciilor

Potenţialul turistic natural- reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă

cadrul natural prin componentele sale fizico-geografice (relief, climă, hidrografie, faună,

floră) inclusiv caracteristici modificate sau amenajări ale acestora.

Potenţialul antropic- reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei umane din

punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei

aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de existenţă pentru

turism.

CAPITOLUL I

1.1. Localizarea şi caracterizarea zonei

Judeţul Dolj este situat în zona de sud sud-vest a României. Teritoriul judeţului se

întinde între 43°43' şi 44°42' latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50' şi 24° 16' longitudine

estică, adică pe aproximativ un grad latitudinal şi un grad şi jumătate longitudinal. Doljul este

învecinat cu judeţele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la

sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a

României cu Bulgaria. Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa

ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-

teritoriale ale României.

Ca şi infrastructură judeţul Dolj deţine un Aeroport Internaţional în Municipiul

Craiova, două porturi la Dunăre: Calafat şi Bechet, puncte de trecere a frontierei cu Bulgaria.

Reţeaua căilor de transport cuprinde 221 km cale ferată, 424 km drumuri naţionale şi 1691 km

drumuri judeţene şi comunale.

Populaţia judeţului Dolj la 1 iulie 2008 a fost de 708504 locuitori, cu 12050 persoane

mai puşin decât la 1 iulie 2004.Densitatea populaţiei a scăzut în acest interval de la

97,2locuitori/km2 în anul 2004, la 95,6locuitori/km2 în anul 2008.

Pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică-socială a judeţului Dolj am luat în

considerare contextul social (forţa de muncă, şomajul, învăţământul) şi cel economic(câştigul

salarial mediu lunar brut, numărul agenţilor economici, cifra de afaceri).

La finalul anului 2008, conform datelor din balanţa forţei de muncă, s-a constatat o

scădere a resurselor de muncă cu 2,5mii persoane faţă de anul 2004 (432,7mii persoane în

2008, faţă de 435,2mii persoane în anul 2004).Numărul persoanelor ocupate în anul 2008 a

fost de 276,6mii persoane (din care 127mii persoane femei), în creştere faţă de anul 2004 cu

12,8mii persoane.

În prezent în judeţul Dolj funcţionează 412 unităţi, respectiv 148 grădiniţe, 211 şcoli

primare şi gimnaziale, 46 licee, 3 şcoli postliceale şi de maiştri şi 4 instituţii de învăţământ

superior cu 27 facultăţi.

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului 2008 a fost de 24310 persoane (faţă

de 16176 persoane în anul 2004), reprezentând 8,1% din populaţia activă civilă.

Câştigul salarial mediu lunar brut al salariaţilor în 2008 a fost de 1644 RON,

comparativ cu anul 2004 creşterea în termeni reali a fost de 53,8%.

În anul 2008 s-au înmatriculat 2456 agenţi economici: 2439 societăţi cu răspundere

limitată (99,3%) şi 17 societăţi pe acţiuni (0,7%).

Cifra de afaceri a evoluat de la 10209813 mii RON în 2004 la 21685073 în anul 2008.

1.2. Prezentarea potenţialului turistic

Relieful este dominat de Câmpia Română, dar există şi zone deluroase în nord. După

aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar

după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului

său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.Reţeaua hidrografică este

reprezentată de Dunăre, care curge între Cetate şi Dăbuleni şi râul Jiu care străbate judeţul de

la Filiaşi la Zăval, cât şi de lacuri şi iazuri.

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa în cadrul ţării şi

caracterul depresionar al regiunii pe care o ocupă în apropiere de curbura lanţului muntos

carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă în partea centrală şi nordică a

ţării.

O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind

specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care

alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificarea

învelişului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbiţa,

Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.În linii

generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi câmpului cultivat,

luncilor, zonelor umede şi mediului acvatic propriu-zis. În ceea ce priveşte speciile de plante

şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj există un număr de 75 de specii

de plante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol de dispariţie.

În judeţul Dolj se găsesc obiective istorice, monumente de arhitectură şi de artă cum ar

fi:

Muzeul Olteniei din Craiova cu secţiile de istorie, etnografie şi ştiinţe ale naturii,

Muzeul de Artă , depozitarul unor capodopere ale artei româneşti şi universale, în al

cărui salon "Constantin Brâncuşi" este expusă celebra lucrare "Sărutul".

Biblioteca din Craiova , înfiinţată de Alexandru şi Aristia Aman, alături de celelalte

400 de biblioteci existente în teritoriu, însufleţesc viaţa spirituală a Doljului, în cadrul

manifestarilor culturale ce au loc în aceste spaţii se prezintă cărţile de valoare ale

scriitorilor locali şi naţionali şi se vernisează numeroase expoziţii de artă.

Filarmonica de stat Oltenia , întemeiată în anul 1850, şi Teatrul de Operă şi

Operetă , fiinţând din anul 1861, asigură, prin repertoriu şi interpretare, satisfacerea

exigenţelor muzicale ale melomanilor.

Teatrul de păpuşi , fondat în anul 1949, în pofida spaţiului restrâns în care îşi

desfăşoară activitatea, şi-a câştigat o notorietate naţională şi internaţională.

Teatrul Naţional din Craiova , înfiinţat în anul 1850, a avut tot timpul o cotă de

exprimare artistică de cea mai înaltă clasă. Din anul 1992 a cucerit efectiv ţările de pe

toate continentele unde a dat spectacole, fiind laureatul a numeroase festivaluri

dramatice. Era normal ca Teatrul Naţional din Craiova să fie organizatorul Festivalului

internaţional de teatru "William Shakespeare".

Casa Baniei - construita in 1699, la initiativa domnitorului Constantin Brancoveanu

reprezinta unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectura de acest gen din tara.

Constructia acestui monument, a fost facuta pe locul unui edificiu mai vechi (ce

dateaza din secolul al XV-lea), care apartinea marii familii boieresti a Craiovestilor.

Casa Glogoveanu - este o cladire construita pe plan dreptunghiular, cu elemente

traditionale specifice si o arhitectura sobra, apartinand boierilor Glogoveni. In aceasta

casa a locuit o vreme si Tudor Vladimirescu, care devenise omul de afaceri al

boierului Glogoveanu.

Casa Jianu - a fost construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea (nu se cunoaste anul),

de familia Jianu.

Fantana Popova - a fost ridicata lui Matei Basarab, acesta refacand-o, de unde mai

poarta si numele de Fantana Basarabestilor.

Cula Poenaru - ridicata in satul Almaj, a fost modificata, incaperile fiind decorate cu

picturi in fresca, inspirate din fabulele lui Esop

Pe lângă acestea se găsesc şi rezervaţii naturale şi monumente ale naturii:

Pădurea Ciurumela de la Poiana Mare - Este o rezervatie forestiera, cu salcâmi

bătrâni, apreciată pentru conţinutul lemnos şi dimensiunile arborilor, unici în Europa.

Rezervaţia forestieră se află pe partea dreaptă a drumului naţional Calafat – Bechet –

Cernavodă, la circa 5 km de comuna Poiana Mare. Pădurea de salcâm care formează

rezervaţia are o vechime de peste 90 de ani şi se întinde pe o suprafaţă de 8 ha.

Punctul fosilifer Bucovăţ - În comuna Bucovăţ se întinde pe o suprafaţă de 4 ha, un

important punct fosilifer, cu o bogată faună fosilă de cochilii de moluşte, care datează

din Paleolitic, descoperit în anul 1949. Datorită cercetărilor şi studiilor publicate

despre fauna fosiliferă de moluşte existentă aici, zona este ocrotită de lege.

Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi (la sud de Calafat) - În apropiere de

comuna Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha un colţ de luncă care a

fost declarată rezervaţie ornitologică în anul 1971. Aici traiesc peste 140 de specii de

păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, raţa pestriţă,

lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu etc. Este singurul loc din lunca Dunarii care a

rămas neîndiguit.

Rezervaţia de bujori sălbatici de la Pleniţa - Este unică în Romania.

Păduri - Zona Doljului este presarată cu numeroase păduri cum sunt cele de la

Coşoveni (o zonă de vanatoare de căpriori şi fazani la 10 km de Craiova pe DN 6),

Radovan (la 30 km de Craiova) sau de la Branişte (cu stejar brumăriu).

Parcul Nicolae Romanescu din Craiova - Realizat după planurile arhitectului

francez E. Redont între anii 1900 – 1903, este unul dintre cele mai mari parcuri din

ţară (cu o suprafaţă de 90 ha). Aici au fost amenajate sere, un lac cu insule, statui şi

un frumos pod suspendat.

1.3. Analiza echipamentelor existente

În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din judeţul

Dolj, trebuie remarcate următoarele:

-Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri;

-aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova;

-dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare turistică

(mai exact câte un hotel fiecare);

-în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin vreun

fel de unitate de cazare turistică.

Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare turistică

relativ redusă

SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU

FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

-Număr-

Tipuri de structuri de

primire turistică

2009 2010

sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 2052 2333 2037 2070 2022 2121 2601 2500 2294 2401 2302 2253 2522

din care:

Hoteluri 1256 1393 1257 1209 1214 1246 1745 1616 1402 1504 1525 1404 1528

Moteluri 322 248 189 230 260 254 294 276 281 308 295 313 318

Vile turistice 164 174 174 191 208 203 208 176 168 154 142 121 157

Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -

Pensiuni turistice 109 188 142 107 132 130 112 162 200 201 124 162 222

Pensiuni agroturistice - - - - - - - - - - - 24 31

Tabel 3.1

INDICELE DE UTILIZARE NETĂ A LOCURILOR DE CAZARE

%

2009 2010

sep. oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep.

Total judeţ 10,7 12,0 10,0 11,8 11,6 13,1 12,6 11,7 10,6 11,0 10,1 9,4 11,0

Tabel 3.2

Analizând unităţile turistice din punct de vedere al numărului de camere, în perioada

01.01.-30.09.2010 comparativ cu perioada 01.01.-30.09.2009, ponderea o deţin hotelurile cu

74,3% (71,8% în perioada 01.01.-30.09.2009), urmate de moteluri cu 9,8% (11,8% în

perioada 01.01.-30.09.2009), vile turistice cu 6,5% (7,8% în perioada 01.01.-30.09.2009),

hosteluri cu 3,7% (4,4% în perioada 01.01.-30.09.2009), pensiuni turistice urbane cu 4,3%

(4,2% în perioada 01.01.-30.09.2009) şi pensiuni turistice rurale1,4%.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în perioada 01.01.-30.09.2010 a fost de

11,2% (15,0% în perioada 01.01.-30.09.2009) la total structuri de primire turistică cu

funcţiuni de cazare

CLASIFICAREA PRINCIPALELOR STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ ÎN

FUNCŢIE DE GRADUL DE CONFORT

Tabel 3.3

4.Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

NUMĂRUL SOSIRILOR

-număr-

2004 2005 2006 2007 2008

TOTAL 38698 41309 44392 56684 57279

Turişti din

ţară

31821 32909 35971 48502 48953

Tabel 4.1

NUMĂRUL ÎNNOPTĂRILOR ÎN UNITĂŢILE DE CAZARE TURISTICĂ

-număr-

2004 2005 2006 2007 2008

TOTAL 78370 84366 93500 125526 137874

Turişti din

şară

62232 65334 73624 109060 116826

Tabel 4.2

Analiza circulaţiei turistice

2004 2005 2006 2007 2008

Înnoptări 78370 84366 93500 125526 137874

Sosiri 38698 41309 44392 56684 57279

Durata medie

a sejurului

2,025 2,042 2,106 2,214 2,407

Ani Ȋnnoptări

în unităţile de cazare turistică

% Indicatorii medii

Valoare absolută Valoare relativă

y(nr. turişti) Δ(nr.turişti) Ī R(%)

2004 78370 15,08 103.921,2 14.876 1,1516 15,16

2005 84366 16,23

2006 93500 17,99

2007 125526 24,15

2008 137874 26,53

Total 519606

După analiza datelor din tabel putem afirma că numărul înnoptărilor a crescut în medie

cu 14.876, ceea ce înseamnă o creştere de 1,1516 ori având un spor mediu relativ de 15,16%.

Previziunea indicatorului Înnoptări în unităţile de cazare turistică

Vom realiza previziunea pentru următorii 3 ani, prin 3 metode:

-metoda sporului mediu

-metoda indicelui mediu

-metoda trendului liniar

Metoda sporului mediu

Ani Ȋnnoptări

în unităţile de

cazare turistică

-mii-

ti ^ --

yi=y1+ ∆ti

Abaterile

^

( yi - yi )²

2004 78 0 78 0

2005 84 1 92,8 77.44

2006 93 2 107,6 213,16

2007 125 3 122,4 6,76

2008 137 4 137,2 0,04

Total 297,4

A=

A=243,88 v=0,23%

Metoda indicelui mediu

Ani Ȋnnoptări

în unităţile de

cazare turistică

-mii-

ti

^

yi= *

Abaterile

^

( yi - yi )²

2004 78 0 78 0

2005 84 1 89,8 33,64

2006 93 2 103,4 108,16

2007 125 3 119,1 34,81

2008 137 4 137,1 0,01

176,62

A=

A=187,9 v=0,18%

Metoda trendului liniar

Ani Ȋnnoptări

în unităţile de

cazare turistică

-mii-

ti t i2 yi*ti b*ti ỹi= a+ b*

ti

( yi - ỹi )²

200

4

78 -2 4 -156 -31,8 72,1 34,81

200

5

84 -1 1 -84 -15,9 88 16

200

6

93 0 0 0 0 103,9 118,81

200

7

125 1 1 125 15,9 119,8 27,04

200

8

137 2 4 274 31,8 135,7 1,69

Total 0 10 159 198,35

= a + b* a=y = =103,.9; b = =15,9; A = =199,17

v=0,19

După utilizarea celor 3 metode am observat că metoda care ajustează cel mai bine este

metoda indicelui mediu.Astfel vom efectua previzionarea pentru următorii 3 ani cu ajutorul

acestei metode.

Ani Ȋnnoptări

în unităţile de

cazare turistică

-mii-

ti

^

yi= *

Abaterile

^

( yi - yi )²

2004 78 0 78 0

2005 84 1 89,8 33,64

2006 93 2 103,4 108,16

2007 125 3 119,1 34,81

2008 137 4 137,1 0,01

2009 5 157,8

2010 6 181,8

2011 7 209,3

Conform analiza datelor din table în urmîtorii 3 ani se va realiza o creştere a

înnoptărilor în unităţile de cazare turistică.

5.Soluţii valorificare a potentialului turistic

Judeţul Dolj are de promovat un potenţial turistic de o mare diversitate,care oferă

posibilitatea practicării unei largi game de forme de turism.În ceea ce priveşte turismul de

afaceri un obiectiv de investiţie determinant este Parcul Industrial Craiova.Această investiţie

majoră va avea ca prim impact atragerea investitorilor străini şi autohtoni, formarea de capital

în sectorul privat şi creşterea gradului de ocuparea a forţei de muncă.

Potenţialul balneoclimateric al judeţului este foarte important, însă pentru exploatarea

lui sunt necesare investiţii mari.La Ghighera şi Urzicuţa există izvoare minerale cu potenşial

curative atstat prin studii hidrogeologice complexe.

O altă zonă cu potenţial turistic pentru judeţul Dolj este lunca Dunării.Pe malul

acesteia ar trebui amenajate porturi turistice şi pontoane cu acostamente pentru vaporaşe şi

alei de promenadă. O altă direcţie de dezvoltare a turismului dunărean ar fi organizarea şi

introducerea în circuitul turistic a programului de croaziere pe Dunăre. Acestea ar include

acostări în porturile doljene, Calafat, Bechet, Cetate şi Rast, precum şi cele bulgăreşti, de la

Vidin şi Oreahovo, pentru vizitarea unor obiective turistice, cum ar fi castelul Baba Vida ,

oraşul Vidin, peştera Măgura şi stâncile de la Belogradchik . Croazierele ar putea fi

completate de circuitul dunărean internaţional.

Turismul rural si cel peisagistic ar putea fi dezvoltat pentru care avem următorul traseu

: Ciupercenii Noi - Desa - Poiana Mare - Băilești - Plenița - Bucovăț - Craiova - Coșoveni -

Bratovoiești - Geormani - Segarcea - Gighera – Bistreţ.

CAPITOLUL II

Mediul înconjurător, reprezintă totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi de oameni

care în strânsă interacţiune asigură menţinerea de echilibrului ecologic determinând condiţii

de viaţă pentru om şi de dezvoltare a societăţii. Acesta are două tipuri de componente:

1. Natural, cu două elemente:

a) Abiotice (aerul, apa, solul, subsolul, relieful);

b) Biotice (vegetaţia şi fauna).

2. Antropice, cu elemente introduse de om prin activităţile sale complexe surselor

turistice (regională şi naţională), precum şi evaluarea acestora.

Între etapele esenţiale ale planificării , un loc important îl ocupă evaluarea resurselor.

Demersul în care se impune constă în realizarea unui inventar general al resurselor turistice

ale regiunii sau ţării, ceea ce înseamnă adesea un inventar al resurselor materiale, la care se

alătură un recensământ al bogăţiilor culturale. Până astăzi îm multe ţări alegerea regiunilor

amenajabile a fost dirijată de considerente de ordin economic şi politic de o atitudine

constantă şi raţională a perspectivelor viitoare.

2.1 Conceptul de resurse turistice

Nu sunt resurse turistice în sine ci doar resurse exploatabile şi utilizabile în condiţii

tehnologice şi economice date.

Resursele se clasifică în:

a) Resurse naturale: climat favorabil unui anumit tip de turism, topografia care crează

peisajul montan, coline, lacuri sau plaje, floră, faună.

b) Resurse socio-culturale: manifestări artistice, festivaluri de muzică, concerte

internaţionale, expoziţii, reuniuni literare şi culturale internaţionale, manifestări

sportive, tehnice şi ştiinţifice, oraşe moderne, locuri arheologice şi istorice.

c) Resurse cu caracter economic: uzine, centre tehnice, dar şi condiţii economice

favorabile achiziţionării de bunuri şi servicii la preţuri joase, fie pentru că preţul vieţii

este scăzut fie din cauza condiţiilor de schimb favorabile. Utilizarea acestor resurse

comportă punerea în evidenţă a caracteristicilor lor. O resursă nu are interes decât în

funcţie de atracţia pe care o poate executa asupra turistului. Atracţia este mai întâi

socială cu este cazul marilor oraşe, iar ea poate decurge din raritatea şi originalitatea

resursei sau datorită permanenţei resursei.

2.2 Inventarul resurselor

Acest inventar cuprinde următoarele elemente:

a) Patrimoniu natural: care cuprinde elemente geologice sau geomorfologice; elemente

de climat: temperatură, precipitaţii, soare; higrometrice: vânturi, durata anotimpurilor,

puritatea aerului; hidrologice: căderi de cascade; fluvii, lacuri, râuri şi mări; fauna şi

flora; păduri, zone rezervate crescătorilor de animale, animale pentru vânat şi pescuit,

surse de energie termică şi nucleară;

b) Patrimoniul uman: date demografice, conduită de viaţă şi nivel de viaţă, salarii,

condiţii de muncă, calificarea forţei de muncă, centre de formare profesională, opiniile

şi mentalitatea populaţiei în raport cu fenomenul turistic dar şi structura socială şi

participarea populaţiei la democraţia locală, regională sau naţională, concedii plătite,

aranjarea timpului liber, a timpului de lucru, de petrecere a vacanţelor;

Ca aspecte politice şi juridice: regim de stabilitate politică, imaginea regiunii, legi şi

reglementări în vigoare, privind direct sau indirect dezvoltarea turistică, structura

administrativă a regiunii sau ţării, existenţa unui plan de dezvoltare a turismului, a unui plan

de finanţare, măsuri politice de securitate.

c) Patrimoniul cultural: cuprinde arheologie, locuri şi monumente istorice, arhitectură

locală, tradiţie, folclor popular;

d) Infrastructura rutieră, feroviară, aeriană, maritimă;

e) Infrastructuri şi legi de turism: porturi de agrement şi plaje, amenajări de pante de

munţi pentru sporturile de iarnă, parcuri naturale, regionale, naţionale, rezervaţii, alte

infrastructuri de ocupaţie în mediul urban sau rural. Cazări hoteliere şi compelxe

( camping, sate de vacanţă, zăcăminte) restaurante turistice şi gastronomice, cofetării

şi baruri, agenţii de voiaj.

f) Resurse financiare şi economice: surse de finanţare publică, sprijinul colectivităţii

locale şi regionale, alte surse publice, surse private bancare, alte sisteme de stimulare a

investiţiilor turistice.

Resursele economice pot fi folosite pe termen lung sau mediu pentru dezvoltarea

turismului şi agriculturii, industriei şi comerţului. Unul dintre cele mai vechi inventare a fost

realizat de firma F-Basil în 1964. Alte studii s-au raportat la insulele greceşti: Peloponez, etc.

Această inventariere are printre altele un interes economic, politic şi social: reducerea

dependenţei de aprovizionare externă, investiţii străine în regiune sau în ţară, crearea de locuri

de muncă.

2.3 Evaluarea resurselor

In acest scop se foloseşte o tehnică foarte simplă: o fişă de evidenţă a resurselor la care se

aplică note sau ponderi elementelor ce compun resursa. Această fişă cuprinde:

1. Denumirea şi localizarea resursei.

2. Raporturile sale cu alte resurse turistice şi circuitele în care se înregistrează.

3. Infrastructură şi echipamente specifice.

4. Semnalizarea şi accesul la ele.

5. Calendarul şi orarul de utilizare.

6. Nivelul şi gradul de utilizare.

7. Tipul de utilizare.

8. Proprietarul.

9. Persoana sau organismul responsabil cu amenajarea, conservare şi gestiunea lui.

10. Caracteristici particulare- în evaluarea unui aşezământ istoric vor pondera şase

elemente:

- epoca construirii;

- stilul arhitectural;

- valoarea arhitecturală;

- valoarea artistică;

- starea de conservare,

Ponderea poate fi simplă, se alege o scară între 0 şi 9 sau o scară nominală, cu valoare

ridicată. Pentru evaluarea resurselor turistice ale unei zone se face suma valorilor acordate

fiecărei dintre resursele sale: se obţine astfel valoarea globală. Este necesară evaluarea

resurselor turistice în funcţie de o cerere potenţială sau existentă.

Oferta turistică

Cererea şi oferta sunt componentele oricărui tip de piaţă. Pe piaţa forţei de muncă

funcţionează cererea şi oferta de muncă, pe piaţa capitalurilor acţionează cererea şi oferta de

capital. Cu atât mai mult pe piaţa turistică este evidentă manifestarea celor două componente

ale pieţii, cererea şi oferta. Activitatea turistică, ca şi celelalte ramuri din circuitul economic

intern şi internaţional, şi-a constituit în timp o piaţă proprie, caracterizată prin influenţa unor

factori cu manifestare specifică şi determinaţi de natura economică, socială, politică, culturală,

geografică şi mai ales motivaţională a unei zone teritoriale, cu posibilităţi relativ limitate de

cunoaştere aprofundată, fapt ce măreşte în principiu riscul pătrunderii ofertanţilor pe această

piaţă.

Piaţa reprezintă totalitatea persoanelor sau unităţilor economice care cumpără sau pot

fi determinate să cumpere un produs sau serviciu. Definiţia de mai sus priveşte piaţa în

spiritul marketingului. În ceea ce priveşte piaţa turistică, majoritatea specialiştilor sunt de

acord cu următoarea definiţie: piaţa turistică reprezintă sfera economică de influenţă a ofertei

turistice, materializată prin producţia turistică, şi cererea turistică, materializată prin consum.

Particularităţile ofertei turistice

În comparaţie cu piaţa mărfurilor, piaţa turistică are următoarele particularităţi:

locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu şi cu locul de formare a

cererii.

oferta turistică este percepută de cerere sub forma unei imagini formate prin

cumularea tuturor informaţiilor primite, direct sau indirect de fiecare turist

potenţial.

cererea şi oferta turistică, componente ale pieţei turistice, se manifestă diferit;

cererea turistică este foarte elastică şi supusă unei permanente fluctuaţii

datorate influenţei unei multitudini de factori politici, economici, sociali,

conjuncturali ; oferta turistică este rigidă, neelastică în spaţiu şi în timp, nu

poate fi stocată sau transformată, consumul hotărându-se în acelaşi areal

geografic.

Aceste particularităţi pot sugera un decalaj potenţial între ele sau chiar apariţia unor

combinaţii: ofertă bogată şi cerere redusă, cerere mare şi ofertă necorespunzătoare, ofertă

dispersată şi cerere concentrată sau invers.

Oferta turistică grupează ansamblul elementelor care concură la obţinerea produsului

turistic, respectiv: potenţial natural şi antropic, echipamentul de producţie a serviciilor

turistice, diversitatea bunurilor materiale destinate consumului turistic, forţa de muncă

specializată în activităţile specifice turismului, infrastructura turistică şi condiţiile de

comercializare. În această accepţiune se poate spune că oferta integrează ansamblul

resurselor economice mobilizate în calitate de factori ai producţiei turistice.

Producţia turistică reprezintă ansamblul de servicii care mobilizează forţa de muncă,

echipamentul de producţie şi bunurile materiale, şi care, în cadrul unei ambianţe specifice, se

materializează într-un consum efectiv.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

RUBY PRINCESS VS. COSTA SERENA

Pentru a face această analiză cât mai uşor de urmărit vom alege două nave de

dimensiuni similare ce aparţin a două linii de croazieră diferite (luăm în vedere specificul ţării

lor, naţionalitatea pasagerilor, modul de promovare etc.) pe care le vom compara în funcţie de

mai multe criterii.Comparaţia între două nave de mărimi similare este pentru că impresia este

subiectivă şi puternic influenţată de dimensiunea şi facilităţile unei nave, de itinerariu,

mâncare, servicii etc.

Aici este important de reţinut faptul că fiecare flotă mare (fie ea Costa Cruises,

Princess Cruises, Holland America Line, Royal Carribean, Carnival Cruises etc.) are nave de

diferite dimensiuni şi diferiţi ani de producţie în componenţa sa. Regula de bază atunci când

vine vorba de alocarea unei nave pentru o anumită rută este următoarea: itinerariile clasice

(Mediterana, Dubai, Caraibe, Alaska) vor fi străbătute cu cele mai noi şi mari nave ale flotei

pe când itinerariile unice sau mai deosebite (Asia, Porturile Mici precum Sardinia, Capri,

Monte Carlo etc.) sunt efectuate cu nave de dimensiuni mai mici tocmai fiindcă itinerariul

este atât de deosebit încât fie o navă mare nu poate accesa acel mic port ori călătorii care aleg

aceste itinerarii sunt veterani ai croazierelor şi cunosc foarte bine (şi în cele mai multe cazuri

apreciază) diferenţele de dimensiune şi facilităţi între nave.

Astfel pentru comparaţia noastră am ales navele Costa Serena a companiei Costa Cruises si

Ruby Princess a companiei Princess Cruises.

Să începem cu datele tehnice:

Costa Serena a fost lansată în anul 2007, are o greutate de 114.500 tone, o capacitate

de 3.000 de pasageri (3.780 capacitate maximă cu pasageri cazaţi în regim de cabină

triplă/qvadruplă) şi 1.100 membrii ai echipajului.

Ruby Princess a fost lansată în anul 2008, are o greutate de 113.00 tone, o capacitate de 3.070

pasageri şi 1.142 membrii ai echipajului.

Aspecte vizuale:

Exteriorul navelor

Costa Serena are un aspect clasic cu binecunoscutul furnal galben tronând în vârful

său. De jos în sus privită, nava are o înălţime de 12 etaje pe puntea superioară observându-se

marele tobogan acvatic al navei. Este o navă foarte prietenoasă ca şi design însă nu vă va lua

ochii precum o fac alte nave dată fiind linia sa clasică.

Ruby Princess are un design mai sofisticat cu o mare deschizătură în mijlocul său ce porneşte

de la puntea 15 (etajul 11 de jos în sus) şi care se termină la puntea 19. Punţile sale exterioare

au o construcţie de amfiteatru, toate punţile superioare fiind poziţionate ca şi nişte semicercuri

în jurul celor 3 mari puncte de atracţie: piscina “Coral Reef and Pool”, Piscina “Neptune’s

Reef and Pool” şi piscina localizată în spatele navei “Terrace Pool”. Designul exterior al Ruby

Princess este unul îndrăzneţ şi spectaculos.

Concluzie: Dacă v-aţi afla în port iar cele două nave ar fi acostate una lângă cealaltă probabil

Ruby Princess v-ar captura privirea.

1. Interiorul navelor - Zone comune:

Costa Serena

Centrul activităţilor şi inima navei o reprezintă impozantul Atriu Pantheon care se

deschide opt etaje deasupra. Acest minunat punct de atracţie este flancat de lifturi panoramice

din sticlă care dau o senzaţie spectaculoasă primei întâlniri cu nava. În atriu veţi găsi de-a

lungul întregii zile o orchestră live ce vă va încânta cu muzica de pian, vioară sau harpă. Este

de asemenea locul de întâlnire pentru pasagerii navei cărora le pune la dispoziţie Barul

Pantheon şi o zonă destul de mare de stat cu canapele, fotolii şi mese. Este o zonă foarte

primitoare şi impresionantă prin marea sa deschidere, prin jocul de culori obţinut prin

alăturarea unor elemente din sticlă, marmură şi lemn. Din Atriu pe puntea 3 vă puteţi îndrepta

spre Teatrul Giove, restaurantul Samsara, o zonă de baruri sau Restaurantul Ceres.

În ceea ce priveşte restaurantele şi acestea au un design destul de impozant ambele

restaurante principale Restaurantul Ceres şi Restaurantul Vesta întinzându-se pe două etaje.

Prin detaliile lor sofisticate, cele două nivele - nivelul superior are o mare deschidere în mijloc

care permite o privelişte panoramică, lumini şi dimensiunea impresionantă, aceste două

restaurante redefinesc cina sau prânzul şi vă oferă o senzaţie cu totul specială. Cele trei

restaurante ale navei Ruby Princess se întind pe un singur nivel şi seamănă foarte mult cu un

restaurant de calitate pe care l-aţi găsi în Statele Unite.

Teatrul Giove este un alt punct de atracţie al navei. Acesta se întinde pe trei nivele şi

are un design cu adevarat impozant. În primul rând avem de a face cu un teatru uriaş centrat

de un gigant candelabru. În partea de jos scaunele au măsuţe în faţa lor ceea ce transformă

privitul spectacolului într-un eveniment special acompaniat de un cocktail delicios.

Aranjamentul de sunet şi lumină al teatrului este unul de cea mai înaltă calitate şi

tehnologia vizuală de punere în scenă a spectacolelor este extraordinară. Teatrul este într-

adevăr minunat la bordul navei Costa Serena.

În ceea ce priveşte barurile şi lounge-urile nu prea există diferenţe. Costa Serena precum si

Ruby Princess oferă baruri cu muzică live cu orchestră pop/rock, clasică sau jazz. Pe Ruby

Princess veţi găsi unele baruri care seamănă cu un pub în care aţi fost în Anglia, dar în mare

oferta de activităţi de seară este la fel.

Galeriile de magazine, colţul foto de unde vă puteţi cumpăra pozele pe care fotografii

navei vi le fac cu ocazia fiecarui mare eveniment la bord, recepţia, biroul de excursii, cazinoul

care în fiecare seară se populează cu jucători şi amatori sunt foarte asemănătoare pe ambele

nave, de altfel şi pe majoritatea navelor de astfel de dimensiuni.

O surpriză veţi avea atât în Cazinoul de pe Costa Serena cât şi în cazinoul de pe Ruby

Princess: 90% dintre crupieri sunt români. În restaurante şi la Spa veţi găsi din nou personal

român în poziţii de conducere.

Dăcă doriţi o conversaţie mai lungă cu un membru român al echipajului despre “insight-uri”

ale croazierei dumneavoastră vă recomandăm linia Princess, fiindcă aici politica faţă de

personal este mult mai relaxată. Pe Costa nu veţi vedea nicicând doi chelneri povestind, nu vă

va ruga nici un chelner să-l lăsati să treacă pe langă dumneavoastră şi nici nu vor putea sta

mai mult de 2-3 minute să povestească cu dumneavoastră. Să nu vă imaginaţi că e militărie,

însă serviciile Costa sunt concepute pentru a fi perfecte şi insesizabile.

Adică dumneavoastră primiţi tot ce doriţi fără să nici nu vă daţi seama când v-a fost

curăţată cabina pentru a 3-a oara în acea zi sau când v-a fost servită băutura pe punte sau masa

in restaurant. Totul este perfect şi invizibil. Princess oferă de asemenea servicii impecabile,

însă politica este mult mai relaxată. Aici chelnerii vor glumi cu dumneavoastră, cameriera va

veni din când în când sa vă intrebe una şi alta şi dacă doriţi să povestiţi cu un membru al

personalului discuţia se poate lungi la 10 - 15 minute fără probleme. Calitatea serviciilor este

însă excelentă pe ambele linii.

Totul se reduce la cum vă place dumneavoastră şi ce stil apreciaţi: stilul european

extrem de amabil şi profesionist, dar fără prea multă interacţiune între personal şi pasager sau

stilul american în care chelnerul de la restaurant face câteva glume, dacă chelnerul indian de

la bufet află ca sunteţi din România dimineaţa vă întâmpină cu “Salut. Ce mai faci?” sau

recepţionerul vi se uită la paşaport şi va spune că arătaţi ca şi actorul american Adam Sandler.

Totul ţine de dispoziţia dumneavoastră.

Ruby Princess:

La îmbarcarea pe nava veţi ajunge direct în atriu, Piazza, cum se numeşte el. Senzaţia

este de atriu de hotel de 5 stele, marmura pe jos, o construcţie gen piazzetta italiană. Atriul se

intinde pe trei nivele, deci dispare deschiderea aceea panoramică până la cea mai de sus punte

a navei. Senzaţia pe care v-o da atriul este una foarte intimă şi prietenoasă. La nivelul

principal veţi găsi un bar în stil vinoteca şi o cofertărie / patiserie care serveşte printre altele şi

gelatto (un mare hit printre pasagerii cu precadere nord-americani ai navei). Piesa de

rezistenţă a atriului este pianul in jurul căruia sunt presărate mese şi fotolii care dau acestui

spaţiu un aer de rendez-vous chiar placut.

Seara aici întâlniţi un cvartet de vioară, pian, acordeon şi contrabas care interpretează piese

clasice faimoase cu un “twist” propriu. Tot aici are loc marea petrecere care se da odată în

fiecare croazieră la care participă intreaga navă. Veţi găsi pasageri pe toate cele trei nivele

care sunt aliniate concentric deasupra atriului şi legate între ele cu nişte scări unduite absolut

impresionante. Cele trei nivele sunt legate intre ele cu un lift panoramic din sticlă.

Pe al doilea nivel de la Atriu veţi găsi o parte din magazinele navei (ca şi pe Costa Serena un

magazin cu mici suveniruri şi produse personalizate ale liniei. Vă recomandăm să vă

cumpărati o machetă atât a navei Costa Serena cât şi Ruby Princess fiindcă e frumos sa

depanezi amintiri uitandu-te concret peste nava pe care ai fost. Magazine duty-free cu

parfumuri si haine etc.).

După magazine într-o parte veti gasi un bar cu muzica jazz iar în cealalta parte câteva

lounge-uri unde seara au loc show-uri de comedie, concursuri si multa muzica live.

Nivelul trei are alte magazine, teatrul si baruri. Dupa cum am mentionat mai sus, nu

există mari diferente între baruri si lounge-uri. Doar teatrul este diferit. Teatrul Ruby Princess

are doua nivele şi este mai mult o sala de spectacole. Este foarte dragut şi luminile şi sunetul

sunt excelente, insa teatrul de pe Costa Serena se află la un alt nivel, acesta putând fi descris

intr-un singur cuvânt: impozant.

Acum să vorbim puţin despre cabine:

Cabinele navei Costa Serena au urmatorul layout de bază: pat, canapea sau fotoliu şi

masuţă, o zona cu oglinzi si o nisă pentru machiaj, minibar etc, baie cu cabină de duş,

chiuveta, uscator de păr, produse de toaleta s.m.d. Nota personală o dă un aranjament floral

care se află in fiecare cabină. Aceasta este configuraţia de baza a unei cabine. Cabinele

interioare au un fotoliu şi o masuţă, cabinele cu fereastră şi balcon au o canapea şi o masuţă.

Apartamentele au o cameră principală cu pat, canapea, fotoliu, masă, zona de machiaj,

zona de minibar, televizor flat screen, un budoar cu garderobă, o baie cu cadă whirlpool, 2

chiuvete, produse de toaletă etc.

Cabinele navei Ruby Princess nu diferă foarte tare, cu exceptia faptului că în cabinele

cu fereastră nu există o canapea aditionala iar in cele cu balcon exista un fotoliu, dar nu şi o

canapea. Cabinele sunt însa foarte comode, aşternuturile din bumbac egiptean cu 700 de fire

transforma experienţa dormitului într-un moment culminant al unei zile pe mare.

Pe ambele nave cabinele se curaţă de două ori pe zi. Odată dimineaţa după ce ati

parasit cabina si odata seara când cabina dumneavoastră este pregatită de somn (cuvertura de

zi este îndepartată si pijamalele dumneavoastra aranjate în fel de fel de forme haioase). Dupa

7 zile cu astfel de rasfatare veti ajunge acasă aşteptand sa vină cineva sa va aranjeze prosopul

de fata în forma de evantai.

Punţile piscinelor:

Costa Serena are trei piscine amplasate pe Lido Sole, Lido Urano si Lido Iris. Lido Iris

are o piscina în aer liber cu Jacuzzi, zona de baruri si scaune de plaja atât la nivelul piscinei

cât si pe puntea de mai sus care are o mare deschidere deasupra piscinei. Lido Sole este

piscina principala care are două Jacuzzi mari, o zonă de scenă unde pe timpul zilei se

desfasoară programul de animaţie (concursuri, cursuri de dans, muzica live etc.). Elementul

de atracţie al acestei nave este un ecran gigant care proiecteaza videoclipuri si filme de-a

lungul intregii zile. Aici veti gasi de asemenea un bar si deasupra o zona cu scaune de plaja,

jocuri (flipper, fußball etc.), mese. Piscina are un acoperis retractabil din sticla ceea ce va

permite sa faceti baie chiar şi atunci cand afara este mai rece.

Lido Urano are o piscina şi doua Jacuzii si si ea are un acoperis retractabil din sticla.

Toate trei piscinele sunt legate intre ele de bufeturile navei care atunci cand vă ia

foamea dupa atat soare şi înot vă oferă bucate minunate in abundenţă.

Ruby Princess are o constructie mai complexa atunci cand vine vorba de punti exterioare. Şi

ea are trei piscine peste care se ridica doua alte punti sub forma de amfiteatru. Punţile

exterioare ale navei sunt construite astfel incat toata atentia sa fie indreptata spre piscine:

Calypso Reef & Pool, Neptune’s Reef & Pool si Terrace Pool. Piscinele nu au dimensiuni de

bazin olimpic pe nicio nava de croazieră, nu trebuie sa va asteptati sa puteti inota kilometri

întregi.

Neptune’s Reef & Pool este piscina principală atunci cand vine vorba de animaţie.

Aici au loc concursuri, se canta muzica live iar într-o seara a croazierei are loc “The White

Hot Party” lângă piscina, unde toata lumea se îmbraca în alb, danseaza şi canta.

Calypso Reef & Pool are o constructie identica cu Neptune’s: o piscina şi doua

Jacuzzi, însă aici avem un mare highlight - conceptul “Movies under the Stars”. În fiecare

seara pe ecranul gigant de langa piscina ruleaza filme ca si intr-un cinematograf în aer liber.

Filmele care ruleaza au aparut în cinematografe cu maxim 3 luni în urma. Cel mai bun lucru

al acestui concept este faptul ca seara scaunele de piscina se acopera cu niste saltele rosii (care

dau senzatia de sala de cinema) şi paturi (in cazul in care va este rece). De asemenea veti gasi

un chiosc de unde va puteti lua (gratuit) o punga de popcorn.

Terrace Pool se afla chiar in spatele navei si ofera o privelişte superbă asupra mării. Aici veţi

găsi o piscina mai mica, mese şi scaune de plaja. În timpul zilei este zona cea mai liniştită, ea

fiind evitată de copii care prefera să se balacească în piscinele mai mari.

Niciuna dintre piscinele de pe Ruby Princess nu sunt acoperite sau nu se pot acoperi, astfel

dacă afara este rece nu veti putea face baie.

.

Bucătarii şefi ale ambelor nave sunt italieni. Mai mult nu trebuie sa spun.

Specificul culinar al companiei Costa este mediteranean cu precadere: veti gasi preparate din

peste, fructe de mare, porc, vita, miel, paste, legume etc. Bucataria nu are un stil strict italian.

Dupǎ cum o colaboratoare de-a noastrǎ perfect a observat, meniul este exact gândit pentru a

satisface gusturile celor 5 nationalitati principale care aleg Costa: italieni, francezi, germani,

spanioli şi britanici. Mâncarea este bună, chiar foarte bună. Dacă alegeţi să luaţi masa in

restaurantele principale atat la pranz cât şi la cina veti avea la alegere un meniu á la carte care

se schimba in fiecare zi si din care va veti putea selecta antreul, supa, salata, pastele, felul

principal şi desertul.

La bufeturi aveti mai multe variante de-a lungul zilei: bufet cu preparate

mediteraniene pe baza de peşte şi fructe de mare, bufet cu preparate la gratar (piesa de

rezistenta este optiunea de a va prepara propriul burger), un colt etnic cu preparate tipice

pentru zona pe care o vizitati, bufet cu Pizza. Peste tot veti gasi şi o selectie uriaşă de deserturi

si fructe care va vor adăuga pana la sfarsitul croazierei minim 2 kg pe cântar. Dimineaţa puteţi

lua micul dejun fie in cabina (gratuit), la restaurantele principale sau la bufeturi. Selecţia este

variată de la ouă, mezeluri, branzeturi, fructe, iaurturi, lapte sau cereale, sucuri de fructe,

clătite, vafe etc.

Pe navele Princess se mănâncă puţin altfel: mancarea are influenţe mediteraniene, dar

90% din pasageri sunt de provenienţă anglo-saxonă. Deci pe langa preparate din peste şi

fructe de mare, veti gasi plăcinte cu carne, Beef Wellington, produse din bucătăria indiană

(care se pare că este la mare moda în America de Nord), cartofi copti şi prajiti, mult unt, tot

felul de produse deep-fried.

Bufeturile abundă de creveţi sub toate formele precum şi paste, carne,

legume,deserturi.

La cină veţi găsi însă cele mai mari diferenţe. Princess ofera pe langa optiunea clasica de cina

în doua serii (first si second seating) una de la orele 19:00 si cealalta de la orele 20:00 si

optiunea “Dine as You Wish” in care puteti merge la cina oricând doriti in orele de

functionare ale restaurantului. Dacă alegeti această optiune vă reamintim că pe nava Ruby

Princess ne aflam in Statele Unite. Nu ştim cati dintre dumneavoastra au calatorit in SUA si

cati au stat la coada la restaurant. Pentru cei care nu stiu, in SUA nu exista restaurante in care

pentru o masa nu trebuie să-ţi astepti randul. Dupa ce v-aţi spus preferinţele de asezare (masă

pt. doi, masa cu mai multe persoane) veti primi un dispozitiv pe care îl veti lua cu

dumneavoastra, veti bea probabil un cocktail în Piazza asteptand ca el să piuie, sunet care vă

va instiinta ca masa este gata. Daca nu va place aşteptatul, mai ales ca nu va puteti planifica

perfect seara, fiecare show şi eveniment avand anumite ore de desfăşurare, nu alegeţi varianta

“Dine as You Wish”.

Concluzia: Mâncarea pe Costa este mai bună. Nu este vorba de modul de preparare

fiindcă dupa cum am mentionat mai sus bucatarii sunt italieni pe ambele linii. Este vorba de

ingredientele care intra în preparate. Costa cel puţin în Europa are mereu fructe şi legume

proaspete care au un gust mult mai apropiat de cel natural. Fructele şi legumele de pe Princess

nu au acelasi gust delicios, poate pentru că nefiind o linie Europeana nu şi-au găsit o

companie care sa le facă aprovizionarea cu fructe de legume proaspete. Aici trebuie sa

subliniem un lucru: atunci când ambele linii pleacă cu un vas într-o croazieră mai lungă nu au

decat putine porturi (de încredere) din care se aprovizioneaza pe drum. În acest caz isi vor

alege fructe si legume mai putin coapte care vor rezista mai mult timp până la următorul port

de aprovizionare.

Programul de animaţie:

Costa se adresează în Europa mai multor naţionalităţi. Nava are 5 limbi oficiale: italiana,

engleza, spaniola, franceza şi germana. Pe fiecare nava veti fi intampinat de o hostessa

vorbitoare a limbii pe care ati indicat ca o vorbiti in momentul rezervarii. Animatia si

showurile de teatru sau anunturile sunt prezentate in aceste 5 limbi. Pentru unii acest lucru ii

deranjeaza, altii prefera lipsa totala de discriminare a acelora care nu vorbesc engleza sau

italiana.

În timpul zilei la piscina au loc concursuri, cautari de comori, lectii de dans, se canta;

seara în teatru au loc doua spectacole (identice, programate in functie de cum luati cina de la

orele 19:00 sau orele 20:00) cu numere de cabaret, cantec si dans, acrobatii, numere de circ şi

un show pus în scenă de personalul navei special pentru pasageri.

În baruri puteţi alege între muzica de pian, jazz, muzica rock/pop etc. Daca va tineţi de tot

programul de seara al navei veti fii ocupaţi.

Un eveniment minunat pe care doar Costa il ofera este bufetul de la miezul noptii care

este servit la piscina principala si insotit de o minunata expozitie culinara cu statui din gheata

si fructe sculptate in fel de fel de forme sau o fântână din ciocolată. La acest eveniment veti

putea cunoaste si bucatarii navei. De asemenea odata în timpul croazierei vă va fi oferit si un

tur exclusiv “în spatele culiselor” al bucătariilor navei, unde din nou veţi fi serviţi cu

preparate delicioase.

Pe navele Princess activitatea de animaţie se desfasoara în mari linii la fel ca şi pe

Costa. Diferenţa o fac show-urile. Princess va ofera pe langa spectacole de cabaret, dans şi

muzica şi invitati speciali. Pe croaziera Grand Mediterranean de exemplu a oferit numere ale

unui violonist Virtuoso care a pus în scena un incredibil one-man-show cu piese clasice

interpretate într-un mod minunat, ale Sopranei Filippa Hiley care a interpretat cu talent

extraordinar si mult umor cele mai frumoase arii de opera si musical, un Comediant care a

facut un numar de stand-up comedy si chiar un Hipnotist care si-a demonstrat arta pe

pasagerii care s-au oferit voluntari. Americanii au inventat termenii entertainment şi show-biz

şi pe linia Princess dovedesc din plin acest lucru. Singurul inconvenient ar fi faptul că limba

oficială a navei (şi singura limbă vorbita de majoritatea personalului) este engleza. Showurile

sunt în engleza, programul de animatie este în engleza, numărul de comedie sau cel de

hipnoză la fel. Dacă nu vorbiti engleză se poate să fiţi uşor iritaţi din când în când fiindcă nu

vă veti putea face înteleşi.

Concluzia: Din nou diferentele sunt mici şi din nou vine vorba de gusturi. Dacă sunteţi

“european sadea” şi francofil, germanofil sau latinofil veti iubi la nebunie navele Costa,

fiindca programul lor este special conceput sa fie pe placul turistilor europeni de croazieră.

Dacă aţi fost în Statele Unite, vă uitaţi la multe filme americane, la Jay Leno sau David

Letterman, Princess este linia pentru dumneavoastra. Programul de divertisment este extrem

de interactiv şi orientat spre turistul nord american.

Să trecem la aspecte de organizare:

Cand vorbim de organizare, vorbim despre cum ajungeţi la navă, cum ajungeţi de la nava în

centru în porturile de oprire, cat de bine sunt organizate excursiile la ţărm, cat de bine vă

informeaza personalul despre cum ajungeti din punctul A in punctul B.

Princess Cruises nu este o linie europeană, nu are terminale proprii in Europa, îmbarcarea

făcându-se în terminalul comun al fiecarui port. La îmbarcare este putina nebunie. Pasagerii

Princess îşi finalizeaza procedurile de imbarcare online (şi Costa oferă opţional we check-in).

Acolo isi inregistreaza cartea de credit si isi dau toate datele. Mai trebuie apoi în port sa

completeze un formular de atestare a conditiei lor de sanatate (ati avut gripa da sau nu).

Cozile sunt destul de mari şi multă lume are întrebări. Totul iese bine până la urmă, însă

durează mai mult si aglomeratia e mai mare.

Costa Cruises are terminale proprii in Savona, Venetia si Barcelona, care sunt uriaşe,

au o zonă de baruri şi o zonă mare de aşteptare, multe ghisee si bagajele se predau la intrare

(Princess Cruises colecteaza bagajele într-o sala alta decat cea de îmbarcare, ceea ce poate

produce puţină confuzie). Organizarea îmbarcării este net superioara cu Costa atunci cand

vine vorba de Europa. Costa mai are terminale proprii şi în Dubai, Shanghai, Tianjin (pentru

Beijing). Daca navigaţi in Europa, Dubai sau Asia si va place ca totul sa mearga perfect fără

timpi de asteptare si agitatie alegeti Costa.

Dacă vorbim despre transportul de la port in centru in destinatiile vizitate, Costa

castiga din nou fiindcă inchiriaza shuttle-uri pe care le pune la dispoziţia pasagerilor, in unele

porturi contra unui cost modic (aprox. € 2) in altele gratuit. Aceste shuttle-uri vin si pleaca la

un interval de 20 min.

Princess Cruises nu are shuttle-uri proprii in Europa. Va trebui sa va descurcati singuri daca

doriti sa vizitati orasele pe cont propriu. Personalul navei este insa foarte amabil si va incerca

sa va ajute sa gasiti mijlocul de transport pe care doriti sa il luati.

Dacă vă place să vizitati porturile cu grupuri organizate, atunci ambele companii va ofera zeci

de excursii tematice in fiecare port. Preturile difera in functie de ce excursie v-ati ales. La

Costa o excursie are preturi intre € 38 - € 120. La Princess preturile variaza intre $ 65 - $

230).

Concluzia este una simplă şi se rezumă la ce vă place dumneavoastră. Liniile de croazieră

sunt asemănătoare (indiferent de felul în care se promovează). Diferenţele sunt mici, dar

influenţeaza foarte mult percepţia călătorului. Tocmai pentru ca este vorba de gusturi si

preferinte o croaziera vi se va parea minunata daca serviciile au fost în stilul pe care îl

apreciati si cu care sunteti obisnuiti, mâncarea la fel, comunicarea s-a facut într-o limbă pe

care o înţelegeţi, spectacolele au fost pe gustul dumneavoastra etc.

CONCLUZII

  Imbrăcand forme diferite de manifestare şi dezvoltare de la o zonă la alta, de la o ţară la alta,

turismul se înscrie ca un fenomen al secolului nostru, care acţionează, deopotrivă, în domeniul

socialului şi în domeniul economicului. Una din principalele trăsături ale turismului este aceea

ca el prezintă importanţă atat pentru om, ca persoană individuală, cat şi pentru societate in

general. In acest sens, putem aprecia că turismul oferă o fericită alternativă de petrecere utilă

şi agreabilă a timpului liber al populaţiei, care, prin agrement, prin contactul direct cu un

spaţiu mai larg, deosebit de cel cotidian, devine mai sociabilă şi mai accesibilă.

           Odihna activă, aerul curat şi nepoluat, tratamentul balnear etc. sunt elemente ce se

înscriu ca factori activi în procesul de menţinere şi consolidare a sănătăţii, de regenerare a

forţei de muncă.

           Industrializarea şi urbanizarea sunt procese sociale care îndepărtează omul de natură,

turismului revenindu-i rolul de a-1 reintroduce in cadrul acesteia.

           Acţionand in corelaţie şi cu alţi factori, turismul contribuie la reintegrarea omului in

natură şi in mediul social, reţinandu-l, măcar temporar, în cele mai frumoase şi spectaculoase

zone. Iar această deplasare din mediul de domiciliu in cel de importanţă turistică contribuie la

formarea unui nou stil de viaţă, care contrazice sedentarismul şi conservatorismul.

           Turismul de azi nu poate fi conceput şi realizat numai pentru odihnă şi recreere, el

căpătand un tot mai pronunţat caracter intructiv-educativ, de acumulare a unor variate

cunoştinţe din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, arhitectură, agricultură, dezvoltare

industrială etc.). In mod practic, in cadrul excursiilor pe un spaţiu mal mult sau mai puţin larg,

turiştii văd, adesea, monumente care sunt dovezi ale unor secole întregi de istorie, semne

peremptorii a ceea ce a putut concepe şi realiza geniul uman de-a lungul mileniilor. Se poate

spune, astfel, că, prin turism, moştenirea istorică lăsată de generaţiile trecute este adusă în

contact nemijlocit cu publicul larg de pe cea mai mare parte a spaţiului, contact care, pe de o

parte, dezvoltă stări afective de dragoste şi de respect pentru înaintaşi, iar pe de altă parte

determină un suflu nou pe plan creaţional, consolidand hotărarea de a lăsa generaţiilor viitoare

noi şi valoroase urme.

           Turismul intern contribuie la dezvoltarea dragostei faţă de ţară, faţă de fiii şi istoria

neamului, iar cel internaţional la cunoaşterea istoriei şi culturii poporului nostru, a contribuţiei

pe care a adus-o acesta la dezvoltarea civilizaţiei universale. In acelaşi timp, turismul oferă

cadrul de recepţionare şi înţelegere prin exigenţele contemporane a valorilor fiecărui popor în

concernul culturii universale. Dezvoltarea turistica in anumite puncte şi zone (cu bază

materială de cazare, elemente de infrastructură şi de activitate culturală etc.), contactul direct

cu oamenii din alte zone geografice ale ţării sau din alte ţări contribuie la ridicarea gradului de

civilizaţie şi de cultură al populaţiei.

           Importanţa socială a turismului constă şi in faptul că el joacă un rol tot mai activ în

privinţa creării unor noi locuri de muncă, contribuind, astfel, la folosirea eficientă şi stabilă a

forţei de muncă, în special în zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic.

Această valenţă socială majoră a turismului are implicaţii directe asupra limitării procesului

de migrare şi navetism, influenţand consolidarea familiilor etc.

           Turismul contribuie şi la ridicarea, din punct de vedere economic, social, edilitar,

cultural etc., a unor zone şi localităţi rămase in urmă. Ganditiva numai la revelion 2013 cat de

mult contribuie d.p.d.v economic. Totodată, el creează şi menţine un echilibru între diferite

zone geografice, între munte, deal si campie, între sat şi oraş şi chiar între industrie si

agricultură, intre diferite profesii etc.

           Putem să vorbim, astfel, despre rolul turismului în găsirea unui echilibru de dezvoltare

economică in profil teritorial, in menţinerea unui echilibru al centrelor umane. Apariţia unor

puncte şi localităţi turistice determină, în mod curent, apariţia unor noi centre polarizatoare

care pot fi localităţi focale (ce au valoare prin ele însele) sau localităţi satelit (care absorb

turişti). In acelaşi timp, pentru condiţiile ţării noastre, turismul joacă un rol activ in

omogenizarea socială. Deplasările in scop turistic dintr-o zona in alta a ţării, dintr-o localitate

in alta, contribuie la cunoaşterea mai bună a locuitorilor, a valorilor culturale şi spirituale pe

care le posedă ţara noastră. Orice deplasare din Moldova spre staţiunile şi locurile istorice

aflate in Transilvania, Dobrogea, Banat şi Muntenia, de exemplu, sau orice deplasare din

Transilvania spre monumentele istorice şi de artă din Bucovina etc., sunt tot atatea prilejuri de

apropiere intre oameni, de legare a unor prietenii etc.

BIBLIOGRAFIE

2. Anuarul Statistic Al Judeţului Dolj, 2009

3. Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare,în anul 2009

4. http://www.judetuldolj.ro/dolj/servlet/portal?

action=ContentAction&actEvent=showRubric&id=monografie

5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Dolj

6. http://www.cjdolj.ro/prezentaredolj.html

7. www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/resource/comunicat-76.pdf?view=true

8. www.insse.ro/cms/files/bsl/Dolj.doc

9. http://www.scribd.com/doc/37128920/Dolj-Studiu-Turism-Varianta-19-Noimebrie

10. Piata turistica - Alex Nedelea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003. - Comanda

11. Politici de marketing in turism - Al. Nedelea, Ed. Economica, Bucuresti, 2003.- Comanda

12. Ecoturism si turism rural - P. Nistoreanu, Ed. ASE - Bucuresti, 2003.

13. Ghid ecoturistic - Attila Pilbath, Ed. Blucprint International SRL, Bucuresti, 2003.

14. Biserici-manastiri-schituri - Ed. House of Guides, apr. 2003, (244 asezari religioase).

15. Management in turism - Puiu Nistoreanu, Ed. ASE, Bucuresti, 2002.

16. Managementul prestatiei turistice - Puiu  Nistoreanu si N. Tudorescu, Ed. Cargo, Turnu-

Severin, 2002.

17. Cercetarea statistica in turism - Cristian Valentin Hapenciuc, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti,2003, 212 pag.

ANEXE