pentru că regăsescţaici, de fiecare cdată,.o atmosferă! care mă atrage^

un climat de lucru,, un atalierJiric MBS^tínuuÍfeişa cum îmi place să numesc şi activitatea mea la Brăila llBifCureffi/^dicată tinerilor artişti

lirici şi transmiterii tradiţiilor

gc.j4âk&fe:..., - • ■. U

Ierid im in e a ţă , ia ie ş ire a d in B a c iu

Treiturci au murit intr-un gravaccidentrutier

In l u n a i a n u a r i e , p e s t e 1 , 1 m i l i o a n e d e ( a m i l i i c u m a i m u l ţ i c o p i i v o r b e n e f i c i a d e a l o c a ţ i i l e s u p l i m e n t a r e

CopÎatoare, imprimante si faxuri

C a n o n* în rate ş i lea sin g j- Copiatorul Â3 N P 6216j

cu avans ds numai540 DM ♦ TVA!

Str. I.C. Bratianu 16, Tel/fax:191486

z ia r in d e p e n d e n t

( http://www.dntcj.ro/adevarurjA IMUL IX NR. 2481 ISSN 1220-3203 \

JOI,14 IANUARIE 1999

16 PAGINI 1.200 LEI

C u rTelefon:

199.270 sau 190.836.

(2093374)

Valea Jiului ori a Plîngerii?M ARIA S A N G E O R Z A N

IJJi

p iron Cozma, cu ortacii săi din Vale, ţine în şah o ţară. Din „buncărul” său, blindat de oameni disperaţi ori

^creduli, cu copiii în avanposturi, Cozma dictează cu cine are chef să stea de vorbă. Pe zi ce trece, radicalismul ia locul bunului simţ, de ambele părţi. Reacţia puterii, după recitalul ministrului Berceanu, care nu s-a mlădiat cîtuşi de puţin, a fost una infantilă. Premierul a ameninţat că va dezvălui „scenariul politic" din Valea Jiului, dar evită cu prudenţă subiectul. Ministerul de Interne este mai decis, încrîncenatul Dejeu trimiţînd 3.000 (+ 2.000) de militari în zonă, care au misiunea de a păzi defileul. Ortacii lui Cozma şi puterea par a se strădui să se enerveze unii pe alţii, în dauna relativei noastre linişti. Minerii RAH-ului sînt dispuşi, pentru a treia oară, să ne administreze un leac de frică, pe scena încăpătoare a Capitalei, lucru cu care cred că puţini români sînt de acord. încercarea de marţi de a străpunge defileul e s te lămuritoare, în a c e a s tă privinţă. C lasa conducătoare, după declaraţiile incoerente de la începutul „rebeliunii" (în genul afirmaţiei lui Ion Diaconescu conform căreia armata ar putea fi scoasă împotriva minerilor), a abandonat lupta, în favoarea ministrului Dejeu, pe umerii căruia apasă, acum toată greutatea. Bărbăţia Internelor, la antipod faţă de „complicitatea" vechilor guvernanţi, este evidentă, dat şi iritantă. Parada de forţă etalată şi ameninţările cu recurgerea la forţă în defileu nu are menirea să dezamorseze conflictul, mai. cu seam ă că masa de manevră este compusă din indivizi uşor de manipulat, aflaţi în situaţia de a nu mai avea ce pierde. Ambele părţi, minerii şi organele domnului Dejeu, se încrîncenează într-un meci păgubos pentru toată lumea. Pe măsură ce greva se întinde, adepţii

lui Cozma se înmulţesc, fapt ce ar trebui să-t îngrijoreze pe cei de la putere. Spărgători dé grevă este improbabil să apară în zonă, mai ales după ce „prinţul Huilei" i-a ameninţat pe ortaci că-i va scoate din case şi-i va aduce la grevă. Cîteva comandouri bine organizate pot fi extrem de eficiente în acţiunea de aducere cu de-a sila la acţiunea de protest. Provocarea orgoliului lui Miron Cozma este o acţiune periculoasă, care s-ar putea încheia prost pentru toată lumea. Lumea este foarte dispusă să ignore fierberile din Valea Jiului, să negocieze în termeni sever restricţionaţi de bugetul auster, dar nimeni nu vrea să-i dea cîştig de cauză liderului Miron Cozma, cel care a băgat Capitala în sperieţi şi ne-a făcut subiect de scandal în presa din întreaga lume! Nici nu cred câ-şi mai permite vreun lider politic, oricît de stingist ar fi, să îl susţină explicit pe Miron Cozma. Nu că n-ar fi necăjiţi ortacii de pe Jiu! Nu că n-ar fi cazul să se găsească soluţii viabile pentru cărbunari! între nevoile minerilor şi cele ale liderului lor, însă, este o distanţă cît de la cer la pămînt. Haiducul în pufoaică şi cu cască se foloseşte cu abilitate de ortacii care nici nu visează la „nivelul de trai" al liderului pe care-l susţin cu atîta patimă. Băţos, Miron Cozma încearcă să strîngă cît mai multă autoritate, iar domnul Déjeu pare să-i dea tot concursul. Nimic nu-l înfurie mai tare pe minerul din Vale decît tentativele făţişe de intimidare. Că nu li se pun la dispoziţia minerilor garnituri de tren şi nu li se ridică barierele, cum s-a mai făcut, este un lucru de apreciat. Că poliţiştii nu mai sînt dispuşi să însoţească hoardele de mineri în lupta lor cu societatea civilă este un lucru de bun simţ. Dar de ce se gafează cu scoaterea armatei la luptă şi cu folosirea arrnelor de foc nu mai înţelegem!

l n i 1 9 9 8 f c l ú ié n i l ! a u * d a t " l a ’ S lá t f c u - 5 2 5 , 5 í m i l l a r d e í lle M e 1 m a L m u l t d e c î t - a u . ^ c ă p ă t a t

Cele mai mari încasări (925,7 miliarde de Iei), au fost din TVA

În c ă l zir e * clim atiza r e * apă c a l d ă JŞ

G O N FO RTfTER M ICFURNIZORUL FIRMELOR DE INSTALAŢII

Dşartooest CONFORT PENTRU CASE Şl VILEImportator direct din Uniunea Europeană

Livrăm sisteme complete de instalaţii încălzire Căutăm firme de instalaţii pentru execuţie la cheie

C luj-N apoca, str. Amprg 4 4 , te i/fa i: 064/14 53 15

562,7 miliarde au fost încasaţi din impozitul pe salarii. 40 ia sută din aceste încasări vor rămîne, din 1999, la

dispoziţia bugetelor locale •Din bilanţul pc anul 1998 al

Finanţelor clujene rezultă că judeţul Cluj a încheiat anul cu un excedent la bugetul de stat de 525,5 miliarde dc lei. Aceasta înseamnă că volumul veniturilor încasate de la toţi agenţii economici au depăşit cu mult sumele repartizate de la bugetul de stat pentru cheltuielile tuturor ordonatorilor dc credite din judeţ. Datorită sistemului centralizat, prin redistribuirea

fondurilor dc la bugetul de stat, bugetelor locale li se repartizau diferite cote, ncţinîndu-sc scama de contribuţia judeţului respectiv. Ca urmare, pînă acum, şi alte judeţe au beneficiat de banii clujenilor.

Prin introducerea Legii finanţelor publice locale, acest excedent sc va diminua,

Luminiţa PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

Luni au început negocierile pentru vînzarea pachetului de acţiuni deţinute de F.P.S. la S.C. Napofarm Farmaceutica SA Cluj. Societatea deţine un capital social evaluat la 3 miliarde de lei. Negocierile au început luni, 11 ianuarie şi se preconizează sâ se încheie a s tăz i, 14 ianuarie. Dosarul de prezentare a fost cerut de cinci persoane juridice române, dar la negocieri nu s-au prezentat decît două: Asociaţia salariaţilor Napofarm şi S.C. Pharmatech Romania SRL din Tîrgu Mureş. FPS a cerut minimum 3.000 de lei pentru acţiunea cu valoarea nominală de 1.000 de lei. Apreciată ca d societate strategică, Napofarm se privatizează prin metodă negocierii directe (similară cu cea adoptată de Cartimpex). Spre deosebire de metoda vînzării prin licitaţie, negocierea durează, mai mult. Abia astăzi se preconizează a fi ultima zi pentru finalizarea negocierilor. A.V.

Pensiile de stat şi ajutoarele de.

şomaj au început să fie plătite de ieri

• Factorii poştali vor distribui sumele de dimineaţa pînă seara• G hişeele vor funcţiona şl sîmbăta• Pensionarii CAP, veteranii şi 57.000 de copii preşcolari vor trebui să mai aştepte •

Dc ieri au început să fie distribuite pensiile dc stat şi ajutoarele dc şomaj. în jurul orei 14, directorul Direcţiei dc Poştă Cluj, Petre Moldovan, nc-a declarat că banii au ajuns în bancă, cu doar două orc mai devreme. Toate oficiile poştale au început sâ livreze banii, iar programul factorilor

A.M.continuare în pagina a 16-a

"Consider relaţia mea eu tinerii artişti ca pe un «atelier liric

.continuu». Imi place să facem muzică împreună".

Spaţiul pentru biserica „Schimbarea la Faţă“ va fi eliberat!

Consiliul local a făcut o triplă rocadă pentru a avea unde muta

pizzeria Primăvaraîn şedinţa extraordinară a Consiliului

local de ieri, după două ore de tîrguieli, au fost aprobate trei mutări în lanţ, pentru ca Parohia „Schimbarea la Faţâ“ să poată intra în spaţiul atribuit pe B-dul Eroilor 24-26. In proiectul iniţial, din ţoate aceste schimburi de spaţii o societate rămînea pe dinafară -..SC Stade Montanara SRL, cu sediul în B-dul Eroilor nr. 12 (Tomis 1). în ciuda faptului că pînă în prezent nu a fost încheiat vreun contract de asociere cu

CL, reprezentanţii firmei s-au opus cedării acelui spaţiu. De asemenea, firma mai sus amintită a (acut investiţii' de 70 dc milioane dc lei, fără a avea aprobările CL. Atît executivul Primăriei, cît şi consilierii locali au trecut cu vederea toate aceste „mici“ inadvertenţe şi au graţiat Montanara, carc va rămîne în acel spaţiu.

Prin această triplă rocadă, Parohia ___________ Luminiţa PURDEA

continuare în pagina a 16-a

Ambasadorul Indiei face pe turistul la Cluj-Napoca

Fără gărzi de corp la vedere, ambasadorul Indiei în România petrece la Cluj-Napoca trei zile pe carc le priveşte ca pe o scurtă vacanţă. Sosit ieri dimineaţa, într-un autoturism blindat al corpului diplomatic, Rajiv Dogra s-a arătat. îneîntat că programul alcătuit de serviciile de protocol îi lasă suficient timp liber la dispoziţie. Autorităţile clujene nu au suplimentat măsurile de siguranţă, chiar dacă în trecut s-au verificat atentate la viaţa ambasadorilor indieni în România. Unul dintre atentatori, judecat după legile româneşti, se află în prezent la Penitenciarul din Gherla.

______________ Dan BRIEcontinuare în pagina a 6-a

2 ) joi, 14 ianuarie 1999 AGENDA ADEVĂRULde

• Azi: Calendarul ortodox: Cuv. Părinţi ucişi în Sinai şi Rait (Odovania praznicului Botezului Domnului); Calendarul greco-catolic. C. M. din Sinai şi Rait; C. Teodul. încheierea

serbării Botezului Domnului.• Mîine: Calendarul ortodox'. Cuv.

Pavel Tebeul; Sf.Ioan Colibaşul; Calendarul greco-catolic. C. Pavel din Teba şi Ioan Colibaşul (s. V).

li felicităm pe toii cei care. împărtă­şind taina Votemlui, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

MPR1ÎFHCTXJRA.CONS1LIUL >

JUDEŢEAN: 19-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PR IM Â R IA DEJ: 21-17-90

PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZtt- 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-1548

PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21

POLIŢIA CÎMPIA TURZD: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERI 981• PROTECŢIA CIVILÂ: 982 •G A R D A FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, in t 158 •D IR EC ŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN. 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAM ENTE 921 ORA EXACTĂ: 958 R A. TERMOFICARE: 19-8748 SC MONTÉN A Y SA: 41-51-71 R.A. APA CANAL: 19-63-02

• S C . -S A L T R E S T -S .A 19-55-22• SC PRIVAU. 1743-86• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE928;433424

AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR: - internaţional 1 340 - 09 . -in te rn -43-20-01.T u rd a - 31-17-62;D e j- 21-20-22

U

CURSE INTERN AŢIONAUE din Aulogara II:

• C lu j-N ap o ca - B u d a p e s ta , cu plecare d m C luj-N apoca în zilele dc íuni. m arţi, jo i ţ i v in e r i la o ra 7 ,0 0 ş i în a p o ie re a d in B u d a p e s ta in z ile le d e m a r ţ i , m ie rc u r i , v in e r i şi s îm M ti la ora 1 1,00.

• Cluj-Nopoca - B rem en (G erm ania), cu plccári miercuri ora 16,30 şi dum inica, ora 6 ,30 ?i înapoiere m arţi o ra 5 şi v in eri ora 10.

• C luj-N apoca - B udapesta , cu p lecare in z ile le dc jo i ora 22 ,00 şi înapo iere din B udapesta înzilW e dc v in eri ora 16,00.

INFORMAŢII Autogara 1:14-24-26 Autogara II: 4.3-52-78

TAROĂft 25,10.1998- 27.03J999 luni

Cluj -3 ■ Buc. Buc. -> Clu:<v)0 8^9 10,40 11,40

12.00 14,10 18,30 19,3020.00 21.00 -

martiT(5Ţk3 IŢÎX) 8,30 93018.35 19,35 17,05 18,05

10,0020.00

miercuri. ioi~11,0021.00

83018.30

93019.30

vineri8,20 .10,30 7,00 8,00

15,00 16,00 12,20 14,4019.40 21.50

' sîmbătă“530 p ) Î 5 J 5 0 Î W 16.30 17.30 ■

duminică19,40 21,50

Preţ bilet 392.000 Ici marii: Cluj -> Budapesta 12,10-1220 ini: Budapesta -> Cluj 11,10 - 13,25 Preţ bilet 119S dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

^FARMACII*F a rm a c ii cu s e r v ic iu p erm a n en t:

Farmacia "CORAFARM", str Iun M eşter nr. 4, telefon 42-6540.

F a rm a c ii cu s e r v ic iu p re lu n g it: an n a c ia "TN TERPH A RM ", str.

Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95 orar 8- 24, Farmacia "CLEM ATISFARM ”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

G a rd a d e n oap te: F arm acia n r.3 , TÍYGIE1A AESCULAP", P-ţa M. Vitea­zul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÍNTÁ"

11-15 ianuarie Medicină generală. Dr. M.Suciu - 14

(12-14), dr.S.Loga-15(14-16); dr.L Hoilá- 11,12,14,15 (10-12),dr.L.Rása -11 (15-17), dr.R. Cotirla -13(10-12), dr. V. Tăiam -15(12-14), dr.M.Man - 13 (12-14); Homeopatic. Dr. I.. Ilarbăalbâ- 13,15(10-12); Interne.Dr. F. Ghcrman -11,13(10-12), dt.A.Iancu

12(1130-13),dr.Gh.U/a-II (13-15) dr.Cs.Szakacs -13(13-15), dr.D.Pirv - 11 (15-16), dr. N.I’op - 14 (14-16) Reumatologie. Dr. I. Alb - 12 (12-14), dr.C.Zolta -15(13-15); Ginecologic. Dr.C.Fodor - 12, 14 (10-12), dr.L Galatianu-15(13-15); Chirurgie. Dr.C. Cosma - 12 ,14 (10-12), dr.P Pitea -14 (10-11); Pediatrie. Dr.R.Mitca -12 (13 15), dr.M Fritca-12 (14-16), dr.L. Toma- 14 (10-12); Dermatologic. Dr.II.Radu- 14 (12-14),dr.S.Hîrlca- 13(15-17); Psihiatrie. Dr.C.Ştcfan - 14 (14-16); Ecografic. Dr. I.Gbclian - 15 (12,30- 13,30), dr. L.Ncgru - 14 (15-16), dr.O. Anton -15 (15-17), dr.E.Czuczi - II (15-17); Neurologic. Dr.C. Trandafircscu - i 2 (13-15), dr.M. Birlcă- 13 (15-17),dr.C.Bolcz- 14(14-16); O.R.E IJr.C-tin Rădulescu - II (12-14), dr.C.Neuman -12 (15-17); Ortopedic. Dr. Z.Popa - II (11-12); Chirurgie cstclică şi reparatorie. Dr.T.Mugea - 11 (16-20); Urologic. Dr.R.Vidican -11 (13-17), 12,13, 14,15(8-13).

Consultaţiile pentru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie se fac pe barii de bilet de trimitere de la Policlinica fără Plată. Programarea bolnavilor- de luni pînă tineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş nr. 3, ap. IZ

?JKDtoJoi, 14 ianuarie

Ştiri: 9:00,10:00,12:00, 15:00,16:00,19:00.Ştiri URC: 6:00-6:30,11:00-11:30,14:00-14:30,18:00-18:30,

21:00-21:30. 6:30 Transilvania Matinal. 9:00 -13:00 Patrula dc serviciu. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cale Concert. 14:30-18:00 Prob Noblcm. 18:30-20:00 Faptul serii. 20:00-21:00

Muricorama - Adrian Leu. 21:00 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Boys & Giris - Selma Dragoş şi Tavi Topan. 1:00-6:00 Music Non-Stop.

B ÎB & O T E C *■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; sîmbătă: 8-1330.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SF.CŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marţi, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARA ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmhăti 8 - 12.45; 14-18.45.

I Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

“1 Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii in USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9-14.

I Biblioteca “licitai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18 - 19; joi 19- 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez, (strada l.I.C. Brâtranu 22); Orar luni-vincri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orclc 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

REPUBLICA - Afaceri necurate, SUA-premieră (10; 12320; 15; 1730; 20) * VICTORIA - Minţi periculoase, SUA (11; 13; ,15; 17; 19) * ARTA- Cea mai frumoasă meserie din lume, Franţa (premieră) (11; 13; 15); Farinclli, Belgia (17; 19) * FAVORrr - Omul cu masca dc ficrl SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - Romeo şi Julicta, SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Legea e lege(SUA)

DEJ: ARTA - Nume dc cod: Mercury

GHERLA: PACEA - 07 -10.01: Neînfricata Mulan, SUA; 11-14.01: Răzbunătorii, SUA

Teatrul Naţionalprezintă azi, 14 ianuarie, o ra 19,00: U N CH IU L VAN E A de A.P.Cehov.

Joi, 14 ianuarie Programul I: 6,00 România- ora

6, Cafeaua de dimineaţă; 9,00 TVR Cluj. Ştiri. Rubrică în limba germană;10.00 TVR Info ; 10,05 TVR Iaşi;11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pentru dv., doamnă! (r); 13,00 Destine în vremuri de război (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 14,55 Ferestre spre lume: Fîntînile P a r i s u l u i f (doc.); 15,30 f t Ecclesiast ’99;16.00 Convieţuiri; 17,00 Micuţa Memol; 17,30 timpul Europei; 18,00 TVR Info; 18,10 Infidelităţi ; 19,00 Sunset Beach; 19,50 Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mâi spun!;20.00 furnal, meteo, sport, ediţie specială; 21,00 Tom Jones; 21,55 Reflecţii rutiere; 22,10 Cu ochii’n patru; 22,50 Jurnalul de noapte; 23,00 Dintre sute de catarge; 0,00 Pariul trio - cursă hipică internaţională; 0,05 Bank-Note. Perspective ’99; 0,35 Magazin muzicaLumoristic.

Programul 2: 6,30 TVM. Telematinal; 8,00 Desene animate (r);8.50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 Cultura în lume (r); 9,45 Intîlnirc muzical-folclorică; 10,00 în compania vedetelor (r); 11,00 De la stîhga la dreapta (r); 12,00 Sunset Beach (r);12.50 Doar o vorbă... (r); 12,55 TVR Info;, 13,00 Medicina pentru foţi (r); 13,30 Álfa şi Omega (r); 14,00 _ Emisiune în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă;J535 Desene animate; 16,00 Ţiganca (serial); 16,50 Moment folcloric; 17,00 Ceaiul de la ora 5... Ediţie retrospectivă; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţă în feţă cu autorul; 20,10 Mistere şi minuni (serial); 21,10 Ultimul tren; 22,00 Cinematograful de artă: Dragoste nebună; 23,40 lumea sportului; 030 TVM. Mesager. *

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, PRO TV c al tău!; 9,00 Profit; 9,10 Rişti şi cîştigi (r); 9,35 Roata norocului (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Film: Coşmarul (r); 1230 Nebun după trac (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Prietenie (SUA ’89); 1430 Suliét dc femeie;; 15,15 Tînăr şi neliniştit;16.00 Cărările iubirii; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Dreptul la iubire; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi;18.50 Roata norocuiui; 19,20 Chestiunea zilei; 1930 Ştirile Pro TV; 2030 Melrose Place; 21,30 Nikita; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei; 22,30 Prietenii tăi; 23,00 Ştirile Pro TV; 23,20 Chestiunea zilei; 23,30 Walkcr, poliţist texan; 0,15 Dosarele

Opera Românăprezintă miinc, 15 ianuarie, ora 1 H,30: A 1 J U .

Opera Maghiarăp rezin tă azi, 14 ianuarie; ora 19,00: IDOMENEO, ;-; \ ;i

X; 1 ,(JP Profit/ O propoziţie pc zi; 1,05 La limita imposibilului; 2,00 Vând din străinătate; 2,30 Crace; 3,00 Chcerv3.30 Taxi. .

Vineri, 15 ianuarie Programull: 6,00 România: ora 6-

Cafeaua dc dimineaţă; 9,00 TVR Cluj- ‘ Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 De la lume adunate...; 1230

\ Convieţuiri; • ) 1 3 , 0 0

' Mistere şi minuni (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Batbara (r); 15,00 Ecoturism; 1530 Emisiune în limba germană;17.00 Repere vitale (emisiune de educaţie ecologică); 17,30 Mapamond;18.00 Ora Warner, 19,00 Sunset lieach; 19,55 Doar o-vorbă săţ-i mai spun!;20.00 Jurnal, meteo, spoit; 21,00 Film Riscînd din dragoste (Italia/ Gemi. 1995); 22,30 Jurnalul de noapte;22.45 Concert extraordinar Chick Corea & Origin la Bucureşti (Ü); 23,45 Film: Un apel disperat (SUA 1988).

Program ul 2: 6,30 TVM., Telematinal; 8,00 Desene animate; 8,50 Ştiri bancare şi bursiere (r); 9,00 - Studioul şlagărelor, 9,20 Tom Jones (r);10.10 Tezaur folcloric (r); 11,00 I-umină din lumină (r); 11,30 Timpul Europei (r); 12,00 Suasct Beach (r);12.45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (rj; 12,50 Un cîntec pentru fiecare; 13,05 Cu ochii’n 4 (r); 13,45 TVR Craiova;

f 14,30 TVR Cluj; 15,10 Limbi străine pentru copii: Italiană; 15,35 Desene animate; 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Tribuna partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Universul cunoaşterii; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 Dreptul la adevăr,20.10 Mistere şi minuni; 21,10 Vînare de vini; 22,10 Time out; 22,40 Serial: Elisabct R (cp. 1); 2230 Convieţuiri; 0,00 Ghici cipe vine la mine?; 030 TVM Mesager. -

PRO TV: 7,00 Bună dimineaţa, PRO TV-e al tău!; 9,00 Profil; 9,10 rişti şi cîştigi! (r); 9,40 Roata norocului (rj; 10,10 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Bcvcrly I Iills (r); 11,45 Melrose Place (r); 12,30 Pauly; 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 Film: Servitoare fără voie (SUA ’87); 14,35 Suflet de femeie; 15,15 Tînăr şi neliniştit; 16,00 Cărările iubirii; -17.00 Ştirile Pro TV; 17,30 Urmărire generală; 17,50 Reforma, la români; 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei; 1930 Ştirile Pro TV;20.30 Efecte speciale; 2130 Film Viaţa lui Brucc Lee (film biografic SUA ’93); 23,40 Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 0,00 Chestiunea zilei; 0,10 Profit; 0,15 Poltcrgeist - Moştenirea ;1.00 Chestiunea zilei; 1,10 American Gothic (serial); 1,55 La limita imposibilului; 2,40 Detectivi de elită.

Redacţia nu îş i asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite tn program ele postu rilo r de televiziune.

Jo i,

f 14 ianuarie

6,00 Video- text; 21,00 Dedi-

0 ferwitri deschisl tpre lume! C3ţif muzicale - muzică; 21,30

Videotext; 3,00 închiderea programului

Joi, 14 ianuarie

PORTALEXPORT - «PORT S.R.L

17.00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Desene animate;18.00 Misiune fatală - film; 19,30 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 20,00 Tragere la ţintă - film; 21,35 O altă viaţă - serial; 22,00 Deşertul vorbeşte - documentar; 22,30

% rfKV

Joi, 14 ianuarieŞtiri: 6,40,7,7,40, 8, 8,40, 9,10,13, 14, 15, 16, 17, 1 8 .6 ,0 0 -1 0 ,0 0

‘Primul salut". 6,20 genda zilei. 6,50,

,50 Horoscop. 7,20 Revista presei locale. 7,27 "Plus”, pamflet (Adrian Suciu). 8,20 "CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 "CD Player”. 10,20 Revista presei centrale. 10,40 "Divertis Radio Blitz”. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20,13,20 Buletin financiar (Mifcca Bucin). 11,40 "în sănătatea Dvs.” rubrică medicală (Cristina Stihi). 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 17,40 "Divertis Radio Blitz’V. 18,10 ”CD

Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare” (Mircea Bucin). 19,00 “CD Jara”, Horaţiu Nicoară. 21, 24,2, 4 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,30 "Jos masca”, Octavian lacob.

UNIPLUS RadioJoi, 14 iannaric

Program informativ BBC: 6,00- 6,30; 14,00-14,30; 18,00-18,45; 21,00-21g0.6,30-10,00 “Răsărit pe FM”. 10,00-14,00 “Anti-Stress”, program Uniplus Bucureşti. 14,30- 18,00 "Music expres”. 19,00-19,10 Jurnalul local de seară; 19,10-21,00 "Animaţie”. 21,30-23,00 Program preluat de la Uniplus Radio Bucureşti.

Joi, 14 iannaric fg fâ 5 :00-8:.00

W A C T B u - ád im in e a ţ a !

8:00-11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei locale;

8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografic sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- 19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 21:00-22:00 Conversaţia de joi seara - realizator Dragoş Stanca. 22:00-24:00 în ârşi(a muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. 24:00-1:00 Contact Jazz - realizator Corneliu Stroe. 1:00-5:00 Discontact.

I t i l d i o S O M CFM 6 S . 8 J W i

Joi, 14 iannaricŞtiri: 8,-10,12,14,17,19,20.6-10

"Cafeaua de serviciu” (maxima zilei, programul zilei la Radio Sonic, meteo, horoscop, informaţii utile, programe TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare”: Urechile ciulte

(comentariul zilei), Basca cu bretele, Mondo-sport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri. 14-15 "Noutăţi Ia Radio Sonic” (noutăţi muzicale, concurs. 15-17 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald’s). 17-19 Polisonic (caleidoscop, informaţii, concursuri).19-20 "(ireatest Ilits” (muzică oldies).20-24 "Top Sonic Boom”.

iT ra d io c l u j^Joi, 14 ianuarie

v 6,00 Bună dimineaţa. Informaţii, actualităţi şi muzică în zorii zilei, cu Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit. Emisiunea . Departamentului Studiourilor Teritoriale. Dc ia Radio Cluj, prezintă Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Tranzit. Agenda culturală, provocări la sfirşit

de mileniu, informaţii legate dc piaţa de capital, legislaţie economică în Vigoare. Redactor Ioana Bindea. 12,00.Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale - dedicaţii de muzică uşoară în direct. (3,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Emisiune de actualităţi şi muzică prezentată de Anca Báltan. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Clopotniţa cu aduceri aminte. Emisiune culturală realizată de Gheorghe Bodea. 20,00 Ştiri. 20,05 Poveste religioasă pentru copii. 20,10 Din grădina cu flori multe. Program folcloric de dedicaţii oferite la microfon de Codruţa Aron Vîrtic. 21,00 Ştiri. 21,50 Ştiri. 22,00 închiderea programului.

CLUJ-NAPOCA, str.PRO F CIORTEA nr.9

(cartier Grigorescu)CONSULTAŢII:

Prof.dr, LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18,

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J : 14” 16; V: 15-17 S : 9 -1 1

Dr. DAN-SORIN POPESCU- (Urologie)

L, Mi: 18 -20; M a.JilB^O V: 16-20

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04 -

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

CHIRURGIE ESTETICA

Dr. TO M A T. M U G EA♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie♦ lipoaspiraţie♦ transplant de-păr♦ lifting facial ,♦ rinoplastie 1♦ varice

♦ tratament chimic al acneeiSTR.PASCALV M U g 14- 14-90

CLINICA

r POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascaly nr3, cart. GheorgheniSTOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE f GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

Examinări Doppler - Histerosalpingografii pentru

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimic - Bacteriologic Imunologie - Parazitologic Delefmiiisre Rh - Teste de sarcină - Antigén DBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de co l uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7-21 Medic dc gardă: orele 21 - 7 R ezervare, consu lta ţii

. Ia tel. 41.41.63. >

Stăpînul fiarelor - film; 0,00 Electric Blue- program erotic; 1,00 Videotext.

TÎELE EUROPA NOVA Cluj

’ Joi, 14 ianuarie 15,00 Videoclipuri; 15,15 Serial:

Pacific Drive; 15,38 Videoclipuri;16.00 Serial: Medici la datorie; 16,46 Videoclipuri; 17,00 Serial: Cele două Diane; 17,45 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Serial: Străzile din San Francisco; 19,20 Videoclipuri; 2030 Ieşire din labirint; 21,30 Jnfo Nova; 22,00 V.J.Spirit;23.00 închiderea programului.

s .c . D e n t a l R O V A -

SOCOLOV* 1 Cafea Moţilor 106, iţpi5|TVatamerite stom ato log ica

com plexa:O terapie • - O protetică (ceramică)O chirurgie (rezecţii, împlânte)

Program ări la tel.: 430028 Zilnic orar: 9-19 /

sîmbătă 10-13Pentru studenţi/pensionari. şorrieri;'reducere20%'Swî^ F

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALGGARU Dr. ANGÉLA CÁLDGÁRD

S tr. Prahovei nr. 11(lingă biserica Bob)

PROCRAMOFTALMOLOGIE L, Mi, V 17-20S ' 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E—~~T Sufletulnostruladispoziţia

dum neavoastră. Telefonul W de noapte, telefonul vieţii.

19 16 47Gardă de noapte, orele 20-08.

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL DE SÍNÜTATEMIXTALĂ C L U s u l a dispoziţia dvs. dc luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

v x nvtpntăm apelurile la

ADEVARULd e C » m ROZA V/NTU joi, 14 ianuarie 1999 0 0

CASA ALBĂ INTENŢIONEAZĂ SĂ ÎNCHIDĂ EVBAI MULTE BAZE MILITARE ALE S U i

(Reuters)■

Preşedintele Bili Clinton intenţionează să ceară Congresului să aprobe închiderea mai multor baze militare, în scopul ajustării unei porţiuni din creşterea masivă a cheltuielilor militare ale SUA, a declarat o oficialitate de la Casa Albă. Recent, Clinton a anunţat că va cere Congresului o suplimentare cu 12 miliarde de dolari a bugetului militar pe anul viitor. Această sumă este o primă tranşă din cei 110 miliarde, alocaţi pe o perioadă de şase ani, în scopul creşterii capacităţii militare a SUA. în noul buget se prevede, pentru prima oară în decurs de un deceniu creşterea masivă a cheltuielilor militare. închiderea bazelor militare este deosebit de nepopularâ în Congres, legislatorii nedorind să-şi antagonizeze alegătorii care au de suferit de pe urma dispariţiei acestor baze. Bell a precizat câ Administraţia intenţionează să procedeze la închiderea bazelor, începînd cu anul fiscal 2000-2001, estimînd că, în acest fel, pînă în 2005, vor fi economisite “mai multe miliarde” de dolari. “Bineînţeles că, pe termen lung, economiile vor fi cu mult mai mari”, a adăugat Bell. Comandanţii armatei, forţele aeriene, marinei şi

corpului de puşcaşi marini s-au pronunţat, la rîndul lor, în favoarea închiderii mai multor baze militare, pentru a mai elimina din cheltuielile nelegate strict de modernizare şi pregătirea militară. în depoziţia sa în faţa Comitetului pentru serviciile armate al Senatului, preşedintele şefilor de stat major, generalul,de armată Henry Shelton, a confirmat că bugetul majorat este absolut necesar pentru satisfacerea necesităţilor fundamentale ale serviciilor armate.

“După mai mulţi ani de-scădere continuă a sumelor destinate apărării, noul buget reprezintă o schimbare majoră”, a mai spus el. Oficialităţile americane au precizat câ armata SUA înregistrează mari pierderi dc personal calificat, datorită creşterii robuste a economici. Piloţi şi alte categorii de personal preferă să intre în sectorul privat, unde beneficiază de salarii cu mult mai mari. în scopul combaterii acestui curent, Casa Albă a aprobat, luna trecută, un pachet de 30 miliarde de dolari, care va permite anul viitor creşterea cu 4,4 la sută a salariilor din armată şi cu 3,9 la sută pe fiecare din următorii cinci ani, ca şi a unor beneficii sporite celor ce ies din armată. Şefii de stat major au apreciat că aceste măsuri sînt primele pe lista lor de priorităţi, necesare sprijinirii eforturilor de

recrutare şi pregătire adecvată a persoanelor calificate, altfel tentate de salariile mult mai atrăgătoare din sectorul particular.

Dar mai mulţi senatori şi-au exprimat îngrijorarea, considcrînd că suma cerută de Casa Albă este insuficientă. “Casa Albă avansează acum o cifră cu o treime mai mică^ decît cea solicitată anul trecut de şefii de stat 'major... Cred că este extrem de nesatisfacâtoare”, a spus deputatul republican Bob Smith, din New Hampshire, Şeful forţelor aeriene, gen. Michael Ryan, a afirmat că aviaţia militară are mult de suferit de pe urma concurenţei acerbe a companiilor aeriene civile care atrag cei mai experimentaţi piloţi militari, între salariile militarilor şi cele ale civililor, cu aceeaşi pregătire se înregistrează un decalaj de circa 13 la sută iar, în unele domenii, chiar mai mare. Comandantul trupelor de puşcaşi marini, gen. Charles Krulak, şi-a manifestat îngrijorarea, apreciind că nici creşterea bugetară propusă nu va permite o modernizare adecvată. Shelton a mai spus câ cererea Administraţiei, de suplimentare cii 10 miliarde de dolari a bugetului de apărare, pe următorii şase ani, va reuşi să acoptrc numai o parte din priorităţi, inclusiv scenariul declanşării simultane a două conflagraţii.

C E H I A :REC ESIUNE ECONOM ICĂ SI APELURI ÎN FAVOAREA FORMĂRII UNUI GUVERN MAJORITAR

(Reuters)

Adîncirea recesiunii economice din Cehia şi performanţele slabe înregistrate în vederea întrunirii criteriilor de integrare în Uniunea Europeană (UE) au condus la intensificarea apelurilor în favoarea formării unui cabinet majoritar mâi puternic, carc să înlocuiască guvernul minoritar condus de premierul Miloş Zeman..

-Analiştii apreciază că prăbuşirea cabinetului Zeman, aflat la putere din iulie 1998, sau reformarea sa pentru a include şi alte partide, este puţin probabil să se petreacă prea curînd, însă apelurile în favoarea schimbării venite din partea oamenilor politici de ambele părţi ale eşichierului politic ar putea transforma 1999 într-un an foarte dificil pentru social-dcmocraţii (Partidul Social- Dcmocrat, CSSD) aflaţi la guvernare. Economia a înregistrat o scădere cu 2,1 la sută în primele nouă luni ale anului 1998 şi se aşteaptă ca, în cel mai bun caz, creşterea economică să fie modestă în acest an.

Guvernul trebuie sâ pregătească ţara pentru integrarea în UE, după ce, în noiembrie 1998, Comisia Europeană a comunicat câ există “o încetinire îngrijorătoare” în procesul de pregătire pentru aderare. Ei doresc sâ demonstreze că adoptă măsuri, că au voinţa de' a comunica”, a declarat Rudolf Kucera, profesor de politologie la Universitatea Karolină din Praga.

Menţinerea la putere a premierului Zeman depinde în prezent de acordul controversat la care a ajuns cu Partidul Civic Democrat (ODS), principală formaţiune de opoziţie condusă de Vaclav KlauSj'fost premier, şi principalul adversar al actualului şef al executivului, după alegerile legislative din iunie 1998. Potrivit acordului, cei doi au căzut de acord să nu iniţieze o moţiune de cenzură într-un guvern format de partidele lor, permiţînd social-democraţilor, care s-au detaşat pe scena politică cehă ca cel măi mare partid, dar care nu au reuşit să obţină o majoritate, să preia puterea. „

Dimensiunile au început să se facă simţite la alegerile pentru Senat, camera superioară a Parlamentului, desfăşurate în noiembrie 1998, unde cele două partide au pierdut teren în favoarea unei coaliţii formate cu puţin înaintea scrutinului, alcătuită din patru partide mici. Unii analişti apreciază că populaţia şi-a manifestat astfel

- nemulţumirea faţă de un acord pentru care nu votaseră la alegerile din iunie. Rezultatele au demonstrat că guvernul nu va. fi în stare sâ introducă reformele necesare, au adăugat analiştii.

“A devenit evident că guvernul minoritar, care nu va obţine sprijinul Parlamentului pentru a putea Să-şi pună în aplicare programul, este foarte slab”, a declarat Ivan Langer, vicepreşedintele ODS.

CRIZA ECONOMICĂ MONDIALĂ ÎN DEZBATEREA FORUMULUI PARLAMENTAR ASIA - PACIFIC/ l E F E )

Criza economică mondială constituie una din principalele teme aflate în dezbaterea celei dc-a Vil-a reuniuni anuale a Forumului Parlamentar Asia - Pacific (APPF), ale cărei lucrări se desfăşoară la Lima (Peru), cu participarea reprezentanţilor a 24 dc ţâri din Asia şi zona Pacificului - regiune considerată ca înregistrînd cea mai rapidă creştere economică din lume - printre care Statele Unite, Rusia, Canada, China, Japonia, Australia, Indonezia, Noua Zcclandă, Thailanda, Vietnam, Filipine, Mexic, Mongolia, Chile, Columbia, Peru etc.

Reuniunea - prezidată de japonezul Yasuhiro Nakasone, al cărui succesor pentru perioada 1999 - 2002 va fi ales înainte de încheierea lucrărilor - înscrie în agenda sa de lucru, pc lîngă criza economică asiatică şi internaţională, chestiuni dc ordin politic - cum ar fi dezvoltarea pe plan politic, problemă-cheie pentru unele ţări, ca, dc pildă, Cambodgia, Birmania sau Myanmar - terorismul, traficul de droguri în zonă, “spălarea banilor”, proliferarea armelor nucleare şi a minelor antipersoană, îndeosebi în India, Pakistan şi Coreea de Nord, precum şi un raport referitor la recentele reuniuni ale Consiliului Economic Asia - Pacific (APEC) desfăşurate la Manila.carc au dezbătut

tema cooperării regionale. Potrivit declaraţiilor preşedintelui Comitetului de coordonare a actualei reuniuni anuale, Oswaldo Sandoval, Statele Unite vor prezenta un raport asupra terorismului, în timp ce Japonia a ales ca temă arta şi cultura.

Domnul Sandoval a mai precizat că ţara sa, Peru, va propune Forumului ca ţările membre ale Consiliului Economic Asia - Pacific să-şi uniformizeze legislaţia în domeniul comercial, pentru ca, astfel, organismul parlamentar al regiunii sâ poată transforma această iniţiativă într-o recomandare oficială.

Tot Peru va prezenta un raport asupra “culturii dc pace pentru lume” şi un altul asupra schimbărilor climaterice produse dc fenomenele El Nino şi La Nina, care au afectat ţările din Pacificul dc Sud.

Peru va mai solicita reuniunii ca ţările din regiunea Asia - Pacific să sprijine distrugerea minelor antipersoană instalate în zonă de frontieră peruano-ecuadorianâ înainte, în timpul şi după conflictul armat carc a avut loc între cele două ţări între 26. ianuarie - 28 februarie 1995 pentru delimitarea graniţelor.

în prezent, Peru şi Ecuador încearcă să pună în aplicare Acordul dc pace semnat la 26 octombrie 1998, Ia Brasilia, prin care s-a pus capăt unor discrepanţe care au crispat relaţiile dintre cele două

.ţări nu mai puţin de 160 dc ani.

ITALIA-VATICflN:

SPRE CONCORDATUL DE MflNE

("Corriere della Sera”)

Fiica preferată a Bisericii Romane este guvernată, pentru prima oară în istoria ci, de un premier ateu de sorginte, comunistă. Avusese în trecut preşedinţi 'de Consiliu catolici, evrei (Luzzati), de origine evreiască şi protestantă (Sonnino), masoni (între alţii La Marmora, Depretis, Crispi), liberali, agnostici, anticlericali; dar, niciodată pînă acum nu a avut unul care să provină din rîndurile Partidului Comunist şi să nege explicit existenţa lui Dumnezeu. Aşadar' premierul Massimo D’Alema a fost primit la Vatican de un papă polonez care, în cursul pontificatului său, a dedicat mai mult timp patriei sale şi lumii, decît politicii italiene.

Italia a suferit în ultimii 30 de ani o transformare radicală. Este o ţară catolică, dar, care, în marea ei majoritate, neglijează practicile religioase şi pare să convieţuiască în mod fericit cu un stil de viaţă (divorţuri, căsătorii “dc facto”, practicarea avortului şi a relaţiilor homosexuale) pc care biserica îl condamnă neîncetat. în această societate secularizată exista pînă în urmă cu cîţiva ani un partid care reprezenta sub multe aspecte “cureaua de transmisie” a Bisericii din Roma şi îi permitea să intervină indirect în problemele ce o interesau mai mult.

Acest partid a încetat să mai existe. Există mişcări catolice dc stînga, de dreapta şi de centru, există catolici la Preşedinţia Republicii şi a Senatului, demnitari catolici în cele mai mari instituţii publice; dar nu există nimic comparabil cu marea nebuloasă dcmocrat-crcştină carc a ocupat timp dc 40 dc ani scena politicii italiene. Întîlnirea dintre D’Alcma şi loan Paul al II-lca a avut loc într-un moment în carc trei mari protagonişti ai istorici naţionale (Partidul Dcmocrat-Crcştin, Partidul Comunist Italian şi Pontificatul Roman dc limbă italiană) au ieşit dc pc scenă.

Presupun că numai o minoritate doreşte schimbarea Concordatului din 1984 dintre statul italian şi Vatican şi să “priveze” Biserica dc influenţa pc carc continuă să o exercite asupra conştiinţei italienilor.

Dar Statul şi Biserica vor trebui, în mod inevitabil, să scrie un nou Concordat “material”, carc sâ oglindească evoluţia obiceiurilor şi mentalităţilor naţionale. Anumite uzanţe şi “ritualuri”, ca şi “mulţumirile” emfatice şi repetate pe care preşedintele Republicii Italiene, Oscar Luigi Scalfaro, le-a adresat Papei în mesajul dc Anul Nou sînt dc-acum anacronice. A sosit momentul ca statul să asculte dc Biserică şi sâ ţină scama de interesele ci materiale şi spirituale. Dar este bine ca partidele politice să nu mai implice Sfîntul Scaun în controversele lor şi să utilizeze Vaticanul pentru strategiile lor. Şi este bine ca Biserica să nu regrete anii în carc putea conta, pentru relaţiile sale cu Italia, pc o “a cincca coloană”. .

O NOUA GENERAŢIE DE ARME UŞOARE, CARE POT FACE DIN COPII UCIGAŞI!!!

(Reuters)

Apariţia unei noi generaţii de arme suficient dc uşoare pentru a putea fi mînuite de un copil de zece ani contribuie laînfiinţarea armatelor de copii, carc ucid şi torturează, recrutaţi în mod deliberat de către adulţi, a informat Ia 11 ianuarie Amnesty International. “în întreaga lume există cel puţin300.000 de copii care luptă în conflictele militare şi alte cîteva mii care ar putea fi implicaţi în conflict”, a declarat Rachel Brett, avocat specializat în probleme referitoare la respectarea drepturilor omului, în cadrul unei conferinţe de presă a organizaţiei Amnesty International. “Fabricarea unor arme automate suficient de uşoare şi de simple face ca un copil de zece ani sâ poată transporta şi folosi aceste arme cu aceeaşi eficienţă ca un adult”, a declarat d-na Brett, adăugind că pînă şi copiii sub zece ani sînt uneori obligaţi să participe la conflictele din lumea a treia.

Amnesty International a arătat câ raportul său, intitulat “Pc linia focului”, a avut ca obiectiv să cîştige sprijin în vederea unor măsuri diplomatice la nivel internaţional pentru a creşte de la 15 la i 8 ani limita de vîrstă la care copiii pot fi recrutaţi

legal ca militari. Limita de vîrstă de 15 ani a fost stabilită ca parte a ceea ce Amnesty International apreciază a fi “un compromis fragil”, în momentul negocierii în 1989 a Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului. De atunci, această convenţie a fost ratificată de toate ţările, cu excepţia Statelor Unite şi a Somaliei.

D-na Brett afirmă câ, în practică, din cauza lipsei unor registre care să contabilizeze naşterile, în multe ţări copii cu vîrste cuprinse între 12 şi 14 ani au fost declaraţi ca avînd 15 ani. Negocierile internaţionale cu privire la un protocol care să permită creşterea limitei de vîrstă urmau să fie reluate la Genevâ, însă potrivit Amnesty International, ele sînt blocate şi au puţine şanse de succes.

Experţii organizaţiei au dat Uganda, Sri Lanka, Sudan şi Sicrra Leone ca exemple de ţări din lumea a treia unde grupările înarmate au recrutat copii, în Uganda, Armata de Rezistenţă a lui Dumnezeu (LRA, grupare de rebeli) a răpit şi recrutat sistematic aproape 8.000 de copii între 13 şi 16 ani. “Copiii sînt bătuţi, omorîţi şi obligaţi să lupte în trupe guvernamentale bine înarmate. Ei sînt sclavi aflaţi în proprietatea conducerii LRA. Fetele sînt violate şi folosite ca sclave sexuale, se arată

în raportul întocmit de Amnesty International.Organizaţia care militează pentru drepturile

omului, cu sediul la Londra, şi-a eSprimat speranţa că înfiinţarea unui Tribunal Internaţional, stabilită deja, ar face posibilă, pentru prima oară, aducerea, în faţa justiţiei a celor care recrutează copii sub 15 ani.

Realităţile războiului modem, în special în lumea a treia, atestă că 90 la sută dintre victime sînt din rîndul populaţiei civile - cînd, cu un secol în urmă, proporţia era de doar 10 la sută. Aceasta înseamnă că,în lumea a treia aproape o jumătate dintre victime sînt copii. Amnesty International este de părere că pînă la zece milioane de copii au fost martori ai unui asasinat sau a brutalităţii excesive în ultimul deceniu. Aceasta fără a-i mai luat în calcul pe cei 1,5 milioane de tineri sub 18 ani care au murit în conflicte şi alţi patru milioane schilodiţi sau mutilaţi.

Speranţa organizaţiei este câ presiunea oamenilor .va obliga guvernele să acorde acestei probleme o mai mare importanţă, aşa cum s-a întîmplat în cazul campaniei încununate'cu succes de interzicere a minelor terestre şi care s-a materializat prin semnarea Convenţiei de la Ottawa.

ADEVĂRULde Cluj __ARTA-CULTURAjoi, 1 4 ianuarie í 9 9 9

Pe marginea premierei cu opera I d o m e n e o .

MARIANA NICOLESCO:C ,6 4 * 4 a J*CA, ' V t t t â \ A t f a C A C i*

. â ,

( A ^ 1 4 M * ( ( i$ *

V in cu o marc plăcere la Cluj pentru că regăsesc aici, dc fiecare dată, o

atmosferă care mă atrage, un .climat dc lucru, un atelier liric continuu, aşa cum îmi place să numesc şi activitatea mea la Brăila şi Bucureşti, dedicată tinerilor artişti lirici şi transmiterii tradiţiilor cîntului. Dc altfel, mulţi dintre artiştii care s-au afirmat în ultimii ani sînt formaţi dc Academia dc Muzică “Gheorghe Dima” şi cel mai marc. număr dc laureaţi ai Concursului Internaţional de Canto “Hariclca Darclcc” provin din Cluj-Napoca. Ne întilnim dc multe ori pc an, la Concursul “Darclcc”, la Maşter Classcs în anul dintre concursuri, la diferite concerte sau spectacole, pc care le pregătim adeseori împreună. Nu mică a fost bucuria mea cînd, la finele Concertului Extraordinar din 28 noiembrie 1998, la Ateneul Român, dedicat împlinirii a 130 de ani ai Filarmonicii, mai mulţi dintre tinerii mei prieteni mi s-au

alăturat pc podium, intonînd împreună cu mine celebrul Brindisi din Traviata de Verdi. Era şi ziua mea dc naştere şi am considerat prezenţa şi cîntul lor ca pc un. minunat cadou dc aniversare.

N u era însă pentru prima oară câ interpretam acel Brindisi

împreună, el c oarecum simbolul Concursului “Darclcc” , şi-l cîntăm în entuziasmul general la finele fiecărei ediţii a acestei manifestări care a devenit crucială în viaţa noastră muzicală.

D c cînd am venit la Cluj, acum cîtcva zile, am intrat într-un ritm

dc muncă neîntreruptă, rectorul Alexandru Fărcaş şi tinerii interpreţi din Idomeneo dorind participarea mea în toate registrele spectacolului, ceea cc evident este aproape imposibil dc realizat în aşa scurt timp. Dar, am dorit din adîncul inimii să contribui la susţinerea la maximum a prezentării acestei

capodopere, atît pe planul vocal, cît şi pc cel artistic în general, interpretativ. Am revăzut cu tinerii interpreţi aspecte legate dc prezenţa scenică, dc modul dc a păşi al fiecăruia, mişcarea, motivarea fiecărui gest în funcţie dc adevărul exprimat în primul rînd prin cînt. E o muncă istovitoare, dar plină de satisfacţii. Ea mobilizează toate energiile şi toate speranţele, pentru că cu cred în ceea cc fac şi cred în aceste talente. Adevărul c că mă preocup de o mîe dc ori mai mult dc succesul lor, al fiecăruia dintre ci, dccît atunci cînd trebuie să apar eu

A însămi pc scenă.

In septembrie ’98, cînd Academia dc Muzică “Gh. Dima” i-a acordat

Lordului Ychudi Mcnuhin titlul dc Doctor Honoris Causa, stînd dc vorbă cu veneratul muzician, îmi venea mereu în minte o scenă povestită de George Enescu în amintirile sale. Mcnuhin, pe vremea cînd era încă adolescent, cînta la Camegie

Hali, cu Bruno Walter Ja pupitru. Enescu a venit la repetiţia din dimineaţa concertului şi s-a îngrozit. Nu-I mai regăsea în nimic, nu-1 mai recunoştea pc “Ychudi al său”. L-a invitat la masă şi tiptil, tiptil a purtat discuţia spre concertul din acea scară, spre sensul muzicii şi apoi i-a propus lui Mcnuhin să-şi petreacă-după-amiaza împreună. Au lucrat dc minune şi concertul a fost un triumf. Aşa şi eu, nu pot rămîne indiferentă cînd ştiu câ aceste splendide voci pot face lucruri atît de remarcabile, nu pot să nu fiu alături dc aceşti artişti atît de dotaţi, aflaţi la înce­puturile carierei, aducîndu-le ceva din cunoaşterea pe care am acumulat-o învăţînd şi “furînd” de Ia maeştrii mei şi de la marca şcoală italiană a cîntului. Nu am temperamentul blajin, de moldovean, al bunului George Enescu, sînt din semnul Săgetătorului, semn de foc; prin flacăra trăirii şi dragostea pe care le-o port caut sâ-i apropii pe tinerii mei prieteni de esenţa

propriilor lor mijloace, de expresia justă şi intensă, dc exigenţa supremă a stilului. Mozart, în acest sens, generează o experienţă fără egal.

1 dcca de a pune în scenăI Idomeneo, operă superbă;I interpretată acum pentru

prima oară pc scenele noastre (reamintim clujenilor câ premiera naţională a operei a avutioc la 9 decembrie 1998, la Cluj-Napoca, pc scena Operei Maghiare dc Stat, care a pus la dispoziţie spaţiul şi personalul său tehnic - n.n.) este pe cît de inspirată pc atît dc temerară şi o încurajez cu toată convingerea. Am cîntat rolul EIcttrei, unul dintre marile roluri dramatice mozartiene, la Semper Oper din Dresda, la Metropolitan Opera din New York, la Hamburg, la Festivalul de la Salzburg, la Bunka Haikan din Tokio ■ ‘ în alte mari teatre de operă ale Japoniei, sub bagheta lui Seiji Ozawa. Cunosc frumuseţea şi dificultatea fiecărui rol, splendoarea myzicii, ştiu că

pariul trebuie cîştigat de fiecare interpret în parte şf de to ţi împreună. Dc aceea, adni_ir

‘ spiritul în care s-a lucrat aici in aceste zile. Este o experienţă de care desigur câ vor b e n e f i c i a întotdeauna toţi participanţii la acest eveniment.

S înt atît dc mîndră de ei» ca şi dc alţi tineri artişti lirici care nu sînt cu noi

în aceste zile, dc progresele extraordinare pe care le-au făcut de la prima noastră întîlnire, in 1995, îneît mă simt încurajată să încep cît mai repede cu ci pregătirile pentru D on Giovanni, opera operelor, în care voi cînta, alături dc ci, rolul Donnei Elvira. Am şi interpretat împreună un minunat “conccrtato” din această capodoperă la 23 decembrie 1997, cînd i-am invitat pe 1 1 dintre. laureaţii Concursului “Darclée” să cînte alături de mine şi împrcună'cu mine în cadrul Concertului m eu Extraordinar de, Ia A teneul Român. S-au comportat în m o d strălucit. Publicul cel mai Iarg i-a putut admira în cele 'trei emisiuni succesive dedicate înainte_dc Crăciun de TVR acestui concert.

S pectacolul cu Idomeneo' prilejuieşte afirmarea pc scenă a unora dintre

laureaţii Concursului de Canto “Hariclea Darclée” de la Brăila, sopranele Ramóna Eremia, Tatiana Lisnic şi Doina Dimitriu, mezzosoprana Viktória Vizin, tenorul Şerban Bâcilâ. Soprana Doina Dimitriu, ca re interpretează rolul EIcttrei, trăieşte în aceste zile un eveniment deosebit: apariţia primului ei CD, euprinzînd arii celebre de Mozart şi Verdi, între altele aria finală din Idomeneo, “D’Orcstc, d’Ajace”. Un debut cu adevărat senzaţional. Discul, înregistrat sub bagheta Iui Vlad Conta, este propus dc Media PRO Music, cu sprijinul entuziast, ca întotdeauna, al Băncii ING Barings, de al cărei mecenat se bucură, după cum se ştie, Concursul Internaţional dc Canto “Darclée”. Şansa de a realiza un disc, ce-i dezvăluie potenţialul ei extraordinar, deschide un orizont nou Doinei Dimitriu, alături dc care m-am aflat în fiecare moment al

•înregistrării, şi cred că trebuie să le' fim recunoscători lui Adrian Sîrbu, patronul PRO TV şi lui Anthony van der Heijden, preşedintele Băncii ING Barings, pentru contribuţia lor la ctitoria muzicală, lirică, pc care o făurim spre gloria cîntului şi â culturii noastre - a avut amabilitatea să ne spună, ieri, dna Mariana Nicolesco.

i î Â C U L i i l l

Foarte important!Cursuri de pregătire la Universitatea “Babeş-Bolyal”

Universitatea ;“Babeş.-Bolyai”' din Cluj-NapocaădiSelâiâiă&Sinţa celor

perioadei de desfăşurare şi discutării detaliilor necesare, organizatorii roagă pe cei care doresc să obţină Certificatul de profesor la finele celor trei luni dc activitate, să fie prezenţi sîmbătă, 23 ianuarie a.c., ora 11, în sala V.

intcrcşâţi câ 'D ţp irfam ^ Bogrea din clădirea centrală aPrcgăfii^PciwnaidjuiJDidaVf^tlat Universităţii “Babcş-Bolyai”, str. M.în subdnlinca ?; ^i^cază'ţţR r^uri de pregătirelipsibpţogie, pedagogie, m etódicá^uPráíf»cá;!?pedagogicá pentru^solvenfiTjfibenJiafi^caiş nu au UTOât;iSesIc“ CtIrsurr'Tn)j;tîmpul studiilor^unj^ţ^re^iin^iferent de profilul facUltăţwabsolvitd Cursurile sc organizează pe o perioadă de trei luni, la finele fiecărei sâptămîni (sîmbătă şi duminica). în vederea popularizării acestei acţiuni, a stabilirii.

Kogálniceanu nr. 1, Cluj-Napoca. Informaţii suplimentare pot fi solicitate la ‘ secretariatul Departamentului, str. M. Kogălniccanu nr. 4, telefon 064/19-70-00.

în curînd, expoziţiaPROIECTUL ESENŢEI -

A*** At+m 10Institutul Italian de Cultură Bucureşti,

Oficiul Naţional pentru Documentare şi Expoziţii de Artă Bucureşti şi Muzeul Naţional de Artă Cluj invită publicul marţi,T9 ianuarie a.c., Ia ora 18, la vernisajul expoziţiei de pictură italiană intitulată PROIECTUL ESENŢEI - Linia Artei Italiene din anii ‘90. Expoziţia va fi găzduită în sălile Muzeului, Piaţa Unirii nr. 30. Este vorba despre o importantă selecţie dc lucrări ale unor artişti italieni contemporani, care vor fi prezentaţi publicului clujean de către dI Vito Grasso - directorul Institutului Italian de Cultură, în prezenţa Excelenţei sale, Anna Blefari Schneidcr, ambasadorul Republicii Italiene la Bucureşti. Oferind o privire panoramică asupra artei figurative italiene din acest deceniu, expoziţia

. propune o aderare Ia filonul figurativ tradiţional italian, cu intenţia declarată dc a re-proiecta “esenţa” actului artistic, a picturii însăşi. Cei 32 de pictori expozanţi prezintă diferitele realităţi narative ale picturii italiene din anii ’80 . şi ’90, relevînd cu naturaleţe convieţuirea unor limbaje picturale dintre cele mai variate.

R e c ita tReamintim celor interesaţi câ astăzi,

14 ianuarie a.ci, cu începere de la ora18,30, va avea loc în Studioul de concerte ăl Academiei de Mţizică “Gh. Dima” recitalul clasei de pian a prof. univ. Ningea Oşanu Pop. Este a n u rfţ a t âpartic ipareas tu d c n ţ i 1 o r:

Mihaela Mureşan, anul II, care va interpreta: W. A. Mozart - Sonata în Re major KV 576 (Allegro - Adagio - Allegretto); Bianca Hoţea, anul III: J. S. Bach - Partita a Il-a în do minor (Sinfonia - Allcmanda -. Courante - Sarabande - Rondcaux - Capriccio) şi F. Liszt - Vallée d’Obermann; Silvia 'Sbârciu, anul IU, care va interpreta: J. S. Bach - Fantezia cromatică şi Fuga; L. van Beethoven - Sonata op. 109 (Vivace ma non troppo - Prestissimo - Andante molto cantabile ed espressivo); Larisa Rozembaigher, anul V (clasa lect. univ. Daniel Goiţi): S. Prokofiev - Sonata a 5-a op. 38 135 (Allegro tranquillo - Andantino - Un poco allegretto). . . .Rubrică realizată de M. BUCu

y ţ. »• S’i - i~4s*st,i?£<f

IT îr i iduet: Ramóna Eremia - llia şi Şerban Băcilâ 2 Idamante y Ţ f

í i i á y

Í L f n s j y & c t c i c c p l * ~ ( i \ ? t ^ l c t ţ i c z I

Mozart cuitîudu-sc pe sine, prin Idomeneo

Succesul operei Idomeneo, ré di Creta de W. A Mozart, în versiunea regizorală semnată de maestrul A lexandru Fărcaş, scenografia Marianei Pachis, sub conducerea muzicală a dirijorilor G yörgy V ashegyi, respectiv G h eo rg h e V ictor O um ănescu, în interpretarea tinerilor solişti de la Academia de Muzică “Gh. Dima" (studenţi sau absolvenţi consacraţi deja pe scenele noastre lirice) a celorlalţi colaboratori şi realizatori, se prefigura încă din timpul repetiţiilor ce au precedat premiera naţională a operei, ce a avut loc, aşa cum am mai scris, la 9 decembrie 1998, pe scena Operei Maghiare din Cluj-Napoca, în cadrul celei de a Vlll-a ediţii a Festivalului Mozart.

Cîntul este o zonă sacră a artistului, de purificare a acestuia in aspiraţia lui de a fi egal cu el însuşi. Cu aces t gînd, transm is interpreţilor de la Academia de Muzică “Gh. Dima" şi colaboratorilor lor, de á se apleca asupra adevărului, de a se

cutremura la constatarea cît de josnică şi cît de sublimă poate fi fiinţa umană, s-a construit eşafodajul muzical - regizoral şi scenografic care a rotunjit montarea clujeană a unei opere de dimensiuni uriaşe - Idomeneo, ré di Creta -, a sigurîndu-i succesu l. în treaga pale tă a sentimentelor umane, pe care atît de greu reuşim

sâ o cuprindem - c red in ţa , d evo - ţiu n ea , d ă ru ire a totală faţă de ceea ce faci şi faţă de semeni - s-a regăsit, cu o forţă mult amplificată faţă de cele două rep re ­zen taţii din luna decembrie 1998, în spectacolul de marţi, 12 ianuarie a c.

în scurtul, d a r fertilul anotimp al a c u m u l ă r i l o r , spectacolul a cîştigat în profunzim e, cristalizînd vocal şi

dintre arii, în versiuni briliante, de un lirism suav sau, dimpotrivă, în revărsări de un dramatism vulcanic, susţinute de frazări nuanţate pînă aproape de perfecţiune, într-un limbaj proaspăt, modern, tînăr şi atît de “mozartian”, s-au d e taşa t' în interpretarea soliştilor: Marius B renciu - Idomeneo, Şerban Băcilă - Idamante, Ramóna Eremia - llia, Doina Dimitriu - Elettra, Gheorghe Petean - Arbace, lurie Ciobanu - Marele Preot, loan Ardelean - Oracolul (Vocea); solii au fost: Ioana Maria Dan, Roxana Andreica, Cosmin Ifrim şi Gianl Brad. Dirijor: György Vashegyi, dirijorul corului: C onstan tin Rîpă; pregatiréa muzicală şi-continuo: Ştefan Rónai.

Ce s-ar mai putea spune acum, înaintea celui de al doilea spectacol, programat în această seară, la ora 19, tot pé scena Operei Maghiare de Stat? Că el, Artistul, acum şi etern protagonist al unui dialog tainic despre locul şi rolul existenţei, intercalînd în acest dialog şi spectatorii, a reuşit realizarea unui mare eveniment muzical, de nivel european. Cu toţii sînt vrednici de laur, căci şi-au împlinit cu brio misiunea: de a ni-i aduce pe Mőzart cîntîndu-se pe sine, prin Idomeneo. Un adevăr imbatabil.

Michaela BOCU Foto: I. PETCU

scen ic ideile marii opere a lui Mozart. P ro tagon iştii s -a u identificat cu eroii libretului, unici, măreţi, eroici, tragici, creînd, la rîndu-le, momente unice, măreţe, eroice, de perfo rm an ţă interpretativă. Cîteva

în spectacolul din această scară vor evolua: Marius Brcnciu .- Idomeneo, Viktória Vizin - Idamante, T atiana Lisnic - llia, Doina Dimitriu - Elettra, Gheorghe Petean - Arbace, lu rie Ciobanu - Marele Preot, loan Ardelean Oracolul (Vocea); solii: Ioana Maria Dan, Koxana Andrcicâ, Cosmin Ifrim si Giani Brad. La pupitru sc va afla, şi in această scară, maestrul György Vashegyi, din Ungaria.

Expoziţia CATEDRALA, înainte de final

Pornită din ideea generoasă dc refacere simbolică a legăturii dintre óult şi cultură, prin reaşezarea criteriului sacralităţii la temelia artei adevărate, şi avînd binecuvîntarea IPS Bartolomcu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, Expoziţia CATEDRALA destinată colectării jde fonduri necesare continuării amplului şi costisitorului proiect de restaurare a - Catedralei episcopale - se apropie de final. Momentul cultural deosebit care a înconjurat ideea, prin participarea a 34 de artişti români de prestigiu, s-a transformat îri ofranda acestora pe altarul înţelepciunii, ei dăruind dc două ori: bisericii şi unui semen, căruia îi va fi hărăzit sâ se bucure dc pe urma artei/jertfei lor. Desigur, oricine poate deveni -

donator, cum oricine poate deveni ctitor şi ziditor, pentru câ orice donaţie se transpune într-un sprijin material concret acordat Catedralei. Organizatorii au. apreciat că donarea unei sume minime de 3 milioane lei, care dă dreptul donatorului să participe Ia tragerea la. sorţi, reprezintă o evaluare în limite rezonabile, avînd în vedere că expozanţii, care-au făcut dovada unei generozităţi exemplare, fie că sînt din Bucureşti, Cluj-Napoca şi din ţară, reprezintă la această oră nume de referinţă ale artei plastice româneşti contemporane, veritabile embleme ale unei generaţii. ■: *

Aşadar, persoanele doritoare să facă donaţii în sprijinul Catedralei, în condiţiile prezentate, şi să participe astfel şi la tragerea la sorţi în urma

căreia vor intra în posesia uneia din cclc 34 dc lucrări dc artă expuse, sînt invitate să-l contacteze pe părintele loan Bizău, consilier al Arhiepiscopiei şi unul din principalii organizatori, la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei (P-ţa “A. Iancu“ nr. 18). L-au secondat în organizare:

.artista Manuéla Botiş, criticul de artă, dr. Negoiţă Lâptoiu, conducerea Muzeului Naţional de Artă, reprezentată de dna director, dr. Livia Drâgoi, Uniunea Artiştilor Plastici din România,

prin vicepreşedintele acesteia, praf. loan Sbârciu. Numai pentru

finalizarea lucrărilor exterioare mai este nevoie dc cel puţin 2 'miliarde* lei, de aici înainte; statul a alocat, recent 900 dc milioane, iar din donaţiile credincioşilor s-au adunat, în anul trecut, 100 dc milioane - a precizat, ieri, în cadrul unei conferinţe dc presă, IPS Bartolomcu. •

în cel mult două săptămîni (data exactă o vom anunţa din timp), va avea loc tragerea' la sorţi şi repartizarea lucrări lör expuse către instituţiile şi colecţionarii particulari care au hotărît să achiziţioneze cele 34 de opere de artă şi să-şi înscrie astfel numele în categoria specială a celor care, la pomenirile liturgice, vor fi menţionaţi Intre ctitorii Catedralei arhiepiscopale.

M.BOCUFoto: I. PETCU

Finunt umanitar*Cu cîteva zile in urm ă, scriitorul şi publicistul CONSTANTIN

ZĂRNESCU a fost victima unui mîrşav atac, în plină stradă. In prezent, cunoscutul om de cultură se află internat, in stare gravă, fiind în pericol de a-şi pierde un ochi. în urma. dispariţiei revistei TRIBUNA, unde era redactor, singurut mijloc de întreţinere a numeroasei lui familii a rămas fragilul ajutor de şomaj. Pentru a veni în sprijinul scriitorului Constantin (Titel) Zărnescu au fost deschise, pe numele său, două conturi la Banca Populară SALTQ Cluj-Napoca. Cei care doresc să-i vină in sprijin (avînd in vedere şi costurile foarte ridicate ale medicamentelor de care are nevoie) pot trimite sumele donate pe numele şi adresa:

Zărnescu C onstantinCooperativa de Credit BANCA POPULARA SALTO CLUJ Cont în tei deschis la BCR Cluj nr. 44720025 Cont în valută deschis la BCR Cluj nr. 472101600020 sau depune direct ta sediul Băncii Populare SALTO Bulevardul EROILOR nr. 16-18, Cluj-Napoca Tel.: (064) 430.135

Jj* mulţi unirJfyA

%

Sînt, prezent în sala Operei Române de aproape 50 de ani. Trăirile mele sînt greu de suportat atunci cînd rememorez succesele acestei scene dc primă importanţă, adevărată OpCrâ Naţională. Este vorba nu numai de repertoriu, extrem dc variat şi pretenţios (dc la Verdi şi Puccini, la Mozart, Wagner, Gounod şi Bizet, dc la Donizetti şi Rossini, la Ccajkovski şi Borodin, dc la Smctana şi Moniusko, la Sabin Drâgoi şi Tibcriu Brcdiccanu), dc montări dc prestigiu ale unor extraordinari regizori şi dirijori, dar şi dc mari, fantastic dc mari eîntăreţi şi artişti. Pentru că Opera din Cluj avea nu numai voci extraordinare, ci si artişti dcsâvîrşiţi. Printre aceştia mă simt cel mai legat dc Marca Doamnă a Operei Române, soprana Lya Hubic. Dc cînd am pus cu piciorul în splendida sală a Operei am urmărit pînă la ultimul toate spectacolele acestei mari artiste: soprană absolută cu o lejeritate a vocii, abordînd roluri lirice şi mai ales dc coloratură, poscdînd o tehnică perfectă, avînd un timbru unic, o personalitate şi o artă a construirii personajelor, cum n-am cunoscut, deşi viaţa mi-a hărăzit sâ ascult multe splendori pc scenele din Paris, Milano, Londra...

Prin calităţile muzicale, frazarea model, dăruirea artistică, dar şi prin căldura sufletului ‘şi devotamentul fară margini pentru această scenă, această marc şi prea modestă româncă rămîne un model.

Lya a fost pentru toţi cci carc au ascul­tat-o un mit... Spectatorii ştiau că merg sâ,o asculte pe Lya, carc-i “chema” la operă, indiferent cc sc cînta! Eram extaziaţi dc Lya noastră după fiecare spectacol şi nu-i vom putea niciodată mulţumi pentru că nc-a îmbogăţit sufletele, nc-a înfrumuseţat viaţa...

Despre remarcabilele succese în străinătate ale artistei s-ar putea vorbi enorm: Vicna, Praga, Budapesta, Pctcrsburg, Moscova, Tbilisi... . .

Atîta linişte, aproape nefirească, stâpinca. sala atunci cînd cînta Lya pc scenă!...

Ea se concentra îir aşa fel îneît expresivitatea trăirilor prin muzică îşi atingea la maximum scopul, iar noi, cci mulţi din sală, îi răspundeam prin ropote de aplauze şi prin acel unic “strigăt” care însufleţea şi mai mult publicul: “Bravo, Lya!” Ea a fost de zeci, sute, mii de ori: Violeta în Traviata, Gilda în fogolctto, Mimi în Boema, CioCio- San, Majenka în Mireasa vîndută, Lucia în Lucia de Lammermoor, Nedda în Paiaţe, Lakmé, Rosina în Bărbierul din Sevilla şi multe, multe altele!

In aceste zile, cînd marea noastră artistă Lya Hubic împlineşte o vîrstă venerabilă (dar ce contează, Ea este dotată de Dumnezeu cu acea misterioasă tinereţe fară bătrîncţe!?) publicul clujean căruia i-a închinat viaţa şi arta sa, rugînd-o să-l simtă în continuare, mereu aproape, o omagiază, îi mulţumeşte din suflet pentru tot, urîndu-i “La mulţi, mulţi ani”!f

Prof. dr. Nicolae MIU

Joi, 14 ianuarie 1999 POLITICA ADEVARULde Ciul

Ambasadorul Indiei face pe turistul Ia Cluj-Napoca_______ urmare din pagina 1.______

Excelenţa sa ne-a declarat că îşi va utiliza timpul liber - după- amîezile - pentru a vizita oraşul, în special clădirile de importanţă turistică, inclusiv bisericile şi împrejurimile. Ambasadorul Indiei nu va ocoli nici deliciile gastronomiei locale ori renumita ţuică de prune, pe care o apreciază în mod deosebit. “Există un motiv foarte simplu referitor la prezenţa mea aici, pentru că regiunea dumneavoastră este deosebit de pitorească. Pentru un turist, arc de toate. Iar vremea caldă îmi aduce aminte de India. în plus, am constatat că oamenii sînt deosebit de primitori. Am să profit de toate acestea. Si mai există un motiv: doresc sâ cunosc industria dumneavoastră, să observ potenţialul

turistic, care c o adevărată comoară” - spune ambasadorul indian. .

Rajiv Dogra va analiza, cu prioritate, posibilităţile dezvoltării comerţului, arătîndu-se interesat de schimburile avînd ca obiect produsele tradiţionale. Ambasadorul nu exclude

iposibilitatea deschiderii unui \ * restaurant cu specific indian Ia Cluj-

Napoca în viitorul apropiat, după modelul experimentat, cu succes din cîte se pare, Ia Bucureşti. în cursul unei scurte întrevederi cu ziariştii, Rajiv Dogra a afirmat ieri că ţuica ardelenească ar putea fi produsă şi în ... India, unde, după părerea sa, este nevoie de o distilerie.

în intervalul pe carc-1 petrece la Cluj-Napoca, ambasadorul va vizita şi cîtc va întreprinderi locale, de unde speră sâ obţină informaţiile pc care le-ar solicita eventualii investitori indieni. Rajiv Dogra aminteşte că

investitori din ţara sa au cumpărat acţiuni în industria petrolieră şi. în cea nemetaliferă, deţinînd pachete importante lş întreprinderi din judeţele Maramureş şi Prahova.

Ieri, ambasadorul Indiei în România şi-a rezolvat o bună parte din obligaţiile diplomatice. Prima, întrevedere a avut-o cu prefectul Alexandru Fărcaş, ocazie cu care au fost făcute schimburile de cadouri - albume de prezentare a Indiei, respectiv a judeţului Cluj. “Alţi ambasadori au adus şampanie sau wisky. Lor le-am dat şi eu cadouri constînd în băuturi. Serviciul nostru de protocol se orientează astfel îneît cadoul pe care îl facem sâ fie similar celui cu care vin oaspeţii’’ - a declarat prefectul. Fărcaş a ftiai spus că s-a ferit să-l invite pe ambasadorul indian la masă. “Nu-i cunosc obiceiurile, iar protocolul nu a prevăzut oferirea unui

dineu. Prefectura are báni suficienţi pentru ocaziile acestea, fiind alocate 150 de mii pe cap de consumator, ceea ce este mai mult decît suficient”- afirmă Alexandru Fărcaş. Rajiv Dogra a fost primul ambasador care a trecut pragul Prefecturii în 1999. Prefectul spune că lista ambasadorilor va fi, în acest an, cuprinzătoare.

Tot ieri, ambasadorul indian a avut o întrevedere cu primarul Gheorghe Funar. Rajiv Dogra nu s-ar fi putut prezenta la ora fixată dacă... prefectul- cunoscut rival politic al primarului, cu care sc află în mai multe procese- ar fi omis să se ocupe de programul oaspetelui. “D-l Gheorghe Funar este un om care iubeşte punctualitatea şi devine iritabil cînd aceasta nu este respectată” - s-a justificat prefectul, întrerupînd întîlnirea dc 10 minute, a presei cu ambasadorul indian.

Liderul PSDR Cluj vrea s ă “dezgheţe” relaţiile cu filiala ApR

- sub influenţa Bucureşti ului, acestea au intrat in hibernare din luna decembrie -Liderul 'P S D R Cluj, V asile

Suciu, admite s ă "îngheţarea" re la ţiilo r d in tre p a rtid e le lui C u n e sc u şi M eleşcan u a determinat blocarea contactelor şi la nivelul filialelor dujene. Aceasta în pofida declaraţiilor anterioare ale liderilor locali, potrivit cărora colaborarea dintre filialele dujene ale PSDR şi ApR va continua "indiferent de cele ce se petrec la virT. Suciu spune că relaţiile ApR-PSDR, la nivel local, a r p u te a fi re lu a te ch ia r de săptâm îna viitoare. "Intenţionez să 51 contadez pe d-l Vaier Suian în zilele următoare. Nu ne-am mai căutat din luna decembrie" - spune Suciu.

Relaţiile dintre PSDR şi ApR a u fost " în g h e ţa te" d u p ă o perioadă în care s-a vorbit cu insistenţă despre fuziunea celor două partide. Insă, negocierile privind denumirea viitorului partid şi persoana care ar urma s ă îl conducă au generat neînţelegeri ca re s-au dovedit imposibil de aplanat.

(D.B.)

U n iu n e a ‘" V a tra R o m â n e a s c a " esteîn g rijo ra ta ...

La Cluj-Napoca a avut loc şedinţa Biroului Comitetului Director al Uniunii Vatra Românească, la care au participat preşedintele U.V.R. pe ţarâ; dr. Zeno Opriş, şi secretarul general Florin Oproiescu. Cu această ocazie s-au trecut în revistă evenimentele care preocupă ţara, în general, şi Uniunea, în special. Din dezbateri a rezultat îngrijorarea faţă dc deteriorarea vieţii cotidiene a majorităţii cetăţenilor ţării. Comitetul Director s-a declarat nemulţumit de nepăsarea guvernanţilor pentru actul dc cultură, condamnînd dezinteresul

faţă de soarta unor publicaţii de mare valoare, cum este cazul revistei “Tribuna”, ajunsă în pragul dispariţiei. In schimb, publicaţii cu conţinut îndoielnic şi, de multe ori, antinaţionale, proliferează şi sînt ajutate material din fonduri mai puţin cunoscute. ■ ,

în opinia membrilor Biroului Comitetului Director, viaţa politică oferă multă nesiguranţă. Lipsa unităţii de acţiune în rîndul clasei politice descurajează şi dezorientează. Lupta de interese în rîndul partidelor, în cadrul coaliţiilor, ambiţiile personale

de tot felul creează o stare de îngrijorare pe plan intern şi o imagine nefavorabilă ţării pe plan extern. U.V.R. se declară echidistantă, în raportau interesele unor partide şi

' rămîne deschisă colaborării cu acele forţe politice care au în programe apărarea interesului naţional, al demnităţii naţionale,- a drepturilor neamului. în final, s-a stabilit convocarea Comitetului de Coordonare a U.V.R., Ia Tg. Mureş, pentru 6 şi 7 februarie, precum şi desfăşurarea Conferinţei Naţionale a U.V.R. pentru 27 şi 28 februarie a.c.

Emil Constantinescu a promulgat Legea Audiovizualului modificată

Preşedintele Ronîânici, Emil Constantinescu, a promulgat Legea pentru modificarea şi completarea Legii Audiovizualului, potrivit căreia posturile dc televiziune din România vor asigura, pînă la 1 ianuarie 2003, în mod progresiv, un procentaj majoritar al timpului dc emisie - în calculul cămia nu vpr intra emisiuni informative şi sportive, jocurile, publicitatea şi serviciile de teletext - pentru creaţiile audiovizuale europene.

în sensul actualei legi, prin creaţii audiovizuale europene sc înţeleg operele carc îşi au originea în statele membre ale Consiliului Europei, precum şj operele realizate în totalitate sau în proporţie majoritară de producători, autori şi lucrători carc îşi au domiciliul în unul sau mai multe state membre ale Consiliului Europei, sc arată într-un comunicat ál Preşedinţiei.

Din creaţia audiovizuală europeană difuzată, cel puţin 40 la sută va fi

creaţie audiovizuală românească, adică opere carc îşi au originea în România sau carc sînt realizate, în totalitate sau în proporţie majoritară, dc producători, autori şi lucrători cu domiciliul în ţara noastră.

Posturile dc televiziune vor rezerva 10 la sută din timpul lor de emisie, treptat, pe baza unor norme obligatorii ale Consiliului Naţional al Audiovizualului, creaţiilor realizate de producători independenţi de respectivele posturi de difuzare. ,

iii1 I

Ştiam că există un dispreţ şi o ură, oarecum tăinuite şi oarecum . explicabile, între putere şi opoziţie şi asta mai mereu, indiferent de poziţia lor politică. Acum, după 1996, cînd speram în acea atît de trîmbiţată schimbare în bine şi atît de dorită de noi, toţi, constatăm cu uimire că în sînul puterii există şi o opoziţie, câ există ură şi dispreţ chiar între cei aflaţi la putere, A fost o surpriză neplăcută şi. regretabilă, păgubitoare pentru părţile în cauză, ca şi pentru noi ceilalţi! Să mă explic. PD a făcut

mereu opoziţie în cadrul puterii, ba chiar s-a retras de la guvernare. Ce vreţi mai mult? Plecăm împreună pentru un nobil scop şi ne despărţim după un an şi ceva - şi pentru Ce?! Dacă ar fi plecat, gestul putea fi socotit şi azi unul de demnitate. Dar PD s-a întors, 'după ce a primit ceea ce a dorit!!

. Astfel gestul e unul de şantaj politic şi de , nedemnitate politică. Nu poţi fi şi la guvernare, şi în opoziţie, decît dacă faci parte din categoria Caţavencilor sau Dandanachilor. La noi totul se poate şi nimic, nu se poate!

O■ tristă lecţie de dispreţ şi parcă ură ■ ne-a oferit puterea recent, cu ocazia grevei din Valea Jiului. Un grup de senatori, cu dl Viorel Cataramă în frunte, s-a dus acolo să încerce dezamorsarea conflictului. Apreciem şi acum şi am apreciat gestul lui Cataramă. El voia să slujească ţara, să-i ofere linişte

■ şi pace. Dar... Guvernul a dat o declaraţie prin purtătorul său de cuvînt, domnul Răsvan Popescu, în care a precizat că nu ia în seamă demersul lui Cataramă, că nu Parlamentul e chemat să rezolve acele lucruri şi că rămîne o acţiune personală. De cé atîta dispreţ al puterii faţă de ea însăşi? Cataramă a pus interesele ţării mai presus. ţ ,-i^ .. V .

Guvernul, orgolios ca un frizer, a pus interesele sale mai presus de Ţară! De ce? Aşa trebuia să se răspundă iniţiativei senatorilor, de vreme ce şi unii şi alţii se află la putere? Mai mult: dacă'puterea nu se respectă pe ea însăşi, cum va cere s-o respecte alţii? Cei din opoziţie?!

Mă urmăresc aceste gesturi de dispreţ, de ură, ale celor ce ar trebui să ne conducă, ale celor ce se cred, Doamne, atît de luminaţi, de ştiutori şi de mari. Şi adaug cuvintele înţelepte ale lui Nicolae Iorga: “Un stat valorează în lume cît solidaritatea elementelor care-l compun". Ori la noi, nici măcar puterea nu e solidară. Dimpotrivă...

Viorel CACOVEANU

Matricea culturală si managementul de algoritmDeşi cultura organizaţională are valenţe

universale şi diferă dc cultura naţională, ea rămîne sub impactul acesteia. Ce poţi face într-o întreprindere cu americani sau cu japonezi, de pildă, este greu dc crezut că vei realiza la acelaşi nivel dc performanţă cu lucrători români. Cultura, în general, defineşte modalităţile de a'gîndi, a simţi şi a acţiona în cadrul unei entităţi colectivă ce vieţuieşte în acelaşi mediu social-economic. Cînd regulile, normele, valorile ‘promovate la nivelul culturii naţionale se regăsesc la nivelul organizaţiilor avem de a face cu o cultură organizaţională specifică naţiunii respective.

In literatura managerială contemporană este în vogă modelul elaborat de Geert Hofstede, care demonstrează că organizaţiile şi managementul au o pregnantă determinare culturală.- Pentru descrierea contextului cultural al managementului organizaţional autorul olandez recurge la cinci variabile diferenţiatoarc: distanţa faţă de putere (mare/mică), individualism - colectivism, feminitate - masculinitate, nivel de evitare a incertitudinii (ridicat/scăzut), proiecţie în timp (lung/scurt). Vom încerca în cele ce urmează să aplicăm acest model în analiza unor caracteristici si evoluţii ale managementului practicat în România.

Dacă ne raportăîn Ia primul element, constatăm că distanţa mare faţă de putere, care presupune inegalităţi între oameni, centralizare, privilegii, stări conflictuale latente şi altele existau Ia români în regimul comunist, există şi acum.

' în privinţa raportului colectivism - individualism se poate, spune câ, după 1989, s-a realizat o mutaţie înspre individualism, care se manifestă prin: punerea accentului pe iniţiativă şi realizarea individuală (unii întreprinzători au avut succes), preocuparea aproape exclusivă faţă de sine şi propria familie, asumarea luptei cu propriul destin şi altele. Altfel cum am putea explica tendinţa dc farimiţare a structurilor manageriale din economie

nu este îngrădit de lege”, în timp ce în cultura şi civilizaţia altor popoare aceste valori sînt receptate ca “dreptul de a face orice îţi permite legea” (şi au suficiente legi cc armonizează viaţa omului cu cea a mediului social, economic, naţional).

Dacă pînă în 1989 raportul masculinitate - feminitate era tratat formal şi forţat,'în ultimii ani lucrurile s-au aşezat în “normal” - societatea românească este una masculină, femeile sînt

Motto: “Sînt român şi, ca român, mă socot buricul pămîntului” -< - ' (Petre Ţuţea)

şi din sfera politicului, unde aproape fiecare şef de atelier, secţie, oportunist politic.etc., a dorit ş i' uneori, cu sprijin sindical sau de “gaşcă” (grup de presiune), au reuşit să devină directori generali, şefi de minuscule partide. Din colectivismul comunist au mai rămas caracteristici precum: importanţa mai mare acordată relaţiei în detrimentul sarcinii, angajarea şi promovarea rudelor, concedierea potenţialilor oponenţi (catalogaţi pc nedrept comunişti, incompetenţi etc.), punerea accentului pe apartenenţa de partid şi protejarea prin “algoritm” în schimbul loialităţii. Rezultă că românii au acceptat şi acceptă uşor transferul de atitudine şi comportament înspre individualism, mai ales că au fost favorizaţi în acest sens de haosul administrativ determinat dc vidul legislativ post-decembrisL Românul a înţeles democraţia şi libertatea ca “drept de a face orice

discriminate, deşi bărbaţii încă le sărută mîna în diferite ocazii. Âcest gen demn de admirat nu rezolvă prejudecăţile legate de mentalitatea supremaţiei masculine. Este nedrept şi păgubos ca societatea sâ accepte eliminarea -rolului managerial al femeilor din administrarea ţării.

Evitarea incertitudini este o altă dimensiune prin care Geert Hofstede diferenţiază structurile culturale. Românii acceptă timpul aşa cum este, le place stabilitatea şi manifestă tendinţă conservatoare. S-a observat acest lucru şi în atitudinea faţă de comunism. Abia atunci cînd s-a ajuns la limita suportabilului şi cînd s-a conturat certitudinea reuşitei a venit şi explozia socială din 1989. Aşadar, românii nu agreează incertitudinea sau riscul şi acţionează pe termen scurt.

După 1989 ţara a fost guvernată tactico-empiric pe principiul “văzînd şi fâcînd”. Nici acum noi,

românii, nu avem o strategic, alocăm resursele pe termen scurt, gen “contract cu România pe 200 de zile”, Iară a proiecta evoluţia economiei măcar pe termen mediu. Structurile dc guvernare din Románia au oscilat mereu între tradiţie şi dorinţa de schimbare. Pentru câ aceste structuri au fost dominate de categoria “nostalgici” cu predispoziţie pentru stabilitate, certitudine şi linişte, viteza reformelor a fost frînată. Tranziţia de la proprietatea de stat la cea privată, realizată de un management “cleptocratic” pe căi oculte şi netransparente, este, cu siguranţă, factorul de context ce a încetinit marca împărţeală pc bază de algoritm politic. Acţionează în mod vizibil regula “întîi falimentează, apoi privatizează”, pentru că aşa totul devine mai ieftin.

Chiar şi trăsături pozitive probate de-a lungul timpului pot fi, în contextul tranziţiei, defecte cu grave consecinţe pe plan economic şi social. De pildă, bunătatea şi toleranţa, corelate cu atenuarea simţului datoriei şi renunţarea la exigenţă, au avut deseori efecte de-a dreptul dezastruoase; după cum creativitatea, proverbială la români, a fost folosită pentru creşterea evaziunii, amplificarea falsului şicorupţiei. . . . . . .

Aşadar, iară a ne subestima calităţile şi virtuţile, trebuie să acceptăm că, dacă dorim să ne înscriem cu adevărat pe traiectoria dezvoltării durabile, avem nevoie nu numai de resurse materiale, dar şi de o schimbare profundă în planul mentalităţilor.

Prof. univ. dr. loan MIHUŢ

14 ianuarie 1999POLITICĂ

£áJÉÍÉI „ -S U *a é ~ f** ,s'-h&>l>idSSkJI li

t in e r ii din Valea Jiu lu i continuă greva generală

• Miron Cozma i-a îndemnat pe ortaci să nu cheltuiască banii pe

băutură, ci să-i ducă familiilor lor •Aproximativ 7 000 de grevişti de la

Compania Naţională a Huilei erau prezenţi, ieri dimineaţă, în curtea, instituţiei din Petroşani, în cea de-a opta zi de grevă generală.

• ■ Miron Cozma a anunţat la microfonul -staţiei de amplificare că, începînd de miercuri, o parte dintre exploatările miniere din Valea Jiului vor începe plata lichidărilor pe luna decembrie. El i-a îndemnat pe grevişti să nu cheltuiască banii pe băutură, ci să-i ducă la familiile lor. Cozma i-a mai anunţat că în cursul zilei le vor fi aduse la cunoştinţă o serie de comunicate.

Minerii de la Petroşani se află într-a opta zi de grevă generală. Ei doresc amînarea, pînă la sfirşitul anului, a

. termenului de reducere cu 30 la sută a pierderilor Companiei Naţionale a,Huilei (CNH) P e tro şan i, - astfe l îneît rentabilizarea să nu ducă la reducerea personalului, mai ales că - spun liderii sindicali - în zona Văii jiului nu există locuri de muncă suficiente. în plus,

'ortacii vor ca CNH să acorde majorări salariale, fără ca minele Bărbăteni şi Dîlja să fie închise. Minerii au respins, însă, propunerea Ministerului Industriei şi Comerţului, de a realiza, în cooperare cu administraţia CNH, un program de rentabilizare imediată, în schimbul anulării datoriilor de 4.000 de miliarde de lei ale companiei.

Timp de o săptămînă, ortacii au protestat conform unui program stabilit de Consiliul de Coordonare al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului şi anume în două ture, între 7.00 şi 13.00 (schimburile unu ţ i doi) şi, respectiv,13.00 şi 19.00 (schimburile trei şi patru). Ei au suspendat acţiunea sîmbătă şi duminică, pentru a se odihni şi a se pregăti îna in tea unei even tua le

deplasări la Bucureşti. •Greva generală a fost reluată luni,

11 ianuarie, la ora 8.00, cînd acţiunile minerilor s-au radicalizat: toate cele patru schimburi au venit la aceeaşi oră în faţa sediului CNH Petroşani şi au fost organizate, zilnic, mitinguri ample pe străzile oraşului. Marţi după amiază, minerii au parcurs zece kilometri din distanţa spre Bucureşti, prin Defileul Jiului, supravegheat de forţele de-ordine masate în zonă pentru a împiedica o eventuală plecare spre Capitală. Ca şi mitingurile precedente, manifestaţia de marţi a fost paşnică, fără să necesite o intervenţie în forţă din partea jandarmilor. sau a Poliţiei.

După mai multe runde de negocieri eşuate cu reprezentanţii Executivului, minerii grevişti de la Petroşani erau hotărîţi, luni, să suspende orice dialog cu Guvernul, sp e rîn d că doar preşedintele Emil Constantinescu mai poate soluţiona conflictul, răspunzînd cererii lor de m ediere ,şi venind la Petroşani. Potrivit declaraţiilor făcute publice marţi, nici p reşed in te le Constantinescu şi nici premierul Radu Vasile nu vor merge în Valea Jiului. Drept urmare, ortacii s e pregătesc pentru o ev en tu a lă d ep la sa re în C apitală, c a re va fi d e c is ă prin semnăturile lor pe tabele care urmează să le fie împărţite.

Ortacii de la unele din minele din V alea Jiului au în cep u t, ieri, sâ completeze tabelele în favoarea plecării la Bucureşti, cu o zi mai devreme faţă de data la care era prevăzut să se desfăşoare această acţiune.

In jur de 10.000 de mineri au plecat, în jurul orei 13.00, în marş pe străzile Petroşaniului, a ş a cum au făcut în fiecare din ultimele trei zile.

C oloana de dem onstran ţi e ra condusă de către Miron Cozma. Ei l-a acuzat pe ministrul de Interne, Gavril Dejeu, în discursul ţinut în deschiderea marşului, de intimidare a minerilor prin declaraţiile potrivit cărora se va interveni în forţă pentru a opri o eventuală deplasare a acestora în Capitală. „

"Nu mergem la Bucureşti ca să-l. schimbăm pe preşedinte sau pe primul m inistru. Nu vrem să ră s tu rnăm puterea", a spus Cozma celor cîteva mii de ortaci adunaţi în faţa sediului Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani.

Consiliul de Coordonare al Ligii

Sindicatelor Miniere din Valea Jiului (LSMVJ) urma să se în tru n ească aseară, pentru a analiza în ce fel s-a dat curs revendicărilor şi, în funcţie de rezultat, să se hotărască modul de continuare ăl acţiunii. Pînă în prezent, a tît premierul Radu V asile. cît şl preşedintele Emil Constantinescu au refuzat invitaţia minerilor la Petroşani.

Minerii au fost chemaţi, azi, la ora 7.00, la exploatările miniere la care lucrează, pentru a se pronunţa prin sem nătură în privinţa plecării spre Capitală. Ei ar urma să se întoarcă, la ora 10.00, în curtea CNH, pentru a Ij se comunica rezultatul referendumului.

Vădim M o r se autodevorează. facililînd ascensiunea P D S R

A ajuns la o cotă de popularitate de aproape 20 de -procente în cei doi ani de cînd se află în opoziţie. Fără

_a depune efort. Au lucrat pentru el impostura şi incapacitatea actualilor guvernanţi. Si era îndeajuns că

' memoria oamenilor flămînziţi păstra imaginea unui justiţiar, ostil mafiei îmbogăţiţilor, sensibil la nefericirea celor umili. La momente bine alese, partizanii săi îşi opreau respiraţia, ascultmduri discursul răsunător. “Voi umple puşcăriile cu jigodiile care au sărăcit ţara şi le voi împărţi averile”, obişnuia să

. promită, Ia intervale regulate dertimp, Corneliu Vădim Tudor, preşedintele PRM. Un slogan conştient mincinos, amăgitor însă pentru că lasă loc viselor de

Revanşă asupra sorţii. Să se fi limitat la el ar fi fost o opţiune cuminte şi profitabilă a vulcanicului preşedinte de partid. Furat de creşterea sa spectaculoasă, Vădim Tudor a deVenit imprudent. în consecinţă, ascensiunea electorală îi este primejduită.

Mulţi analişti pariază că Vădim Tudor va pierde pe propria mină. Ei se întreabă justificat de ce Vădim ar face excepţie, păstrînd o popularitate dublă maximului atins de alţi lideri extremişti europeni. Profilul i se identifică cu cel ál tuturor acestor politicieni de pe continent: egocentrism maladiv, utilizat ca alibi pentru manifestarea publică a unor apucături josnice, demagogie agresivă şi tendinţe nereprimate pentru minciună şi calomnie. Asemenea defecte nu pot fi mult timp temperate de bunele deprinderi retorice, chiar dacă la Vădim, spre deosebire de primitivul său

omolog maghiar Torgyan, ele sînt întemeiate pe o serioasă cultură personală.

Previziunile celor care apreciau că liderul PRM şi-a epuizat resursele de atractivitate par să se concretizeze zilele acestea. Paradoxal, Corneliu Vădim Tudor are de pierdut tocmai cînd se înfăţişează în ipostaza care îi place cel mai mult: erou de primă pagină în toate gazetele. îi era bine cînd nu se prea vedea,' azi îl vedem şi nu îi e prea bine. Memoria acţionează selectiv. în cei doi ani de relativă cuminţenie publică, oamenii îşi aminteau un Vădim estompat în zonele sale întunecate. Astăzi, cînd ziarele îi reproduc în amănunt dezvăluirile scandaloase, neprobate, despre relaţia amoroasă a preşedintelui Constantinescu cu actriţa Rona Hartner,‘alegătorii au ocazia să-şi reamintească procedeele josnice prin carc şi-a construit senatorul PRM renumele de justiţiar.

în particular, clujenii tentaţi să-l urmeze pe Gheorghe Funar în noul său partid pot să-şi aducă aminte de incidentul petrecut la Casa de cultură studenţească în campania electorală. Piosul prezidenţiabil PRM, Vădim Tudor, şi-a manifestat atunci adevărata persoúálitate, înjurînd-o şi fiind pe cale să o ia la bătaie pe o doamnă în vîrstă care l-a contrazis pe un ton respectuos. -

Incapabil să-şi reprime imboldul de a-I terfeli pe preşedintele. Constantinescu, Vădim Tudor a făcut zilele acestea greşeala gravă de a călăuzi reflectoarele opiniei publice spre zonele murdare ale caracterului său. Urmarea nu poate fi alta decît o repliere a susţinătorilor care nu sînt ireversibil hipnotizaţi de furia sa distructivă. "

E imposibil să venerezi mult timp pe cineva care îţi provoacă teamă. Nu e dificil pentru nimeni să-şi închipuie ce ar semnifica urcarea lui Vădim Tudor în scaunele puterii. Instaurarea unui regim al trădării, delaţiunii şi al justiţiei sumare, atmosferă în care nu au motive să se simtă în siguranţă nici cei mai sinceri susţinători ai tribunului victorios.

Unii politicieni sînt înclinaţi să vadă in ultimele acţiuni ale senatorului. PRM mai mult decît o nesăbuinţă politică. Voci din coaliţia guvernamentală spun că Vădim Tudor îşi va pierde imunitatea şi va ajunge de această dată în faţa instanţei. Speranţă şi nu raţiune se regăseşte în optimismul manifestat dc aceşti politicieni ai majorităţii. Ei nu iau în calcul faptul că, deşi jignit pe vremuri de Vădim, Ion Iliescu are în spate o prea îndelungată experienţă de politician pentru a nu conştientiza avantajele obţinute de PDSR pe urma liderului PRM.

!Se poate spune că Vădim Tudor, un politician

autodistructiv, este în aceste zile cel mai bun propagandist al PDSR. Preşedintele Constantinescu e la pămînt. Probabil că nu foarte mulţi cred în autenticitatea jurnalului presupusei amante a şefului statului. Dubiile privind comportamentul familial al lui Emil Constantinescu rămîn însă însămînţate pe terenul fertilizat în prealabil dc lamentabila prestăţic publică de pînă acum a preşedintelui. în lipsa unei dezminţiri oficiale, Televiziunea Naţională ni-1 prezenta marţi seara pe preşedintele învinuit dc adulter stînd concentrat la masa sa dc lucru, cu intenţia străvezie de a reinocula imaginea pc care Constantinescu şi-a construit-o cu atîta grijă. Va mai trece totuşi multă vreme pînă cind oamenii vor înceta să şi-l înfăţişeze pe orgoliosul preşedinte, autointitulat lider regional, muşcînd din piersică deasupra trupului tinerei sale iubite, aşa cum îl descrie jurnalul publicat de Vădim.1 v ‘ ’* ’ . .

PDSR a utilizat şi cînd era la putere talentul subversiv al senatorului PRM împotriva adversarilor politici. Acum, ca şi în trecui, în afara beneficiilor directe rezultate din calomnierea de către Vădim a" concurenţilor săi, PDSR are şi avantaje indirecte. Situîndu-se la extremitatea jocului politic, facînd din politică scena pe care orice ticăloşie este îngăduită, liderul PRM facilitează strategia PDSR de a se. prezenta ca un partid social-democrat matur, de factură europeană. .

Simptomatic este că, la fel ca în trecut, Ion Iliescu se delimitează dc Vădim, dar evită să se pronunţe în legătură cu ridicarea imunităţii. Liderul PRM este prea preţios pentru PDSR ca el să fie sacrificat amorului jignit al preşedintelui Constantinescu. E. aproape o certitudine că o parte din cei care se declară in prezent susţinători ai lui Corneliu Vădim Tudor nu sînt fanatizaţi într-atît incit să-l voteze. Dacă PDSR şi Ion Iliescu .nu redevin ţintele acuzaţiilor senatorului, aderenţii mai puţin convinşi ai totalitarismului promis de PRM ar putea alege, la urne, varianta mai cuminte' de schimbare propusă de fostul partid de guvemămînt. In prezent, PDSR este despărţit în sondaje de PNŢCD de un singur procent electoral. Capturînd voturi inclusiv printr-o politică îngăduitoare faţă de Vădim, PDSR cîştigă sigur viitoarele alegeri. Scopul PDSR este victoria. Pentru obţinerea ei, partidul lui Ion Iliescu este de părere că neimplicarea într-o acţiune menită să igienizeze viaţa.politică, prin potolirea lui Vădim, este un preţ acceptabil.

Caius CHIOREAN

Comisia juridică a Senatului va discuta

peste o săptămînă solicitarea privind

sancţionarea disciplinară a Iui CV Didor

C om isia ju rid ică a Senatului va discuta miercuri, 20 ianuarie, solicitarea grupurilor PNŢCD şi PNL, privind sancţionarea disciplinară a senatorului C orneliu V ădim T udor, urm are a acu za ţiilo r a d u s e d e ace s tapreşedintelui Emil Constantinescu, a d e c la ra t a g e n ţie i MEDIAFAX,preşedintele Comisiei juridice, Rázván. Dobrescu. -

în d o cu m en tu l a d r e s a t , , marţi, p re şed in te lu i S e n a tu lu i, liderii parlamentari ai PNŢCD şi PNL se referă în sp ec ia l la s c r is o a re a d esch isă adresată minerilor de Vădim Tudor în calitatea sa de senator şi în care acesta invocă m andatu l s ă u sen a to ria l, serisoaré considerată' calomniatoare la adresa preşedintelui Constantinescu.

■Liderii de grup ai PNŢCD şi PNL consideră că Vădim Tudor a depăşit limitele libertăţii de exprimare şi a adus ofense, calomnii şi ameninţări la adresa p reşed in te lu i R om ânie i, c eea ce rep rezin tă o ex e rc ita re abuzivă a mandatului de senator. Ei apreciază că seria to ru l PRM a în că lca t grav deontologia parlamentară şi consideră că este necesară aplicarea sancţiunilor • prevăzute de Regulamentul Senatului, price amînare a sancţionării abaterilor a c e s tu ia pu tînd a d u c e prejudicii prestigiului Parlamentului.

Conform Regulamentului Senatului, preşedintele acestei camere legislative trimite sesizarea liderilor de grup ai PNŢCD şi PNL la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi care, în termen de 30 de zile, trebuie să prezinte Biroului Perm anent decizia luată. După a c e e a , Biroul P e rm a n e n t a re la dispoziţie şap te zile pentru a aplica sancţiunea care , în cazul încălcării deon to log ie i p a rla m e n ta re , e s te in terzicerea participării la lucrările Senatului pe o perioadă de 30 de zile.

Valeriu Tabără apreciază că lipsa de reacţie (aţă de comportamentul liii CV Tudor echivalează

cu complicitateaLiderul PUNR V aleriu Tabără*,

co n sid e ră că p re şe d in te le PRM, Corneliu Vădim Tudor, a oferit opiniei publice un spectacol politic degradant şi apreciază că “a nu reacţiona faţă de acest comportament este sinonim cu a fi complice la Impostura şi vulgaritatea publică prom ovate cu obstinaţie de a c e s ta şi a a s is ta neputincios la căderea în derizoriu a activităţii politice din ţară”, se ara tă într-un cornunicat remis, ieri, agenţiei MEDIAFAX.

Tabără opinează că întreaga clasă politică ro m ân ească e s te vinovată pentru răul produs ţârii de către CV Tudor şi că e s te mai necesară ca oricînd izolarea politică a celor care promovează şi susţin comportamente publice “extremiste” şi “dictatoriale”. .

PUNR susţine că e s te nevoie de intervenţia forţelor politice responsabile pen tru a e lim ina a sem en ea com portam ente “im orale” din viaţa publică rom ânească. “Este inadmisibil ca un lider politic de genul lui C.V. Tudor să abuzeze la nesfîrşit de calitatea sa de parlamentar, murdărind pur şi simpiu v ia ţa publică ro m â n e a sc ă " ,, s e precizează în comunicat.

Valeriu T abără rem arcă faptul că 'murdăria politică” a lui Vădim Tudor nu a ocolit nici liderii partidelor din opbziţia p arlam en tară . “Tocmai de aceea nu mai sîntem dispuşi să tolerăm asem enea minciuni şi ofense publice răspîndite cu insolenţă de C.V. Tudor şi vom ră s p u n d e cum s e cuvine atacurilor murdare ale acestui personaj care s e dovedeşte a fi calomniator naţional", se arată în comunicat.

Liderul PUNR apreciază că, fără nici un tem ei m oral, Vădim Tudor s-a au to p ro c lam a t d re p t justiţiar - al României, deşi, în mod permanent, defăimează instituţiile statului de drept din R om ânia ş i în ca lcă drepturile constituţionale a le cetăţenilor ţării.

G O N F O R 1 W E R M I C

m s t r J N a p o c a n r . 1 6 ^ j T e l e f o n P A F a x | î 9 7 3 0 4

SfggrnBfrjţrr

INTERBREW anunţă CO N CU RS în 29 .01 .1999 pentru ocuparea u rm ătoare lo r posturi:

1. C H IM IS T - studii superioare , vechim e 5 ani;2 . E L E C T R O M E C A N IC (cu n o ş tin ţe e le c tro ­

m e c a n ic e , m ecan ice şi e le c tro n ic e ) - s tu d ii superioare, vechim e 5 ani;

3. E C O N O M IS T (bărbat) - vech im e 5 ani;4 . S E C R E T A R Ă -D A C T IL O G R A F Ă - studii m edii

şi 10 P O S T U R I D E M U N C IT O R I C A L IF IC A Ţ I: electrician 1; operator-prepărare (lăcătuş, sudor) 2; şoferi 3; mecanicutilaje 2; mecanic auto 1; instalator 1.

D ata lim ită pentru depunerea dosarelor 25.01.1999.In fo rm a ţi i : s tr . H o re a 78 , te le fo n 134.288

unul din liderii mondiali în domeniul berii angajează pentru Compania de Distribuţie National

KEY ACCOUNT MANAGER pentru zona CLUJ

Principalele responsabilităţi: " f f i f i : :■■■'i -

• să construiască o legătura de durată cu clienţii chele, -• creştereaşi asigurarea vânzărilor şi distribuţiei către clienţii cheie, . '• să construiască şi sa menţină o imagine pozitivă a INTERBREW faţă de client, f j f i• să păstreze şi sâ dezvolte portofoliul clienţilor cheie. ,y .

Profilul candidatului: ^• min. 2 ani experienţă hx poziţie de conducere in domeniul vâzărilor (bunuri de consum),• vârsta între 25-35 ani,• vorbitor de limba engleză, i

. • studii universitare, . : ‘• abilitatea de a fi un foarte bun negociator şi uşurinţă îix comunicare,• poate lucra sub presiune, ■ , -• flexibil, • • ' .. • '' ••• ' • .''.'V• simţul afacerii. ■ '•• • • • •

Oferim:• posibilitatea de creare a unei cariere într-o Companie Internaţională,• pachet salarial motivant / maşina companiei,• programe de pregătire în cadrul companiei . v

■ s • - * 1

Dacă sunteţi interesat, trimiteţi o cerere însoţită de CV-ul dvs. la numărul de fax 068/152.009pentru Victor Coseac.

LICITATE ATELIER TIMPLARIEin (iecarc lun i, o ra 10, la sediu.

NIGHT CLUB 99, dance bar S E LE C ŢIO N E A ZĂ ,

dansatoare şi animatoare în vederea alcătuirii unui program specific.

Selecţia va avea loc zilnic la sediul Clubului situat la parterul Hotelului Bucureşti Baia Mare ora 16.

Informaţii ;la telefon: 062-212.161; 062-217.290. J

Dacă eşti un tînăr dinamic cu deprinderi tehnice şi doreşti un loc demuncă lao firmă de renume în domeniul biroticii, acuirfai şansa sâ devii un adevărat

Tehnician servicepentni aparatură de birotică. Nu ne supăram dacă pentru noi părăseşti concurenţa!

L a noi v e i fi m ai m u lţu m it!Secer: - vîrstă între 25-35 ani

- ■ - studii superioare tehnice,- camet de conducere

Se oferă: -.un salariu de excepţie- curs de specializare gratuit

- - autoturism de serviciuVă aşteptăm cu Curriculum Vitae cu fotografie, pînă la data de®-15.01.1999 la adresa: SC KONTRAX BIROTICA SA |

Cluj, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 102. £

R E G I A A U T O N O M A L O C A L A D E Jstr. 1 Afai nr. 1

ANUNŢ DE LICITAŢIE PUBLICA DESCHISĂ1. Denum irea şi sediul o rganizatoru lu i licitaţiei v • REGIA AUTONOMA LOCALA DEJ, str. 1 Mai nr. 1,

jud. Cluj2. Condiţii de p artic ipare :La licitaţie pot participa în calitate de ofertanţi persoane

fizice şi juridice române care îndeplinesc condiţiileprevăzute de O.G. nr. 65/1994 aprobată şi modificată prin Legea 42/ 95 pentru exercitarea profesiei şi sînt membri ai Corpului Experţilor Contabili şi contabililor autorizaţi din România şi fac dovada depunerii garanţiei. ’

3. Locul unde se pot obţine documentele licitaţiei şi alte informaţii: REGIA AUTONOMĂ LOCALĂ DEJ - str.I Mai nr. 1 - director economic.

-4. Obiectul licitaţiei-V erificarcaşi certificarea bilanţului contabil pe anul 1998.

5. Data şi o ra lim ită a depunerii o fertelor, locul dc depunere a acestora , p recu m şi data , o ra şi locul deschiderii ofertelor.

Ofertele se vor depune la sediul RAL DEJ pînă la data de 27 ianuarie, ora 14,00.

Deschidereaofertelor seva face de către comisie la sediul regiei în data de 28 ianuarie 1999, ora 10,00.

6. G aran ţia cc trebu ie depusă de către ofertan ţi. gValoarea garanţiei este de 8.000.000 Ici. §

Societate comercialăcu specific productiv, avînd sediul în Turda ANGAJEAZĂ PERSONAL ÎN DOMENIUL FINANCIAR CONTABIL.

C andidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: ■ ; • .

• să aibă studii superioare de specialitate; s• vîrstă maximă: 35 ani; s• să aibă cunoştinţe de operare pe PC;• să manifesţe disponibilitate de a munci în

echipă, inclusiv în regim de lucru intensiv; Cunoştinţele de limba engleză şi experienţa ur

domeniu constituie avantaje pentru angajare.

Solicitanţirvor trimite curriculum vitae pînă la data de 20.01.99 la următoarea adresă: 5. C-G. T.t str. GeneralDragalindnr. 8, b l E l, sc. 2, ap. 13, 3350 Turda, jud. Cluj. Se va indica şi modul de contactare: telefon, fax, adresa.

S.C. TEXTILE INCALTAMINTE'S.Acu sediul în B-dul Eroilor nr. 21-23 organizează

LICITAŢIE în vederea închirierii spaţiilor comerciale situate în următoarele zone:

Bd. 21 Decembrie nr. 135 3Bd. 21 Decembrie nr. 150 |Str. Aurel Vlaicu nr. 27 Str. Pasteur nr. 79 Str. Fabricii nr. 7 Bd. N. Titulescu nr. 2Str. Dunării nr. 26 '

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii în 19 ianuarie 1999 ora 10,00. -

Vor fi depuse la secretariatul societăţii: balanţa de verificare, bonitate bancară, taxa de participare de 50.000 lei şi garanţie în valoare de 2 milioane lei.

Relaţii suplimentare la telefon 19-86-65.

S.C. FLORA S.A. jCluj-Napoca

Organizează în data de 26.01.1999 la sediul societăţii din str. Dorobanţilor nr. 1

LICITAŢIEîn vederea închirierii unor spaţii comerciale

situate în complexele:/ . Complex comercial Flora str. Padin nr. 20-

A v e ţi problem e financiare?

D o riţi o soluţie/ zrapidă?

Dacă vreţi căldură şi confort veniţi laÎNCĂLZIRE ® CLIMATIZARE <»AFĂ CALDĂ

2. Complex comercial For tuna str. Mirăslău nr.2;

3. Complex comercial H str. Gîrbău nr. 12;4. Magazin Alimentar str. Dunării hr. 26;5. Magazin Alimentar B-dul 21 Decembrie nr.

FURNIZORUL FIRMELOR DE INSTALAŢII

pentru câ la noi şi ianuarie este luna cadourilor.

Mari reduceri de preţuri laCalorifere Purmo * ţeavă de cupru Yorkshire

* M inicentrale si boilere Stiebei Eltron ®CLUJ NAPOCA Str. Babă Novac nr. 32, tel/fax: 197578,198795* Sír. Amurg nr. 44, tel/fax: 145315 §

' MĂRFURifi£3iWN£-PR£yURS80»ÂN£ŞTi - JL

Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic între orele 7,00-15,00 la sediul societăţii sau la telefoanele 431.809 şi 431.028.

8 1 io ! 1 4 l a m u r i o f O O Q D t t B M ' CI.UJ-NAPOCA:lBni-vi«eri8-16;símbátá9-I4;teI/fíxl9-73-04;SUBRF.DACTIATüRDA: j A D E V A R U E - / ’ ianuarie I y y y r l M B L i d t luni-WnrriMMrtT«.M-4.1-23;SliBREDACTlAPiJ:lBBi-\iBtriM<;ltl.lf«2l-60-7S. CBO C l U J _____

f a g ^ fu T * 1- W M /c /a re CLÜ J-N A P O C Á :luni-vineri8-16;sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; S U B R E D Â C Ţ IA TU R D A : :ln iiH v in e n ^ l6 ;te l/f« i3 1 -4 3 -2 3 iS U B R E D A C Ţ IA p F J :ln D i^ ip e r il^ l6 ;fffâ i2 1 -6 0 -7 ^ J

joi, 14 ianuarie 1999 Ţgj)

sc NAPOCA PRESS saan gajează

O GESTIONAR O VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOARE

ziare, reviste şi cărţi pentru zona M ănăşturCererile se von depune la sediul firmei din

P-ţa. Unirii nr.21. • '' Telefon: 19-68-58. orele 8-16.

EXPO |TRANSILVANIA SA

organizează luni, 25 ianuarie a.c., ora 9,00 CONCURS pentru ocúparea postului de

D ir e c to r m a r k e t in g (b ă rb a t)Condiţii: '

- vîrstă maximă 32 ani;- studii superioare de specialitate;- cunoştinţe de operare pe calculator;- cunoaşterea unei lim bi de circulaţie

internaţională (germană sau engleză).Data limită de depunere a dosarelor este joi,

21 ianuarie a.c., ora 10,00. <.Informaţii supliméntare se pot obţine la sediul

firmei din str. A. Vlaicu F.N. sau la tel. 419.075.

(1359867)

SOMBREROS.R.L.

angajează de urgenţă m otostivu itorist.Informaţii la telefon: 436.183 sau 435.704.

• Vînd Dacia 0 km, model nou. Tel. 092-34-59-90,16- 72-61,19-14-45. (312542)

VINZĂRICUMPĂRĂRI

• Vînd bar. Tel. 12-77-72. (426026)

• Vînd teren de constrnc(ii pe str. Câmpului şi în Zorilor. Tel. 094-66-65- 72. (340701)• Vînd teren în Cbinteni, cu

posibilităţi de construcţii. Tel. 13-43-95. (312529)

• Vînd urgent apartam ent 2 camere, confort I Ghcorgheni. Tel. 15-94r21 în tre 9-17. (340700)

Vînd casă în Aiud judeţul Alba sau schimb cu apartament în Cluj, Tel. 092-21-46-45. (425839) :V'..

\ Vînd apartament 3 camere decomandate, cu garaj, telefon, 2 băi. Tel. 17-36-52. (312605)

• Vînd apartament 3 camere, bucătărie, în Aghireş-Fabrici, bl. 189, sc. IV, et. II, ap. 9, Dinea Gelu. (312619) -

• Vînd Ford Contur 5 viteze. Vînd VW Geta-3,5 viteze. Tel. 43-04-24. (340692)

• Vînd Opel Vectra B, ultim model, fabricaţie 19996. Preţ 19000 DM. Tel. 094-50-70- 22+vama 3000 DM. (312591) -

• Vînd bibliotecă 2700 volume, din diferite domenii. Preţ convenabil. Informaţii tel. 42-59- 16 între orele 17-21. (425936)• Vînd casă de bani (seif). Tel.

18-56-15 Cluj-Napoca, după ora 16.(426027)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 3 camere Brăila cu similar Cluj. Tel. 15- 60-52. (426010) .__________

ÎNCHIRIERI. • Societate Comercială caut

de închiriat spaţiu comercial pe - artera principală. Relaţii la tel.19-55-66 sau ' 19-87-10. (312615)

• închiriez spaţiu comercial, finisat, ocupabil imediat, cu intrare directă din stradă, uşă şi vitrină Term opan, ultracentral, strada Napoca, în suprafaţă de 75 mp. Tel. 092-51-50- 92 sau 14-14-62. (312598)

f. ~ & $ )§r tţ c"' ^ %Persoanele interesate vor depune Str.luliu Mantu, Nr. 4, Tel. 193213

la sediul firmei:- un curriculum-vitae -un chestionar completat

(formulare® se pot găsi ia sediul firmei)Condiţii:-exponenta in asamblare de computere,- instalare de sisteme de operare.- reţele de calculatoare ' • ^ ^ -□■•punerea actsla se va face p-ea r. caia de tii 01 Ib3- ora 17 03 1 re us .1

Banca Dacia'Felix SA Sucursala Cluj-Napoca,vind.e la licitaţie publică prin intermediul Executorilâr Judecătoreşti din cadrul Tribunalului Cluj:

-Apartament 2 camere situat în Cluj-Napoca, P-ţa AbatorBl. C3, ap. 31, preţ strigare: 61.600.000 lei;

-Apartament3 cameresituatîn Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 7, ap. 53, preţ strigare 66.100.000 lei.

Licitaţia va avea loc în data de 18.01.1999, ora 10, la Tribunalul Cluj-Napoca, Biroul Executori Judecătoreşti

Informaţii suplimentare la teL 064/197.047,197.048. <|

S .C . E L E C T R I C A S . A .SUCURSALA DE DISTRIBUŢIE C LU Jorganizează în data de 28.01.1999, ora 12, concurs de oferte în vederea adjudecării lucrării:

"Proiect pentru reabilitarea staţiei de benzină de Ia sediul C.E.M. Dej” -ş

în conformitate cu normele P.S.I. ... ” Informaţiile pot fi obţinute de la S.D. Cluj,

Serviciul Exploatare, str. Memorandumului nr. 27 telefon 195.721, interior 134, începînd cu data de 15.01.1999.

f i í l t l C POSTva oferă servicii de "Home Banking”

prin intermediul sistemului.Acum aveţi un ghişeu al băncii permanent la dispoziţia

dumneavoastră - inclusiv în week-end - prin computerul personal." Serviciul cBank ■ vă. '.oferă,' in. baza unui abonament lunar,

următoarele facilităţi: ■ \ •- dispunerea ordinelor de plată; p- consultarea tuturor conturilor clientului; 3

obţinerea extraselor de cont; 8obţinerea de informaţii bancare (cursuri valutare etc.)

Pentnt informaţii suplimentare, sau pentru contractarea unui abonam ent la eBank, sunteţi aşteptaţi la noul sediul al BANC POST Sucursala CLUJ din strAUSminescu nr.2 tel.19^ 525.

• Lichidez stoc de marfă haine import, preţ 10000 lei pe kg. Informaţii str. Horea nr. 78. (340702)

• SC Rodipet SA Filiala Cluj, cu capital majoritar de stat, angajează de urgenţă pe bază de contract de muncă (carnet de muncă), agenţi comerciali (de preferinţă bărbaţi). Salarizare avantajoasă. Condiţii: studii medii. -Se contactează în condiţiile legii şi colaboratori externi. Informaţii Ia tel. 43-36-20; 43-24-51 sau Piaţa Gării nr. 1-3. (425987)

• Angajăm vînzătoare, contabilă pentru magazin alimentar. Tel. 13-52-95. (426037)

• Firmă particulară caută secretară. Cerinţe: reprezentativă, vîrstă maximă 25 ani, preferabil cunoştinţe de operare pe calculator şi cunoştinţe de limba engleză. Informaţii la tel. 19-93-51,19-93-52. (312582)

* Firmă serioasă căutăm urgent spaţiu în chirie 250- 300 mp, telefon, acces Tir. Tel. 19-21-19. (312594)

.• Angajăm proiectant pentru mobilier din pal. Tel. 41-10-72. (312634)

• Vînd MAN 19272, an 1992 Euro I; prelată, 10 t, înm atriculat, n e ru la t'în ţară . Tel. 092-30-07-54. (312621)

• Vînd _ Daciá 1310,1983^65000 km. Tel. 19-96-15,094-39-57-01. (340681)

închiriez apartament finisat, mobilat, str. Dorobanţilor. Relaţii la tel. 41-23-83. (340697)

• Caut de închiriat apartament 2 sau 3 camere, ofer maxim 150- USD. Tel. 19-14-29. (426008)

DIVERSE• Angajăm tineri serioşi

pentru tîmplârie. Tel. 19- 92-70. (312633)

• Angajăm vînzătoare pentru magazin cu profil carne şi produse din came. Vîrstă maxim 35 ani. Tel. 26-52-60; 26-52-61. (426005) ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Arivo Impex SRL Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin mixt situat în str. Primăverii nr. 26/1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (426033)

• SC Librăriile Ved SRL angajează cu carte de muncă pe perioadă nederminată vînzători carte la stand stradal. Informaţii

. Ia tel. 19-24-08 între orele 10-14. (340694)

•; în conformitate cu Legea nr.137/1995 Soancă Septimiu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul activitate de fabricarea uleiurilor şi grăsimilor situat în str. Salinelor nr. 53/A Turda. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii, numai pentru factorii de mediu, vor fi depuse Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (4670753)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Doboş Ana anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru amenajare magazin textile-îmbrăcăminte în Turda, str. Amurgului nr. 23. Eventualele sesizări numai pentru factorii de mediu, vor fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (4670754) ,

• Centrul Bugetar nr. 5 Şcoala nr. 2 anunţă concurs pentru ocuparea postului de contabil şef, pentru data de 28 ianuarie 1999. Relaţii la tel. 19-Í4-07. (426038)

• D-nul Porkoláb József cu ultimul domiciliu cunoscut în Sibiu str. Târgului nr. 6 este rugat a se prezenta la dezbaterea succesiunii după părinţii săi, Porkoláb József şi Irina, în data de 18 ianuarie 1999, ora 9, la Biroul notarului public Silvia Buduşan în Cluj-Napoca, P-ţa A. Iancu nr. 9, (426035)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Corujan Adrian anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Construcţie casă familială”, situat în Valea Chintăului nr. 72. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (312607)

•. SC Marticom angajează croitor manual feţe încălţăminte. Tel. 19-89-06 sau 41-08-13. (426031) ‘

PIERDERI• Pierdut carnet de student pe

numele Kincses Adriana. îl declar nul. (340682)

• Nemeş Petru pierdut legitimaţie de transport. O declar nulă. (340683)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Bolboacă Bogdan. îl declar nul. (340688)• Pierdut carnet de sănătate pe

numele Varga Irina. îl declar nul. (° )

• Pierdut carnet de'student pe numele Tătar Angéla Corina. ÎI declar hui. (426040)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Flórian Ana. O declar nulă. (312608)

• Declar nul, contract închiriere terenuri, parcări, garaje nr. 9857 pe numele Oana Marius. (312622)

• Pierdut cod fiscal al firmei SC Adachi SRL seria J2892127. îl declarăm nul. (312624) \

• Pierdut carnet de student pe numele Morar Daniel. îl declar nul. (312632)_________■

DECESECOMEMORĂRI

• Cu adîncă durere în suflet ahhnţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată şi socru colonel (r) ATANASIE STĂNESCU, în v îrstă de 78 anii Înmormîntarea va avea loc joi, 14 ianuarie, orele 13 la Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Familia îndurerată. (340686)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitei noastre mame, MUNCACIU EUGENIA. Înmormîntarea va avea loc v ineri, 15 ianuarie 1999 Ia ora 12,30 în sat Vălişoara. Te vom păstra veşnic în sufletele noastre. Copiii Marilena şi Marin Muncaciu. (340696)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţie, mamă, soacră şi bunică, MIRON AURELIA, în v îrstă de 67 ani. Înmormîntarea. va avea loc în data de 15 ianuarie, ora 13, de la Capela din C im itiru l Cordoş.Dumnezeu să o odihnească în pace. Fam ilia Miron loan, Marins, Neli şi Aida- Adela. (312609)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, CÎMPAN VALER, în vîrstă de 54 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 15 ianuarie 1999, de ia Capela Cimitirului Central, la ora 12. Familia îndurerată. (312616)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iub itu lu i nostru GRĂNESCU VĂDIM, în vîrstă de 86 ani. Înmormîntarea va avea loc în ziua de vineri, 15 ianuarie 1999, ora 14 de la capela C im itiru lui Central. Familia. (312628)

■ Sîntem alături de Vera şi C odru ţa în greaua pierdere a aceluia care a fost soţ şi. tată STĂNESCU ATANASIE. Vecinii de pe scara V, B ăiţa nr. 2. (340684)

• Un pios omagiu celui care a fost vecinul nostru ATANASIE STĂNESCU. Odihnească-se în pace! Din partea locatarilor din Aleea Băiţa nr. 2. (340685)

* Sincere condoleanţe familiei dr. Grecu Dan şi Mioara la decesul părintelui drag. Cadrele medicale din Creşa CFR, Cluj. (340687)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Cheţi Creţa în aceste clipe grele la trecerea în nefiinţă a tatălui d rag . Colegii de la SC Prodvinalco SA Cluj, (340689)

Pentru a va asigura in continuare un abonament la ziarul j yvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str Napoca nr.16. G ltJ

Ministrul de Interne se afla la Tîrgu Jiu pentru aI • Cuvintele sînt goale şi I inima pustie ' atunci cînd I soarta nemiloasă o smulge I de lîiigă noi pe cea mai I dragă fiinţă din lume I MAMA. Sîntein alături de

copiii ei Marilenă şi Puiuţu în marea durere prin care

I trec la decesul nepoatei şi verişoarei noastreMUNCACIU EUGENIA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Mătuşa Măriuca şi I copii Vasile, Ghenuţa, I Georgina cu fam iliile.] (340695)

• ’ Cu adîncă durere în | suflet aduc la cunoştinţă că | se împlinesc 2 ani şi ] respectiv 24 de ani de cînd

scumpii noştri părinţi MORUŢAN ROZALIA şi MORUŢAN TOADER din

| comuna Cătina, au trecut la cele veşnice. Bunul Dumnezeu să-i odihnească între aleşii Lui. Nu vă vom uita j niciodată. Fiul Valentin, nora Mariana şi nepoatele Ancuţa şi Mirela. (312623)

a minerilor spre Capitala [ ’Ministrul dc Interne, Gavril jandarmi, precum şi luptători ai Bia*ţ§aijfl "1

Dejeu, s-a deplasat, ieri Detaşamentului dc Intervenţie şi i & y S BL 'rdupă-amiază, la Tîrgu Jiu, şi a Acţiuni Speciale (DIAS), dinconvocat o întîlnirc de urgenţă care peste 2.000 au fost aduşi în Icu şefii forţelor de ordine zonă în cursul nopţii dc marţi ' | A.'' Jllr^mobilizate în defileul Jiului, spre miercuri. ~ . îv >'*. V * n Bpentru a stabili strategia de Minerii manifestau, miercuri 3 ,împiedicare a unei eventuale dimineaţa, paşnic, pe străzile | |É j | |P -l i l l l l l i i y i adeplasări la Bucureşti a minerilor oraşului Petroşani. Ei au ^grevişti de la Petroşani. > organizat, cu o zi în urmă, un cursul zilei de joi. Primăria

Ministrul a ajuns, în jurul orei marş în defileul Jiului, Capitalei nu a autorizat15.00, în.localitatea Bumbeşti,- parcurgînd zece kilometri din desfăşurarea la Bucureşti aJiu, unde are loc mtîlnirca şi care distanţa spre Bucureşti. Ortacii- vreunei manifestaţii a minerilor,sc află la intrarea dinspre Tîrgu se vor pronunţa prin referendum iar Ministerul de Interne aJiu a defileului Jiului. în privinţa deplasării în Capitală,' anunţat câ va interveni în forţă

în defileu âu fost mobilizaţi o astfel de acţiune fiind posibilă, pentru a împiedica o eventuaiăîn jur de 5.000 de poliţişti şi potrivit lui Miron Cozma, în plecare a lor spre Capitală.’

• Un pios omagiu fostului nostru prieten dr. profesor TOADER MOLDOVAN Ia trecerea în etern ita te . O dihnească-se în pace. Sincere condoleanţe dr. avocat Lucia Moldovan şi mamei Ileana. Fam ilia Zaharie Dumitru şi Saveta. (340698)

| • Au trecut 2 ani de| regrete, că soarta ne-a

despărţit de minunatul nostru soţ şi tată, profesorul NEDELESCU CRISTIAN.

! Dumnezeu să-I odihnească în pace. Slujba de comemorare va avea loc în data de 16 ianuarie, ora 18, la Biserica Întîmpinarea Domnului-Parcul Farmec. Soţia şi fiica. (312626)

| • Pios omagiu la împlinirea | a 20 de'ani de cînd draga I mea mamă BÁRÁIAJÍ j IOLANDA a părăsit această ] lume. Te-am păstrat vie în I gîndurile mele. Dumnezeu

să-ţi dea odihnă veşnică.I Comemorarea va avea loc în data de 16 ianuarie, ora I 17, la biserica ortodoxă “Sf. Nicolae” de pe ştr. Horea din Cluj-Napoca. Fiica Ioli ] cu soţul Liviu şi nepoţii | Raluca şi Bogdan. (426036) |

| * Un ultim om ăgiuI bunului nostru prieten şi I coleg prof. d r. TOADER I MOLDOVAN ia r familiei

îndoliate sincerecondoleanţe din partea

! familiilor Ardelean, Oargă, Mocean. (426028)

■■«■w: i r«- i . i f - 1 i -

• Sîntem alături de voi Veronica ş i . C odru ţa în marea durere pricinuită de moartea soţului, ţatălui şi prietenului nostru cot. rez. TASE. 'Fam ilia col. rez. Chirilă Nicolae. (426029)

Minisbul Radu Berceanu le-a acordat o ultimă şansă minerilor din

— - - — ( Valea JiuluiLiga Sindicatelor Miniere Valea Jiului şi administraţia Companiei.

Naţionale a Huilei au la dispoziţie o lună pentru a elabora un- program de eliminare, pînă la 31 decembrie 1999, a pierderilor din exploatare, dată la care Ministerul Industriei va iniţia un act normativ de ştergere a datoriilor şi penalităţilor aferente.

Pînă la 15 februarie, cînd va fi discutat programul în cauză, Ministerul Industriei nu va închide nici o altă mină în afară de Bărbâteni şi Dâlja, a afirmat ministrul Radu Berceanu. în cazul în care propunerile sindicatelor şi al$ administraţiei vor fi considerate vjabilc, datoriile înregistrate la 31 decembrie 1998, către bugetul consolidat al statului, plus penalităţile acumulate pînă la sfîrşitul lui 1999, vor fi preluate la datoria publică, prin Legea bugetului pc anul 2000. Această măsură a fost convenită dc mineri cu conducerea Ministerului Industriei, după trei orc de discuţii. Părţile nu au căzut, însă, de acord asupra viitorului minelor Bârbăteni şi Dâlja, a căror redeschidere a fost insistent cerută dc sindicalişti şi ferm respinsă dc către ministrul Berceanu. Cei nouă membri ai ddlcgaţiei din Valea Jiului au renunţat, încă dc la începutul negocierilor de ieri, la două puncte din lista dc revendicări, şi anume demisia ministrului Berceanu si a conducerii CN1I. . • .;

* Azi, 14 ianuarie, se împlineşte un an, de cînd adorata şi iubita noastră fiică şi soţie, EDITH BUCUR-COCA, prea brusc şi timpuriu a plecat dintre noi, lăsînd în inimile noastre tristeţea, durerea, lacrimile şi dorul. Dragă EDITH, amintirea sufletului tău bun şi a chipului frumos, o vom păstra pururea vie, rugîndu-ne ca bunul Dumnezeu să te odihnească în pace. Parastasul de pomenire sc va ţine la Biserica-Cordoş, duminică, 17 ianuarie.. Pe veci îndoliaţi, mama Gizela şi soţul Traian. (312627)

■ Sîntem a lă tu ri de doamna Lucia Moldovan, în marea durere pricinuită de moartea soţului său, prof. d r. TOADERMOLDOVAN. Sincere condoleanţe şi Dumnezeu să-l ierte! Familiile Szckely Martin şi Timbuş Teodor. (312614)

• Deplingem m oartea fu lgerătoare a cuscrului nostru CORA.VIOREL şi transmitem condoleanţe lui Florin fiu, M onica fiică, Silvia noră şi nepoţilo r dragi Ovidiu şi C laudia. Familia ing. Cubleşan Emil. (426030)

• Colectivul Sucursalei Cluj a R. A. Loteria Naţională, este alături de familia Codarcea, în aceste momente triste pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei şi soacrei dragi. (312617)

• Vecinei noastre Elena Covriga sincere condoleanţe şl profund regret la decesul tatălui drag. Asociaţia de locatari str. Tecuci nr. 2 bl. 13. (426034)

• Cu în tr is ta re ne alăturăm în aceste clipe grele colegei noastre farmacista Mioara Grecu, împărtăşindu-i durerea la despărţirea de tatăl ei drag. Sincere condoleanţefamiliei. ColectivulFarmaciei Spitalului CFR Cluj-Napoca. (426041)

• Au trecut 6 săptămîni triste de la despărţirea de iubita noastră OLIMPIA DOMŞA. Sîm bătă, 15 ianuarie 1999, ora 16, Ia Biserica “ înălţarea Domnului” din str. Albini nr. 10, îi vom cinsti memoria. Familia Domşa şi Şchiopu. (312635)

• Mulţumim din inimă tuturor rudelor, prietenilor, cadrelor Clinicii Medicală I, colegilor şi vecinilor care au fost alături de noi în clipele deosebit de grele cauzate de pierderea celui care a fost iubitul nostru soţ, tată şi bunic PETRÁN IOAN. Familia îndurerată . (340691)

• Pierderea preţuitului confrate, col. rez. ATANASIE STÂNESCU, ne întristează adînc. Condoleanţe familiei. Fie-i ţărîna uşoară. Cenaclul E pigram iştilor C lujeni “Satiricon”. (312618)

• Sîntem alături de colega noastră, Popa Florica, în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliatei Colegii din Biroul R esiirse, Umane-Agenţia Regională de M arfă.(312629)

• Sincere condoleanţe familiei M iron Ioan, în m area d u rere p rin care trece Ia p ierderea soţiei dragi Familia Miron Petru. (312610)

* Sincere condoleanţe colegei noastre, Florica Popa, Ia decesul mamei sale. Fie-i ţă rîn a uşoară! Colectivul Agenţiei Regionale de Marfă Cluj.(312630)

• Un ultim omagiu scumpei noastre m ătuşi MIRON AURELIA şi condoleanţe fam iliei îndurerate. Familia Todean Viorica. (312611) • îm părtăşim durerea

colegei noastre, Popa Florica, la despărţirea de mama şa dragă. Seiriciul Resurse Umane-Regionala CFR. (312631)

• Sincere condoleanţe şi toată com pasiuneaunchiului nostru M iron Ioan, Ia pierderea soţiei dragi, AURELIA MIRON. Nepoata Emilia P ârjo l şi familia. (312612)

• Cu durere în suflet anunţăm împlinirea a 4 ani de la trecerea în eternitate a iubitei noastre soţii şi mame prof. DOMNIŢA SILVIA. Dumnezeu să-i odihnească somnul. Nicolae şi Marius. (425892)

• Ne despărţim cu nem ărginită durere în suflet, de d raga noastră m ătuşă, MIRONAURELIA, născută în Căşei, care ne-a părăsit prea repede, plecînd pe drumul eternităţii. Doam ne, dă-i odihnă veşnică. Fam ilia Gîrbovan A ngustin ,Leontina, V asile-D inu şi Monica. (312613) _______

• Lacrim i şi flori pe mormîntul celei care a fost DRAGA MOGA, la 3 ani de«tIa plecarea din tre noi. Dumnezeu să-i odihnească sufletul bun. Mama, soţul, copiii şi nepoţii. (312603)

C i t i t i z i l n i c

H joi, i 4 ianuarie 1999 PUBLICITATE CONTROVERSEADEVAFiULId e C lu i J

Bilanţ 1998 • Perspective 1999 “ U” COMIS la porţile Diviziei “ A”H Ű É

- Domnule antrenor Ovidiu. Vasú, “U” Conis a terminat turul seriei a Il-a din “B” pe locul întîi. Lupta pentru promovare se dă între clujeni şi “U” Craiova, fără a neglija mureşenii.

- Am terminat pe locul 1 aşa ţ cum ne-am propus. Am fi putut conduce detaşat, dacă nu'am fi pierdut la Tîrgu Mureş. Acest 3-2 mureşean are trei motivaţii, forma bună a gazdelor, jocul mai puţin convingător al echipei noastre, arbitrajul în proporţie de 30 la sută îri favoarea \ mureşenilor. Aşa cum aţi subliniat, pentru promovare ne batem cu “U” Craiova, o echipă periculoasă prin jocul pe care-1 practică, cu jucători mobili, tupeişti, echipă care apelează şi ■ Ia mijloace străine eticii sportive pentru a-şi atinge scopul. Tîrgu Mureş este o echipă de veterani dar sperăm să trecem şi peste ei. Celelalte echipe din serie nu au valoare, deci nii ne vor pune probleme. Va fi un retur greu, pe care îl abordăm cu gîndul la promovarea în “A”. ’

- Lotul?- Au jucat bine Colcer, Stanca,

Stupar, Ágoston, au început bine şi au terminat mai puţin bine Onac şi Cotuţiu, cei doi jucători ex-dejeni integrindu-se rapid în lotul nostru. Echipa este formată din jucători muncitori, serioşi; sper să râmînâ la fel şi în continuare.

- Cum vedeţi voleiul cu noile modificări?

- Fac o precizare,' este păcat că aceste noi prevederi nu sc aplică unitar, la toate eşaloanele. Vom juca tot după vechiul sistem, încă un an şi este păcat. Sînt curios să văd cc turnură vor lua lucrurile cu noul regulament, cu seturi pînă la 25 dc puncte. Ar fi fost bine pînă la 21 de puncte, ca. în tenisul dc masă... Schimbările vor ridica spectacolul volcibalistic, de asta sînt sigur. Cred că vom vedea mai mult volei.

- în 1999 “U” Cluj

îm plineşte 80 de ani de frum oasă existenţă. îi va aniversa voleiul masculin clujean în “A”?

- Da, altfel nu m-aşi fi ambalat 4a această muncă. Vizăm calificarea cu toţii, antrenori, j u c ă t o r i , s p o n s o r u l C O N I S .Suportul pe care-1 primim este consi-d e r a,b i 1 *, s p o n s o r u l dorind să vadă echipa în primul eşalon valoric.Dar cine nu o doreşte?

- Nu este greu să vă împărţiţi între “U” Conis şi CSS V iitorul Conis Cluj?

- Este greu să te împărţi în două dar nu mă plîng. Obiectivele sînt aceleaşi, dc performanţă, promovarea “U” Conis în “A”, intrarea juniorilor în turneul final. Echipa de juniori arc în componenţă clemente care, în doi, trei ani, pot viza titularizarea în prima garnitură. Pot afirma că schimbul dc mîinc este asigurat. Şi nu pot decît să-mi doresc să râmîncm aceeaşi

echipă unită, aceeaşi familie frumoasă. Voleiul masculin clujean o merită din plin.

In retur se va pleca de Ia această situatie: “U” CONIS

9 puncte (5 4 1 14:3), “U”Craiova - 9 puncte (5 4 1 12:4), Tîrgu Mureş - 8 puncte (5 3 2 11:8). Cu trei jocuri acasă şi doar două în deplasare, clujenii au şanse mari dc a accede din nou în primele din ţară.

Demostene SOFRON Fota: Zeno REINHARDT

Material realizat cu sprijinul firmei Adidas&Salamon

14 ianuarie• Cu şapte decenii în urmă, în

1929, în această zi au început, la Budapesta, întrecerile din cadrul celei de-a IlI-a ediţii a Campionatelor Mondiale de tenis de masă, atribuite capitalei Ungariei graţie bunei comportări a jucátorilor maghiari la primele '* două ediţii de întreceri, care au avut loc în 1926 la Londra şi în 1928 la Stockholm. - La Budapesta (ca şi la Stockholm), lupta s-a dat la şase probe faţă de numai cinci cu care au fost inaugurate întrecerile în Marea Britanie. La primul Campionat Mondial aü lipşit însă probele de echipe femei şi dublu femei, această ultimă probă faeîndu-şi “intrarea în program” în 1928. Actualul program compus din 7 probe (echipe bărbaţi şi femei, simplu bărbaţi şi femei, dublu bărbaţi, femei şi mixt) a fost introdus abia în 1933, la Paris. Cea de-a IlI-a ediţie a C.M. a luat sfîrşit Ia_20 ianuarie (lista campionilor o vom face cunoscută la acea dată).

1 LÁSZLÓ Fr. ,

Noi veşti de la Olimpia

GherlaJucătorii divizionarei C

Olimpia Gherla sc pregătesc cu multă ambiţie în vederea returului. La antrenamentele conduse dc antrenorii Mihai Pop şi Mircea Coroi participă 22 dc fotbalişti, printre carc şi 5 juniori (aceştia, din cauza programului dc şcoală participă în cursul după amiezii la pregătiri). La antrenamentul dc marţi au fost ’ prezenţi şi jucătorii Zah şi Muntcanu, foşti la FC Arieşul Turda. După cum ne-a declarat preşedintele clubului ghcrlcan, domnul Dan Marchiş, fostul atacant al divizionarei B, Unirea Dej, Cupşa, dorcştqsă-revinâ Ia gruparea sportivă din Gherla.

- SZ.Cs.

CALEIDOSCOPtFOTBAUSTICiS CALEIDOSCOP* FOTBALISTIC

mmzma m f o t b a lCELE 18 PROTAGONISTE ÎN ORDINEA IERARHIEI TOAMNEI

4. F.C. NAŢIONAL BUCUREŞTI. Puţine echipe se pot mîndri cu o bază de pregătire şi disputare a partidelor de-acasă precum cea a “bancarilor ’ din “Parcul cu platani". Şi totuşi, debutul în noua ediţie a fost “prefaţat” de o seric de nemulţumiri ale jucătorilor care au refuzat să participe la pregătiri pînă la achitarea drepturilor, au avut loc “dezertări” şi... excluderi (Albeanu, Moisescu, Vase, Necula, Tinel Petre), a fost şi o ameninţare cu demisia (Gino Iorgulescu), dar pînă la urmă a fost încropit un lot şi sub conducerea lui Florin Marin trupa “bancarilor” a intra; în campionat. Cu un lot subţiat şi, în plus, cu un insuportabil Radu Niculescu năzuros (dornic de o nouă escapadă sub alte culori, alegînd vişiniul giuleştcan, fiindcă, 'pasămite, l-a prins amocul faţă de antrenorul Mircea Lucescu, reuşind pînă la urmă să se transfere în acel “mercato” din partea a doua a turului), “bancarii” au obţinut totuşi unele rezultate contradictorii, dar realmente peste aşteptări..

Concretizînd, bilanţul toamnei a însemnat pentru “bancari” 11 victorii şi 6 înfrîngeri (nici o “remiză”), respectiv un total de 33 puncte. Iată victoriile (în ordinea obţinerii lor, acasă sau în deplasare):4-2 cu Ceahlăul (A), 5-1 cu Gloria (A), 4-1 cu Foresta (A), 1-0 cu Farul (D), 1-0 cu Astra (A), 2-0 cu Universitatea Craiova (D), 3-1 cu “U” (A),3-0 cu F.C. Oneşti (A), 3-0 cu C.S.M. Reşiţa (A),5-0 cu F.C.M. Bacău (A) şi 3-1 cu Petrolul (D). Rezultă că acasă, în tur, “bancarii” au susţinut 8 partide care au însemnat 8 victorii, lată şi cele şase înfrîngeri, toate în deplasare: 2-3 cu Oţelul, 0-5 cu Dinamó, 1-3 cu Olimpia, 0-1 cu F.C. Argeş, 0-5 cu Rapid şi 0-1 cu Steaua. Prin cele 37 de goluri marcate (28 acasă), atacul “bancarilor” se înscrie pe locul trei la eficacitate. Golurile primite au fost în număr de 24 (19 în deplasare), locul 8 în ierarhia apărărilor. De adăugat +13 diferenţa de golaveraj (locul 5) şi +9 la “adevăr” (locul 3). ; -

La bilanţ au contribuit 24 de jucători cu următoarele prezenţe: Butoiu (17), G. Coman şi M. Savu (cîte 16), Curt, Pigulea şi M. Marin (cîte 15), Gh. Barbu şi Cr. Munteanu (cîte 14), Pîrlog (13), Carabaş şi Vochin (cîte 12), C. Liţă (11), Enache şi Pogăcean (cîte 10), Dună (9), Roşoagă (8), Caramarin (6), Falub (5), Radu Niculescu şi R. Păunescu (cîte 4), Rázván Lucescu (3), Axintia II

I şi Zotincă (cîte 2), Lupuţ (1). Iată şi golgeterii echipei: M. Savu I (14), Pigulea (5), Butoiu şi C. Liţă (cîte 3), Dună şi Radu Niculescu

(cîte 2), Gh. Barbu, Carabaş, Caramarin, G. Coman, C. Enache şi Pogăcean (cîtc unul). Rezultă 35 de goluri din producţia proprie, 2 fiind autogolurile marcate dc Săsărman (Gloria) şi Rohat (Astra). Indisciplina a fost “evidenţiată” de cele 42 “galbene” (cele mai multe Curt 6 şi P. Marin 5) şi 3 “roşii” (P. Marin, Pîrlog şi Pigulea).

Conducerea tehnică a fost asigurată de Florin Marin 13 etape ; (şi-a dat demisia după 0-5 cu Rapidul), de secundul Gábriel Zahiu

(etapa & XlV-a) şi spaniolul Jose Ramon Alexanko (ultimele trei etape plus partida de Cupă pierdută cu U.M. Timişoara în “optimi”). Ca si Steaua, F.C. National n-are sanse de-a “atenta” Ia titlu.

Victor MOREA

TRANSFERURILE, PRINCIPAL SUBIECT DE “BÎRFĂ" •

continuare. ISCT-ul şi-a dat acordul de principiu pentru împrumutarea lui Mîţiu doar pînă la terminarea campionatului, în schimbul unei sume de bani şi a unui jucător. Maja va alegi dintre Petrescu şi Jula II. “Cazul” Mîndroc, card din spusele Iui I. Maja şi-a depus dosarul la Comisia pentru

. Statutul Jucătorului, ar avea ceva sorţi de izbîndă în ideea declarării acestuia jucător liber de contract. Din păcate, nu-i înţelegem judecata lui Dan Anca - Corujan (FC Arieşul Turda) s- a întors la Turda.

în numărul de mîine al ziarului nostru vom reveni cu amănunte.

. Codin SAMOILĂFn tn : 7.. R F . IN H Ă R D T

Intîlnirea ziariştilor cu ofiţerul de presă, prof. Flavius Buţurcă, la care, spre finalul acesteia, a participat şi preşedintele executiv, loan Maja, a avut ca principal subiect de discuţie situaţia transferurilor pe care “U”

./doreşte să le perfecteze. Pînă ieri, doar Aştilean şi Tîmovcan erau cu acte în regulă, urmînd ca după cantonamentul de la Sovata (18- # 30 ianuarie) clubul să înainteze actele la Liga Profesionistă dc Fotbal. în ceea ce-i priveşte pc Mîţiu, Mîndroc şi Gabi Pop tratativele (cu excepţia ultimului pentru care, se parc, FC “U” va plăti 50 milioane lei, bâimârenii au cerut pentru un transfer definitiv 20.000 dolari, clujenii nefiind dispuşi decît pentru un singur sezon) sc poartă în

n e t r a n s f e r a b i l iInternaţionalii olandezi ai echipei Ajax Amsterdam, Ronald şi

Franck de Bocr, nu vor fi transferaţi, deocamdată, la F.C. Barcelona în această perioadă de “mercato”, motivul constituindu-1 pretenţiile exagerate ale clubului olandez, clubul catalan nefiind dispus sâ scoată din buzunar suma solicitată pentru gemeni.

L A J U V E N T U SPentru înlocuitorul actualului tehnician al campioanei Italici,

Juventus Torino, Marcello Lippi, preşedintele de onoare al bătrînei doamne, Umbcrto Agnelli, a declarat că din vară postul va fi preluat de fostul allenatore al lui AC Parma, Carlo Anceloti.^ ^ Cristian FOCSANU

CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA FC “ U ”

S E L E C Ţ I O N A Ţ I I . .Actualul portar al

lui Dinamó Bucureşti, marocanul Khalid Fouhami, a fost selecţionat în naţionala Marocului pentru amicalul cu Franţa, de pc 20 ianuarie a.c. de la Marseille. Pentru acest duel, tehnicianul campioanei mondiale Franţa, Roger Lemerre, l-a selecţionat şi pe atacantul - lui Olympique Marseille, Flórian Maurice. Iată dc altfel, lotul jucătorilor selecţionaţi

. .pentru acest meci: Barthez, Ram, Blanc, Candela, Desailly, Leboeuf, Lizarazu, Thuram, Boghossian, Deschamps, Djorkaeff, Petit, Vieira, Zidane, Anelka, Dugarri, Maurice şi Pires. ,

C E L M A I R Ă U A N T R E N O ROtto Rchhagcl, actualul antrenor al campioanei cn-titrc a

Germanici, FC Kaiscrslautcm, a fost desemnat dc Federaţia Internaţională dc Statistică a Fotbalului cel mai bun antrenor european al anului 1998. Tehnicianul german a cîştigat pentru a cincea oară această distincţie după anii 1988, 1989, 1993 şi 1997. Rehhagel a cîştigat campionatul Germaniei cu o echipă venită din Liga a doua germană pc care a dus-o şi în sferturile Ligii Campionilor.

C O N T R A C TD E 1 5 M I L I O A N E D O L A R I

Tînărul fotbalist brazilian Fabio Junior (21 dc ani) a semnat un contract cu clubul italian din Serie A, AS Roma, în valoare de 15 milioane de dolari. Fabio a jucat la Cruzeiro Belő Horizonté, echipă care l-a achiziţionat acum un an de la cvasi-nccunoscuta echipă braziliană Democrata Valadares pentru suma de 270.000 de dolari. Fabio, pe care jurnaliştii îl compară deja cu mult mai cunoscutul Ronaldo Da Lima, va primi la'Roma un salariu lunar de 100.000 de dolari. Sud-amcricanul va face pereche în atac cu Totti şi Tommasi.

v i i t o r u l P r i n c i p a l

G S Joi, 14 ianuarie 1999 ECONOMIA d e C lu

D aniel Dăianu: D ec la ra ţii „p o tr iv ite ”.* „Ordonanţa 50 trebuie

înţeleasă ca o tentativă a d-lui lamai exista uniunea.

* „Nu putem susţine Remeş de a colecta mai multe ncsfîrşit activităţile ncrentabilc

- venituri la buget.” din România deoarece, în caz* „Eu nu sînt împotriva unei " contrar, riscăm.să ne prăbuşim

fiscalităţi maî rediise, dar cu toţii,consider că problemeleoamenilor de afaceri din România nu se rezolvă cu înlesniri fiscale. Totodată, aceste facilităţi trebuie suportate de către cineva...” <

* „Nici o ţară fostă comunistă nu va intra în uniunea monetară înainte de 2010 şi asta, în eventualitatea în care, atunci, va

* ,;Econoînia romaneasca in 1999 nu trebuie să devină terenul

. unor dispute politice, pentru că miza e uriaşă!” .

; Dc menţionat că aceste declaraţii au fost făcute de către fostul ministru de Finanţe, marţi, 12 ianuarie 1999, cu ocazia unei scurte vizite făcute la Cluj.

Alin TUDOR

din agricultură şi din industria alimentară vor

fi privatizate în prima jumătate

a acestui an■ Pentru a primi cca dc-a doua

tranşă din creditul ASAL, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei (MAA) va promova actele normative necesare pentru privatizarea societăţilor din agricultură şi din industria alimentară în prima jumătate a acestui an, precum şi pentru reaşezarea taxelor vamale la produsele alimentare.

“Am stabilit un calendar, precis pentru realizarea acestor obiective", a declarat loanMureşan, ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei.

Ultimul obiectiv dc privatizat şi cel mai important este combinatul Comtim Timişoara, unde procesul sc va finaliza pînă Ia sfirşitul lunii iunie. Totodată, pentru accelerarea privatizării fostelor IAS, va fi elaborată o lege specială, a menţionat

. Mureşan.Reaşezarea taxelor vamale sc

realizează în două etape. La sfirşitul anului trecut, produsele alimentare au făcut obiectul unei modificări dc taxi, respectivele mărfuri fiind împărţite în “produse sensibile” (carnea de porc şi dc pasăre, zahărul) la care au fost menţinute nivele protecţionistc, pentru restul produselor fiind aplicat un nivel mediu dc 40%.

Pînă Ia sfirşitul lunii martie 1999, taxele vamale vor fi aduse Ia aproximativ acelaşi nivel, adică în jur de 40%.

Programul de credit al Băncii Mondiale pentru redresarea agriculturii româneşti (ASAL) a fost pretnngit cu şase luni, pînă la 30 iunie 1999.

Decizia conducerii Băncii Mondiale a fost motivată de progresul făcut în ultima parte a anului 1998 în restructurarea sectorului agricol, în special accelerarea privatizării agricole cu capital de stat.

Pînă în prezent, din împrumutul ASAL s-a tras o primă tranşă de 200 milioane de dolari, în septembrie 1997. Cea de-a doua tranşă, de 150 de milioane dolari, va fi eliberată la finalul programului, prevăzut să se încheie pînă la 30 iunîe.

Ministerul Sănătăţii are datorii ia medicamentele compensatede peste 400 miliarde de lei

Ministerul Sănătăţii a acumulat datorii Ia medicamentele compensate şi materialele sanitare în valoare de peste 400 miliarde de lei, bani ce ar putea fi daţi farmaciştilor, pentru deblocarea activităţii din sector, din fondul de rezervă al Casei Naţionale de Asigurări,, a declarat, ieri, Teodor Negru, director general în instituţie.

Pc lîngă datoriile Ia medicamente şi materiale sanitare, Ministerul Sănătăţii mai arc dc plătit 280 miliarde de lei reprezentînd valoarea cheltuielilor dc întreţinere şi funcţionare a unităţilor sanitare finanţate din bugetul asigurărilor.

Fondul dc rezervă al Casei Naţionale dc Asigurări este dc 518 miliarde dc Ici, bani pc care Consiliul dc Administraţie al instituţiei ar vrea să-i utilizeze pentru organizarea reţelei informaţionale a instituţiei şi nu pentru achitarea datoriilor acumulate dc Ministerul Sănătăţii pe parcursul anului 1998.

Directorul general Negru a mai precizat că, timp de trei luni, pînă la intrarea în funcţiune a caselor dc asigurări judeţene, a Municipiului Bucureşti şi Casa Asigurărilor dc Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti, Ministerul Sănătăţii primeşte dc la trezorerie 75 la sută din banii încasaţi la fondul asigurărilor sociale dc sănătate, iar 25 la sută sînt viraţi în contul Casei Naţionale. Din banii primiţi, ministerul achită 90 la sută din cheltuielile pentru medicamentele compensate şi materiale sanitare, iar diferenţa, care rămîne neachitată, sc va adăuga la datoriile deja existente.

Preţui mediu al energiei electrice va înregistra o scădere de 1 ,5 dolari MW h

‘ Preţul mediu al energiei electrice va înregistra în perioada următoare o scădere cu 1,5 dolari pe MWh, de la 44,8 dolari/MWh, dar consumatorii casnici vor plăti mai mult, în urma eliminării, pînă la sfîrşituî anului, a subvenţiei încrucişate, a anunţat marţi conducerea Electrica SA, compania de distribuţie din cadrul CONEL. ■

Pentru a sprijini consumatorii casnici fără posibilităţi financiare, Electrica propune introdu­cerea tarifului social, în limita a 650 kWh anual, alături de eliminarea actualelor trepte de consum pentru populaţie, a precizat Gheorghe Mazilu, directorul Electrica SA. Plata1 electricităţii se va face în baza unui abonâment asem ănător celui de la telefoane, nivelul consumului urmînd să fie stabilit în baza declaraţiilor clientului. în plus, se va renunţa la practica plăţii anticipaţiei, ,introdu- cîţidu-se taxa de abonament, care va acoperi cheltuielile fixe ale companiei. Nivelul tarifdlui social va fi convenit cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Din cei 7,743 milioane consumatori casnici din România, 3,1 milioane consum ă lunar sub 50 de.kWh, iar consumuri de peste 100 kWh se înregistrează la 2,2 milioane consumatori.

Electrica intenţionează să modifice şi actuala modalitate d e contractare a energiei electrice, prin introducerea de contracte cadru pentru toate

tipurile de consumatori. Acestea vor cuprinde | obligaţiile furnizorului de electricitate, un n u rn a de posibile întreruperi în furnizarea energiei Ş posibilitatea, pentru consumatorii importanţi, d e negociere á preţurilor, între anumite limite.

fn vederea încurajării consumului de en erg i® electrică, com pania de distribuţie din c a d r u l CONEL îşi va diversifica tarifele, noul s i s te r n urmînd să fie aplicat probabil la în c e p u tu l trimestrului IV al acestui an. Societatea a re Tr» vedere diferenţieri pe zone orare, un nou tip d e tarif pentru clienţii casnici, tarife' speciale p e n tru , consum ato rii fă ră activităţi e c o n o m ic ® (învăţămînt, cultură, sănătate şi culte), ta rif® pentru iluminat public, pentru unităţi m e ta lu rg ice cu funcţionare în bandă continuă, pentru m ari* consumatori sau pentru irigaţii şi desecări.

In vederea eliminării subvenţiei încrucişate, î n mai 1997 preţurile la consumatorii casnici a u crescut cu 92,8%, iar cele pentru industrie a u scăzut cu 1%, ceea ce a dus la o creştere a preţului m ediu cu 6,3%. La începutul lu n i i octombrie 1997 tarifele au scăzut la a g e n ţi i economici cu 8,7% şi au crescut la populaţie cu 15,27%. în medie, agenţii economici plăteau cu 18,7% mai mult pentru electricitate, pentru a facilita m en ţinerea unui preţ scăzu t p e n t r u populaţie.

In luna ianuarie, pesle 1,1 milioane de familii cu mai mulţi copii vor

beneficia de alocaţiile suplimentarePeste 1,1 milioanc.dc familii

cu mai mulţi copii vor beneficia, în luna ianuarie, dc alocaţiile suplimentare, suma alocată în acesţ sens ridieîndu-se la aproximativ 67,4 miliarde dc lei,

declarat, ieri, Florin Paşa, director în cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Din cele 1.137.502 familii, 827.974 sînt familii cu doi copii, 205.484 sînt familii cu trei copii şi 104.044 sînt familii cu patru sau mai mulţi copii.

Paşa a mai declarat că, din

cursul dimineţii de ieri, poştaşii au început deja să efectueze plăţile reprezentînd alocaţiile suplimentare pentru familiile cu copii şi alocaţiile de stat pentru copiii preşcolari.

Paşa a mai declarat că, de la 1 ianuarie, vor primi alocaţia de stat pentru copii şi tinerii în vîrstă de peste 18 ani, pînă la termi­narea cursurilor învăţămîntului liceal sau profesional. Efortul financiar suplimentar pe întreg . anul 1999, pentru cei aproximativ 150.000 de tineri aflaţi în această

situaţie, sc ridică la-12 miliarde de lei. Paşa a adăugat că tinerii care repetă anul şcolar nu m ai beneficiază de alocaţia de stat, cu excepţia celor care repetă anul din motive de sănătate, dovedite cu certificate medicale. -

“De asemenea, copiii încadraţi în gradul I sau II de invaliditate, precum şi copiii cu handicap beneficiază de alocaţia de sta t pentru copii pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, şi nu doar pînă la 16 ani, ca pînă acum, a m ai spus Florin Paşa.

Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei va propune contingentarea importurilor

de zahăr din Republica MoldovaMinisterul Agriculturii şi Alimentaţiei va

propune, la solicitarea patronatului şi a investitorilor din sector, două măsuri în privinţa importurilor de zahăr din Republica Moldova, care sc referă Ia contingentarea acestora şi la introducerea unor preţuri dc referinţă în vamă pentru produseje agroalimcntarc.

România a încheiat cu Republica Moldova un acord de liber schimb, prin care importurile de zahăr sînt scutite dc la plata taxelor vamale. Măsura a condus la importul unor cantităţi importante de zahăr, la preţuri mai reduse decît cele practicate de producătorii-români.

După aplicarea măsurii conţingentării importurilor de zahăr, cantităţile care vor depăşi contingentul vor fi taxate conform acordurilor încheiate cu ceilalţi parteneri comerciali externi ai României, a declarat loan Mureşan, ministrul

Agriculturii şi Alimentaţiei; -Preţurile de referinţă în vamă pentru produsele

agroaiimentarc, inclusiv zahăr, vor servi ca bază pentru declaraţiile vamale şi pentru taxare.

Din cauza constrângerilor bugetare, MAA a fost nevoit să renunţe la propunerea de reducere a TVA pentru zahăr de la 22% la 11%, însă această măsură va fi posibilă în a doua jumătate a anului, a precizat Mureşan.

Tot pentni protecţia pieţei interne,.MAA va prezenta Guvernului un act normativ privind aplicarea unei suprataxe vamale pentru importurile dc faină din Ungaria pentru o perioadă de cel mult trei luni.

“Ulterior, sperăm să intrăm în normalitate. Voi lua Ibgătura şi cu ministrul Agriculturii din Ungaria şi vom discuta această măsură pentru ca ea să fie înţeleasă”, a mai spus loan Mureşan.

0 nouă benzinărie Ia Turda

UGIR - 1903 consideră că anul 1999 este decisivpentru relansarea economiei româneşti

U niunea G e n e ra lă a In d u striaşilo r din-. R om ânia (UGIR) -1903 consideră că 1999 e s te un an dec is iv pen tru R om ânia şi p ro p u n e un m oratoriu G u v e rn -p a tro n a t- sindicate, a cărui miză să fie reco n s tru c ţia / econom ie i româneşti, a declarat, ieri, în , cadrul unei conferinţe de presă Ulm S p ineanu , p reşed in te le UGIR.

România se află întt-o criză economică identică cu cea pe care a traversat-o în perioada interbelică, iar cauzele acestei

crize sînt indisciplina financiară, plăţile fisca le , precum şi problem ele leg a te de plata creditorilor, a p rec iza t Ulm Spineanu. El spune că pentru ieşirea din criză priorităţile acestui an sînt intensificarea exportului, d ezvo ltarea an tep renoria tu lu i şL a capacită ţilo r investiţionale, precum şi re s tru c tu ra rea asamblată cu restructurarea.

S p ineanu a p re c ia z ă că problemele cu care s e confruntă pa trona te le s în t de ordin managerial, iar din punct de

vedere organizatoric “patronatul a căpătat gust de sindicalism".

Pentru remedierea acestora, UGlR şi-a propus stabilirea unei stra teg ii copátronale de relansare a'economiei naţionale, înscrierea în forurile mondiale şi eu ro p en e a le organizaţiilor patronale , sem n area unor protocoale şi înţelegeri privind dialogul bilateral cu fiecare con federa ţie • sindicală şi sem n area unui protocol de co labo rare cu C am era de Comerţ şi Industrie a României.

în primele zile ale noului an, în cartierul Micro 3 al municipiului Turda, firma româno-americanâ BARIL EXIM a finalizat ó nouă investiţie prin care a construit şi dat în folosinţă, una dintre cele mai frumoase şi cochete benzinării, proiectată de arhitectul local Romică Zamblău. Noua construcţie amplasată pe traseul Turda--* Cîmpia Turzii, dispune de mai multe pompe de alimentare cu diverşi carburanţi şi patru culoare de trecere protejate de o copertină frumos luminată. Sediul benzinăriei, dotat cu uşi celulare şi geamuri termopan, pare foarte mic în comparaţie cu biserica alăturată, recent construită şi ea în acest cartier bine populat, însă dispune de suficient

°spaţiu pentru a scryi cu piese de schimb şi alte accesorii auto pe. posesorii de autoturisme şi alte mijloace de transport auto. De remarcat faptul că partea română, reprezentată de Letiţia Ărion şi Petru Mihaî Suciu, în această firmă mixtă, a răspuns pozitiv solicitării municipalităţii de a moderniza zona “ortodoxiei” ce necesita mari sume dc la bugetul local. în perspectivă, aici vor fi construite un magazin alimentar şi un restaurant ce se vor alătura .hotelului- restaurant construit de aceeaşi societate pe intrarea sud-vesticâ a municipiului de pe Arieş, construcţie ce dispune de circa 50 de locuri pentru servirea mesei şi 11 camere de cazare din care nu lipsesc non-stop: apa caldă, căldura la discreţie, XV color, telefoane şi alte servicii cerute de localnici şi cei ce tranzitează Turda. Şi un ultim amănunt, dar foarte important cste-acela că aici şi-au găsit locuri de muncă 30 de tineri şi tinere din zonă.

Foto-text Dumitru VATAU

W l r .

ş

d e C ilii BURSE-FlNANTE-BÁNCt j ó i , 14 ianuarie 1999

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI-..'••. 1 3 i a n u a r i e 1 9 9 9 .

[ S h i b I D . n u m i r » « a t » f a l » I V N [ P r j r w l . | V a r | M i» . | M in . I N r . i c l | V » H o f a b ( I M

Cursuri pe piaţa valutară anunjate de B N R în data de 13 .0 1.19 9 9

ALRqct* ALRO SLATINA 25000 53663.13 -1 54500 53000 2216 118,917,500

ANTIBIOTIC É IAŞI 1000 1044.95 -2 1050 1030 11893 12,427,630

ARCTIC GĂIEŞTI 1000 1694.66 -2 1720 1670 12962 21,966,200

d a c bet* AUTOMOBILE DAC IA PITEŞTI 1000 507.54 -11 540 481 609106 309,143,000AZOMURESTG .MUREŞ / 1000 301.55 - 2 315 290 100421 30,282,334

AGR BANCA AGRICOLA , 16000 34730.24 7 36900 33500 883 30,666,800

TUV" BANC A TRANS1LVÂNIA C LLU 1000 2807.53 0 2850 2750 . • ; 278244 .781,178,150

NVR« NAVROM GALAŢI 25000 6798.5 11 7000 6100 33140 225,302,250

CH P ra ’ COMPA SIBIU 1000 699 25 -2 730 690 1518 1.061.460

K i?* 11- ELCONDZALAU 1000 788.54 -4 600 760 • 14956 11,793,400

E U * ELKTROAPARATAJ bucure* 1000 1493.08 .0 16Ö0 1420 642684 959.577,590

EXC* EXCELENT BUCUREŞTI 1000 1000 0 1000 1000 492 492,000

O IL OIL TERMI NAL CONSTANTA 1000 506.42 0 510 500 20228 "10,243,600

OLTacr* OLTCHIM RMVALCEA 1000 499:93 " 2 510 492 24370 12,183,310.

INX* OTELINOX TARGOV1STE 25000 3657.5 -6 3700 3650 w 200 731,500

PCLaET* FOUCOLOR BUCUREŞTI 1000 4406.96 0 4450 4400 1106 4,874,100

ASP* rwwawa ASTRA ROMANA PIOESTI 1000 829.45 1 850 820 44625 37,014,180

RBR* RULMENTUL BRAŞOV 1000 • 212.85 -3 216 210 18030 3,837,710ŞANTIERUL NAVAL constanta 2500C 221935 -2 2300 2200 744 1,651,200TERAPIA C LUJ-NAPOC A 1000 5548.09 0 55po 5500 3161 17.537,500

TBM7------ TUR0D MECANIC A BUCURES 25000 27934.84 12 28000 25000 4911 137,188,000

Total categoria ! 1,825,890 2,728,(^9,614C a te g o r i a a U-a ( 107 societati)

AEM* AEMTIMSOARA 25000 21000.00 -7 21000 21000 . . 199 4,179,000-

ARS AEROSTAR BAC AU. 25000 3900.00 0 3900 3900 70 273,000AER AEROTEH BUCUREŞTI 25000 9600.00 1 9800 9800 62 607.600

ALBS ALBAPAM ALEIA 1U LIA 1000 620.00 -10 620 620 2100 1,302.000ALM* ALIMENTARA C LUJ-NAPOCA 1000 1309.16 1 1310 1300 522 663,380

AMC* AMSO OTOPENI 25000 9000.00 5 9000 • 9000 40 360,000

ĂMP* AMEP AMERICAN PACKAClNGTECUa 1000 300.00 8 300 300 68 20,400

AMO* AMDNIL SLOBOZIA 1000 112.79 0 114 111 ' .18168 2,048,904AMY AMYLON SIBflJ 1000 593.00 0 0 0 0 0

APC * VAE-APC AROM BUZĂU 1000 ■' 400.42 0 401 400 6006 2,404,900

APS* APSA BAIA MARE 1000 315.35 13 320 299 11296 - 3.562.168

ARM* ARMATURACLUJ-NAPOCA 1000 680.00 0 0 0 0 - aAHT* ARTROM SLATINA 25000 1818.00 3 - 1840 1790 „ 350 636,300ASV” -** ASTRA VAGOANE ARAD 25000 4850.00 0 OPRITAAUR AURORATG .FRUMOS lASi 25000 19000.00 -1 19000 19000 100 1,900,000ALA* BANCA ALBINA BUC URESTI 10000 19146 86 -2 15500 14900 1415 21.432,800BRC* BERCENÍ BUCUREŞTI * *1000 828.74 0 830 820 7624 6,318,330BRM* BERMAS SUCEAVA 1000 . 81000 -4 810 . 810 186 ■ i 150,660CHr~* COMPÎTOmiERA NTERCCNTINOTTAL 1000 758.72 0 OPRITACRB* CARBID-FOX TARNAVENI 1000 404.89 0 / 420 . 400 2277 — 921,846CEC" CARBOC HIM C LUJ -NAPOCA 25000 7000.00 -4 7000 7000 70 490,000CPL CARMETAPLAST DEVA 25000 28492.56 -6 29900 25000 . ' 1948 59,503,900CRN* CARNE ARAD 25000 1180.00 0 1180 . 1180 1000 1.180,000-CAS CASIROM TURDA 1000 * 9265 0 93 92 1872 173,448CER* CERCON ÁRIESUL CAMPIA-TURZ* 1000 305.07 0 0 0 0 0CPR* CHIM0PAR BUCUREŞTI 25000 12000.00 0 0 0 0 0CRT CIORAPI TIMBOARA 1000 405.00 0 405 405 ' 1902 ' 770,310CIP8 CIPROM PLOIEŞTI L 1000 307.55 -1 ~ 320 300 122594 37,703,856CMB* C MB BOCSA 25000 29000.00 0 0 0 0 0CMF COMELF BJSTRITA ' 25000 1930 00 0 0 0 0 • 0CON CONDOR DEVA 25000 2500.00 0 0 . 0 0 0COS* COMB. DE OTELURI SPEC. 25000 1500.00 0 ■ 0 0 .0 0DOR* DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 1053.11 3 1070 1050 6121 6,446,060ELC1 ELECTROCERAMICA TURDA 25000 4200.00 12 4200 4200 40 168,000ECT ELECTROCONTACT BOTOS/> 25000 * 2000.00 0 0 0 0 0EPT ELKTRO PUTERE C RAIOVA 1000 231.00 0 231 231 21027 4,857,237EPN8 EMA PIATRA NEAMŢ 1000 991.67 2 600 590 6000 3,550,000ENP* COMP. ENERGOPETROLcm* 25000 9500.00 0 9500 9500 40 380,000ERM* ERMAT PLOIEŞTI 25000 -2000.00 0 0 0 0 0EFN* EUROFINANCES TARGOVtST 1000 600.00 0 0 0 0 0FAU* FAUR BUCURÉSTI • 25000 3700.00 0 3700 3700 372 1,376,400FEL* FELEACUL CLUJ-NAPOCA 1000 516.67 0 520 510 1500 775,000FSP* FORAJ SONDE PLOIEŞTI 25000 2100.00 0 0 "o 0 0FOR8 FORAJ SONDECRAIOVA 1000 580.64 1 690 560 2563 1.488,180FTN* FORTUNA BUCUREŞTI 25000 11000.00 7 11000 11000 40 440,000FRL* FRIAL CONSTANTA ■ 25000 23000.00 2 23000 23000 39 897,000GRX* GRiMEXTG. JIU 25000 .' 1990 00 0 0 0 0 0HDJ 1 HIDRO JET BREAZA 25000 4200.00 0 0 0 0 0HTR HITROM VASLUI 25000 6218.68 -1 6300 6100 V 589 3.662,800(Al IAI.F.O. ZALAU 25000 1900.00 -3 1500 1900 . 70 105,000IMP* IMPACT BUC URESTI ' 1000 6647.19 0 0 0 0 ^0IMS* IMSAT BUC URESTI 1000 5990.31 -15 6500 5690 2103 12,513,500IDA* INDAG RARA ARAD 1000 166 58 0 0 0 0 0SRM INDUSTRIA SÂRMEI oampktwz 25000 1990.00 0 0 0 0 0INT* INTERNATIONAL SINAIA 1000 1569.46 0 1580 1550 . 17468 27.415,260IRS M. P. IRIS 8ARLAÜ 1000 816.21 11 850 770 5022 4,099,020MRL* MARALACT BAIA MARE 1000 215.00 0 0 ~ 0 0 0MEF* MEFIN SINAIA 25000 3218.17 0 0 0 0 0ALF* MOBLA ALFA ORADEA 1000 225 00 3 225 225 4020 904,500MOB* MD BIS SEBES 25000 3000.00 0 0 0 0 • 0MOL* MDLDOMDBILA1ASI 1000 17000 6 170 170 1124 191,080MDS MDLDOSIN VASLUI 25000 1810 00 0 0 0 0 0MPF MD PAF VRANCEA 1000 146.92 -4 152 140 1750 257,112UPH* • MDPAN TG. MUREŞ 1000 1335 06 2 1350 1300 9906 13,225,060MPR MDPARfV RÂMNIC U VALCEA 1000 462.18 -3 468 461 14543 6.721,441MPG* MD RĂRIT PANIFICAŢIE GALA' 1000 -1117.99 0 1160 1080 8063 9.014,390NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 25000 6700 00 o . 0 0 0 0MVL* ' NAVOLOLTENITA ' 1000 170.00 3 170 170 3550 603,500NEP“ * NEPTUN CAMPINA 25000 1550 00 0 OPRITANTX NETEX BISTRIŢA . 1000 400 65 -3 - 405 390 16234 6,504,110NCL* NICOL1NA IAŞI 25000 2300.00 0 0 0 0 0PAN PANEG RANO C LUJ-NAPOC A 25000 17000 00 1 17000 17000 40 680.000PCA~* PECO ARAD 1000 1255.70 0 OPRITAPEI PETRO LEXPORTIMPORT BUC 1000 675987 03 3 815000 502000 925 625.288,000PTS ^ETROLSUB supiaouoc barcau 1000 1090.00 0 1090 1090 455 495,950PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 7000.00 0 7000 7000 80 560,000PPL* PRO DPLAST BUCUREŞTI 25000 15300.00 -4 15300 15300 80 1,224,000VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC 1000 1082.31 1 1090 1050 1608 1.740.350PMB* PRO NET BEC LEAN 25000 1600.00 0 0 0 0 0RAF* RAFO ONEŞTI 25000 4826.84 -9 5000 4700 * 2450 11,825,750ROB* ROBINETE INDUSTRIALE mc 25000 3700.00 -6 3700 3700 200 740,000SAN SANEVITARAD • 10000 1500 00 -1 1500 1500 15 22,500SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 12500 00 0 0 0 0 0SNT* . ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 25000 2000 00 -5 2000 2000 ■>. 120 240,000SEM SEMUIATCJ'AREA BUC UREST 25000 1274.92 0 0 0 0 - 0SCO SCOMED BUCUREŞTI 1000 1345 53 -1 1370 1330 • 37493 50,447,830SDT* SIDERTRANS C ALARAS1 1000 405.00 2 405 401 12500 9,062,456SUC* SILCOTUB ZALAU 25000 7156.52 -16 7300 7100 276 1.975,200SIN* SINTEROM CLUJ-NAPOCA 25000 4026.67 -3 4100 4000 180 724,800STZ* SINTEZA ORADEA 1000 282.06 -1 285 280 ■M661 3,289,080SRT* ŞIRETUL PAŞCANI . 1000 119241 *-1 1240 1140 988 1,178.100SOF* SOFERT BAC AU 1000 100.00 -2 100 100 1750 • 175.000SMS SOMESDEJ 25000 350.00 0 0 0 . 0 0STR* STRATUSMOB BLAJ 1000 130.00 -5 130 130 1650 214,500TMR* TOMIRIS IAŞI 25000 930.00 .0 0 0 0 0TRM* TREMAG TULC EA 25000 7000.00 0 0 0 . 0 0TRS* TURISM TAAMSO.VANACUJJ-Wtf'UCA 25000 18492.96 3 19000 17300 l923 ' 17.069.000UCM* U.C.M. RESITA 25000 2541.23 0 0 0 . •’ 0 0UAM* UAMT ORADEA 1000 580 00 -3 580 580 236 136,880UPS UPSOMOCNA MUREŞ 25000 1929.00 0. 0 0 0 aUTN UTON ONEŞTI 25000 8200.00 0 8200 8200 - 39 319,800UZT* UZTEL PLOIEŞTI 25000 3950.00 0 0 0 0 0UZC UZUC PLOIEŞTI 25000 2789 77 0 2800 2750 220 613,750VES VES SIGHIŞOARA 25000 12100.00 -3 12100 12100 119 1,439.900VA P VINALCOOL PRAHOVA. 1000 1233.40 2 1250 1210 3581 4.416,800ZHB ZAHARUL BUZĂU 1000 209.14 -3 220 - 205 5407 1.130.795Z1M ZIMTUB ZIMNIC EA 25000 6500 00 0 0 0 0 0

Total'categoria a ll-a 385,047 979,227,493Total categoria I ♦ II 2,210,937 3,707,297,107

TOTALGENERAL 2,210,937 . 3,707,297,107

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î j i z i j o r a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI u i i a u i i v i i a i u i n j u u v i M

l a d e p o z i t e l e î n Ir■

" H

•

D O L A R A U S T R A L I A 71 08,0 0 ; tD O L A R C A N A D A 7 r • 7314,00 • - persoane fizice - %F R A N C E L V E Ţ I A 8 208,00

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

C O R O A N A D A N E M A R C A 1761,00BCR* 10 50 51 52 53 54

E U R O *13109,00 BANCOREX 10 55 57 58 59 €0

L I R A S T E R L I N A 18484,00 BRD* 10 50 52 53

54

54

55

55

56Y E N J A P O N I A 100,61

'BA* 10 55 57 58 59 60

C O R O A N E N O R V E G I A 1498,00 Banc Post 10 52 54 55 56 60

C O R O A N E S U E D I A 1436,00Ion Ţlriac* 10 53 57 58 • 59 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 60 31

D O L A R S U A 1 1202,00 Bucureşti 8 51 55 . - - _ -

1 K A U R (p re ţ în le i) # 103795,00 Transilvania 10d- —

52 53 • 50 - 47 45

D S T * / 15673,00Românească 10 51 52 53 53 53

CEC 10 50 51 52 • 50

C u rs u r ile ţ ă r i lo r p a rtic ip a n te la E U R O Albina (d. r»víajiuti) 12 40 43 45 47 50

S H IL 1 N G A U S T R I A 953,00/ pi.Srf) . -■ 60 60 40 35 30

ALIANŢA 12 58 . 60 61 62 63

F R A N C B E L G I A ; 32 5,00 B.I.R. 11 48 48 50 50 50

M A R C A G E K M A N A 6703*00- persoane u rid lce - %

P E S E T A S S P A N IA 78,79Banca Ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 Iun! 12 luni

M A R C A F IN L A N D E Z A 22 05,0 0 BCR* * 10 50 51 52 53 54

F R A N C F R A N Ţ A 1998,00 BANCOREX 10 55 57 58 59 : 60

L I R Ă I R L A N D A 1664 5,00BRD* • 10 50 ~ -52- 53 54 55

BA* . 10 . 55 57 58 59 60

L I R A I T A L I A 6,77 Banc Post* 10 . 40 42 43 44 45

G U L D E N O L A N D A 5949,00Ion Ţlriac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 55 56 57 .6 0 51E S C U D O S P O R T U G H E Z 65,39 Bucureşti 8 50 52 • ’■

Transilvania 10 - 46 47 45 40 38

Cursuri la casele de schimb valutar din Clui-Napoca in data de 13.01.1999

VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

$ SUA 11.150 1 1 .3 0 0

DM 6 .350 6 .5 5 0

Românească 10 49 - 50 51 51 51

CEC 12 - - ■ - - - • 35

Albina (d mvtzuiMiiJd. ««A)

12 40 43 45 47 50

- 60 60 40 35 30

BJ.R. 10 | 43 47 49 50 51i .

* dobînda se capitalizează ^ '** cu plata dobînzll la expirareNotă: Modificarea dobinzilor se comunicăprin fax redacţiei pînă la ora 12. - > : í; í

Piaţa mobiliara RASPAQ - 13.01.1999 Societăţi din judeţul Cluj

Informaţiile referitoare ta Bursa de Valori Bucureşti şl la P iaţa de valori mobiliare RASDAQ provin de ta S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SA Tel 433212.

SIMBOL SOCIETATE COLERCIALA VARIAŢIE• NR.

TRANZACŢIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALA

PREŢ MEDIUÍNCHDERE

PRECEDENTAPREŢ MAXM PREŢ MINM

PREŢINCHDERE

TEHP TEHNOFRIG-CJ ■ 4.76 11- •.29715 118854000 4000 4200 4000 3800 3800 :

NAPO NAPOCA-CJ -0 95 6 116212 72562224 624 630 700 ' 620 620 .

NAPANAPOFARM FARMACEUTICA-

: CJ9.12 • 11 21381 39669200 1855 1700 2000 1600' 1700' :

IRNA ' IRIS ClUJNAPOCA • CJ 1.64 2 ' 46672 31770240 681 670 690 670 690

NAPP NAPOLACT - CJ 5.86 8 ; 6722 9961700 .1482 1400 1500 1400 1500 ;

MECLMETALOCHIMCE -CLUJ-

NAPOCA - 3.16 4 160 6602000 41263 40000 42000 40000 42000

INPR INSTITUT PROIECT-CJ ' 2.63 2 3082 6009900 1950 1900 2000 • 1900' .1900' 1

STLU STICLA LUCSIL-CJ •6.86- 2 1040 4940000 4750 5100 4800 4700 4700

GRND GRANDEMAR-CJ 0.03 2 1926 4241600 2200 2200 2200 ' .2200 . 2200

c r ru CIMENTUL-CJ •0.00 •1 237 3199500 13500 - 13500 13500 13500 13500

GRAT GRUP i INSTALAT! -C J 18.75 1 2844: 2701800 950 800 : 950 950 950 ::

TETA TEXTILEJNCALTAMINTE - CLUJ-

0.00 4 40 1280000 32000 . • 32000 32000 32000 32000

ME0M , M ETEXC0M-CJ •3-03 ■ 2 117 1248000 10667 11000 . 11000 10000 10000

CORD CORAL-CJ 0.00 .1V

80 1200000 15000 15000' ' • 15Q00 15000 ‘ 15000

DACE ; 0ACIA EDITURA. CJ 0.00 1 146 1168000 8000 8000 8000 8000 8000- *

COFECONSTRUCŢII FEROVIARE -

-CJ0.00 2 79 869000 11000 11000 11000

i11000 11000

. SALP SALPREST- CJ- 0.00 1 1476 767520 520 520 520 . '5 2 0 - 520

BONC BO BLNA-CJ ■ 0.00 . 1 195 682500 3500 3500 3500 3500 3580

CCPC OMNICONSTRUCT - CJ 62.11 - - 1 '■ 739 672490 910 1900 910 910 910

NACH NAPOCHIM - CJ 0.00 2 2061 638910 310 310 310 . 310 310

AGGH AGROMEC GHERLA-CJ 0.00 ’ 1 1779 480330 270 270 270 270 : : 270

TCIG TCI CONTRACTOR GENERAL CJ 7.41 2 117' 339300 2900 2700 3000 ‘ 2700 3000

TURS • TURISM SOMES-CJ , 20.97 1 39 292500 7500 - 6200 7500 7500 ‘ 7500

NAPC NAPOCOM-CJ, 0.00 1 ' 39 2B0800 7200 7200 7200 -7 2 0 0 7200

STRD STICLATURDA.CJ 0.00 ’ x 79 181700 2300 2300 2300 2300 2300

ROUC ROMSUCMER-CJ -16.67 1 947 142050 150 180 150 150 150

TEMR TERMOROM CLUJ NAPOCA -: : - CJ : ' •7.00 1 117 106810 830 1000 , 930 930 930

Joi, ! 4 ianuarie 1999 OMUL SI SOCIETATEA de

Piaţa im pozitului pe clădiri este confuză. Bucureştiul comunică una, Clujul decide alta

N u -i dracul aşa de negru, nici „sancţiunile” fiscului atit d i j m e > / 1

mii de oameni i-au cu asalt Administraţia 19QR clujeana. După nebunia creată de aplicarea Ordonanţei éOI lasio, respectiv autorizarea D r o d u c ă t n r i i n r cit.rt.m I t f .peCÎ 'V autorizar®a producătorilor şi comercianţilor de alcool,

? cafea, a venit rîndul unei alte ordonanţe să Droducă isterie. ------* uidonanţe să producă isterie.imnnz f . r t ° rdon*Pj£ nr- 62/1 " 8- care prevede noul sistem de

^ c,adm > ţerenuri, maşini si alte bunuri mobile. simnrtMh.f - pfart i a , a u " eor' inexactă a prevederilor ordonanţei, lipsa

informatic, dar mai ales a formularelor tipizate pontru d® Impunere a indus panică în rîndul contribuabililor.

să beneficieze'do interminabile.

actualizate 15.000. Proprietarilor carc au plătit şj în anii precedenţi taxe pentru proprietăţile imobiliare li sc vor actualiza dosarele cu ocazia primelor plăţi cc vor fi făcute la administraţiile financiare, iară să fie sancţionaţi contravenţional.

aecjaraţiiie de impunere a indus panică în rîndu Getatenii speriaţi de o posibilă amendă şi dornici bonificaţie, stau în fiecare zi, ore întregi, la cozi ini

'' - • ' w.

Bonificaţia da 5 proccnta - o atracţia pantrci plătitorii

da taxaConducerea DGFPCFS Cluj recunoaşte

că, momentan, în activitatea de înregistrare a declaraţiilor de impunere de la populaţie lasă de dorit dar, totodată, consideră că aceasta sc datorează şi cetăţenilor carc sc precipită în mod nejustificat să completeze declaraţii de impunere şi să-şi plătească impozitele. Cei care ar trebuie să se adreseze Ia Finanţe în termen de 30 de zile sînt numai cci carc au dobîndit de curînd o proprietate sau cei carc au fost pînă acum scutiţi de plata acestor impozite. „Este drept că apariţia Ordonanţei 62/1998 şi comunicarea cu întiTzicre în teritoriu a metodologici acesteia nc-a pus şi pc noi în primele zile în încurcătură., Dc asemenea, trebuie sâ recunoaştem că nu stăm prea bine nici cu spaţiul şi nu putem funcţiona în condiţii optime, dar pentru ameliorarea acestei situaţii vom deschide în 25 ianuarie încă 16 ghişee. Oamenii trebuie să ştie că pot să-şi plătească impozitul anual în patru rate, pînă în data dc 15 a fiecărei ultime luni din trimestru, iar'dacă îşi plătesc Integral impozitul pînă în data dc 15 martie, beneficiază dc o bonificaţie dc 5 la sută. Totuşi, un factor important al panicii create este lipsa suficientă dc informare a solicitanţilor care nu sc ghidează în funcţie dc termenul dc plată", nc-a declarat dl Mihai Costin, director general al DGFPCFS Cluj.

Finanţata clujene nu vor da amanzi pentru

ncdapunarca declaraţiilor* Vehicularea unui aşa-zis termen de 31 ianuarie ca- termen limită pînă la care contribuabilii trebuie să depună declaraţiile de impunere este total eronat, susţine conducerea Finanţelor clujene care afirmă1 că nu va da nici o amendă contribuabililor care nu.se încadrează în termenul stabilit. Surse credibile din conducerea Finanţelor Publice susţin că declaraţiile erau necesare pentru bucurcşteni, unde evidenţele nu sînt ţinute- în bună rînduială. La Cluj, toţi deţinătorii de imobile sînt luaţi în evidenţă, datele de la dosar fiind conforme cu cartea funciară. Din 45.000 de dosare, au fost deja

Clujenii aştaaptâ formularele da la

Bucureşti„Noi nu distribuim nici un fel de

formulare şi aşteptăm să ne vină modelul de la minister. în toate oraşele şi municipiile din judeţul Cluj, noi deţinem datele necesare impunerii impozitului conform Ordonanţei62. Pentru clădirile la carc noi nu deţinem

\ suficiente informaţii pentru calculul impozitului,.în momentul în care se face plata efectivă, proprietarii vor preciza anul construcţiei. In cazul comunelor, direcţia nu a putut obţine toate datele dc la Camerele agricole ale Consiliilor locale. Ministerul ne-a comunicat că ne va trimite zilele acestea noul model al declaraţiei de impunere. După ce avem acest formular, inspectorii noştri se vor deplasa în comune pentru a le distribui", a mai precizat directorul Costin. /

Luminiţa PURDEAF oto /. P E T C U

Radio Contact, ora 21,00Cluj sau Cluj-Napoca?

Nicolae Ccauşcscu a decretat acum 25 ani: Clujul sc va numi Cluj-Napoca. E timpul să lămurim o dilemă: Cluj sau Cluj-Napoca?. Apropierea aniversării a 80 dc ani de la revenirea administraţiei româneşti în oraşul nostru aduce 7n emisiunea “Conversaţia de joi seara” o incursiune în istoria recentă. Invitaţi în studio: istoricul Gheorghe Bodca, arhitectul Virgil Pop şi consilicful local Ioan Dcac.

Realizatorul Dragoş Stanca vă invită să ne cunoaştem mai bine, în această seară, începînd cu ora 21,00, la Radio Contact. Telefoane în direct la 43-85-43.

Creştinii gherleni au un nou preot

După moartea neaşteptată şi oarecum fulgerătoare toamna trecută a reverendului Sáska Jenő dc la Parohia Armeano-Catolică din Gherla, timp de trei luni comunitatea armenească din Gherla a trecut prin multe seisme. La sfirşitul anului 1998 a “trecut” prin Parohia Armeano-Catolică din orăşelul de pc Someş şi un preot sosit tocmai din... Budapesta, dar care, pînă la sfîrşit, nu a fost primit cu prea marc căldură de creştini. Unul din motive a fost necunoaşterea limbii române, dar unii din “capii” comunităţii armeneşti au avut obiecţii şi cu privire la pregătirea profesională a oaspetelui ungar. Oricum, după o scurtă vizită de... recunoaştere, el nu a mai dat nici un semn deviată.

/ armenescîn aceste condiţii, Episcopia Romano-

Catolică de la Alba Iulia l-a numit pe călugărul Bakó István în fruntea Parohiei Armeano-Catolice din Gherla. Nici această • numire nu a fost primită cu marc însufleţire de toţi creştinii, dar instalarea preotului s-a desfăşurat Iară... incidente.

Varujan Vosganian, preşedintele Uniunii Armenilor din România a recunoscut în cadrul unei recente vizite efectuate pe meleagurile someşene că “Gherla este o adevărată metropolă armenească”. Această metropolă, însă, are nevoie şi de un preot pe măsura renumelui de care se bucură această localitate cu vechi tradiţii în cultura şi tradiţiile comunităţii armeneşti din ţara noastră. SZ. Cs.

C u m p ă r ă t o r i i d e a u to tu ris m e pro testeazăConducerea acestei asociaţii, în numele

celor 12.000 de membri, protestează cu vehemenţă împotriva cinismului cp care sîntem trataţi de către actuala putere.

De 9 (nouă) ani dc zile sîntem purtaţi pc drumuri şi trimişi “de la Ana la Caiafa” de către toate guvernele postdecembriste.

La 30 aprilie 1998, premierul Radu Vasile a declarat prift mass-media că a dat dispoziţii ca 3 (trei) ministere (al Privatizării, al Finanţelor şi al Industriei şi Comerţului) să găsească soluţii pentru despăgubirea noastră si a dat termen 3 iunie 1998.

Cu eforturi deosebite am contactat aceste ministere la nivel de directori sau secretari generali (pentru că Ia nivel de ministru a Post imposibil) pentru a demara soluţionarea Icspăgubirilor si unde noi, asociaţia, am ■nntribuit cu idei bune îmbrăţişate de aceste mnisterc. Propunerile transrmsc în 10 august 998 s-au blocat la Guvern, adică la cei carc

OriSSccreare a noastră de a contacta pe xmkr, singur în măsură sa decidă, s-a lovit

de un zid de nepătruns format dintr-o pleiadă de secretare, secretari şi consilieri, care nu au făcut altceva decît să ne pună pe alte piste. Aceştia se pare câ au sarcini precise să apere “Turnul de Fildeş” din Piaţa Victoriei de orice intrus.

După ce Lenii Fischer a atenţionat Guvernul în legătură cu casele naţionalizate, Ministerul Justiţie;într-o mare veselie a pus pe tapet proiectul de lege în legătură cu retrocedarea bunurilor naţionalizate ca să arate demnitarul european ce marc preocupare arc Guvernul. Foarte bine, zicem noi, dar de ce numai în astfel de situaţii reacţionează Guvernul?

Noi nu avem pe nimeni la “înalta Poartă” de Ia Strasbourg şi pentru acest motiv sîntem trataţi ca nişte “apatrizi”.

Noi am creditat statul român cu munca noastră de o viaţă şi nu admitem ca pe banii noştri Guvernul României să-şi rezolve alte probleme. Noi am depus bani pentru procurarea autoturismelor Ia stat, care garantează depunerile populaţiei şi poartă

întreaga răspundere faţă de creditori.Statul a introdus aceşti bani în circuitul

economico-fmanciar al ţării dc pe urma cărora a obţinut venituri, nemăsuraţe.

Rugăm pe această cale pe premierul Radu Vasile să-şi găsească timp dc 10 minute sâ stea de vorbă cu noi, reprezentanţii acestor oameni săraci şi necăjiţi, dar viitori alegători cărora nu Ie acordă nimeni nici o atenţie.,

Noi dorim să punem capăt calvarului dc peste nouă ani pc care îl trăiesc aceşti oameni. x

N.B. Rugăm pe toţi membrii APCA din judeţul Cluj să se prezinte personal Ia Magazinul alimentar “Supcrmarchet SC Ardealul SRL” din Piaţa "Mihai Viteazul" nr. 26 unde vor găsi un dosar cu alte informaţii importante privind problemele noastre. "

(Comunicai al Asociaţiei pentru Protecp'a Cumpărătorilor de

- Autoturisme)

PIB-ul, noul nostru vis de aur!Motto: “Românie, colţ de rai.

De nu furi, nimic nu ai...

Sîntem pe cale de a stabili un nou record unic şi definitiv: vom fi prima ţară din lume care va trăi nu din ceea ce produce în industrie, în economie, în agricultură, ci numai şi numai din taxe, impozite şi bjruri. La noi au reapărut birurile. In feudalism ele erau nişte impozite pe care le plăteau doar clasele de jos. Adică prostimea. Acum şi noi, prostimea de azi, avem parte de biruri. Şi cîte sînt şi ce al dracului sînt! Chiar aşa săraci cum sîntem, şomeri, disponibilizaţi, pensionari, handicapaţi, invalizi, eroi^şi... eroi, plătim bir. PIB! Nu produsul intern brut. NUUUU! Ala e un fleac, e ceva depăşit şi meschin. PIB-ul nostru înseamnă Penalităţi, Impozite şi Biruri!! Am izbutit să aflăm‘ceea ce ştia şi omul din peşteri: că 0+0=0! Care va . sâ zică: privatizare + restructurare = reformă. Deci, 0!

Domnul Traian Decebal (bieţii împăraţi şi regi au ajuns, iată, bătaia dc joc a lui Nime!) Remeş (cred că Nemeş ar suna mai bine şi ar fi şi mai aproape de adevăr) a pus taxă pe. scaunul de restaurant. Mai pe şleau: bir. Să puie, stimabilul, bir şi pe maşina de măcinat cafea şi piper, pe fierul de călcat, pe kuktă, pe tirbuşon şi pe desfăcătorul de bere. Bir pe purici

. şi păduchi, că avem şi d-âia şi ncimpozitaţi! Bir pe scobitori şipc bătături şi pc hîrtia igienică, fie folosită-sau ncfolosită.Pe supozitoare şi aspirină s-a pus! Pe vremea împuşcatului,' Iară prea marc vină, la Tîrgovişte, se dădea hîrtic igienică doar celor ce dovedeau că au ce mînca. Fireşte, era un banc. Şi c e bancuri erau pc vremea aia! Azi, statul de drept ne dă h îr t ie '- igienică cită vrem, plus TVA. Ne dă mult şi impozitează TOT. Puneţi bir, domnule Remeş, şi-pe barbă, şi pe cioc. Fie el şi prezidenţial. Pc un autoturism plătim vreo 4 biruri: asigurarea obligatorie, impozit la Finanţe (parcă ăsta n-ar fi obligatoriu), taxa Băscscu, accizele din benzină, plus TVA. Luaţi dc pc o oaie nu două pici, cum zicea ieri ţăranul, ci 4, patru: unâ de oaie, una de leopard, alta dc vulpe argintie şi una mică de iepure!! Dacă aţi pune bir pe prostie şi pe lichelism şi pc furt am avea Produsul Intern Brut mai mare ca al Statelor Unite, Japoniei şi Germaniei la un loc. Aşa, vorba cîntecului popular: “Românie, colţ dc rai/ De nu furi, nimic nu ai!”

Mă întorc iar la nea Nicu. Pc vremea lui erau bancuri excelente. El ne dădea cafea rar şi foarte des cu înlocuitori. Ş i ştiţi de ce? Să nu ne putem ghici viitorul! Ce om bun era el! Păi, dacă am fi avut cafea şi ne-am fi ghicit viitorul şi aflam cine şi cum ne va paşte, mai apucam noi deranjul d in decembrie? Scăpăm şi de revoluţie, şi de PIB. Domnule R em eş,_ dacă tot avem impozit global pe venit, vă rog să ajutaţi b ia ta ţărişoară (omul ducă-sc dracului, vine altul!) şi sâ introduceţi şi impozitul pe impozitul global! Sau impozitul global p e impozit. Cum vreţi, numai introduceţi-1!

în rest, rămîne cum am zis: Românie colţ de rai...Viorel CACOVEANU

Pensionarii contestărecalcularea pensiilor

1. Atît dc mult trîmbiţata recalculare a pensiilor a devenit praf în ochii bieţilor pensionari şi nu o măsură logică, eficientă şi umană de protecţie socială a acestora; în loc de o corelare corectă şi cinstită apar discrepanţe şi mai mari între pensii la aceeaşi vechime, funcţie şi limită de vîrstă, între acestea, salarii

-şi creşterea aberantă a preţurilor, ca să nu mai vorbim de confuzia între deschiderea linei pensii înainte de 1996 şi modificârea ulterioară a acesteia avînd ca urmare un cumul nesemnificativ pentru care pensionarii în cauză au fost excluşi de la acţiunea de recorclare. Rămîne de neexplicat şi motivul pentru care normele de aplicare a recorelării nu au apărut în termenul indicat de Hotărîrea Guvernamentală. 80% dintre pensionari consideră câ au fost păcăliţi şi umiliţi, mai ales dacă ţinem cont de creşterea impozitelor, a preţului Ia carburanţi, telefoane, alimente, urmînd să Crească şi cele ale .energici electrice şi gazului. Pensionarii cer cu insistenţă să fie efectuată o recorclare corectă şi serioasă a pensiilor avînd drept criterii vechimea integrală, funcţia şi limita de vîrstă.

Apreciem indexarea propusă pentru anul 1999 de 0,6% ca o măsură iresponsabilă, o sfidare şi o ofensă adusă demnităţii pensionarilor în condiţiile cînd impozitele şi preţurile urmează să crească de cîteva ori. "

Ne adresăm tuturor parlamentarilor clujeni să sprijine acţiunea noastră revendicativă pentru câ ea este legală, constituţională.

2. Dc ce pensule de urmaş şi invaliditate nu au fost corelate? Unora li s-au dat cîteva mii de lei în plus, în vreme ce viaţa s-a scumpit cinic.' 3. Cerem organelor locale şi judeţene să aibă în vedere calcularea impozitului pe .casc nu doar în funcţie dc vechimea imobilelor şi materialului din care sînt construite, ci şi de pensia pe care o au proprietarii; cei cu pensii mici, carc trăiesc dc pe o zi pc alta, trebuie să beneficieze de anumite reduceri. Altfel vor ajunge şi oamenii ca şi întreprinderile: cu milioane de lei datorii la stat. Cerem tuturor partidelor şi puterii în special, să asigure măsuri ferme de adevărată protecţie socială. După ce câ unii au pensii de ruşine, urmează a fi jumuliţi prin impozite şi taxe condamnabile de tot felul. Ne aflăm în pragul unei situaţii ce tinde a deveni disperată. S-o evităm împreună, cu inteligentă si înţelepciune. .

(Comunicat al Consiliului de Conducere al Uniunii Judeţene a Pensionarilor Cluj)

F A D E V £ M F S U B ~I c8e C 3UI EVENIMENT jói, 14 ianuarie 1999 (15

Hoţii s-au ' “ aprovizionat” dela en-gros

în noaptea dc 9 spre 10 ianuarie 1999, autori necunoscuţi au spart sistemul dc alarmă de la un depozit en-gros situat pe strada Cîmpului numărul 25. Hoţii au luat.de aici produse alimentare, ţigări şi cafea - bunuri în valoare de 50 de milioane de lei. După două zile, Poliţia a reuşit să-i identificaşi să-i prindă pe cei doi infractori. Petruş Radu Marin şi Vintilă Răzvan Comeliu au fost prezentaţi Parchetului de pe lîngă Judecătoria Cluj, care a emis mandate de arestare preventivă pe durata de 30 de zile. Cei doi vor fi judecaţi pentru furt calificat, infracţiune pentru care ar putea primi între

şi 15 ani de închisoare. Prejudiciul a fost recuperat în proporţie dc 90%.

A mai fost prins un hot

Poliţiştii clujeni l-au priris pe Perial Gábriel Constantin, 27 de ani, din Vaslui, cunoscut cu antecedente penale. Perial a furat suma de 813.500 dc lei

din autoturismul Dacia 1305, cu numărul de înmatriculare B 13 YLT, aparţinînd firmei Suzanne. Maşina era parcată pe B-duI .21 Decembrie 1989, în spatele unui magazin. Autorul furtului a fost prezentat Parchetului dc pe lîngă Judecătoria Cluj, care a hotărit să petreacă, pentru 30 de zile deocamdată, ce-a mai rămas din iamă pe meleagurile clujene. La subsol, desigur...

Ina MAN

mortalMarţi 12 ianuarie, în jurul orei 16,00, înafara localităţii Viişoara,

s-a petrecut un accident dc circulaţie deosebit de grav. Luduşan Mihăilă.Ioan, de 26 de ani, din Cîmpia Ttirzii, şoferul unei Dacii 1300 înmatriculată 2 S J1143, şf-a pierdut viaţa din cauză că nu a adaptat viteza la condiţiile de drum acoperit cu mîzgă şi noroi. Tînârul a pierdut controlul autoturismului, a intrat pe contrasens şi s-a izbit frontal cu un autobuz. Vehicolul aparţinea SC Transarieş SA şi era condus regulamentar de Mihali loan, 47 de ani, domiciliat în Cîmpia Turcii. Autobuzul transporta persoane. în urma impactului, şoferul Daciei a decedat pe loc, iar masina a fost avariată în proporţie de 80%. . ' : -

Corina GÁMAN

Sf#

Ofensiva împetrivadupajialui(III)

/ . ,Scandalul a debutat pe 8 iulie,.cînd preparatorul fizic al

formaţiei Fcstina, Willy Voet, a fost arestat la frontiera franco- belgianâ, deoarece deţinea peste 400 de flacoane cu produse dopante. Acesta, nerezistînd presiunii exercitate de Poliţia franceză, a mărturisit imediat totul. El a spus că a acţionat la ordinele directe ale lui Bruno Roussel, director sportiv al echipei şi ale lui Eric Ryckaert, medicul echipei. Dezvăluirile au făcut ca întreaga echipă să fie exclusă din competiţie.

La o lună după izbucnirea scandalului din Turul Franţei, antrenorul formaţiei italiene de fotbal AS Roma, Zdcnek Zeman, a declarat, în publicaţia săptămînală “Espresso”, că dopajul este,un fenomen des întîlnit în “Serie A“. El şi-a exprimat mirarea faţă dc “explozia musculară” a atacantului echipei Juventus, Alessandro Del Picro şi a lui Gianluca Vialli, fost jucător torinez şi actualul antrcnor-jucător al echipei engleze Chelsea. Zeman afirmase câ nici practicarea culturismului nu putea da asemenea rezultate.

In urma acestor declaraţii, Parchetul din Torino s-a autosesizat şi a iniţiat o anchetă în cursul căreia au fost audiaţi, în afară dc antrenorul formaţiei romane, jucători de talie internaţională, cum ar fi Alessandro Del Picro, Ciro Ferrrara, Gianluca Vialli, Fabrizio Ravanelli, Dino Baggio, Enrico Chicsa, Didier Deschamps. .

în aceeaşi perioadă, Comitetul Olimpic Italian (CONI) a demarat, în paralel cu acţiunea Parchetului din Torino, o anchetă privind dopajul în campionatul italian de fotbal. Concluzia oficialilor CONI a fost aceea că laboratorul antidoping al comitetului italian poartă o mare parte din responsabilitate. în acest context, directorul departamentului de cercetări ştiinţifice al CONI, Sandro Donaţi, a recunoscut câ activitatea laboratorului antidoping al comitetului italian nu a funcţionat în' sensul normal, dc a depista prezenţa substanţelor interzise în sîngele şi urina sportivilor, ci în sens invers, modificînd rezultatele testelor. ‘

Preşedintele Federaţiei Italiane de Fotbal, Luciano Nizzola, a declarat în legătură cu afirmaţiile antrenorului echipei romane: “Sînt convins că Zeman, tulburat de evenimentele care au marcat Turul Franţei la ciclism, a dorit să tragă un semnal de alarmă în fotbalul italian. Dacă aceasta a fost intenţia sa, noi trebuie să-i fim recunoscători. Pc de altă parte, ar fi trebuit să dea mai multe detalii, dacă ar fi dorit să arate mai multe

• aspecte ilegale”. ' '■ Ancheta privind dopajul din fotbalul italian a fost finalizată pe data de 12 octombrie, fără însă a se lua nici o hotărîre drastică împotriva vreunei persoane sau instituţii. Acest scandal a provocat demisia preşedintelui Comitetului Olimpic Italian, Mario Pcscantc. _ , _ ;

Din cauza faptului câ substanţele dopante au fost stabilite în mod diferit de Ia o federaţie la alta, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) studiază posibilitatea unificării, sub egida Mişcării Olimpice, a unei structuri, care va avea forma unei Agenţii Antidopaj şi care va stabili normele si măsurile ce se vor lua în această problemă. Acest proiect va fi discutat la Conferinţa mondială de luptă împotriva dopajului, care va avea Ioc Ia Lausanne, în zilele de 2 şi 3 februarie 1999.

Patru teme vor constitui obiectul conferinţei dc la Lausanne şi anume: protecţia sportivilor, aspectele juridice şi politice, etica şi educaţia preventivă, precum şi problemele financiare. Aceste teme vor fi studiate de patru comisii, care se vor întîlni de două ori pe lună, pînă la conferinţa din februarie.

Impunerea unui cod medical general acceptat în problema dopajului constituie unul dintre elementele cheie ale luptei împotriva acestei infracţiuni. Directorul general al Comitetului

, Internaţional Olimpic (CIO), avocatul elveţian Franşois Carrard, estimează că este nevoie “de o doctrină unitară, cel puţin în privinţa definiţiei.dopajului şi a momentului în care el intervine”. * .* ... .

DEBUTANTULCocoi Viorel Vaier (18 ani),

din Cluj-Napoca a intrat în lumea... hoţilor din buzunare în anul trecut. Dc Crăciun a fost prins în flagrant în timp ce "împrumuta" dc la o femeie un portmoneu cu bani şi acte. Cocoi este cercetat în stare de libertate pentru furt calificat.

str i pte u ze fp en tru |a> ln rc itm rrn v i^ iiii-

electoralărş-a reprofilat şira jînfiinţat iprbpriafsa agenţiefdef dansatoare;^ D o n tf^ m il lo lp á n c errnTTTyí. Q QjTQDQrîcotidianul. Bild __ M P a^sto f^evangH elIcWolfgahg^Triebepîii viîrştă de 42 dejanl/care

|b c t6 m b rie k aparticipăt’ţlâ|cam paniaelectorajáí^rifrupostűlde’primanînfArzberg.fa

TRAFICUL CU REFUGIAU PESTE GRANIŢA GERMANIEI ESTE MAI RENTARIL DECÎT CEL CU DROGURI

Un singur stîlp de lemn marchează graniţa cu Republica Cehă, principala ţară dc tranzit către Germania pentru imigranţii ilegali din sud-cstul Europei şi Asia. Nu a mai rămas nici o urmă din cortina dc fier care a izolat Europa dc Est timp de 40 de ani. în 1990 toate barierele de la frontieră au dispărut complet. “Astăzi frontiera cu Cehia este la fel de deschisă ca şi graniţa naturală cu Austria sau Elveţia”, a afirmat Alfréd Kuehnl, membru al Poliţiei de frontieră bavareze din Germania. Pădurile dese din Erzgebirgc (sau Krusne Hory, Munţii' Metalici), ca şi cele din Bavaria sînt extrem de greu de patrulat dejărcile germane.

în 1998, pînă în septembrie au fost prinşi trccînd graniţa mai mult de 28.000 de imigranţi ilegali - aproape cu 14 la sută mai mult decît s-a înregistrat, anul trecut în aceeaşi perioadă. Doi din trei refugiaţi vin din

. Republica Cehă sau Polonia. Ţotuşi, potrivit Ministerului de Interne al Germaniei, cooperarea strînsă dintre autorităţile germane şi poloneze, a determinat creşterea fluxului dc

. imigranţi venind din partea cehă. “Este aproape imposibilă, supravegherea permanentă, deşi dispunem de mai mult personal şi de cea mai modernă

tehnologic, inclusiv camere cu infraroşii”, a explicat Manto Graf zu Castell Ruedcnhausen de Ia Poliţia de frontieră a Germanici. în zonele împădurite lupta de oprire a grupurilor dc

- contrabandiştirşi a imigranţilor ilegali a devenit un joc dc-a- şoarccclc şi pisica. Oficialităţile dc frontieră ştiu câ refugiaţii prinşi dc multe ori revin după ce sînt trimişi înapoi.

Traficul cu oameni carc vor să scape dc războaiele civile din ţările lor are Ioc în condiţii dure. Refugiaţii sînt adesea transportaţi la graniţe înghesuiţi în camioane şi apoi sînt lăsaţi la voia întîmplârii, în condiţii vitrege. Potrivit Ministerului dc Intcmc al Germaniei, traficul cu imigranţi arc toate caracteristicile crimei organizate. “Acum sc cîştigă mai bine din contrabanda cu imigranţi decît din afacerile cu droguri”, a afirmat Kuehnl. Un transport de 30 de oameni costă aproximativ 70.000 dc dolari.

Potrivit Poliţiei de frontieră, în Republica Cehă s-a impus mafia de contrabandişti formată din albanezi din Kosovo, care şi-a îndepărtat rivalii. Lungul drum al refugiaţilor începe la Pristina sau Mitrovoţa din Kosovo, unde bandele cer 2.000 dc dolari de persoană indiferent dacă este bâibat sau femeie, tînâr

sau bâtrîn. Aceştia sînt duşi în camioane sau autobuze spre Republica Cehă, prin Ungaria sau Slovacia. Acolo sînt găzduiţi la pensiuni ieftine pînă cînd sînt trecuţi peste graniţă, conduşi dc

• obicei dc cehi şomeri carc cunosc zona. în camioane imigranţii sînt atît dc înghesuiţi îneît aproape câ sc sufocă. Kuehnl afirmă câ o treime din imigranţi încearcă sâ treacă- graniţa în acest mod. Restul încearcă pe cont propriu sau în grupuri foarte mici pe Ia fron­tiera oficială, folosind paşapoarte false şi permise dc lucru pc carc le-au cumpărat dc acasă.

(Traducere si adaptare . Violeta GIHEORGHE)

P o l i ţ i a a î n c e p u t c e r c e t ă r i l e î n c a z u l “ E c a t e r i n a M a t h e ”femeiadeclarăcăeaafost:cea<agresată

Ieri au început cercetările Poliţiei cu privire la mediatizatul caz Mathe. Luni, 11 ianuarie, în incinta Oficiului poştal “Flora” a avut loc un incident între doi poliţişti şi o femeie. Ecaterina Mathe ne-a declarat că aştepta de o sâptămînă alocaţia de sprijin pentru copii. Majoritatea celor ce aşteptau de atîta timp banii era nervoasă şi agitată. Din mulţimea de oameni, d-na Mathe a fost cea luată la rost de doi poliţişti de la Secţia 4, Toth Ştefan şi Boje Cristian. I s-a spus sâ se legitimeze.

Fem eia a refuzat d e o a re c e n-aconsiderat că este cazul. Poliţiştii au ameninţat-o că o duc înăuntru forţat. Toth a zis că-i dă e l -40.000 lei, în batjocură, consideră femeia. La un moment dat, fiindcă E.M. n-a vrut să se legitimeze, unul dintre poliţişti a pomenit de cătuşe, .au bruscat-o. Femeia le-a zis că este operată.de fiere de puţin timp. Ea declară că a fost strînsă de braţe şi lovită de Toth, dar că şi ea ar fi dat cîteva palme de nervi. “ Din toată mulţimea de oameni care făcea scandal, bărbaţi în special, m-au luat tocmai pe mine”, spune d-na Mathe, care în ziua incidentului nu avea nici bani de mîncare. Ea se întreabă de ce Toth a dispărut imediat de la locul incidentului, cînd a venit presa. D-na Mathe se află într-o situaţie critică, fiind şom eră cu doi copii, divorţată şi bolnavă. Ieri a fost la IML, de unde a scos un certificat medical care a testă că prezintă lovituri corporale care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur şi comprimare cumîna, leziuni care necesită 3-4 zile de îngrijiri medicale şi care “potdata din 1-1.01.1999". Cu acest certificat şi cu cîţiva martori, Ecaterina Mathe se va prezenta şi azi la Poliţie. D-na Mathe spune că nu e normal ce se întîmplă. Ea a fost cea agresată, dar este învinuită că i-a agresat fizic şi verbal pe cei doi subofiţeri. Dînsa crede că poliţiştii şi-au. făcut rost de martori mincinoşi. “Vor s ă ia mama de la doi copii pe degeaba?". E.M. are o avocată angajată, în cazul deschiderii procesului penal pentru infracţiunea de ultraj.

Corina GĂMAN

lâ®fmaSiffiitimâ|Râţie^ ^eft^W niru |u^]|cnntre: studenti.Stropul în p lu s 'd e

' ,v"a" ' î? '■ i ■ x” h.A . "-T 41 ■ * !jAcestenua^tatarea^mutt

Minlimcojofs^ţinufparşi^4%e^ctfíváÍc6legÍÍMret]-^í

ULTIMA ORAj o i , 1 4 I a n u a r ie 1 9 9 9

Primii bani alocaţi de CL au fost pentru sărbătorirea a 80 de ani de la instaurarea administraţiei româneştiES de Fi

.milioane. de lei wor *■ }f|Sl

fi tn c a ta "n „(ocaraîn mai: . V J Épuţin de-o ggfbSgjy rfffi® saptamina im*m\. iPrima sumă alocată dc „guriştii"' care sc vor produce cu milioane. Pc această temă, în

Consiliul local pe anul 1999 a această ocazie. • CL, s-a iscat ó adevăratăfost pentru sărbătorirea a 80 de Executivul Primăriei, tîrguială. Cea mai mică sumă a ani de administraţie românească reprezentat de noul director al fost oferită de consilierul liberal Ia Cluj-Napoca. Consilierii au Direcţiei de Învăţămînt, Cultură, Sorin Cociş (care iniţial alocat pentru această manifestare Culte, Gheorghe Popan. şi de declarase că nu dă nimic) - 25 nu mai puţin de 65 de milioane Dan Brudaşcu, şeful Serviciului de milioane de’ lei, după care de Iei pentru tipărirea unei lucrări Mass-Media, Relaţii Externe, au s-a plusat la 45 şi, în final, la 65 (două volume), organizarea unei solicitat CL 75 de miliqgne, cu de milioane de lei, sumă la care expoziţii foto-documcntare, toate că săptămînă trecută, licitaţia a fost declarată închisă, realizarea unor medalii jubiliare aceiaşi semnatari considerau că L.P.şi nelipsitele onorarii pentru sînt suficiente doar 65 de Foto: Z. REINHARDT

Vasiie Boari n ü vrea să sa lv e z e

R om ânia!Decanului de la

Facultatea de Ş tiin ţe Politice şi Administrative i s-a făcut un astfel de reproş chiar de către D aniel Dăianu, fostul ministru d e Finanţe. Decanul şi-a făcut cunoscută teza conform căreia cheia feric irii românilor a brevetăt-o, cu sute de ani în u rm ă, englezul Adam Smith.Lui Boari i s-a sugerat să intre în politică şi'să-şi pună în aplicare doctrina.

. Ghicitoarea săptăm înii?

Care este colectivul de oameni ai muncii care şi-au negociat, prin sindicat, gratuitate la transportul în_ comun?

Răspunsul îl vom d a după viitoarele două ghicitori. ' ; - r

Conversaţiiig ien izata

Incognito .a fost, cîteva ore, într-o com panie pretenţioasă în care s-a discutat despre privatizare, management, strategii etc. etc., dar nu s-a pomenit o dată numele Ronei Hartner. Pe cuvînt de Incognito că a trecut printr-iiif" şoc’ a l intrării în normalitate!

urm are din pagina 1

poştali şi a ghişcelor se va prelungi şi va continua şi în cursul zilei de sîmbătă, pentru a se recupera întîrzicrca. Sumele menite alocaţiilor pentru copiii preşcolari, pensiilor CAP şi pensiilor pentru veteranii de război nu au ajuns în bancă, ieri la aceeaşi oră şi s-ar putea ca mîine să sc înceapă şi plata acestor ajutoare sociale, nc-a declarat directorul Poştei. Dl Moldovan se află non-stop în legătură cu banca, dc unde i sc raportează în ce măsură au ajuns banii în conturile destinate sumelor restante, în judeţul Cluj, există 57.000 copii preşcolari care au dreptul la alocaţie. Pensiile CAP, pentru veterani şi alocaţiile pentru copii trebuiau sâ Fie distribuite din data dc 2 a lunii, iar pensiile sociale de stat din data dc 12 ianuarie.

Întîrzicrca sc datorează faptului că în această lună majoritatea veniturilor bugetare sc încasează după data dc 25 ianuarie. De asemenea, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are numeroşi datornici la fondurile speciale. Astfel, pînă la recuperarea banilor pentru pensii şi alte drepturi sociale sc plătesc dc la bugetul de stat. Fiindcă suma nu a fost suficientă, pentru deblocarea situaţie,i Ministerul dc Finanţe a apelat Ia împrumuturi dc pc piaţa intcrbancarâ, cu dobîndă dc aproximativ 70 la sută.

Coroian refuză Clujul, Gloria Bistriţa şi-a întors faţa către Unirea Dej

• loan Balaur şi Gheorghe Hurloi - antrenori la Unirea •“Tata" Jean Pădureanu nu l-a putut convinge pe Cristi Coroian să joace

returul pentru “U" Cluj. Coroian, asupra căruia, nu ne îndoim, s-au făcut presiuni “substanţiale" în... bani, a refuzat preferînd să evolueze în continuare pentru o echipă ferită de grijile retrogradării. Acolo, unde banul dacă nu curge, cel puţin pică! Intr-o altă ordine de idei visul bistriţenilor de a avea o a doua echipă, numai bună de utilizare a jucătorilor de la echipa de tineret s-a împlinit odată cu numirea celor doi antrenori, 1. Balaur (principal) şi Gh. Hurloi (secund), la divizionara B, Unirea Dej. Venirea acestora la Dej coincide cu transferul dinspre Bistriţa la formaţia dejeană a mi mai puţin de nouă jucători: Cristea, Cosma, Mîndrean, Chibulcutean, Costin, Mina, Baciu, Răileanu şi Măndescu. Cu excepţia lui Cristea toţi ceilalţi provin de la formaţia de tineret a Gloriei antrenată pînă la sfirşitul turului de... loan Balaur.

Astăzi la Policlinica Sportivă lotul de jucători al Unirii Dej va efectua obişnuitele vizite medicale de dinaintea începerii cantonamentului de iarnă.

CodinSAMOILĂ

Trei turci au murit intr-un grav accident rutierTrei turoi au m urit, ieri autoturismului condus de turc asigurările de viaţă, ceea ce

dimineaţă, într-un grav accident era excesivă (acul vitezometrului motivează presupunerea de mairutier, pe drumul European 81 la s-a oprit la... 130 km/h), şoferul sus. Un frate din Turcia al celorieşirea din Baciu (în dreptul d eced înd la fa ţa locului, trei decedaţi a fost contactat

.im obilului cu numărul 381). Ramaznan circula împreună cu telefonic şi chemat la Cluj.Kalkan Ramaznan, un cetăţean două surori ale sale, Cadric (de Şoferul croat a declarat că a turc îrrvîrstă de 41 de ani, care 24 de ani) şi Neslihan (22 de sesizat faptul că şoferul cu carese îndrepta spre Cluj, a adormit ani). Cele două femei au fost s-a ciocnit adormise la volan, darla volanul autoturismului 230 E aduse la urgenţă în Cluj, dar au n-a putut evita tragedia, TIR-ulSM 47 RAM şi a in trat pé decedat în clinică. avînd o lungime de 17,5 metri,contrasens, lovindu-se frontal de Poliţia p re su p u n e că Boris Matijevic a rămas după TIR-ul V olvo cu num ăr d e cetăţeanul turc, care are o firmă accident cu un braţ rupt, fără aînregistrare în Italia (AL 655 de turism în Satu Mare, se fi spitalizat. Noaptea trecută elMN), condus de croatul Boris îndrepta către Sibiu, pentru a s-a cazat la un hotel din Cluj.M atijevic, c a re c ircu la obţine vize de Germania. Asuprare g u la m e n ta r . V iteza celo r tre i au fo s t g ăs ite A.V.

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;Contabilitate: 19.73.07; Cultură,Eveniment. Politic 19.74.90. Social, ■ ■-Economic 19.75,07; Sport: 19,21.27; F~Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 i,Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; TIPARUL EXECUTAT LA W)Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

IUE CĂLIAN (redactor şef);VALÉR CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-maii:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19-74.18

CASA DE EDfTURĂ