PlanulIntroducere ……………………………………

I Aspecte privind calculul uzurii în scop fiscal și contabil………………………

1.1.Noțiuni privind uzura mijloacelor fixe………………………………………………

1.2.Metodele de calcul a uzurii în evidența contabilă………………………….

1.3.

II Particularități privind modul de evidență și calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale……………………..

2.1.Modalitatea de calculare a uzurii în scop fiscal……………

2.2.Registrul de evidență a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în scop fiscal și elementele componente ale acestuia……………………………..

2.3.Reflectarea cheltuielilor de reparație în scop fiscal………..

Închiere…………………………………………………..

Bibliografia

Anexe

1.1.No iuni privind uzura mijloacelor fixeț

Uzura mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii uzurabile a mijloacelor fixe

în decursul duratei de funcţionare utilă (DFU). 

Elementul rectificativ “uzura” este modalitatea de transferare asupra valorilor de intrebuintare

nou create a valorii mijloacelor fixe prin includerea in cheltuieli de exploatare. Aceasta afectare a

cheltuielilor de exploatare se realizeaza intr-o perioada de cel mult trei ani in diferite forme in

functie de interesele agentului economic: 

• integral la darea in folosinta a mijloacelor fixe catre locurile de productie sau de folosinta; 

• esalonat, pe parcursul celor trei ani de exploatare. Aceasta esalonare se poate concretiza in

diverse variate: 

• in cote egale o anumita perioada de timp; 

• o cota de o treime in fiecare an de exploatare; 

• jumatate din valoarea mijloacelor fixe la intrarea in patrimoniu si jumatate din valoarea de

inventar la iesirea din patrimoniu; 

• la sfarsitul perioadei de exploatare etc. 

Un aspect particular al determinarilor uzurilor il formeaza uzura sculelor, dispozitivelor si

verificatoarelor cu o destinatie speciala si a aparatelor de masura si control afectate proceselor de

serie cand uzura trebuie calculata si afectata cheltuielilor speciale, asupra cheltuielilor seriei

respective de produse, lucrari sau servicii. 

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe este rezultatul deprecierii sale, datorate uzurii fizice si

celei morale:

1. Uzura fizica a mijlocului fix reprezinta pierderea treptata a proprietatii lui tehnice de

exploatare, ca urmare a folosirii productive si a factorilor naturali. 

În afara deprecierii mijloacelor fixe, datorita uzurii fizice, acesta este supus si uzurii morale. 

Cauza generala a acestei uzuri este progresul tehnic care, de regula, este insotit de cresterea

productivitatii. Deci, se poate spune ca uzura morala nu poate fi evitata. În puterea

intreprinderilor sta capacitatea de a reduce efectele negative, pierderile datorate acestei uzuri.

2. Uzura morala consta in pierderea unei parti a pretului de achizitie al utilajului, a valorii lui,

ca urmare a scoaterii din functiune inainte de termenul prevazut in proiectul de fabricatie, adica

inainte de a fi amortizat complet. 

În literatura economica, uzura morala a mijloacelor fixe se mai numeste uzura involuntara. Ea ia

din acele pierderi de mijloace fixe “din motive care scapa controlului intreprinzatorului si care

nu are de a face cu hotararile sale curente; de exemplu, ca urmare a unei schimbari a valorilor pe

piata, a uzurii prin invechire sau prin simpla trecere a timpului”- (J.M. Keynes). În cea mai mare

parte, aceste pierderi involuntare se produc cu destula regularitate pentru a putea fi prevazute si

sunt, in general, incluse in pretul de cost al productiei prin cotele anuale de amortizare. Acestea

sunt sintetizate sub denumirea de “cost suplimentar”, adica surplusul uzurii scontate peste costul

de intrebuintare a mijlocului fix datorat uzurii normale. 

Prevenirea unora dintre pierderile sub forma de uzura morala se realizeaza prin practicarea

unor cote anuale de amortizare, care sa includa efectele uzurii fizice, ca si pe cele ale uzurii

morale a mijloacelor fixe. Ca urmare, s-a ajuns la constituirea unor fonduri de amortizare care

depasesc necesarul de sume pentru reparatii si inlocuiri, ceea ce inseamna ca se constituie fondul

de inlocuire cu catva timp inainte de uzura fizica a mijlocului fix.

Gradul de depreciere a mijloacelor fixe, ca stare a acestuia, la un moment dat, se masoara mai

intai prin coeficientul uzurii mijlocului fix (b n ) care se calculeaza ca raport intre uzura

mijlocului fix ( U k ) si stocul de mijloace fixe la preturile initiale de achizitie (K t ): 

Acest grad de depreciere se exprima si prin coeficientul starii fizice (b f ), ca raport intre

valoarea ramasa a mijlocului fix (K r ) si stocul de mijloc fix la valoarea initiala (K t ).

Cei doi indicatori reflecta starea mijlocului fix din punctul de vedere al expresiei lui banesti.

Pentru determinarea gradului de depreciere tehnica, a capacitatii functionale a mijlocului fix, se

folosesc o serie de metode analitice de evaluare a uzurii echipamentelor. În fond, orice politica

de retehnologizare a unei intreprinderi, a aparatului tehnic de productie nu poate fi conceputa

fara evaluari riguroase ale gradului de inzestrare tehnica, fara comparatii internationale in acest

domeniu.

Amortizarea poate fi analizata din 3 puncte de vedere : contabil (patrimonial), economic şi financiar:

Din punct de vedere contabil, amortizarea reprezintă micşorarea valorii unui element de activ ca urmare a deprecierii prin folosirea lui de către întreprindere într-un anumit interval de timp, învechirii, concurenţei, schimbării tehnicii sau a altor cauze. Pentru a îmbrăca forma de amortizare, această micşorare trebuie să prezinte un caracter ireversibil , ceea ce permite delimitarea ei de noţiunea de provizion. Amortizarea se deduce din valoarea de intrare a bunului pentru a calcula valoarea neta contabilă .

Din punct de vedere economic , amortizarea reprezinta o cheltuiala a exercitiului economico-

financiar, ce corespunde consumatiei unei parti din valoarea imobilizarilor. Amortizarea este

considerata ca fiind procesul de transfer sau de repartizare a imobilizarilor asupra cheltuielilor

exercitiului pe perioada economica de utilizare a activelor amortizabile. Amortizarea permite

integrarea în costurile de productie ale întreprinderii a cheltuielilor care reprezinta investitiile

necesare. 

Din punct de vedere financiar, amortizarea este o sursă de autofinanţare a capitalului

imobilizat care se constituie chiar şi în cazul în care întreprinderea nu realizează profit, prin

prelevarea asupra rezultatului. Amortizarea este, deci, o componentă esenţială a capacităţii de

autofinanţare (CAF) .

Conform Art.7 din Codul Fiscal noțiunea de mijloc fix -este orice imobilizare corporală, care

este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii,

pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare

mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;

Potrivit legislatiei din tara noastra, sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau

complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: are

o valoare mai mare decat limita stabilita prin lege, are o durata normala de utilizare mai mare de

un an. Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la

incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului lot, set sau corp. Costul de

achizitie sau de productie al mijloacelor fixe se include treptat in cheltuielile activitatii prin

procesul amortizarii, cu scopul masurarii corecte a rezultatelor activitatii. Amortizarea se

determina pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la

expirarea duratei utile de viata, tinand seama de conditiile specifice de utilizare a mijloacelor

fixe.

1.2.Metodele de calcul a uzurii în eviden a contabilăț

In R. Moldova in conformitate cu cerintele SNC16”Contabilitatea activelor materiale pe termen

lung” in teorie si practica contabila se recomanda urmatoarele Metode de calcul a uzurii:

-liniara

-in raport cu volumul productiei fabricate

-degresiva cu rata descrescatoare

-soldului degresiv(accelerata).

Metoda liniara-repartizarea uniforma a valorii uzurabile pe parcursul duratei de functionare

utila, adica uzura va fi aceeasi in fiecare an. Metoda amortizarii liniare este usor de utilizat, dar

este expusa criticilor. Diminuarea de valoare a unui bun nu este constanta pe tot parcursul vietii

sale. Aceasta metoda nu tine cont de scaderea capacitatii de productie, nici de cresterea in timp a

cheltuielilor de intretinere datorate uzurii.

Utilizarea regimului de amortizare liniara se aproba de consiliul de administratie al agentului

economic, respectiv de responsabilul cu gestiunea patrimoniului, la data punerii in functiune.

Uz.an.=VU/DFU

Uz.an.- uzura anuala

VU-valoarea uzurabila

DEU-durata de functionare utila

Metoda proportional volumului fabricat- se utilizeaza in cazul in care mijloacele fixe au o

anumita capacitate de productie si respective uzura anuala va depinde de Volumul productiei

fabricate in anul respective.

Deci se aplică în cazul în care la nivelul fiecărui mijloc fix se poate determina volumul de

activitate prestat. Exemplu, pentru mijloacele de transport auto, criteriul de amortizare este

volumul prestaţiilor exprimat în mii km echivalenţi; pentru aeronave în ore de zbor etc., iar

norma (rata) de amortizare se calculează ca raport între valoarea de intrare (valoare

amortizabilă) a mijlocului fix şi volumul de activitate stabilit a se realiza cu ajutorul lui.

Uzura lunara va fi determinate de Volumul efectiv al produselor fabricate sau serviciilor

prestate in luna de gestiune.Marimea uzurii accumulate va varia in raport cu modificarea

volumului productiei, iar valoarea de bilant se va micsora intocmai cu aceeasi suma pina ce se va

egala cu valoarea ramasa probabila.

Metoda degresiva cu rata descrescatoare(cumulativa)- aici uzura se determina prin

produsul unui coeficient si valoarea uzurabila. Acest coefficient se calculeaza pri raportul dintre

numarul de ani al duratei de functionare(in ordine descrescatoare)si suma anilor duratei de

functionare utila(nr. cumulative). Consta in practicarea unor amortizari mai mari in primii ani de

utilizare a bunului, asigurand astfel intreprinderii un avantaj fiscal prin amanarea de la

plata impozitului pe profit. Anuitatile scad pe masura trecerii timpului, deoarece in calcule se

aplica:

Fie o rata degresiva care se aplica in fiecare un la o baza fixa (valoare de intrare);

Fie o rata constanta la o baza de calcul degresiva (valoare neta contabila).

Metoda soldului degresiv- conform acestei metode, suma uzurii mijloacelor fixe se

calculeaza in baza normei de uzura prevazuta de metoda liniara, majorata nu mai mult de 2 ori.

Ultimile doua metode de calculare a uzurii stimuleaza dezvoltarea progresului tehnico-

stiintific , deoarece intreprinderea are posibilitate in primiiani sa deconteze cea mai mare parte a

valorii uzurabile. Prin urmare, in cazul cind e necesara scoaterea din uz a masinilor, utilajelor

sub influenta pietei, piederile din cauza uzurii necalculatevor fi minime.Utilizarea metodelor

accelerate are avantaj in intreprindere sa introduca fara pierderi mari noi tehnologii, noi masini si

utilaje,sa reduca costul produselor fabricate, respective sa micsoreze pretul de vinzare sis a

devina competitive.

2.1.Modalitatea de calculare a uzurii în scop fiscal

Calcularea uzurii.

Mijloacele fixe supuse uzurii în scopuri fiscale au o durată de utilizare limitată , stabilită de

prevederile Catalogului.Din această cauză costurile acestor bunuri trebuie repartizate sub forma

cheltuielilor pe parcursul anilor în care acestea sînt utilizate.

Procedeul de repartizare a costurilor serviciilor proprietății uzurabile pe care acesta le oferă pe

parcursul duratei sale economice de funcționare este numit uzură potrivit legislației fiscal.

Astfel spus, cheltuielile aferente achiziționării ,producerii, construirii,asamblării,instalării sau

înbunătățirii mijloacelor fixe uzurabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea

uzurii potrivit prevederilor legislației fiscal.

În cazul uzurii fiscal baza de calcul este valoarea fiscală a mijloacelor fixe.Trebuie rețnut faptul,

că în cazul unui mijloc fix uzura fiscală nu poate fi identică cu cea contabilă.Uzura fiscal are ca

efect diminuarea rezultatului fiscal.

Conform alin.(5) art.26 din Codul fiscal, mărimea uzurii mijloacelor fixe ce urmează a fi dedusă

se determină prin înmulţirea bazei valorice a mijloacelor fixe, la finele perioadei de gestiune, ce

se raportează la o anumită categorie de proprietate, cu norma de uzură respectivă:

Uf = Bf x Nu,

100

  unde: Uf - uzura calculata în scopuri fiscale;

    Bf - baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune;

    Nu - norma uzurii categoriei respective a proprietăţii.

Ordinea de evidență și calculare a uzurii stabilită de legislația fiscal este urmatoarea:

a)pentru proprietatea raportată la categoria I –uzura se calculează prin aplicarea normei de uzură

la baza valorică a mijlocului fix la file perioadei de gestiune (pentru fiecare obiect).

b)pentru proprietatea raportată la categoria II-uzura de calculează prin aplicarea normai de uzură

la baza valorică a categoriei respective la finele perioadei de gestiune.

c)pentru proprietatea ce reprezintă investiții efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unui

contract de leasing operațional ,locațiune,concesiune,arendă,uzura se calculeaza in modul stabilit

pentru categoria de proprietate la care se atribuie mmijloacele fixe respective.

Conform principiilor contabile general acceptate,metodele fiscal de calculare a uzurii nu pot fi

aplicate și în rapoartele financiare,deoarece perioadele de recuperare utilizate sînt mai scurte

decît duratele estimate de funcționare ale mijloacelor fixe.

Uzura în scopuri fiscale se calculează pentru perioada fiscal deplină ,indiferent de perioada de

putere în funcțiune și utilizare în activitatea de antreprenoriat a mijlocului fix.

În sens fiscal se utilizează o singură metodă de calculare a uzurii,care este obligatorie aplicării

pentru toți contribuabilii.Ea face parte din metodele regressive de calculare a uzurii și este

recunoscută sub denumirea de metoda cotelor constante.

Caracteristic metodelor regressive,la aplicarea metodei cotelor constant uzura are valoarea cea

mai mare în primul an de funcționare și apoi descrește în fiecare an,avînd drept rezultat cheltuieli

mai mari în primii ani ai duratei de funcționare a bunului.Deci,prin aplicarea acesteai metode

uzura anuală este calculată prin aplicarea unei cote fixe asupra valorii rămase supuse uzurii.

Exemplu. Programul de calculare a uzurii prin această metodă,în baza unui obiect atribuit la

categoria de proprietate V,se prezintă astfel:

Program de calcul a uzurii,metoda cotelor constante

Baza valor. la încep.perioadei

Uzura anuală Suma uzurii acumulată

Baza valir.la sfîrșitu perioadei

Data procurării-luna septembrie

9000

Anul 1 9000 2700 (9000*30%) 2700 6300Anul 2 6300 1890 (6300*30%) 4590 4410Anul 3 4410 1323 (4410*30%) 5913 3087Anul 4 3087 926 (3087*30%) 6839 2161

Anul 5 2161 2161 9000 0

Pe baza acestui calcul observ că această cotă procentuală se aplică întotdeauna asupra bazei

valorice la sfîrșitul perioadei.În plus ,valoarea uzurii este cea mai mare în primul an și apoi

descrește în fiecare an.În sfîrșit baza valorică la începutul anului se limitează la suma necesară a

valorii restante ce urmează a fi deduse.

Scopul urmărit al acestei metode este de a stimula întreprinderile să investească în proprietăți

noi,permițîndu-le să recumereze mai rapid costul acestor active,pornind de la ipoteza,că

mijloacele fixe aduc avantaje economice mai mari în primii ani de funcționare decît în ultimii

ani.

Valoarea mijloacelor fixe.

După cum am spus,unul din factorii ce influențează calculul uzurii este valoarea mij.fixe

procurate sau create cu forțe proprii.După cum îmi amintesc ,că în sens fiscal mij.fixe prezintă

următoarele caracteristici:

a) Au o durată de utilizare mai mare de un an

b) Sînt folosite în activitatea de întreprinzător

c) Sînt reflectate la bilanțul contabil al contribuabilului

d) Valoarea depășește suma de 3000 lei

Asigurîndu-mă ,că mij.fixe noi achiziționate corespund creteriilor stabilite urmează să determin

valoarea acestora,conform prevederilor art.27al(1) din Codul fiscal.

Astfel,valoarea mij.fixe nou-procurate se compune din prețul lor de procurare,precum și din toate

cheltuielile aferente procurării lor,inclusiv cheltuielile de transportare,asamblare și

asigurare,dobînzile plătite sau calculate pînă la punerea obiectului în exploatare.

Valoarea mij.fixe aferente proprietății create cu forțe proprii include toate cheltuielile și plata

dobînzilor aferente acestor mijloace pentru întreaga perioadă de pînă la punerea lor în

exploatare,impozitele și taxele,cu excepția taxei pe valoarea adăugată,achitate sau care urmează a

fi achitate de către subiecții impozabili,înregistrați ca subiecți privind TVA.

În afara mij.fixe procurate sau create cu forțe proprii mai sînt cunoscute și alte situații stabilite de

legislația fiscală privind achizițiile de mij.fixe,cărora se atribuie reguli distincte de determinare a

valorii lor.

Acestea sînt:

Invrstițiile aferente în mij.fixe care fac obiectul unui contract de leasing

Proprietatea pe care se calculează uzura sînt considerate investițiile efectuate în mij.fixe care fac

obiectul unui contract de leasing operațional,locațiune,concesiune,arendă.Valoarea acestei

proprietăți constitue excedentul cheltuielilor ce țin de reparație,întreținere,îmbunătățire și altele

asemenea ,în privința mij.fixe de reparație asupra cheltuielilor menționate ,permise spre

deducere în limita stabilită de legislația fiscală.

Prevederea specială se referă la deducerea cheltuielilot de reparație pentru mij.fixe menționate în

limita de 15% din suma calculată a arendei suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Valoarea respectivă se determină la sfîrșitul perioadei fiscale pentru fiecare obiect aparte

corespunzător contractului de leasing operațional,locațiune,concesiune,arendă după formula:

VP=Schelt-Slim

unde:VP-valoarea proprietății rezultată din investițiile efectuate în mij.fixe care fac obiectul unui

contract de leasing operațional,locațiune,concesiune,arendă.

Schelt-suma totală a cheltuielilor ce țin de reparație,întreținere,îmbunătățire și altele

asemenea ,în privința mij.fix care fac obiectul unui contract de leasing

operațional,locațiune,concesiune,arendă.

Slim-suma cheltuielilor de reparație ,întreținere,îmbunătățire și altele asemenea,în privința

mij.fixe care fac obiectul unui contract de leasing operațional, locațiune, concesiune, arendă,

permise pentru deducere în mărimea a 15% din suma calculată a arendei.

Pentru această proprietate uzura se calculează pe întreaga perioadă în care bunul arendat se află

în folosința locatorului și se utilizează în activitatea de întreprinzător al acestuia.În cazul

reîntoarcerii bunului arendat,în registru se indică ieșirea acestuia la o valoare echivalentă cu

baza valorică ajustată.

Mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing financiar.

Din punct de vedere fiscal,în cazul leasingului financiar,locatarul este tratat ca proprietar al

mij.fixe primite în leasing la valoarea contractuală.

Autoturismele

În funcție de valoarea de procurare a autoturismelor,se recunoaște drept proprietate pe care se

calculează uzura numai în cazul cînd valoarea autoturismelor este de pînă la 200000 lei.În cazul

cînd valoarea autoturismului depășește plafonul stabilit ,valoarea de procurare al acestuia se va

considera 200000 lei

Această restricție nu se atribuie autoturismelor utilizate în calitate de mij.fixe în activitatea de

bază,care reprezintă prestare de servicii,a căror uzură constitue parte componentă a prețului de

cost al vînzărilor.

Mij.fixe reintrate de la conservare

Mij.fixe reincluse după conservare se evaluează la mărimea bazei valorice ajustate determinată la

momentul conservării.

Mij.fixe reintrate după ieșirea forțată.

Valoarea de intrare a mij.fixe după ieșirea foțată va fi egală cu baza valorică ajustată a

proprietății înlocuite.

Baza valorica a mijloacelor fixe..

În uzul legislației fiscal se regăsește o noțiune caracteristică numai pentru evidența fiscal a

mijloacelor fixe numită bază valorică a mijloacelor fixe.

1. Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune.

2. Baza valorică ajustată

3. Baza valorică a mij.fixe la finele perioadei de gestiune.

1.Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune.

Baza valorică a mij.fixe la începutul perioadei de gestiune reprezintă valoarea mij.fixe la

începutul acestei perioade înregistrate pe categoriile de proprietate respective.Ea se determină ca

diferența dintre baza valorică a mij.fixe la sfîrșitul perioadei de gestiune precedente și suma

uzurii calculate a perioadei respective.

Bî = Bf - Uf

    unde: Bî - baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune;

Bf -  baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune precedente;

    Uf - uzura calculată a perioadei de gestiune precedente, conform prevederilor prezentului

Regulament;

2.Baza valorică ajustată

Baza valorică ajustată a mij.fixe reprezintă o valoare utilizată în scopuri fiscal,determinată prin

calcul în modul stabilit de pe p.88 al Catalogului.

Astfel,baza valorică ajustată a mij.fixe se determină în modul următor:

a)baza valorică ajustată a mij.fixe raportate la categoria I de proprietate-la începutul perioadei de

gestiune;

b)pentru mij.fixe raportate la categoriile II-V de proprietate;

-baza valorică ajustată a unui obiect –prin calcul,reieșind din ponderea procentuală a valorii de

bilanț a obiectului respectiv în suma totala a valorii de bilanț aferantă obiectelor atribuite la

categoria respectivă.

- baza valorică ajustată a unui grup de obiecte –prin calcul ,reieșind din ponderea procentuală a

valorii de bilanț a grupului de obiecte în suma totală a valorii de bilanț aferentă obiectelor

atribuite la categoria respectivă.

3.Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune

Ea se determină ca baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune, majorată

cu valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate şi/sau create cu forţe proprii, ajustată cu

suma corectărilor şi micşorată cu suma de la comercializarea lor, micşorată cu valoarea rămasă a

autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la valoarea cu care acesta a fost inclus în

categoria respectivă (în cazul înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu

valoarea stabilită la lit. b) alin. (9) art. 26 din Codul fiscal), micşorată cu baza valorică ajustată a

mijlocului fix înstrăinat în formă de donaţie, transmitere gratuită, cu baza valorică ajustată a

mijlocului  fix în cazul ieşirii forţate sau lichidării lor în cazul uzurii incomplete.

       Suma corectărilor cu care se ajustează baza valorică a mijloacelor fixe pe fiecare categorie

de proprietate se compune din:

    a) suma depăşirii cheltuielilor suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii

faţă de norma stabilită în art.27 alin. (8) şi (9) din Codul fiscal din baza valorică a categoriei

respective de proprietate la începutul perioadei de gestiune;

    b) suma taxei pe valoarea adăugată ce urmează a fi trecuta în cont în conformitate cu

prevederile Codului fiscal, calculată din valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate, care

sînt trecute în contabilitate cu taxa pe valoarea adăugată;

    c) suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe, în  cazul trecerii lor la pierderi în

evidenţa contabilă, în legătură cu uzura totală.

Respectiv calcularea bazei valorice a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune se determină

în modul următor:

Bf = Bî + Sintr + Sc - Sieşir

   unde: Bî - baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune;

   Sintr - suma intrărilor reprezintă valoarea de intrare a mijloacelor fixe nou-procurate sau

create cu forţe proprii, baza valorică a mijloacelor fixe reintrate după ieşirea forţată, precum şi

baza valorică a mijloacelor fixe reincluse după conservare şi alte intrări;

    Sc - suma corectărilor reprezintă diferenţa dintre suma depăşirii limitei stabilite privind

cheltuielile pentru reparaţia proprietăţii şi suma taxei pe valoarea adăugată, ce urmează a fi

trecută în cont, precum şi suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe;

    Sieşir - suma ieşirilor reprezintă suma de la comercializarea mijloacelor fixe, în cazul

înstrăinării autoturismului inclus în categoria de proprietate cu valoarea stabilită la lit. b) alin. (9)

art. 26 din Codul fiscal – valoarea restantă a autoturismului înstrăinat, determinată pornind de la

valoarea cu care acesta a fost inclus în categoria respectivă,, în cazul donaţiei, ieşirii forţate,

conservării, lichidării şi altor ieşiri a mijloacelor fixe - baza valorică ajustată a lor.

  Exemplul 1.  Baza valorică a strungului la începutul perioadei de gestiune constituie 5000 lei şi

se raportează la categoria de proprietate V pentru care norma de uzură constituie 30%.

    Pentru a calcula uzura se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de

proprietate şi a uzurii acestora în scopuri fiscale.

Tabelul nr (în lei)

Perioada de gestiune

Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune

Suma intrărilor

Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune

Uzura calculată Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul următoarei perioade de gestiune

1 2 3 4 (2+3) 5 (4x30%) 6 (4-5)Primul an 5 000 - 5 000 5 000x30% = 1 500 3 500Al doilea an 3 500 - 3 500 3 500x30% = 1 050 2 450Al treilea an 2 450 - 2 450 2 450 -”

    Se stabileşte următorul mod de calculare a uzurii proprietăţii:

a) pentru proprietatea raportată la categoria I - uzura se calculează prin aplicarea normei uzurii la

baza valorică a mijlocului fix la finele perioadei de gestiune (pentru fiecare obiect);

    b) pentru proprietatea raportată la categoriile  II-V - uzura se calculează prin  aplicarea normei

uzurii la baza valorică a categoriei respective la finele perioadei de gestiune.

    În scopul evidenţei mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi calculării uzurii acestora în

scopuri fiscale se utilizează un formular unic, anexa nr. 1 la prezentul Regulament.

    Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora în

scopuri fiscale se completează în modul următor:

    rubrica 1 "Categoria de proprietate şi norma uzurii" - categoriile de proprietate stabilite în art.

26 alin (8) din Codul fiscal;

    rubrica 2 "Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune (Bi)" - baza

valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune raportată la categoria respectivă de

proprietate se determină ca diferenţa dintre baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de

gestiune precedente şi suma uzurii calculate pentru perioada de gestiune precedentă;

    rubrica 3 "Mijloace fixe procurare" - suma aferentă mijloacelor fixe procurate;

    rubrica 4 "Mijloace fixe create cu forţe proprii" - suma aferentă mijloacelor fixe create cu forţe

proprii;

    rubrica 5 "Reintrarea după ieşirea forţată" - baza valorică ajustată a mijloacelor fixe reintrate

după ieşirea forţată;

    rubrica 6 "Din conservare" - baza valorică a mijloacelor fixe intrate după conservare;

    rubrica 7 "Alte intrări" - valoarea altor intrări a mijloacelor fixe (sau alte sume) care nu au fost

reflectate în rubrica 3 - 6;

    rubrica 8 "Total" - totalul rubricilor 3 - 7;

    rubrica 9 "Depăşirea limitei cheltuielilor pentru reparaţie (Sd)" - suma depăşirii cheltuielilor

suportate pe parcursul anului fiscal pentru reparaţia proprietăţii conform normei stabilite la art.

27 alin. (8) din Codul fiscal din baza valorică a categoriei respective de proprietate la începutul

perioadei de gestiune;

    rubrica 10 "Suma taxei pe valoarea adăugată Stva" - suma taxei pe valoarea adăugată ce

urmează a fi trecută în cont în conformitate cu prevederile Codului fiscal, calculată din valoarea

de bilanţ a mijloacelor fixe comercializate, la care suma TVA a fost inclusă în valoarea de intrare

a mijlocului fix;

    rubrica 11 "Suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe în cazul trecerilor la pierderi, în

evidenţa contabilă în legătură cu uzura totală (Svr)" - în cazul trecerii mijloacelor fixe la pierderi,

în evidenţa contabilă în legătură cu uzura totală, baza valorică a categoriei de proprietate

respective se diminuează cu suma valorii restante presupuse a mijloacelor fixe respective

(prevederile art. 27 alin. (10) lit. b) din Codul fiscal)(Svr);

    rubrica 12 "Alte corectări" - suma altor corectări prevăzute de legislaţia în vigoare;

    rubrica 13 "Total" - din suma indicată la rubrica 9 se scade suma indicată la rubrica 10 şi suma

indicată la rubrica 11;

    rubrica 14 "Comercializare" - suma de la comercializarea mijloacelor fixe;

    rubrica 15 "Donaţie sau transmitere gratuită" - baza valorică a mijloacelor fixe donate sau

transmise gratuit;

    rubrica 16 "Ieşire forţată" - baza valorică a mijloacelor fixe ieşite forţat;

    rubrica 17 "Conservare" - baza valorică a mijloacelor fixe conservate;

    rubrica 18 "Alte ieşiri" - baza valorică a mijloacelor fixe ieşite în alt mod;

    rubrica 19 "Lichidare" - baza valorică a mijloacelor fixe lichidate;

    rubrica 20 "Total" - totalul rubricilor 14 - 19;

    rubrica 21 "Baza valorică a mijloacelor fixe la finele perioadei de gestiune (Bf)" - se

determină ca suma rubricii 2 Ă rubrica 8 Ă rubrica 13 - rubrica 20;

    rubrica 22 "Uzura calculată (Uf)" - suma uzurii se determină prin înmulţirea bazei valorice

a  mijloacelor  fixe, la finele perioadei de gestiune (rubrica 21), cu norma de uzură aferentă

categoriei de proprietate respective;

    rubrica 23 "Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune următoare" -

din suma indicată la rubrica 21 se scade suma indicată la rubrica 22.

    La completarea registrului în cauză trebuie sa fie reflectată nu numai baza valorică a

mijloacelor fixe inclusă în categoria respectivă de proprietate II - V, dar şi numărul obiectelor.

Numărul obiectelor de mijloace fixe se indică prin fracţie.

    La reflectarea în registru a proprietăţii ce reprezintă investiţii efectuate în mijloacele fixe care

fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune şi arendă se va lua în

considerare excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, întreţinere, îmbunătăţire şi altele

asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre

deducere în anul fiscal, conform modului stabilit la alin.(9) art. 27 din Codul fiscal şi prin fracţie

se va indica numărul obiectelor.

    Spre exemplu, în categoria III de proprietate au fost incluse 13 obiecte de mijloace fixe cu

valoarea de intrare totală de 47 000 lei. În rubrica 3 "Intrări" a registrului se va reflecta -

47000/13.

    Exemplul 2. Baza valorică a mijloacelor fixe ale întreprinderii la începutul perioadei de

gestiune constituie 2 202 000 lei şi se raportează la categoriile de proprietate după cum urmează:

Tabelul nr. 2(în lei)

Mijloace fixe exploatate

Categoria de proprietate

Baza valorică a mijloacelor fixe la începutul perioadei de gestiune

Clădire administrativă

I 1 300 000

Clădirea depozitului I 40 000

Drum (10 km) I 650 0008 obiecte IV 72 000/86 obiecte V 140 000/6Total   2 202 000

    În perioada de gestiune întreprinderea a efectuat următoarele procurări:  instrumente pentru

măsurarea intensităţii curentului electric (cod. 903091900) cu valoarea de intrare - 5 000 lei

(categoria de proprietate IV), dispozitiv de laborator (cod. 841919000) cu valoarea de intrare -

135 000 lei (categoria de proprietate IV) şi utilaj cu valoarea de intrare - 87 000 lei (categoria de

proprietate V).

    În perioada de gestiune s-a efectuat reparaţia clădirii depozitului (categoria de proprietate I) în

sumă de 7 600 lei şi reparaţia strungului (categoria de proprietate V) în sumă de 5 000 lei. În

evidenţa contabilă suma reparaţiei a fost trecută la cheltuielile perioadei. În scopuri fiscale,

pentru a determina suma cheltuielilor privind reparaţia permisă spre deducere, se înmulţeşte baza

valorică a categoriei respective la începutul perioadei de gestiune cu 15% (admitem că norma

respectivă era în vigoare pentru perioada declarată utilizată în exemplu). Astfel, normele privind

deducerea cheltuielilor de reparaţie calculate sînt următoarele: pentru clădirea depozitului 6 000

lei (40 000 x 15% :100%) şi pentru strung 21 000 lei (140 000 x 15% :100%). Prin urmare, suma

depăşirii limitei cheltuielilor de reparaţie aferente clădirii depozitului constituie 1 600 lei (7600 -

6000) şi se trece la majorarea bazei valorice a categoriei respective (se majorează baza valorică a

clădirii depozitului). În ceea ce priveşte reparaţia strungului nu s-a stabilit depăşirea limitei (5

000 - 21 000) şi baza valorică a categoriei respective nu se majorează.

       În aceeaşi perioadă de gestiune a fost vîndut un calculator (categoria de proprietate V) contra

sumei de 7 800 lei, fără TVA. Suma respectivă se reflectă la micşorarea bazei valorice a

categoriei de proprietate respective.

    Pentru a calcula uzura mijloacelor fixe şi a determina rezultatul din vînzarea acestora în

scopuri fiscale se completează Registrul de evidenţă a mijloacelor fixe  pe categorii de

proprietate şi a uzurii acestora în scopuri fiscale pentru perioada de gestiune.

2.2.Registrul de evidență a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate în scop fiscal și

elementele componente ale acestuia.

În scopul evidenței mij.fixe pe categorii de proprietate și calculării uzuriiacestora în scopuri

fiscale se utilizează un formular unic tipizat.Complectarea Registrului de evidență a mij.fixe pe

categorii de proprietate și a uzurii avestora în scopuri fiscale(in continuare Registru) are loc

conform normelor enunțate de Regulament.

Registrul conține 8 compartimente de bază:

Categoria de proprietate și norma uzurii;

Baza valorică a mij.fixe la începutul perioadei de gestiune;

Suma intrărilor;

Suma corectărilor;

Suma ieșirilor;

Baza valorică a mij.fixe la finele perioadei de gestiune;

Uzura calculată;

Baza valorică a mij.fixe la începutul următoarei perioade de gestiune;

Observ,că aceste compartimente ale Registrului însumează prevederile legislației