PROIECT DISCIPLINA:

UTILAJE SI INSTALATII IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

PROFESOR: DONCA GHEORGHE

ECHIPA DE PREZENTARE:

Maduta Ioana TeodoraPeres DenisaBalaj TeodoraBordea TeodoraTatar JoltMinea Mara Nanette

Utilaje tehnologice specifice unitatilor cu ferme zootehnice________________

5.1. INTRODUCERE

Mecanizarea lucrarilor in cadrul fermelor si complexelor zootehnice este conditionata de:

- sitemul de crestere , - specia de animale , - categoria de animale , - scopul urmarit,- sistemul de intretinere, etc.

Fermele zootehnice se pot clasifica dupa mai multe criterii: dupa scopul urmarit in ferme: - de productie - de selectie; dupa topul biologic in ferme de: - porcine, - bovine,

- pasari, - ovine, - iepuri , etc. ,

dupa categoria de animale in ferme pentru: - lapte , - carne, - oua, - lana, - pielicele, etc. , dupa modul de intretinere in ferme cu - stabulatie fixa / nelegata,

- la pasune, etc.

Principalele procese de productie care se cer mecanizate sunt: - pregatirea hranei, - intretinerea animalelor, - recoltarea produselor animaliere cu procesele auxiliare aferernte Ele sunt prezentate in figura : 5.1.

Figura 5.1. procesele dintr-un complex zootehnic

5.2. MASINI SI INSTALATII PENTRU PREGATIREA HRANEI IN ZOOTEHNIE

In cazul in care nutreturile de baza se gasesc in ferma, prelucrarea acestora se realizeaza in sectii speciale pentru pregatirea hranei ( bucaterii furajere). Acesta este cazul fermelor de taurine si ovine care folosesc ca nutreturi de baza fibroasele si grosierele obtinute de la fermele cu profil vegetal ale intreprinderii respective. Tot in ferme se pregatesc amestecurile semilichide, formate din nutreturi combinate si apa, sau amestecurile furajere pe baza de resturi culinare destinate procinelor.

Un nutret de buna calitate si complet , se poate obtine in bucatarii furajere dotate cu utilaje complexe, care prin prelucrarea componentelor furejere realizeaza un amestec furajer din toate componentele ratiei, sau majoritatea acestora.

Bucatariile furajele sunt prevazute cu mai multe linii tehnologice care prelucreaza intreaga gama de nutreturi in functie de ratie si graficul de furajare, in felul acesta , se asigura o capacitate de lucru ridicata si o reducere substantiala a fortei de munca.

Bucatariile furajere pentru rumegatoare cuprind urmatoarele linii tehnologice: linia de prelucrare a fibroaselor si grosierelor, linia de prelucrare a radacinoaselor si tuberculiferelor, linia de prelucrare a concentratelor , linia de preparare a melasei, saramurii sau a drojdiei furajere lichide.

Schema tehnologica a unei bucatarii furajere pentru ovine este indicata in figura 5.2. instalatia cuprinde patru linii tehnologice pentru prelucrarea nutreturilor de baza: -concentrate,- fibroase si grosiere,- radacinoase si melasa, - prepararea amestecului furajer (linia finala).

I -linia prelucrare a ciocanelilor de porumb; 1- zdrobitor cu buncar pentru stiuleti si ciocalai de porumb; 2- transportor elicoidal; 3,8 – elevatoare cu cupe; 4,6 – buncare; 5-moara cu ciocane; 7- dozator gravimetric; 9-amestecator de fainuri; 10- buncar cu extractor ; 11-balanta;II – linia de prelucrare a fibroaselor; 1-tocatori de fibroase; 2- moara cu ciocane pentru fibroase; 3- dozator pentru fibroase;III- linia de prelucrare a radacinoaselor;

1,2- tocatori de radacinoase;IV- linia de pregatire a melasei: 1-rezervor de melasa; 2- pompa cu roti dintate; 3-amestecator de melasa;V-linia de preparare a amestecului furajer (linia finala): 1-amestecator cu palete; 2-transpotor incarcator; 3- transpotor amesstecator; 4-remorca tehnologica.

In cazul in care nutreturile concentrate se prezinta sub forma de stiuleti acestia sunt mai intai maruntiti cu ajutorul unui zdrobitor,duapa care cu ajutorul unei mori cu ciocane se obtine faina respectiva. Daca aceste nutreturi sunt sub forma de cereala boabe, acestea sunt mai intai deverdsata in sorbul elevatorului cu cupe. Preluarea concentratelor consta in macinare , dozare si amestecare in vederea preparaarii unui amestec format din fainuri de cereale si de tip concentrat proteino-vitamino-mineral (PVM).

La nutreturile fibroase , grosiere si radacinoase , operatia principala o constitue maruntirea (tocarea sau macinarea), in continuare are loc o dozare volumetrica.prelucrarea melasei se reduce in acesta schema la o dilutie cu apa urmate de omogenizare si o dozare volumetrica.

Pentru formarea amestecului furajer (linia finala) sunt prezentate doua variante: cu amestecator cu palete( in cazul functionarii in sarje) si cu transportor elicoidal( cand se lucraza flux continuu), in ultimul caz , odata cu transportul se executa si amestecarea componentelor.

In cazul in care se lucraza in flux continuu , amestecul de concentrate se depoziteaza in buncarul cu extractor. Schema tehnologica , prezentata, permite prelucrarea unei game variate de nutreturi, realizarea unor amestecuri complete pentru rumegatoare , in care componentele pot intra in proportii diferite conform prescriptiilor din retete.

O eficienta mai ridicata a grosierelor si mai ales a paielor se obtine in cazul in care acestea sunt supuse si unei prelucrari termochimice.

5.2.1. Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate In functie de starea in care se livreaza nutreturile combinate, faina sau

granule, difera si tehnologia de fabricatie. Principalele operatii in cadrul acestei tehnologii sunt:

receptia si depozitarea materiilor prime, pregatirea pentru fabricatie, fabricatia, ambalarea, depozitarea si livrarea.

Corspunzator acestor operatii de baza principalele compartimente ale unei fabrici de nutreturi combinate sunt :

sectorul de receptie materii prime, silozul, magazia de fainuri industriale, corpul de fabricatie , magazia de produse finite.

Silozul asigura dpepozitarea materiilor prime de baza-cereale boabe, din randul carora ponderea cea miamare o detine porumbul.

Corpul de frabricatie , in care se gaseste instalatia de producere a nutreturilor combinate, este prevazut cu urmatoarele sectii: microsiloz, curatatorie-macinis, dozare-omogenizare, integrat faza lichide, granulare-insacuire si livrare in vrac.

Dupa cerealele boabe care detin ponderea cea mai mare in nutretul combinat (pana la 70%urmeaza fainurile industriale provenite din sroturile de soia si floarea –soarelui cu o pondere de 10-15%. In grupa urmatoare de materii prime intra fanonurile proteice formate din faina de carne, de peste, de oase, etc. , care participa in proportie de 0,5-2%.

Substantele minerale , vitaminele,aminoacizii,antibioticele si antioxidantii se primesc sub forma unui amestec ce poarta denumirea de premixuri si au retelele de nutreturi combinate o pondere de circa 1%.

Cerealele boabe sunt aduse de la siloz si introduse in buncarele micro-silozuri cu ajutorul transportatoarelor cu lant pentru cereale. Fainurile industriale si de P.V.M. sunt aduse in saci si depozitate fie in buncarele microsilozului , fie in buncare speciale.

Pregatirea pentru fabricatie consta in macinarea cerealelor boabe, transportul si depozitarea in cantitatile necesare a acestora, impreuna cu fainurile industriale, si a celorde tip P.V.M. , in sectia dozare-omogenizare

Pentru granulare nutreturile combinate sub forma de faina se introduc intr-un amestecator special (de faze lichide) unde sunt amestecate , prin pulverizare, cu fazele lichide( untura, ulei de floarea soarelui, lecitina, colina, etc.) dupa care sunt supuse unei noi amestecari , inainte de granulare, acest amestec trece printr-un separator electromagnetic care retine impuritatile feromagnetice.

La evacuare a din granulator, granulele au o temperatura ridicata. Pentru pastrare in buna conditii granulele trebuie racite. In functie de destinatie , acestea pot fi zdrobite, in care caz, sparturile mici sunt separate cu ajutorul unei site vibratoare si recirculante.

Nutreturile combinate sub forma de de faina , sau granule, sunt depozitate in buncare speciale, sau sunt depozitate in saci, putandu-se livra beneficiarilor, fie pe calea ferata, fie cu mijloace auto.

Fazele lichide se dozeaza volumetric in cantitatile stabilite de retete cu ajutorul regulatoarelor de debit, dupa care sunt amestecate si omogenizate, cu ajutorul unui dispozitiv de pulverizare. Acest amestec este extras din vasul gradat si pulverizat in amestecator de faze lichide unde, concomitent, se introduce si nutretul combinat sub forma de faina.

Corpul de frabricatie este prevazut, in plus , cu o instalatie de desprafuire formata din ventilatoare centrifugate, cicloane pentru decantare si desprafuire , cu guri de captare a prafului in toate punctele unde se fac manipulari de furaje.

In general , aceste instalatii asigura capacitati de lucru riicate 25-30 t/h, dispun de un inalt grad de mecanizare si automatizare a operatiunilor tehnologice si snut conduse de la un pupitru central prevazut cu tablou sinoptic pe care se poate urmari intregul proces de fabricatie.

5.2.2. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi, obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor.

Aceste tehnologii au captat o larga raspandire la prelucrarea lucernei . prin

deshidratarea si brichetarea acesteia de pe aceasi suprafata se obtin in medie 1,6 ori mai multe proteine, de 3,5 ori mai multi hidrati de carbon si de 10-12 ori mai mult caroten, in comparatie cu pregatirea prin metode traditionale. Deshidratarea artificiala se mai aplica la porumbul siloz, sfecla furajerea, cartofi etc.

Lucerna recoltata si tocata cu combina este adusa cu camioanele sau remorcile si descarcare in bena alimentatorului –dozator. Acesta este prevazut cu transportor cu rachete , actionat prin intermediul unui variator de turatie ce permite regularea debitului de furaj in functie de capacitatea uscatorului. Pentru o uscare mai rapida, tocatura de lucerna este defibrata inainte de a intra in uscator.

Uscatorul de tip rotativ, cu trei tambure concentrice, astfel ca traseul parcurs de furaj si de catre agentul termic (gaze de ardere si aer) este de circa trei ori lungimea tamburului.

Brichetarea tocaturii de lucerna se realizeaza cu prese cu matrita plata, fixa si cap cu role mobile. Pentru pastrare, brichetele sunt racite. Capacitatea de lucru a unei linii este de 1,5 t/h. O statie de deshidratare de furaje verzi este prevazuta cu 2-6 linii tehnologice.

Dezavantajul principal al acestor instalatii este consumul ridicat de combustibil lichid sau gazos necesar la uscare si de energie electrica necesara la brichetare

5.2.3. UTILAJE SI INSTALATII PENTRU CURATIREA NUTRETURILOR

Nutreturile aduse in sectia de prelucrare (bucatarie furajera ,respectiv cea de curatatorie-macinis a FNC-ului) contin o serie de impuritati: corpuri metalice, pietre, resturi de sol, etc.).

In nutreturile fibroase , gorsiere si cele concentrate se gasesc, de obicei, diverse impuritati metalice: suruburi, zale de lant, bucati de sarma, cuie, etc.

Prezenta corpurilor metalice in nutretul supus prelucrarii poate duce la deteriorarea utilajelor, provocarea exploziilor si incendiilor. Ajunse in nutretul prelucrat destinat furajarii animalelor acestea pot produce imbolnavirea sau moartea acestora. Eliminarea corpurilor metalice din nutret se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale cu magneti permanenti sau electromagneti

Separarea corpurilor feroase din nutreturi se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale sub forma de planuri inclinate sau tambure cu magneti permanenti sau electromagneti. Acest lucru este posibil deoarece magnetizarea nutreturilor este neglijabila in raport cu cea a impuritatilor feromagnetice.

Capacitactea de separare a campului magnetic este direct proportionala cu densitatea liniilor de forta si invers proportionala cu grosimea si viteza stratului de nutret

Sistemele plane de separare a impuritatilor feromagnetice sunt ralizate cu magneti permanenti sub forma de potcoave sau placi, montate intr-un cadru dispus sub un unghi fata de planul orizontal. Asezate una langa alta, astfel ca polii de acelasi fel sa fe alaturati, aceste elementa dau nastere unei bare magnetice.

Dispozitivul de magneti permanenti se dipune sub unghi de 27-35o in cazul cerealelor boabe si de 50-55o in cazul fainurilor . barele magnetice sunt asfel orientate incat polul nord sa ia primul cantact cu nutretul.

Eficienta separarii se mareste prin folosirea mai multor suprafete magnetice, in acest sens se folosesc doua sisteme: cu dispozitive magnetice succesiv dispuse in cascada ( figura 5.3.) si cu dispozitive magnetice suprapuse ( figura5.4.) . in ultimul caz , impuritatile retinute de magneti nu mai impiedica deplasarea nutretului pe planul inclinat si nu mai sunt antrenate de acesta.

Dezavantajul sistemului consta in faptul ca este nevoie de magneti ,mai puternici.

Sisteme de separare de tip tambur a impuritatilor feromagnetice cu magneti permanenti sau electromagneti.

Aceste dispozitive se prezinta in doar variante: - sub forma unor simple tambure sau

- sub forma unor transportatoare cu banda prevazute cu un tambur cu magnetu permanenti sau electromagneti.

Separarea impuritatilor feromagnetice din mana de nutret are loc atunci cand , viteza relativa a particului feromagnetice fata de tambur este nula.

Dupa principiul functional se deosebesc masini de curatit radacinoase:o pe cale uscaata( prin frecare) , o pe cale umeda ( prin spalare) sauo combinate.

Dupa tipul organului activ se disting urmatoarle tipuri :o cu tambur, o cu came, o cu melc, o centrifuge.

Dupa modul de lucru aceste masini se impart in doua grupe : o cu actine continua sio cu actiune periodica.

Ditre tipurile de masini , enumerate, cele mai raspandite sunt:o cele de tip tambur si o cele cu melc.

Gradul de impurificare a radacinelor si tuberculiferelor inainte de prelucrare variaza intre 10 si 20 % functie de tipul si starea solului.

Masini de curatit cu melc (figura 5.5.) executa concomitent cu curatirea ( spalarea) nutretului si transportul acestuia la aparatul de tocat sau cazanul de oparit.

Curatirea se executa in trei faze:

-in prima faza are loc inmuierea si curatirea nutreturilor in buncarul de alimentare al masinii caree comunica cu bazinul de apa. In acelasi timp, sub actinea paletelor inclinate stanga-dreapta ale mecanismului de alimentare, nutretul este dirijat spre partea centrala unde este preluat de melc;

-in faza a doua sub actiunea spirei melcului si carcasei transportului are loc atat curatirea , cat si transportul nutretului la aparatul sau masina de tocat;

-in faza a treia nutretuirile sunt stropite intai cu jet de apa recirculata cu ajutorul pompei , apoi cu jet de apa curata de la retea.

Alimetarea masinii cu nutret cat si receptia furajului curatit se face mecanizat cu remorci basculante sau cu graifarul , respectiv cu remorcile tehnologice. Impuritatile impreuna cu apa murdara sunt colectate in bazinul de apa de unde , periodic, sunt evacuate cu ajutorul pompei sau alte mijloace.

Masinile de spalat cu tambur au un organ principal de lucru format din sipci de lemn montate pe profiluri U de forma inelara care servesc si ca elemente de ghidare, in interiorul tamburului, sunt fixate una sau mai multe spire de cauciuc care servesc la deplasarea axiala a nutretului ( figura 5.6 si 5.7.) Pentru asigurarea unui timp corespunzator de inmuiere a nutreturilor , tamburul este compartimentat in trei zone:

inmuiere, curatire si curatire finala-evacuare

cu ajutorul a doua placi de stangulare a sectiunii de trecere. Masa de nutret ocupa circa 0.3-0.4 din capacitatea tamburului si este cufundata in apa . Datorita inmuierii nutreturilor , prin interactinea reciporaca si frecarii cu sipcile tamburului, are loc indepartarea resturilor de sol de pe suprafata acestora. Sub actiunea spirelor de cauciuc si unghiului de taluz natural, nutreturile avanseaza trecand prin cele trei zone. In zona finala procesul se intensifica datorita prezentei periilor. O ultima curatire are loc pe transpotorul de evacuare sub actuinea jetului de apa curata debitat de dispozitivul de stropire.

5.2.4. Masini si instalatii pentru maruntirea nutreturilor

5.3.4.1. Tocatori pentru nutreturi fibroase si grosiere

Aparatele de tocare tip disc pot fi prevazute cu cutit :- cu tais drept sau- cu cutit cu tais in forma de arc de cerc dispus excentric.

Aparatele cu cutit cu tais drept se caracterizeaza printr-o functionare cu socuri, din care cauza este nevoie de un volant masiv care mareste greutatea masinii.

Aparatele de tocare cu cutit circular , dispus excentric , reprezinta tipul cel mai perfectionat dintre aparatele de tip disc.

Aparatele de tocare tip tambur asigura in general o functionare fara socuri , cu cunsum relativ redus de energie si capacitate de lucru ridicata.

Principalii parametrii constructivi ai acestor aparate sunt indicati in figura 5.7. Diametrul D si lungimea l1 , a tamburului se considera dimensiunile corespunzatoare ale cilindrului circumscris tamburului.

Construnctia aparatului de toacare , de tip tambur este indicata in figura 5.9. Cutitele sunt executate din:

- otel carbon (OLC 65) sau- otel de scule (OSC) fiind cladite in zona taisului.

Ele sunt prevazute cu gauri alungite, atat pentru prinderea pe discuri cat si pentru reglajul jocului dintre cutit si contracutit. Acesta din urma este montat pe cadrul sistemului de alimentare si se prezinta sub forma unei placi:

- cu tais drept in cazul folosirii cutitatelor elicoidale, sau- curb in cazul folosirii unui tambur cu cutite drepte.

In general si contracutitul este prevazut cu posibilitatea deplasarii in vederea reglarii jocului dinte cutit si contracutit.

Cel mai raspandit sistem de evacurare din masina si dirijare in mijlocul de transport a masei tocate , este cel cu ventilator –aruncator. La unele tocatoare de constructie mai veche se folosesc in acest scop transportatoare cu rachete.

Folosind efectul combinat de ventilare si aruncare, ventilatorul- aruncator permite realizarea unei scheme tehnologice si cinematice simple.

In cazul tocaturii formate din particule usoare ( de exemplu: tocaturade ierburi ) efectul principal il constitue ventilarea, iar in cazul tocaturii, formate din particule grele il are aruncarea.

Schema constructiva a acestui aparat este prezentat in figura 5.9. Rotorul este format dintr-un suport simplu, in cruce etc. ( functie de numarul de palete), sau in forma de disc circular.

Carcasa este de forma cilindrica deoarece nu este nevoie de presiuni mari in timpul transportului pneumatic. In cazul aparatelor de tocare ,de tip disc, pe acelasi suport sau disc se monteaza si cutitele de tocare formand un aparat combinat denumit tocator-aruncator.

Fereastra de alimentare cu furaj poate fi plasata:- central ,- lateral, sau- la partea inferioara,

in functie de schema constructiva si cinematica a masinii, in ultimele doua cazuri randamentul ventilatorului este mai redus.

Paletele rotorului sunt dispuse fie inclinate inapoi , sub un unghi de 5-15 0 , fie radial. In acest caz, rotorul realizeaza o evacuare sigura , fara infundari.

Actionare rotorului s se realizeaza , de obicei, printr-o transmisie cu curele care constitue in acelasi timp si element de siguranta. Procesul de evaluare si transport al masei tocate formata din particule grele poate fi impartit in sase etape:

- miscarea particulelor pe carcasa cilindirca;- miscarea particulelor de furaj pe paletele rotorului 9 in cazul

alimentarii laterale)- aruncarea tocaturii de catre palete in conducta de evacuare- deplasarea particulelor in zbor, in conducta de transport- deplasarea paarticulelor cu frecare pe deflector

- deplasrea particulelor in zbor pana la mijlocul de receptie , remorca, alt utilaj din linia tehnologica.

In functie de tipul aparatului de tocare de deosebesc tocatori cu aparat de tip disc si tocatori aparat de tip tambur. Tocatorile de tip disc se caracterizeaza prin simplitate constructiva, capacitate de lucru relativ redusa si functionare cu socuri, din care cauza se folosesc din ce in ce mai putin.

Tocatorile cu aparat de tip tambur au avantaajul ca pot asigura capacitati de lucru ridicate si o functionare fara socuri.

Transportul de alimetare este de tip cu lant si raclete ( profil U) . tocatoarea este prevazuta cu trei valtzuri de alimentare dintre care cel inferior cu sufrafata neteda si cele superioare cu suprafata riflata. Acestea din urma au posibiliatatea sa se deplaseze in plan vertical pentru a se adapta usor grosimii stratului de nutret.

Tamburul de tocare este prevazut cu sase cutite elicoidale montate pe doua discuri de otel.

Cutitele au posibilitatea deplasarii pe discuri in vedereea a reglarii jocului dintre cutit si contracutit.

Pentru o maruntire mai intensa, in special a nutreturilor groseire, intre tocator si fereastra de aspiratie a ventilatorului aruncator ( de tip radial cu patru palete) se monteaza o sita cu orificii de 20-50 mm in functie de:

- tipul si - starea furajului.

Dirijarea furajului tocat la locul dorit se realizeaza prin:- montarea unor conducte suplimentare si - rotirea deflectorului.

Actionarea masinii se poate realiza de la:- un motor electric de 22 kW sau - de la priiza de putere a tractorului.

Lungimea tocaturii este cuprinsa intre 3,5- 20 mm si se poate regla:- atat prin variatia vitezei transpotorului de alimentare ( folosind roti

de schimb), - cat si prin modificarea numarului de cutite ale tocatorului.

Tocatorul realizeaza , in medie, 1-3 t/h in cazul cocenilor de porumb, latocatul furajelor verzi, pentru insilozare, masina asigura un debit de 10 t/h.

5.2.4.2. tocatori pentru nutreturi radacnoase si tuberculifere

Fata de tocatorile de radacinoase se impun urmatoarele cerinte:

- sa permita obtinerea de tocatura cu latimea de 10-20 mm si grosime reglabila de la 2 la 10 mm;- in procesul de tocare sa nu se produca mai mult de 3 % suc.

Tocaturile de radacinoase se clasifica dupa urmatoarele criterii: tipul aparatului de tocat si destinatia tocaturii.

Clasificarea tocatorilor dupa tipul aparatului de tocat este prezentata in figura

5.11.

Dupa destiinatia tocaturii se deosebesc tocatori pentru :- bovine si ovine si - tocatori pentru porcine si pasari.

In primul caz se urmareste obtinerea unei tocaturi sub forma de felii, relativ grosiera din punct de vedere dimensional , in timp ce pentru porcine si pasari se urmareste obtinerea unei tocaturi marunte formata din particule de dimensiuni apropiate.

Pentru fermele de bovine si ovine se recomanda tocatorile cu aparat de tip disc si de tip tambur, in timp ce pentru farmele de procine se recomanda tocatori cu aparat de tip rotor cu cutite.

Dintre tocatorile de radacinoase cu aparat cu disc , cele cu disc orinzontal ( figura 5.12.) asigura debite de lucru mai ridicate. Acestea pot fi echipate cu :

- cutite cu tais drept continuu ,- sau crenelat, - sau cu un cutit cu tais combinat dispus sub un unghi fata de disc.

Prin deplasarea cutitului, pe suport, se poate regla grosimea tocaturii h, iar prin inversarea taisurilor se pot obtine doua tipuri de tocatura.

5.2.4.3. mori cu ciocane pentru maruntirea nutreturilor

Morile cu ciocane impun urmatoarele cerinte:-sa fie universale pentru a remite atat: - macinarea concertratrelor cat si - defibrarea grosierelor - sa permita macinarea nutreturilor cu umiditate pana la 20%,- sa nu produca incalzirea macinisului, - sa permita obtinerea unor macinisuri cu o granulatie cuprinsa intre 0,2 -3 mm, - organele de lucru sa fie rezistente la uzura.

Prezinta urmatoarele avantaje: -nu produc incalzirea macinisului-cu adaptari simple permit defibrarea grosierelor-au constructie simplasi-cu posibilitati de actionare directa de catre electromotoare-comoditate in exploatare.

Tipurile de aparate de macinat sunt: - cu camera inchisa si- cu camera deschisa.

La aparatele cu camera inchisa:-Alimentarea se face frontal -Suprafata laterala este complet inchisa de sita si de placile contrabatatoare.-Se folosesc doar la macinarea cerealelor boabe.

Maruntirea boabelor are loc ca urmare a ciocnirii repetate a acestora cu ciocanele rotorului, cu placutele contrabatatoare si cu muchiile orificiilor sitei.Pentru obtinerea diverselor granulatii ale macinisului sunt necesare diverse dimensiuni ale orificiilor sitei, deci diverse site.

Rotorul cu ciocane are atat rol de maruntitor a boabelor, cat si rol de ventilator ajutand la evacuarea si transportul pneumatic al macinisului.

La aparatele cu camera deschisa ( figura 5.13.) :

Alimentarea cu furaj se face radial sau radial- tangential printr-o deschizatura anume practicata, in strat de grosima constanta , prin curgere libera pe toata latimea camerei de macinare.Sunt destinate , in special concentratelor, maruntirea se realizeaza ,in principal , daotrita ciocnirilor dintre particulele de furaj si ciocane, respectiv rifluri, sita aavand mai mult rol de sistem de separare si evacuare.

Comparatia dintre cele doua: cu camera deschisa- face maruntirea mai rapid, particulele executand mai putine rotatii in jurul axului rotorului din momentul intrarii pana la parasirea camerei de macinare. , astfell cantitateas de praf este mai mica.

Evacuarea si transportul macinisului se face cu un sistem de transport pneumatic aspirant- refulant. In cazul fibroaselor si grosierelor aparatul de macinare cu camera deschisa are o constructie si o dispunere deosebita, adaptat alimentarii aparatului cu baloturi de paie, fan ,etc.

Din punct de vedere constructiv roatoarele morilor cu ciocane se prezinta sub forma de tambur, disc sau rotor cu mai multe discuri , cel mai raspandit este rotorul.

In cazul morilor universale se recomanda folosirea rotoarelor late.

Ciocanele reprezinta organele de lucru principal al morilor cu ciocane , de forma sa constructiva depinzand in mare masura atat intensitatea si calitatea maruntirii nutreturilor cat si consumul specific de energie.

Ciocanele au forma :- de placute ( simple, cu muchii multiple , cu zimti ) , - de corputi geometrice sau - de freza.

Cele sub forma de placute sunt universale, putand fi utilizate atat la macinarea fibroaselor cat si a concentratelor ( de preferinta cele cu muchii multiple) .

Ciocanele in forma de corpuri geometrice se folosesc mai ales la macinarea nutreturilor sub forma de bucati.

Cele de tip freza la maruntirea nutreturilor verzi sau suculente. In cazul macinarii fibroaselor si grosierelor uscate se prefera ciocanele sub forma de placute simple.

Ciocanele sub forma de placute, avand forma simetrica, pot fi montate in patru pozitii ceea ce prelungeste durata lor de functionare.

Lungimea acestor ciocane este cuprinsa intre 90- 160 mm, latimea intre 30-60mm , iar grosimea intre 2-12 mm.

Ciocanele se executa din: - otel carbon de calitate ( OLC 65), - otel aliat cu mangan, - otel arc, - muchiile active fiind durificate.O mare importanta o are dispunerea ciocanelor pe rotor. Acesta trebuie sa rapunda

urmatorelor cerinte:

-sa acopere intrega latime camerei de macinare;- sa nu aglomereze nutretul intr-o animita zona a camerei;- pe aceeasi urma sa treca un numar minim de ciocane;- sa nu dezechilibreze rotorul.

5.2.5. Masini si instaltii pentru prepararea amestecurilor furajere

Folosirea amestecurilor furajere in hrana animalelor este dictata de folosirea cu eficienta soprita:- a nutreturilor grosiere, - a resturilor culinare ,- a anumitor reziduuri din - zootehnie si - industrie alimentara si- de cretere in sistem industrial a animalelor , care impune introducerea in hrana acestora a unor substante ce nu pot fi administrate separat ( vitamine, substante minerale, medicamente, etc.) .

In acest scop este necesara dozarea cu precizie corespunzatoare a tuturor componentelor retetei, urmata de omogenizarea amestecului.

Pentru:- pastrarea pe timp indelungat a amestecului , - a micsorarii pierderilor si- reducerii spatiilor de depozitare,

se recomanda:- granularea nutreturilor combinate si- brichetarea amestecurilor furajere pe baza de paie, coceni de porumb etc.

5.2.5.1. Dozatoare

Cerintele fata de dozatoare sunt:- precizia dozarii sa fie invers proportionala cu procentul de

participare in reteta a diverselor componente;

- granulatia componentelor sa fie cu atat mai fina cu cat procentul de participare in reteta este mai mic si cu cat valoare biologica a acestuia este mai mare.

In functie de metoda de dozare ( dupa volum sau greutate) dozatoarele se impart in trei categorii:

- volumetrice , - gravimetrice si - mixte.

Dozatoarele volumetrice sunt simple , din punct de vedere constructiv, dar precizia lor este scazuta ( eroare 10-15 %) , in timp ce dozatoarele gravimetrice sunt mai complicate , dar asigura o precizie ridicata: (eroare 1-5%).

Dozatoarele mixte folosesc ambele metode de dozare mentionate.Din punct de vedere al procesului tehnologic , se disting dozatoare:

- cu actiune discontinua ( procesul de dozare se efectueaza in sarje) si

- cu actiune continua.

Metodele de dozare pot fi : -directe ( cantitatea masurata se determina direct prin citire) si - metode de dozare prin compensare ( masa masurata se compara cu unitatea de masura). Cantarirea , operatia principala in procesul de dozare , se poate face:

- static, in cazul cantaririi unor mase singulare, sau - dinamic, in cazul in care se cantaresc produse in miscare.

Dozatoarele volumetrice se folosesc in cazul in care reteta este fromata dintr-un numar mic de componente si in proportii apropiate. Principalele tipuri de dozatoare volumetrice sunt indicate in figura 5.13. Dozatoarele volumetrice sunt cele mai multe ori atat organe de evacuare ale buncarelor ( extractoare) cat si organe de alimentare ale amestecatoarelor de nutreturi.

In functie de modul de lucru , dozatoarele gravimetrice pot fi , cu acitiune periodica , larg raspandite, si cu actiune continua, folosite din ce in ce mai mult in bucatariile furajere.

In cadrul procesului de dozare , operatia principala o constitue cantarirea . principalele sisteme de cantarire sunt prezentate in figura 5.16. Sistemele mecanice de cantarire sunt mai ieftine si deci mai economice, cand este nevoie de un singur cantar si capacitati mici de lucru.

5.2.5.2. Amestecatoare

Prin amestecare se urmareste distribuirea uniforma a particulelor fiecarui component in masa amestecului sau intensificarea schimbului de caldura ( in cazul tratarii termice a nutreturilor).

Omogenizarea unui amestec furajer depinde de urmatorii factori:

- proprietatile fizico-mecanice ale componentelor ( granulatie, densitate, forma particulelor, coeficienti de frecare etc.);

- umarul componentelor , rapotul maxim si procentul cel mai mic de participare;- tipul amestecatorului si parametrii acestuia;- integrarea procesului de omogenizare in fluxul tehnologic general, de productie.

Forma ideala pentru o amestecare rapida este cea sferica, iar forma cea mai dezavantajoasa este cea alungita

Obtinerea particulelor cu forme apropiate de cea sferica se realizeaza prin macinare.

Coeficientii de frecare ai componentelor diferiti , dau nastere la tendinte de autoseparare sau aderenta la pereti, datorita electricitatii statice, inlaturarea acestor fenomene se realizeaza prin adaos de 2-3 % grasimi, insuflare de aer, respectiv legarea la pamant a carcasei amestecatorului.

In ce priveste raportul de participare al componetelor in reteta , omogenizarea se realizeaza in timp minim cand acest raport este unitar si cu atat mai greu cu cat acest raport este mai mare.

Dintre parametrii de exploatare , timpul necesar omogenizarii este rapid in primele 5 minute de amestecare , dupa care cresterea devine lenta, astfel dupa 15 minute amestecare devine neeconomica.

Dupa tehnologia de amestecare se disting amestecatoare:

- cu actiune continua si - cu actiune periodica ( care lucreaza in sarje)

Dupa tipul nutreturilor ce se amesteca se deosebesc amestecatore:

- pentru nutreturi friabile uscate, - pentru nureturi umede si- pentru nutreturi semilichide.

Dupa constructia organului activ se disting urmatoarele tipuri:- cu melc, - cu palete, - cu banda elicoidala,- tip turbina, - cu elice si palete si- sisteme combinate ( figura5.17.)

Amestecatoarele cu actiune continua se folosesc de obicei in bucatariile furajere unde fluxul tehnologic este continuu, constituind linia finala a acestora.

Amestecatoarele cu actiune periodica sunt cele mai raspandite tipuri de amestecatoare si se folosesc in cazul in care fluxul tehnologic de preparare a nutreturilor

este conceput in sarje. Constructia si modul de functionare sunt in functie de tipul si starea furajului:- amestecatoare pentru furaje care pot fi:

-cu spire elicoidale, -cu palete, -cu melc sau -sisteme combinate.

- acesta amestecatore pot fi de asemenea: - lente sau - rapide.

- amestecaotre pentru furaje umede si integrat faze lichide care pe langa omogenizarea diverselor amestecuri sub forma de faina, realizeaza si integrarea unor faze lichide ( grasimi in stare topita, melasa, etc.) , ce nu depasesc 10-15 % din masa totala a amestecului- amestecatoare pentru furaje semilichide care pot fi : - cu palete sau - cu jet de apa.

5.2.5.3 Granulatoare si prese de brichetat

Prin granulare si brichetare se reduce volumul nutreturilor cu 20-30% , in cazul nutreturilor combinate , si de cateva ori in cazul brichetarii amestecurilor pe baze de paie.

Prin granulare , creste durata de conservare a nutreturilor de 3-4 ori, iar mecanizarea si automatizarea lucrarilor de distribuire a nutretului la animale este mult usurata.

Granularea si brichetarea nutreturilor prezinta totusi unuele dificultati tehnologice si cheltuieli suplimentare legate de costul utilajelor respective si consumul ridicat de energie.

Brichetarea nutreturilor se poate realiza prin rroluire, presare in camere deschise si prin presare si expulzare prin matrite.

Ultimul procedeu foloseste aparate cu matrita si role de presare. In cazul granularii nutreturilor combinate inainte de presare , in nutret se

injecteaza abur, care determina o crestere a temperaturi pana la 40—60 oC imbunatatind coeficientul de curgere .

Procedeul da rezultate bune mai ales cand nutretul contine 4-5% grasimi. Debitul de abur este de 2-4 %.

5.2.6. Masini si instalatii pentru tratarea si innobilarea nutreturilor

Tratarea furajelor in general si a grosierelor in special , are in vedere valorificare superioara a acestora prin punerea in valoare mai deplina a propriilor substante, cum este celuloza sau prin imbogatirea acestora cu substante proteice sau energice.

In acest scop se folosesc diverse metode ca:- tratarea termica sau - electrotermica, - chimica, - termochimica, - biologica si - melasarea. Aceste metode au in vedere ca nutreturile grosiere sunt sarace in proteine , dar

bogate in substante energice si in acelasi timp ca, datorita microflorei si microfaunei din rumenul animalelor , aceste substante pot fi transformate in proteine. Totodata procentul de proteine din furaj poate fi ridicat prin adaugarea de substante azotoase neproteice cum este amoniacul si ureea.

5.2.7 Masini si instalatii pentru conservarea nutreturilor

Dintre metodele de conservare a nutreturilor cele mai raspandite sunt:- insilozarea si - uscarea , naturala si artificiala. In timp ce uscarea naturala este supusa capriciilor naturii si este insotita de mari

pierderi, celelalte metode sunt mai putin dependente de conditiilor atmosferice si asigura furaje de buna calitate.

5.2.7.1. Masini si instalatii pentru insilozarea nutreturilor

Tipuri de silozuri si tehnologii de mecanizare a insilozarii. Principalele tipuri de silozuri sunt : - silozurile : - ingropate sau - semiingropate, - silozurile de suprafata si - silozurile turn. Dintre acestea cea mai mare raspandire au capatat-o silozurile de suprafata si cele turn.

Silozurile de suprafata ( figura 5.21.) au capatat o extindere deosebita deoarece necesita costuri reduse. Pardoseala silozului se contruieste cu o anumita inclinare ( catre cele doua capete ale silozului) pentru scurgerea sucului rezultat in procesul de fermentare.

Inaltimea peretilor silozului variaza intre 1,5 si 4,5 m, iar deschiderea celor doi pereti este cuprinsa intre 8...16m. incarcarea silozului si tasarea nutretului se efectueaza cu senile. Scoaterea nutretului din silozuri se efectueaza cu ajutorul incarcatoarelor cu graifar, transportoarelor sau cu dispozitive speciale.

Silozurile turn reprezinta cele mai moderne tipuri siloz, intrucat intr-un volum relativ mic, se pot insiloza cantitati mari de nutret, permit mecanizarea completa a

lucrarilor de incarcare si descarcare, asigura autotasarea nutretului in siloz si pierderi minime de furaje.

Dezavantajele principale ale silozurilor turn constau in costul ridicat si necesitatesa unor utilaje costisiotare pentru descarcare. Aceste silozuri se constriesc din beton armat sau din placi metalice avand diametre cuprinse intre 4 si 15 m si inaltimi de 8 ....20 m.

Masinile si instalatiile pentru scoaterea nutreturilor din silozurile de suprafata cele mai folosite sunt dislocatoare de tip freza ( figura 5.22.) care au ca organ de lucru un melc, pe spira caruia sunt fixate placute de taiere indoite fata de planul spirei . Dislocatorul este purtat de tractor , cu ajutorul ridicatorului hidraulic si primeste miscarea de la priza de putere a acestuia.

VA MULTUMIM PENTRU ATENTIE