Uscator Cu 4 Benzi

CUPRINS:

INTRODUCERE..........................................................................................................3

1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE.......................................5

1.2. Mecanismul uscării............................................................................................6

1.2.1. Îndepărtarea apei din produse..................................................................6

1.3. Metode de uscare.............................................................................................6

1.4. Clasificarea materialelor umede din industria alimentară..................................7

1.4.1. Modul de legare a apei.............................................................................7

1.5. Statica uscării....................................................................................................8

1.6. Cinetica operației de uscare..............................................................................9

1.7. Factorii care influiențează uscarea..................................................................10

1.8. Uscătoare utilizate în industria alimentară......................................................10

1.8.1. Clasificarea uscătoarelor........................................................................10

1.8.2. Tipuri constructive de uscătoare.............................................................11

2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A TOBEI DE USCARE-RĂCIRE.....................15

3. CALCULUL TERMIC AL INSTALAȚIEI.................................................................17

4. PROTECȚIA MUNCII............................................................................................21

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................25

Mod

Изм.

Coala

Лист

Nr. Document№ докум.

Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист1

Proiect de an la OUIA Efectuat Harti

Natalia Controlat Netreba Natalia

Aprobat.

CuprinsLitera Coli

Листов

UTM FTMIA gr. TAP-072

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист1



Aprobat.

CuprinsLitera Coli

Листов


INTRODUCERE

Materialele naturale, semifabricatele şi o serie de produse conţin, în proporţii variabile,

umiditate provenită din contactul cu apa lichidă sau cu vaporii de apă din aer; uneori umiditatea o

formează apa reacţiilor chimice sau apa de constituţie structurală.

Pentru necesităţi de transport, depozitare, conservare sau cerinţe de utilizare în procesele

tehnologice se impune, de cele mai multe ori, reducerea sau îndepărtarea practic totală a umidităţii.

Dacă conţinutul de apă a materialului este prea mare se recomandă ca îndepărtarea să se facă mai

întîi prin operaţiile de decantare, centrifugare sau filtrare, iar în final să se facă uscarea.

Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub acţiunea

energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are la bază transferul

simultan de impuls, căldură şi masă.

Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în care produsul

cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul de a absorbi vaporii de apă

îndepărtaţi din produse.

Pentru Republica Moldova o însemnătate deosebită o are organizarea prelucrării materiei prime

autohtone în produse alimentare. Procesele tehnologice din acest domeniu în marea majoritate necesită

tratări termice ale produselor, ceea ce ca regulă este însoţit de un consum mare de energie. Atenţie

deosebită în acest context se acordă proceselor şi instalaţiilor de uscare ca unele din cele mai mari

consumatoare de energie din industria alimentară.

Instalaţiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale aportului de energie şi

sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim consumul de energie a acestora şi asigură o

calitate înaltă a produsului finit. Aceste instalaţii sunt costisitoare şi nu întotdeauna este posibilă

procurarea lor de către antreprenorii autohtoni din motive financiare. Totodată întreţinerea lor necesită

personal de calificare înaltă şi reparaţia poate fi efectuată numai de către specialiştii întreprinderilor

producătoare. Toate acestea duc la cheltuieli suplimentare care nu justifică investiţiile.

La moment un şir de întreprinderi activează utilizând instalaţii de uscare învechite procurate din

spaţiul postsovietic sau de construcţie proprie. Aceste instalaţii sunt într-o măsură oarecare

automatizate, accentul fiind pus pe mecanizarea operaţiilor mecanice cum ar fi încărcarea, descărcarea,

transportarea materiei prime prin camera de uscare etc.

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист2



Aprobat.

IntroducereLitera Coli

Листов


Însă dirijarea şi înregistrarea parametrilor procesului tehnologic rămânând a fi realizaţi manual.

Însă aceşti factori şi influenţează calitatea produsului finit şi consumul de energie.

Automatizarea instalaţiilor existente de uscare a produselor agroalimentare poate fi realizată în

baza sistemelor de automatizare de import existente sau în urma elaborărilor autohtone a acestora.

Sistemele de automatizare de import sunt costisitoare şi în majoritatea cazurilor nu pot fi supuse

reparaţiei.

La moment, sunt elaborate un şir de cercetări în domeniul uscării de către savanţii din

R.Moldova, inclusiv şi în cadrul diferitor proiecte finanţate de Academia de Ştiinţe a R. Moldova. Au

fost studiate şi elaborate regimuri tehnologice de uscare a fructelor, legumelor, produselor de destinaţie

medico-biologică, produselor sâmburoase, etc.

În R. Moldova se recoltează cantităţi mari de fructe şi legume uşor alterabile care necesită

prelucrare rapidă şi condiţii specifice de păstrare. Una din metodele de prelucrare şi de uscare a acestora

este deshidratarea lor – uscarea.

Optimizarea proceselor de uscare a produselor agroalimentare este posibilă numai prin

aplicarea sistemelor de automatizare moderne. În urma implementării sistemului de automatizare a

proceuslui de uscare în instalaţiile existente vor apărea următoarele avantaje:

- obţinerea unui produs finit de o calitate înaltă, competitive pe piaţa europeană;

- reducerea consumului de energie graţie optimizării procesului;

- reducerea cheltuielilor, întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor de uscare;

- crearea noilor locuri de muncă în ţară la producerea sistemelor de automatizare.

Alte procedee particulare de uscare sunt:

– uscare cu radiaţii infraroşii;

– uscare cu microunde;

– uscare favorizată de ultrasunete;

– uscare azeotropă;

– uscare parţial osmotică.

Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt :

– uscare combinată cu blanşare – la fructe;

– uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii;

– uscare combinată cu încălzire – expandare;

– uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică;

– dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare;

– criodeshidratarea – liofilizare.

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala38

Proiect de an la OUIA

1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE

Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub acţiunea

energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are la bază transferul

simultan de impuls, căldură şi masă.

Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în care produsul

cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul de a absorbi vaporii de apă

îndepărtaţi din produse.

Îndepărtarea unei părţi a apei din produse se poate realiza prin intermediul mai multor operaţii, în

funcţie de starea lor fizică iniţială, conform tabelului 1.1.

Tabelul 1.1 Operaţii pentru îndepărtarea apei

Operaţia Starea fizică iniţială a materialului

Mecanice

Solidă Lichidă GazoasăSedimentare

CentrifugareFiltrarePresare

Fizico-chimiceUtilizarea de materiale higroscopice

AbsorbţieExtracţie Adsorbţie

Termice

RăcireSublimare Vaporizare

DistilareRectificare

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист4



Aprobat.

Bazele teoretice ale procesului de

uscare

Litera ColiЛистов14


1.2. MECANISMUL USCĂRII

1.2.1. ÎNDEPĂRTAREA APEI DIN PRODUSE

Îndepărtarea apei din produse se realizează prin evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului şi

apoi difuzia acesteia în mediul înconjurător.

Evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului. Produsele cu un oarecare conţinut de umiditate

se încălzesc, pentru ca presiunea de vapori a apei să depăşească presiunea de vapori a stratului de aer

care înconjoară produsul. În condiţia existenţei acestei diferenţe de presiune, pe seama legii difuziei, apa

din stratul superficial al produsului care s-a transformat în vapori, trece în aer. Pentru a face mereu

posibilă deplasarea vaporilor de apă, dinspre produs înspre mediul înconjurător, este necesar să se

îndepărteze încontinuu vaporii acumulaţi în stratul de aer care înconjoară produsul, care se realizează

când uscarea se face sub vid.

Difuzia apei în mediul înconjurător. În cazul în care, la suprafaţa produsului se aduce un curent

de aer a cărui presiune de vapori este mică, se creează o diferenţă de presiuni care va permite apei din

stratul exterior al produsului să difuzeze în aer. Aerul, încărcat cu umiditate, este încontinuu vehiculat,

creând astfel condiţii pentru o permanentă difuziune a apei dinspre produs înspre aerul înconjurător. Pe

măsură ce stratul periferic a pierdut apa, concentraţia în apă a straturilor interioare ale produsului

depăşeşte concentraţia în apă a acestui strat periferic. Ţinând seama de legile difuziei, apa din interiorul

produsului se va deplasa spre exterior până se va ajunge la un echilibru, care va fi stabilit în funcţie de

caracteristicile aerului, din camera unde urmează a se depozita produsul uscat.

1.3. METODE DE USCARE

a. După modelul transmiterii căldurii către produse, uscarea se realizează: prin conducţie, prin

convecţie şi prin radiaţie.

- prin conducţie, cînd produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului, care trebuie

încălzită mereu la temperaturi mari. În acest caz, produsele se pot supraîncălzi neuniform, degradându-

se;

- prin convecţie în aer cald sau gaze de adere, produse1e fiind aşezate pe rastele, cărucioarele

mobile, tăvi, etc., circulînd fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu

temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, permiţând razelor să pătrundă în produs;

- prin radiaţie cînd produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi calorici

(corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). În acest caz, produsele se

usucă, în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în produs.

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala58


b. După presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza fie la presiunea atmosferică, fie în vid

(prin uscare la temperatura mediului înconjurător, fie că produsul este îngheţat, apa îndepărtându-se

prin sublimare).

1.4. CLASIFICAREA MATERIALELOR UMEDE DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ.

1.4.1. MODUL DE LEGARE A APEI.

Clasificarea materialelor umede din industria alimentară, după Lâkov, este prezentată în tabelul 1.2:

Tabelul 1.2. - Clasificarea materialelor umede din industria alimentară

După forma de prezentare

Tipul de material

Forma de prezentare (exemple, metode de uscare recomandate)

Proprietăţi

Soluţii coloidale Lapte, sînge, sucuri: - uscare prin pulverizare

Proprietăţile coloizior

Corpuri gelatinoase

- corpuri coloidale

- corpuri capilar-poroase

Geluri, sisteme coloidale coerente

Geluri elastice: - geltina- aluatul de făină

Prezintă o structură spaţialăAu aspect solidAu mare afinitate pentru lichideAbsorb lichidele apropiate ca polaritate umflîndu-se; prin uscare se contractă fără pierderea proprietăţilor elastice

Geluri casante, nespecifice industriei alimentare

Prin uscare işi modifică puţin dimensiunile, dar devin freabile; absorb orice lichid care le udă

Corpuri coloidale capilar-poroase

Majoritatea materiei prime şi produselor alimentare: legume, fructe, boabe de ceriale

Au o structură capilar-poroasă, cu perţi elastici ai porilor

După geometria golurilor (pori, capilare)Tipul de material Proprietăţi

Materiale compacte Nu prezintă goluri, pori sau capilareColoizi sau geluri elastice Au structură coloidală sau de gel elastic, fără goluri

Materiale poroase

Prezintă goluri: - macroscopice: corpurile poroase la care presiunea de vapori a apei în pori este practic egală cu cea de la suprafaţa liberă- capilare:

- cu φ>10-7m → au proprietăţi asemănătoare cu cele cu goluri macroscopice - cu φ=10-9…10-7m → la care presiunea de vapori a apei este mai mică decît cea de la suprafaţa liberă

- microscopice: φ<10-9m → în care apar forţe moleculare, legături chimice etc.

În tabelul 1.3. se prezintă sintetic modul de legare a apei în materialele umede.

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala68


Tabelul 1.3. - Modul de legare a apei în materialele umede

Modul de legare Mecanizmul de legare (reţinere a umidităţii)

Apa legată chimicReprezintă apă compoziţională, puternic legată ionic (energia de legătură 10-4-10-5kj/kmol); se elimină numai la temperaturi înalte de obicei nu prin uscare

Apa legată fizico-chimic:- adsorbtiv

- osmotic- structural

Prin interacţiunea intermoleculară a apei cu materialul.Apa reţinută prin forţe moleculare (van der Waals), chimice, adsorbţia este spontană, exotermă, însoţită uneori de absorbţie, urmată de fenomene osmotice cu efect termic nul.Provoacă umflarea materialului, fără apariţia vreunui effect termicApa aflată în interiorul celulelor, pentru materialele cu structură celulară.

Observaţie: apa legată osmotic şi structural este de cîteva ori mai multă decît apa legată AdsorbitivApa reţinută mecanic:

- apa legată molecular- apa legată funicular

- apa legată de saturaţie

Apa reţinută în interiorul şi pe suprafaţa porilor şi a capilarilor, datorită contactului direct sau prin adsorbţia şi condensarea vaprilor de apă din aerul umed; este reţinută prin forţe de adeziune peste filmul de molecule legate adsorbitiv sau prin forţe asociate tensiunii superficiale, în cazul materialelor granulare.Apă reţinută numai în punctele de contact al granulelor.Cantităţi mai mari de apă care se reunesc formînd punţi şi inele de lichid.Apa reţinută cînd lichidul umple complet toţi porii, predominînd faza lichidă.

1.5. STATICA USCĂRII

Statica uscării stabileşte legătura dintre parametrii iniţiali şi finali care participă la uscare

(materialul şi agentul de uscare) şi se determină prin ecuaţiile bilanţului de materiale şi a bilanţului

termic. Cînd se efectuează uscarea prin antrenare, mediul de încălzire venind în contact cu suprafaţa

materialului umed absoarbe o cantitate oarecare de umiditate şi apoi se elimină din uscator. Determinrea

cantităţii de umiditate îndepărtată a cantităţii de material uscat rezultat în urma uscării, a consumului de

aer şi de căldură se face întocmind bilanţul de materiale şi bilanţul termic.

Bilanţul de materiale. În timpul procesului de uscare, greutatea materialului absolut uscat, precum

şi greutatea aerului uscat care constituie purtătorul de căldură şi umezeală rămîn constante, dacă nu sînt

pierderi. Cantitatea de umezeală intrată în uscător, în cazul unui regim staţionar de uscare, trebuie să fie

egală cu cantitatea de umezeală rămasă în material după uscare şi cantitate a de umezeală antrenată de

aer în uscător:

şi sînt cantităţile de umiditate din material înainte şi după uscare;

în care: G1 şi G2 - reprezintă materialul la intrarea şi ieşirea din uscător, în kg/h;

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala78


U1 şi U2 - umiditatea iniţială şi finală a materialului, în %;

Dacă se notaeză cu:

L - cantitatea de aer complet uscat care trece prin uscător, în kg/h;

x1 şi x2 - conţinutul de umiditate al aerului la intrare şi ieşire din uscător, în kg/kg aer umed;

În absenţa pierderilor, cantitatea totală de umiditate rămîne constantă şi deci trebuie să aibă loc

egalitatea: (1.1)

Cantitatea de umiditate ce se elimină din uscător se poate determina după ecuaţia:

(1.2)

Comparînd ecuaţiile (1.1) şi (1.2) rezultă: U = L ( x2 – x1),de unde consumul total de aer necesar uscării va fie egal cu:

, [kg/h].

Consumul specific de aer, adcă consumul de aer raportat la 1 kg umiditate îndepărtată din

material în uscător este:

Deoarece, conţinutul de umiditate a aerului la trecerea prin bateria de radiatoare nu se schimbă, atunci

x1 = x0 , de unde: (kg aer/kg umiditate).

1.6. CINETICA OPERAŢIEI DE USCARE

Cinetica uscării stabileşte legătura dintre variaţia umidităţii materialului în timpul uscării şi

numeroşii parametri ai procesului (proprietăţile şi structura materialului, dimensiunile lui, condiţiile

hidrodinamice ale agentului de uscare etc.).

Viteza de uscare este una din mărimile importante în cinetica uscării. Se defineşte ca fiind

cantitateatea de umiditate îndepărtată pe unitatea de suprafaţă în unitatea de timp. Sub formă

diferenţială, viteza de uscare poate fi exprimată prin relaţia:

(1.3)

Încercările pentru stabilirea unor ecuaţii teoretice pe baza cărora să se calculeze viteza de uscare

în funcţie de proprietăţile iniţiale şi finale ale produsului supus uscării, de condiţiile de realizare a

operaţiei au condus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. De aceea pentru determinarea vitezei de

uscare se recurge la datele experimentale obţinute în condiţii de laborator şi transpuse la condiţiile

industriale.

1.7. FACTORII CARE INFLUIENŢIAZĂ USCAREA Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala

8Proiect de an la OUIAMod

.Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala

98


Factorii de care depinde uscarea şi, deci viteza de uscare se pot grupa în trei categorii:

-factori referitori la materialul supus uscării;

-factori referitori la agentul de uscare;

-factori referitori la operaţia de uscare.

Dintre factorii referitori la agentul de uscare mai importanţi sînt:

-parametrii agentului de uscare: temperatură, viteză şi umiditate relativă;

-natura agentului de uscare;

-caracterul şi condiţiile de contact între material şi agentul de uscare.

Cu cît temperatura şi viteza agentului de uscare sînt mai mari şi cu cît umiditatea relativă este mai

mică, cu atît viteza de uscare este mai mare. În cazul în care condiţiile de contactare a particulelor de

materiale cu agentul de uscare sînt foarte bune, viteza de uscare creşte în comparaţie cu viteza de uscare

în strat fix.

Dintre factorii referitori la operaţia de uscare mai importanţi sînt:

-uniformitatea uscării;

-tipul de uscător;

Uniformitatea uscării are o importanţa mare, atît datorită calităţii materialului uscat cît și duratei

procesului de uscare.

Multitudinea factorilor care influenţeaza viteza de uscare determină recurgerea la date

experimentale pentru calculul și construcţia uscătoarelor.

1. 8. USCĂTOARE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1. 8. 1. CLASIFICAREA USCĂTOARELOR

Uscătoarele se clasifică în funcţie de presiunea de lucru (uscătoare la presiune atmosferică sau

sub depresiune), de caracterul funcţionării (cu funcţionare discontinuă sau continuă), de tipul de aport de

căldură (uscătoare convective, conductive, prin radiaţie, dielectrice etc.) sau de tipul constructiv (tip

cameră, tip tunel, tip tambur, tip bandă, tip coloană, pneumatice, prin pulverizare, prin fluidizare,etc).

O clasificare complexă cuprinzînd criteriile amintite este prezentată în schemele din tabelul 1.4

prelucrate după Strumillo, care ia în considerare şi forma de prezentare a materialului supus uscării şi

este sugestivă pentru alegerea uscătoarelor. Un criteriu adecvat de prezentare a uscătoarelor este cel

referitor la tipul constructiv şi la condiţiile de lucru.

Tabelul 1.4. – Clasificarea uscătoarelorMod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala108


Forma fizică a materialului umed Tipul uscătorului recomandat

Lichid Uscătoarele discontinue cu amestecător, cu valţuri, cu pulverizare în spumă

Nămol Uscătoare discontinue cu amestecător, tip bandă sau tambur sub depresiune, prin pulverizare

Pastă

Uscătoare tip cameră sub depresiune, discontinue cu amestecător, convective tip cameră, prin fluidizare, tip bandă, prin pulverizare, prin transport pneumatic, tip bandă sub depresiune, cu valţuri

Materiale dure Uscătoare tip cameră sub depresiune, tip coloană sub depresiune, prin contact, tip tambur cu încălzire indirectă

Material granular

Uscătoare tip cameră sub depresiune, discontinue, cu amestecător, convective tip cameră, în strat fuidizat, cu tambur cu încălzire directă şi indirectă, cu transport pneumatic, tip coloană (prin cădere), tip tunel

Material fibrosUscătoare cu cameră sub depresiune, convective tip cameră discontinue, în strat fluidizat, tip tambur cu încălzire indirectă sau directă, prin transport pneumatic, tip bandă

1. 8. 2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE USCĂTOARE

Uscătoarele convective sunt printre cele mal răspândite încă, acestea putînd funcţiona în regim

discontinuu (în special uscătoarele tip cameră), continuizat (uscătoarele tip tunel) sau continuu

(uscătoarele tip bandă, tip tambur, tip coloană). Larg utilizate datorită eficienţei şi simplităţii

constructive, lucrând la presiuni apropiate de presiunea atmosferică, se pretează la o gamă foarte variată

de scheme de circulaţie pentru agentul de uscare şi pentru material, implicând adesea combinaţii foarte

complexe între variantele clasice de uscare convectivă, astfel încât să corespundă cât mai bine

exigenţelor uscării unui anumit produs. La uscătoarele convective, circulaţia reciprocă material-agent

de uscare poate fi în echicurent, în contracurent, în curent încrucişat sau în foarte diverse tipuri de

circulaţie în curent mixt.

Circulaţia în echicurent se recomandă materialeleor sensibile la temperaturi ridicate şi care sunt

puţin hidroscopice în stare uscată; în cazul acestui tip de circulaţie viteza scade de-a lungul uscătorului.

Circulaţia în contracurent asigură o repartiţie uniformă a potenţialului de uscare pe lungimea

uscătorului şi se recomandă cînd materialul nu este sensibil la temperaturi ridicate şi suportă un

gradient termic mare; durata de uscare în acest caz este mai mare decît la circulaţia în echicurent

datorită potenţialului mai mic de uscare.

Circulaţia în curent încrucişat realizează uscări rapide, dar se poate folosi numai pentru produsele

sensibile la temperaturi ridicate; permite obţinerea unei instalaţii mai compacte, dar

consumul de agent de uscare şi de energie termică se măreşte.Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala118


Dintre uscătoarele de tip cameră se prezintă în figura 1.1. uscătorul discontinuu pentru malţ.

a – pentru malţ: 1- transportor elicoidal pentru malţ umed; 2- dozator-bandă pentru repartizarea malţului; 3- grătar (două semigratare rebatabile); 4- ax pentru rabaterea semigrătarelor; 5- pîlnie colectoare de malţ; 6- transportor cu raclete pentru malţ uscat; 7- calorifer; 8- ventilator; 9- canal collector de aer uzat; 10- coş de evacuare aer uzat; 11- canal de recirculare aer uzat; b – reprezentarea în diagrama h – x a procesului de uscare: 0 – aer proaspăt; 1- aer amestec; 2- aer amestec încălzit; 3- aer uzat.

Dintre uscătoarele convective continue se prezintă uscătorul tunel figura 1.2. şi uscătorul tip

bandă figura 1.3.

Uscătorul conductiv cu un tambur este prezentat în figura 1.4, iar uscătorul conductiv cu valţ (cu doi

tamburi) în figura 1.5. Productivitatea uscătorului - tambur conductiv, P, se c a l c u l e a z ă cu r e l a ţ i a

Fig.1.3. Uscătorul convectiv cu benzi suprapuse:1-carcasă; 2-benzi transportoare; 3-calorifere între firele benzilor; 4-bandă de alirnentare; 5-bandâ de evacuare produs uscat; 6-plăci înclinate pentru dirijarea materialului; 7-dispozitiv de răvăşire a produsului pe bandă; 8-dispozitiv de curăţire a benzii; 9-canale cu clapetepentru admisia aerului; 10-coş de evacuare aer uzat; 11-clapete pentru reglarea tirajului; 12-separatoare de condensat

Fig. 1.1. Uscătorul discontinuu Müger tip cameră:

Fig. 1.2. Uscătorul convectiv tip tunel:

1-tunel de uscare; 2 - cărucioare cu rastele; 3 - calorifer

exterior; 4 - ventilator; 5 - clapete de reglare.

(1.4.) în care, D este diametrul tamburului, în [m]; n - t u r a ţ i a tamburului, în [rot /h]; L - lungimea

tamburului, în [m]; δ - grosimea s t r a t u l u i i n i ţ i a l supus u s c ă r i i , în [m]; ρ -

densitateam a t e r i a l u l u i i n i ţ i a l . (P se exprimă în produsul i n i ţ i a l de l i c h i d ) .

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala128


În f i g u r i l e 1.6. şi 1. 7 . se p r e z i n t ă două u s c ă t o a r e sub d e p r e s i u n e , iar în f i g u r i l e 1.8.

şi 1.9. două uscătoare prin radiaţie.

Fig. 1.5. Uscător continuu conductiv (prin contact) cu doi tamburi:1 - cuvă; 2 - tamburi; 3 - cuţite de răzuire; 4 - racord pentru evacuarea materialului uscat şi intrarea agentului de uscare, 5 - racord pentru evacuare aer uuzat

Fig. 1.4. Uscător continuu conductiv (prin contact) cu un tambur:1 - tambur; 2 - stratul de material uscat; 3 - cuvă; 4 - dispozitiv de detaşare a materialului uscat; 5 - limitator pentru grosimea stratului; 6 - agitator; 7 - racord de golire

Fig. 1.6. Uscător continuu sub depresiune cu benzi suprapuse:

1 - carcasă izolată termic, 2 - benzi transportoare; 3 - ecluză dozatoare la alimentare cu material umed;4 - bandă de alimentare cu material umed;5 - bandă de evacuare a materialului uscat;

Fig. 1.7. Uscător continuu sub depresiune pentru lichide:1 - bandă; 2 - tambur încălzit; 3 - tambur răcit; 4 - carcasă; 5 - bazin cu lichid;

6 - tambur pentru formarea peliculei; 7 - cuţit raclor; 8 - ecluză dozatoare la evacuarea materialului uscat; 9, 10 - radianţi; 11 - racord de evacuare a

umidităţii evaporate şi realizarea depresiunii

Fig. 1.8. Uscător prin radiaţie cu radianţi metalici sau ceramici încălziţi la flacără deschisă:1 - arzător; 2 - radiant; 3 - bandă transportoare;

4 - hotă de evacuare

2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE AL INSTALAŢIEI

Uscătorul cu benzi rulante este destinat pentru uscarea fructelor şi legumelor, aici materialul este

purtat continuu, în strat subţire.Instalația este formată din benzi transportatoare; pîlnie de încălzire, cu

dozator; tambure pentru antrenarea benzilor; role pentru susţinerea benzilor; table pentru dirijarea

curentului de aer; încălzitor şi transportator elicoidal. Pe astfel de tip de uscător materialul înaintează în

contracurent cu aerul preîncălzit. Circulaţia în contracurent se adoptă pentru materialele sensibile la Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala138


Fig. 1.9. Uscător prin radiaţie cu radiant încălzit cu gaze de ardere:1 - arzător; 2 - radiant; 3 - bandă transportoare; 4 - cameră de ardere; 5 preîncălzitor de aer;

6 - injector; 7 - ventilator

căldură în stare uscată, cînd se cere uscarea înaintată a materialului şi cînd conţinutul iniţial de umezeală

al agentului de uscare este relativ mare.

În uscătoarele cu mai multe benzi transportatoare, materialul este uscat mai uniform din cauza

amestecărilor prin căderile de la capetele benzilor. Viteza benzilor este de 0,3-0.5 m/min, iar viteza

aerului de 2-3 m/s.

Uscătorul prezintă o cameră de uscare închisă, termoizolată, în interiorul căreia sunt amplasate,

una sub cealalata 4 benzi rulante. Din toate părţile carcasei există uşi termoizolate, care asigură accesul

la benzi în timpul verificării, curăţirii şi reparării. Fiecare bandă rulantă este unită cu următoarea pentru

a permite trecerea produsului de pe o bandă pe alta.

Pentru încărcarea produsului, în camera de uscare este prevăzut un transportator, pe care este

instalat un repartizor. Ambele sunt puse în funcţiune de la staţia de transmisie automată.

Pentru amestecarea produsului, în scopul uscării uniforme şi prevenirea lipirii, la începutul

benzii superioare este instalat un mestecator-nivelator. Pentru curăţirea benzilor de produsul lipit, în

partea inferioară a primelor 2 benzi sînt instalate perii.

Suprafaţa tamburilor se curăţă de produsul lipit cu ajutorul rozătoarelor, instalate pe tamburii de

întindere a primelor 3 benzi. Pentru mişcarea benzilor se folosesc 2 staţii: una pune în mişcare 1 şi a 3-a

bandă, iar cealaltă – a 2-a şi a 4-a. Plus la aceasta, staţiile pun în mişcare mestecatorul, nivelatorul şi

periile.

Între tamburii benzilor sînt instalate calorifere. Pentru comoditate, în setarea la regimul

tehnologic potrivit, la fiecare etaj al caloriferului este instalat manometru. Vaporii aflaţi sub presiune

sunt transmişi prin supapa de reducţie în collector şi mai departe în fiecare etaj al caloriferului. Benzile

de jos sunt apărate de nimerirea produsului. La fiecare bandă sunt instalate termometre de rezistenţă,

care servesc ca traductoare de temperatură. Pentru deservirea comodă a uscătorului este prevăzută o

scară care pote fi uşor mişcată de-a lungul camerei de uscare.

Produsul supus uscării este încărcat în buncărul de încărcare, se repartizează de-a lungul

buncărului de alimentarebuncărului de alimentare, unde este instalată o clapetă care reglează înălţimea stratului de produs

pe banda înclinată. Mai departe produsul nimereşte pe banda de sus a uscătorului, mai departe pe a 2-a

ş.a.m.d., trecînd de-a lungul tuturor benzilor pînă la ieşirea produsului uscat din uscător. Sub fiecare

bandă este instalat calorifer. Aerul proaspăt se acumulează în cameră prin deschizătura dintre corpul

uscătorului, podea şi stîlpii fundamentului şi trece prin produs de jos în sus.

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист14



Aprobat.

Principiul de funcționare al

instalaţiei



Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala17Proiect de an la OUIA

3. CALCULUL USCĂTORULUI CU 4 BENZI

Date iniţiale:

productivitatea după materialul umed : Gin = 2,8 t/24ore=2800 kg/oră;

umiditatea iniţială a materialului: Win =85%;

umiditatea finală a materialului: Wf =18%;

temperatura agentului termic pe I bandă: 800C;Mod

.Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


temperatura agentului termic pe a II-a bandă: 800C;

temperatura agentului termic pe a III-a bandă: 550C;

temperatura agentului termic pe a IV-a bandă: 550C;

cantitatea de apă evaporată pe I bandă: W1 = 40% = 0,4;

cantitatea de apă evaporată pe a II-a bandă: W2 = 35% = 0,35;

cantitatea de apă evaporată pe a III-a bandă: W3 =20 % = 0,2;

cantitatea de apă evaporată pe a IV-a bandă: W4 =8% =0,08;

durata de uscare: 8 ore;

capacitatea termică specific a strugurilor: c= 840 J/kg*K;

pierderile de căldură: Qp = 10%;

temperatura aerului folosit, după fiecare bandă: 400C;

temperetura agentului termic la ieşire din uscător: t2 = 500C.

3.1Calculul bilanţului material

După productivitatea dată de uscare de 2,8 t/24ore= 116,66 kg/h şi durata procesului de uscare de

8 ore determinăm numărul de cicluri posibile: 24:8=3 cicluri.

Cantitatea de struguri uscaţi timp de un ciclu va fi: 2800:3= 933,33 kg, iar productivitatea orară

va fi: 933,33:8=116,66 kg/h.

Cantitatea de apă eliminată în procesul de uscare timp de o oră se determină din relaţia:

Cantitatea de struguri uscaţi ce se vor obţine în urma uscării se determină din relaţia:

Calculăm cantitatea de apă evaporată de pe fiecare bandă:

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист19



Aprobat.

Calculul bilanţuluimaterial



De pe I-a bandă: W1 =95,66*0,4=38,26 kg/h=0,01 kg/s;

De pe a II-a bandă: W2 =95,66*0,35=33,48 kg/h=0,009 kg/s;

De pe a III-a bandă: W3 =95,66*0,2=19,13 kg/h=0,005 kg/s;

De pe a IV-a bandă: W4 =95,66*0,08=7,65 kg/h=0,002 kg/s.

3.2Calculul bilanţului termic

Pentru a putea efectua calculul bilanţului termic este necesar de a prezenta pe diagrama I-x

procesul de uscare.

Uscătorul se proiectează în or. Taşkent, aici, conform tab. XV, în perioada caldă a anului t0 =

26,80C şi φ2 = 46%. Din diagrama I-x rezultă că conţinutul de umezeală a aerului la intrare în uscător

este: x2= 11*10-3 =0,011 kg/kg aer uscat.

Conform datelor din problemă:

conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe a IV-a bandă este:

a. us.

conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe a III-a bandă este:

a. us.

conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe a II-a bandă este:

a. us.

conţinutul de umezeală a aerului la ieşire din uscător de pe I-a bandă este:

a. us.

Entalpia aerului la intrare în uscător:

I0=55 kg/kg a.us.

Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe a IV-a bandă:

a. us.

Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe a III-a bandă:Mod

.Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


a. us.

Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe a II-a bandă:

a. us.

Entalpia aerului la ieşire din uscător de pe I-a bandă:

a. us.

Calculăm consumul specific de căldură de pe fiecare bandă:

Pe I-a bandă:

apă evap.

Pe a II-a bandă:

apă evap.

Pe a III-a bandă:

apă evap.

Pe a IV-a bandă:

apă evap.

Calculăm consumul de căldură în calorifer, în kW, apă evaporată:

De pe I-a bandă: Q1=W1*q1=0,01*2500=25 kW;

De pe a II-a bandă: Q2=W2*q2=0,009*2484,8=22,36 kW;

De pe a III-a bandă: Q3=W3*q3=0,005*2666,7=13,13 kW;

De pe a IV-a bandă: Q4=W4*q4=0,002*5272,7=10,54 kW.

Consumul de căldură pentru încălzirea materialului umed de la temperatura lui iniţială t1I=20 0C pînă

la temperatura termometrului umed tum=400C, ce se determină din diagrama I-x, se determină cu relaţia:

Qînc= Win*c*(tum-t1I)= 116,66/3600*3,586*(40-20)= 0,032*3,586*20= 2,3 k W;

c =0,84*0,18*4,19*0,82= 3,586 kJ/kgK.

Considerăm că încălzirea produsului are loc pe prima bandă şi atunci consumul de căldură

transmis de calorifer pe I bandă, luînd în consideraţie pirderile în mediul înconjurător , va fi:Mod

.Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


Q1I= (Q1+ Qînc)*1,1= (25+2,3)*1,1=30,03 kW;

Corespunzător căldura transmisă de 1 calorifer şi la restul benzi va fi:

Q2I= Q2*1,1= 22,36*1,1= 24,6 kW;

Q3I= Q3*1,1= 13,13*1,1= 14,44 kW;

Q4I= Q4*1,1= 10,54*1,1= 11,6 kW;

Suprafaţa caloriferului se determină din relaţia:

Unde: k- coeficientul total de transfer de căldură, W/m2K;

k = 8,8*1,1*W0,48= 8,8*1,1*0,50,48= 6,94 W/m2K;

- diferenţa medie de temperatură, 0C;

Unde: t1- temperatura aerului după calorifer, 0C;

t2- temperatura aerului deasupra benzii, 0C;

tum- temperatura termometrului umed, 0C.

Temperatura medie se determină pentru fiecare bandă:

Pentru I-a bandă:

21,58 0C;

Pentru a II-a bandă:

25 0C;

Pentru a III-a bandă:

22,72 0C;

Pentru a IV-a bandă:

25 0C.

Determinăm suprafaţa caloriferului sub fiecare bandă:

Pentru I-a bandă:

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


;


;


;


.

Calculăm consumul aburului încălzit:

Unde: QI-consumul de căldură,kW;

Iabur-entalpia aburului încălzit corespunzător presiunii,(2776 kJ/kg);

c-capacitatea termică specifică,(4,19 kg/(kg*K));

θ-tempereatura condensatului,(169,60C);

Pentru I-a bandă:

;


;


;


Calculăm consumul specific de aer uscat:

Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата

Coala

23Proiect de an la OUIA

;

Calculăm debitul de are uscat în uscător:

L=l*W=22,7*95,66=2172kg/h;

Volumul consumului de aer umed introdus în uscător:

Presiunea aburului saturat Psat este la t=110C este 1325Pa, iar la t=400C este 7378Pa.

Consumul aerului umed (400C, φ = 1) înlăturat din uscător:

Unde:

Raer-constanta gazoasă pentru aer,287J/(kg*K);

T-temperatura aerului,K;

Π-presiunea totală a amestecului de vapori,Pa;

ϕPsat.-umuditatea relativă şi presiunea saturată a aerului umed,Pa;

Vaer.umed-volumul specific de aer umed, care revine la 1 kg aer uscat la P=1 atm.

4. NORME DE PROTECȚIE A MUNCII

Condiţiile de muncă sînt determinate de caracterul procesului de muncă şi factorii mediului

extern, ce-l înconjoară pe lucrător în sfera de producţie.

În timpul activităţii de muncă a omului are loc interacţiunea mediului de producţie şi a

organismului. Omul transformă, acomodează mediul de producţie la necesităţile sale, iar

mediul de producţie acţionează într-un mod sau altul asupra lucrătorilor.

De studierea factorilor de producţie ai mediului extern (condiţiilor meteorologice,

zgomotului, vibraţiei, poluării cu gaze, iluminării etc.), ce acţionează asupra sănătății omului, se

ocupă igiena de producţie; care, în corespundere cu STAS 12.0.003-74 al S.S.S.M. "Factori de

producţie periculoşi şi nocivi".

Acţiunea mediului de producţie asupra organismului omului este condiţionată defactori

fizici, chimici şi biologici.

Factorii fizici includ umiditate a relativă şi temperatura aerului ambiant, circulaţia și

presiunea barometrică a aerului, radiaţia radioactivă şi termică, zgomotul şi vibraţia etc.

Printre factorii chimici se numără impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare şi praf toxic,

mirosurile neplăcute, acizii şi alcaliile agresive.

Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Acţiunea factorilor enumeraţi asupra omului este condiţionată de caracterul activităţii de muncă,

alimentaţie, condiţiile de menaj.

Condiţiile meteorologice ale încăperilor de producţie includ temperatura, umiditatea relativă,

viteza de circulaţie şi presiunea aerului. Aceşti factori determină microclima încăperilor de producţie.

Asupra microclimei încăperii acţionează nu numai factorii atmosferici externi, dar şi surplusurile de

căldură şi umiditate, eliminate de utilajul ce funcţionează, de materialele încălzite, de lucrătorii ce

muncesc.

De condiţiile meteorologice depind într-o mare măsură starea sănătății şi capacitatea de muncă ale

omului. În condiţiile optime omul elimină acea cantitate de căldură, care e produsă de organismul lui.

Devierile mari ale parametrilor microclimei duc la schimbarea bruscă a balanţei termice a

organismului și dereglarea funcţiilor lui fiziologice: reglarea termică, metabolismul, activitatea

sistemelor cardiovascular şi nervos. Tulburarea reglării termice este însoţită de supraîncălzirea sau

suprarăcirea orgamsmului.

Pentru asigurarea condițiilor favorabile de muncă, sînt stabilite valorile normate de tmperatură,

umiditate relativă și viteză de circulație a aerului în zona de muncă a încăperilor de producție.

Temperatura aerului în încăpere trebuie să oscileze între 18-24 oC, umiditatea relativă să fie în limitele

de 60-40%, iar viteza de circulație a aerului 0,2-0,5m/s.

Indiferent de tipul și de funcționarea instalațiilor pe care lucrătorul le deservește, el trebuie să

îndeplinească următoarele cerințe de securitate.

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист24



Aprobat.

Norme de protecție a muncii



Lucrătorul trebuie să cunoască bine construcția instalației, tehnica ei de funcționare și să

efectuieze îngrijirea și reparația tehnică necesară. Înainte de pornirea instalației montate sau reparate

este necesar de controlat dacă nu au rămas pe instalație sau în mecanismele ei obiecte străine:

instrumente, buloane, piulițe, ș. a.

Instalația poate fi pornită doar în cazul convingerii funcționării normale. Se interzice pornirea și

oprirea instalației de către persoanele care nu au permisiunea să facă acest lucru. Înaintea pornirii

instalației, lucrătorul dă un semnal sonor, după care toți cei ce o deservesc trebuie să fie atenți.

La început instalația lucrează un timp oarecare în gol, după care în ea se introduce materia primă.

În timpul funcționării instalației se interzice curățarea, repararea sau reglarea nodurilor.

Instalația și locul de muncă trebuie să fie bine iluminate. În apropierea locului de muncă nu

trebuie să se afle persoane străine.

Se interzice îmbrăcarea și dezbăcarea hainelor în apropierea instalației care funcționează, precum

și purtarea îmbrăcămintei descheiete, deoarece îmbrăcămintea poate fi prinsă de mecanismele în

mișcare, se recomandă purtarea combinizoanelor. Femeile trebuie să-și acopere capul cu un colțișor sau

o basma.

La fiecare instalație împreună cu instrucția de deservire trebuie să fie anexate și regulile tehnicii

de securitate.

Adresarea cu instalațiile electrice necesită de la personalul ce le deservește o atenție specială, de

aceea cunoașterea tehnicii de securitate este obligatorie pentru oricare care are lagătură cu electricitatea.

Trecînd prin corpul omului, curentul electric produce arsuri și contracția mușchilor. În timpul

contracției îndelungate a mușchilor se întrerupe respirația și poate avea loc stop cardiac. Cu cît

intensitatea curentului electric care trece prin copul omului este mai mare, cu atît mai mult crește riscul

pentru viața lui. Practica arată că intensitatea curentului mai mare de 0,5A este deja periculoasă pentru

sănătatea omului, iar curenul electric cu intensitatea de 1A și mai mult este mortală.

Nu trebuie de crezut că pentru om este periculoasă numai tensiunea înaltă. Datele statistice

vorbesc despre faptul că peste 80% din situații excepționale survin la rețelele cu un voltaj mic. Normele

și regulele electrotehnice prevăd măsuri speciale de ocrotire în timpul lucrului cu tensiune de 40V.

Măsurile de protecție se împart în: generale (izolare, legătura cu pămîntul, placate de avertizare,

îngrădire) și speciale (individuale).â

Toate obiectele care conduc curentul electric (partea interioară a cablurilor, mînerele de lemn la

întrerupătoare și altele), de care se poate folosi omul, trebuie să fie acoperite cu u strat izolator fiabil.

Cablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar în locurile inaccesibile, unde ele nu vin în contct

întîmplător cu omul (linia aeriană).

Toate capetele metalice, izolate de părțile conducătoare de curent electric în condiții obișnuite,

trebuie să fie unite cu pămîntul, pentru cazul defectării izolației. Pentru aceasta țevele metalice sau Mod.

Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


unghiurile cu lungimea de 2-3m se bat în pămînt și cu ajutorul unei bare care face legătură cu pămîntul

se unesc între ele. Capătul barei iese la suprafață și la el cu un cablu dezgolit aproximativ

16-25mm2 se unesc carcasele instalațiilor și mașinilor electrice, transformatoarelor, cutiile reostatelor ș.

a. În cazul defectării izolației partea dispozitvului care are legătură cu pămîntul poate fi unită cu cea

conducătoare de curent electric. Cu toate acestea între partea care are legătură cu pămîntul și pămînt nu

va fi tensiune periculoasă pentru om.

Persoanele, care în conformitate cu locul de muncă intră în contact cu elemente individuale

conducătoare de curent electric, pentru protejarea de leziunile care pot fi provocate de curentul electric

sînt obligate să aibă obiecte (instrumente) individuale de protecție: mănuși de cauciuc, caloși sau

cizmulițe de cauciuc, covorașe de caucuic, ochelari de protecție. Mînerele metelice ale mînerilor

instrumentelor de lucru (cleștilor, șurubelnițelor ș. a.) trebuie să fie acoperite cu cauciuc.

Este necesar de îndeplinit următoarele tehnici de securitate de bază:

1. Nu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub presiune.

2. Nu se permite să se controleze cu degetele tensiunea între cleme.

3. Toate reparațiie la dispozitivele electrice trebuie să se efectuieze numai după deconectarea lor.

4. Deconectînd dispozitivul pentru efectuarea ucrărilor de reparație, trebuie de atîrnat un placat:

”Nu conectați”.

5. Nu se permite trecerea de îngrădire.

6. Nu se admite să se producă nici o lucrare de către persoanele aflate în stare de ebrietate.

Dacă o persoana a afost electrocutată este necesar ca persoana dată cît mai curîd să fie eleiberată de

contactul cu elementul concucător de curent electric; pentru aceasta este nscesar de deconectat

dispozitivul, sau, dacă aceasta din oarecare motive nu este posibil, de întrerupt circuitul, folosind pentru

aceasta orice obiect uscat neconductor de curent electric. Cu toate acestea trebuie de luat în considerație

posibilitatea căderii victimii de la înălțime și să se ia măsurile necesare. În cel mai rău caz se poate de

tăiat cablu cu un topor cu coadă de lemn uscată. Oricum acest lucru trebuie să se facă cu mare atenție.

Eliberînd victima de acțiunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul, în același timp

acordînd victimii primul ajutor (victimii i se descheie îmbrăcămintea strînsă pe corp, i se dă să miroase

amoniac, se face frecție și în caz de necesitate se face respirație artificială și masaj cardiac).

BIBLIOGRAFIE

1. Băcăoanu A., Operații și utilaje în industria chimică și alimentară. – Editura Tehnică: Iași, 1997.

2. Iliescu L., Gheorghescu N., Șveț V., Procese și utilaje în industria alimentară. – Editura

Didactică și Pedagogică: București 1968.

3. Bibire L., Operații și aparate: industria alimentară. – Editura Tehnica: Info Chișinău, 2004.Mod

.Coala

Nr Document

Semnat

Data Дата


4. Rășenescu L., Operații și utilaje în industria alimentară, Vol. II. – Editura Tehnică: București

1972.

5. Vavilin A., Protecția muncii la întreprinderile de alimentație publică. – Editura Lumina:

Chișinău, 1990.

6. Атаназевич В.И., Гришин М. А., Семенов Ю. Г., Справочник устоновки для сушки

пищевых продуктов. – Москва: Агропромиздат, 1989.

7. Стахеев И. В., Основы пройектирования процессов и аппаратов пищенвых производств.

Минск, 1975.

8. Bratu Em. A., Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică: Bucureşti, 1981.

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист27



Aprobat.

BibliografieLitera Coli

Листов25


For

mat

Zonă

Pozi

ţie

Notarea Denumirea

Num

ărul

Nota

Documentaţie

A3 Desen de ansamblu 1

Piese

1 Benzi transportatoare 4

2 Pălnie de încălzire, cu dozator 1

3 Tambure p/u antrenarea benzilor 4

4 Role p/u susţinerea benzilor 12

5 Table p/u dirijarea curentului de aer 4

6 Încălzitor 17 Transportor elicoidal 1

Mod

Изм.

Coala

Лист


Semnat.

Подпись

Data Дата Coala

Лист1



Aprobat.

SpecificaţieLitera Coli

Листов11


Documents

Uscator Cu 4 Benzi