server.ce.tuiasi.roserver.ce.tuiasi.ro/romana/sectii/licenta2003/dis_toate_colegiu.pdf · UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.ASACHI”IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA TESTE

UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.ASACHI” IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA

TESTE GRILA EXAMEN DE ABSOLVIRE LA INVATAMANTUL DE SCURTA DURATA

(COLEGIU)- SESIUNEA IUNIE 2003

SPECIALIZARILE: TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR ORGANIZAREA SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR

MATERIALE DE CONSTRC��

�� !"#�$%" &'$()*+,-, .) /0123()455 6758569 6:8;<9=9> 6?@9 ABCDE

a. Minereuri b. Minerale c. Roci d.

FGHIJ KL MNONPQROSTQSPSUR VOWXYTRUWO XSZ VSNQO[ ZNQYONU[ \]^_ `âb]c^de_c fcg

a. hijikl mn opructura rocilor b. qrsturtsv wx ryzrtsv s{ux|{s c. }y~y�v wx ryzrtsv s{ux|{s d. �vsvurysx�rxux|y s{ux|{s �y �s{�y~xy~�� a.

�� ¡¢��£�¢¤¥ ¦�� §¨�©¤ b. Complet cristalizate c. Complet amorfe 4. Structura vitroasª ¤¡¢¤ ¡¦¤ �©� ª �¨ ��¨�« a.

�� ¡¢��£�¢¤¥ ¦�� §¨�©¤ b. Complet cristalizate c. Complet amorfe ¬ ®¯°±²³ ´µ ¶·¸µ°·µ¸¹ ¶·¸´·±º±°´·¹ »´°¹¼ a.

½±¾³¸´²³²³ °¯¿À¯¾³¾·³ ´µ º¯¸¿¹ Á¸¹µ¾Â¯´¶¹ Ã± ¸¯°´ À¸³Ä±¾·¹ ±Ä¯·¸¯À±³ b.

ÅÆÇÈÉÊËÈËÈ ÌÍÎÏÍÇÈÇÐÈÑÊÌÈËÈÊÒÆ ÓÇ ÐÍÊÐÔ ÕÖ×ÖØsunt dispuse în straturi, iar roca ÙÚÛÜÝÞßà áâãäåâãæç èâ éçêëìí

c. Mineralele componente diferite sunt dispuse în straturi îï ðñòóôõö÷ øùõø ú ñúûüý a.

þòÿ�òõôûü �ô÷úóôòóü b.

þòÿ�òõôûü ôóõñöùô�ü c. �ø�ô�øóõòñü d.

þøõò�úñ�ôûü

��

a. ��

b. M�� c. �� d.

�� !" # �#$%&

a. '��(�"�$% )��#*��*%

b.

'��(�"�$% �*"�+!�,%

c. - .�( *"��%

d. ' "�(#�)�$%

/0 1234526789: 5;65 < 2<=>? a.

@3AB367=> C7:<8738> b.

@3AB367=> 78629;74> c. D5E7B58632> d.

@563B<2C7=> FGH IJKLMN ON PQNKLPLRSTLN UVWR: a. Magmatice b. Sedimentare c. Metamorfice FFH XJWYMJZNQSRNMN QN[VMR\ PQLW KLZNWRSQNS] a. Prafului b. Mâlului c. Nisipului d.

^LNRQL_VMVL F̀ H aSQZVQS QN[VMR\ PQLW ZNRSZJQbJ[S] a. Gipsului b. Travertinului c. Calcarului FcH XQLdMVQS NURN PQJOVU ON PLSRQ\]

a.

efghi

b. jklmnonhi c.

pqrstquv 14.

wxyt zxqt{|s}yuqu~ r~ q�x~�yq}v� a. Forma granulelor b. Volumul de goluri c. �st�yt{u{| �~ �vx�y �yt~ �~ qzx~zqu �� ~}yru~t�q |q �s� r~ ~��xy�v �t �

a. Kg/m3 b. N/mm2 c. %

��

a. Straturi hidrofile b. Straturi hidrofobe c.

�� !" #��$%� �&'��%�( )%��*��% ��%(+�� &%�$� ��%($� *� ,��*�*� (%-��.

a. fuzibile b. vitrifiabile c. refractare /" #��$%� �&'��%�( )%��*��% &%�$� ��0�%�1($� *� ,��*�*� (%-��.

a. fuzibile b. vitrifiabile c. refractare 2" 3��$%(�'�( �( �*�(%� �*$� ��$�%+��($� �� 4()�%(%�( ()��. a.

��&�%� 5� )��(%�

b. de higroscopicitate c. legate chimic d. a.+b. e. b.+c. 67" #��%��%�( ()�� -($� �0�+�� ( (%-��8 (%� �� (.

a. 110-4600C b. cca.4600C c. 750-9000C 21. Pentru produse brute poroase porozitatea este: a. >8% b. 2-8% c. <2% 99: ;<=>?@A@ =@ BACDE>?>ECE@ CA F<@> CGH>A@ D@ CBG@?>CIJ BG>< ><E@GK@=>FAL

a.

?M<EGC?N>@> AC FD?CG@ b.

FK>=>EJN>> c.

?M<D>DE@<N@> 9O: PHAMK@GC<N>> CF GMAFA =@L

a. KJG>G@ C BACDE>?>EJN>> b. K>?QMGCG@ C BACDE>?>EJN>> c. reducerea temperaturii de ardere RST UVWVXYZY[\ ]Y[Y^_

-aluminoase au caracter chimic: a. acid b. bazic c. neutru R`T UVWVXYZY[\ ]Y[Y^Y_a]\ ab âWa^c\W ^dYXYê

a. acid b. bazic c. neutru

��

a. �� b.

�� c. defecte ��

a.

�� b.

�� c. stabil izatori �� ! "#$%"&' & #!$() $ *&#%"&! # ' &)$+ &+, -'$". a.

(,)$' b. recoacere c. revenire /01 2345633 7489 :9 ;5<=89:7 >?48 ;5 @9>3A A:74< B3 >AC= ;5<=8389 5A 89D3:<= E4 4763A594 4C93

:A5< E34563 F a. hidraulici b. aerieni c.

@37B<3 GH1 2345633 ?I635A6J KL MNOPNQLMRQJ OLJ OLQJ SNTUM MNOPNQLMRQL SN LPLQJVJN L MWPJMRQJKWQ

PLQVJLKN XRYMZ

a. KJLYVJ LNQJNYJ

b. KJLYVJ TKJYT[NQJ\LVJ

c. KJLYVJ YNTKJYT[NQJ\LVJ

31. Argila este un liant: a. aerian b. hidraulic c. mixt 32. Varul gras este liant: a. aerian b. hidraulic unitar c. hidraulic mixt 33. Varul hidraulic este liant: a. hidraulic neclincherizat b. hidraulic clincherizat c. hidraulic mixt 34. Cimentul aluminos este liant: a. hidraulic neclincherizat b. hidraulic clincherizat sau topit c. nehidraulic ]^_ `LQMJTRKNKN SN LQaJKb XN TWOPWQMb TLZ

a. macro-anioni b. macro-cationi c.

PLQMJTRKN cbQb dYTbQTLQN NKNTMQJTb

�� a. �� b. �� c. �� 37. Stabili zarea cu ciment are ca efect: a. schimburi de ioni b. �� c. a.+b. �� a. 150-2000C b. 12000C c. 14500C 39. Priza ipsosului începe când: a. �� b.

�� âslesc cristale de hemihidrat

c. �� -� �� !� �� "��

a. 2 zile b. 7 zile c. 28 zile #� �� a.

�� b. folosirea unui pr�� #!!

-200% c.

��

42. Prin arderea gipsului la 800-10000$ �� a. ciment de anhidrit b.

�� c.

�� %�� a. argila b. calcar c. a. +b. � &�� a. 8000C b. 12000C c. 14500C '� (�� a. �"��

b. ��

c.

�� )*+ ,-./0 12341 15 6345 74 8.9-:- ;5 <-. =50 :/634> a.

;9/? @305 b.

;9/? 1?:2?AB43 c.

4/ 15 3A:/45 9 -4/A32? ;/.-2?

�� a.

�� b. coloid c. suspensie �� a. sol b. gel c. xerogel �� ! "# $# %&%! # " &'( ) !�

: a. evaporarea apei din gel b. carbonatarea hidroxidului de calciu c. a.+b. *+� ,#�" !# ) !-� )"�� % './!�" "# (!-"��%&%! -#0�"1!#� "2�"3

a. carbonatul de magneziu b. sulfatul de magneziu c. clorura de magneziu 51. Cimentul magnezian presupune amestecarea oxidului de magneziu cu: a.

(&' % � 4! 2%&5#� 6" -#0�"1!% b.

(&' % � 2#% 2%&5#� 6" -#0�"1!% c.

' !(# " #&�� 2# " 6" -#0�"1!% *7� 8'-)%4!! 2)"(!5!(! &!#�/!&' 2!&!(#�!(! �"(&!�(9" !1#/! 2" 5' -"#1� ):�� &# �"-)" #�% #de:

a. 12000C b. 13000C c. 14500C *;� < ')' /=> ?@ A=B

2?=C D=>CE== F=D=G>

tici este de : a. 5-10% b. 18-25% c. 58-68% HIJ KL@M@CE> N>B OC @PG@F OC GQRSQM=E=> G=R@CTUDU= @FT@V

a.

W>XQL>Y=DZ

b. C@W>XQL>Y=DZ

c.

CU =CWDU@CE@>MZ G>L>GT@L=FT=G=D@ G=R@CTUDU= HHJ [=C GQRSU\== R=C@L>DQ]=G= >= G=R@CTUDU= SL@M=CTZ L@>GE=@ SUT@LC=GZ GU >S> \= @FT@

bogat energetic: a.

>D=TUD^ Y@D=TUD \= G@D=TUD _

b. >D=TUD^ Y@D=TUD \= G@D=TUD __

c.

>D=TUD^ G@D=TUD _ \= G@D=TUD __ H`J a@>GE==D@ FS@G=W=G@ D=>CE=DQL F=D=G>T=G= FUCTV

a. de hidratare b.

?@ b=?LQD=MZ c. a.+b.

��

a. geluri b. cristale c. depinde

�� 58. Hidroxidul de calciu din pasta de ciment este: a. gel b. cristal c.

��

a. gel b. cristal c.

�� 60. Faza de la amestecarea cimentului cu apa când se ��

cristaline, este: a.

��

b. ��

c. începutul prizei !� �� "��

a.

��

b. ��

c. începutul prizei #� $��

a. � ��

b. specifice

��

c. a.+b. 63. Dintre varurile hidraulice, %& '(%)*+, CaO liber: a. varul mediu hidraulic b. varul foarte hidraulic c. varul roman -./ 0123456781 96 :63;236 <3 5=1= >6 41234567? a. 2 zile b.

@ 9ABCA:D32

c. 2 luni -E/ F= =:69C64=76= 4G:B8H21G7 :2367=1GI242 =2 42:63C8182 48 =B= 46= :=2 :=76 J2C6KA >6hidratare o are:

a. C2S b. C3S c. C3A d. C4AF

�� a. C2S b. C3S c. C3A d. C4AF ��

termic o are: a. C2S b. C3S c. C3A d. C4AF ��

�� pietrei de ciment este de:

a. tip I b. tip II c. tip III 69. Într-un cime

��

a. 85% b. 90% c. 95% ��

a. >300C b. <300C c. <400C � � !��

a.

��

b. ��

c. lipsa CaOH liber �"� #�� $� �� $�� a. cimentoide b. hidraulice c. inerte �%� ��

a.

��

b. modul hidraulic c. indicele de bazicitate 74.Tuful vulcanic, diatomitul, tripoli etc. sunt adaosuri: a. cimentoide b. hidraulice c. inerte �&� '� �� # � ( �� a. clasa de calitate b. varianta de amestec c. tipul de adaos

�� : a. liantul b. apa c. a.+b. �� a.

�� b.

�� c. mai mare �� -�� a. �� b. total c. � �� a. reducerea dozajului de ciment b. �� c.

�� !�� a.

�� b. forma granulelor c.

�� "� �� #�� # �� a. � �� b. �� c. �� $� �� #�� # �� a. � �� b. �� c. �� 83. Adeziunea matrice-

�� %& '()*'+,- ./01 a. nu b. da c. %(2 3, 3*4%565( ,4,5 %*7(8 95459 %& 359&4+ 84. Adeziunea matrice-(:'&:(+ -( ;&+*4 &<+& 54=-,&46(+> %& 4(+,'( 954&'(-*:53> (

agregatului: a. nu b. da c. %(2 3, 3*4%565( ,4,5 anumit tip de ciment ?@A B+('&( )'*(<)>+> ( ;&+*4,-,5 <& 3*4<5%&'>1 a. )C4> -( D4+>'5'&( ;&+*4,-,5 b. )C4> -( <=C'E5+,- )'57&5 -5(4+,-,5 c. )C4> -( D43&),+,- )'57&5 -5(4+,-,5

�� reprez

��

a. � ��

b. aptitudinea de compactare c.

�� 87. Remodelarea VE-

�� a.

�� b. vibrarea unei probe de beton c. a. + b. �� a.

�� grosiere de agregat la fundul vasului b.

�� c.

��

a. presiunea de evaporare a apei b.

�� c. incapacitatea componentelor s

�� !� � �� "��

a. 0% b. 2% c. 5-7% �#� $�� %�� a. 7 zile b. 28 zile c. 90 zile �&� � ��

a. contr

�� "� � %�� b.

� �� %�� "� �� c.

� �� '� (�� volum ale:

a. pietrei de ciment b. ale agregatelor c. a. + b. 94. Conductiv

�� %� ��

a. mai mare b. ��

c. egale �)� ��

a.

��

b. �� "� ��

c. ��

��

a. ��

b.

��

c. nu se impune ��

a. >85% b. >90% c. >95% 98. Permea

��

a. lichide b. gaze c. a. + b. 99. Permeabil itatea pietrei de ciment în raport cu a betonului este: a. mai mare b.

��

c. ��

� � !��"�� se

produce: a. instantaneu b. lent c.

� �� #� � �� "��

-��"��

a. ��

b.

��

c. � � ��

� $� #� � �� "��-��"��

este: a.

��

b. ��

c.

� � �� %� &� ��'��

a.

��'��

b. scade c.

� �� (� !�� ' �� "��

a. da b. nu c. depinde de tipul de ciment

��

a.

�� mic de CaOH

b. un caract � ��

mic de CaOH c.

�� !"� !"#$ %$ &"'( )*+, -$.�/ $�0" 1$ 2��3�� $/ $ 4� " 5 !"� !"#$ 4� 45 %2."6�3 %$ 4�!$� $/ $7

a. mare b. foarte mare c. mare în anumite limite 107. Din punct de vedere

"3 "/8$4 �3�� /�8#"9$0$�: ��93�$�0; 9"<2#"1�3; !"=�!; "/�8#"4"#"4 $#�/ �4�32# 1$ 2��3�� "� /�8#"9$0$3$7

a. netede aspre b. netede lucioase c. rugoase 108. Formele granulelor de agregat acceptate la prepararea betoanelor sunt: a.

"4�4�3"#$ >� 83" $ b. piramidale c. scurt p#�/!" �4$ >� �.2!$ #�4$ )*?, @23�!�3 %$ A23�#� #$"3�." 8#�� 42!82.�0�" A#"��32!$ #�4; #$1��$ /; 9�$7 a. cât mai mic b. cât mai mare c.

/; 8$#!� ; 92#!"#$" B!8#$��; 4� 4�!$� �3 " �� "��!� <23�! %$ !2# "# ))*, &�#1" %$ A#"��32.� " $ /� �" ; /8#$ 3�!� " ��9$#�2"#; 8$#!� $ #$"3�."#$" �� 1$ 2�7 a. cu dozaj mare de ciment b. cu dozaj mic de ciment c. cu raport A/C minim ))), C;#�#$" #"82# �3�� DE& <" ��93�$�0" 4"#"4 $#�/ �4�3$ 1$ 2��3��7 a. favorabil b. nefavorabil c.

�� "#$ ��4� 2 ��93�$�0; ))F, D44$3$#" 2#�� %$ 8#�.; /$ 9232/$/4 8$� #� 210��$#$" �� B�4$8� %$ 8#�.; " 3�"� �3��

de: a. maxim 30 minute b. maxim 10 minute c. 2-5 minute ))G, H� 5#.�$ 2#�� %$ B� ;#�#$ 9"<2#�.$".; #$"3�."#$" %$ #$.�/ $�0$ 9��"3$ !"� !"#�7 a. nu b. da c. %": 9��40�$ %$ "%� �<

114. Temperaturile pozitive mari pentru beto

��3 B� 4�#/ %$ B� ;#�#$ /�� 7 a. favorabile b. nefavorabile c.

�� 93�$�0$".; 92#!"#$" / #�4 �#��

�� a.

�� b. �� c. � �� 116. Betoan

�� a. macroporoase b. celulare c.

�� !" #$%& '()*+ ,( -")./0*'" 1.)0"(.!0*2

a. macroporoase b. celulare c. 340"*. -056"-). 118. Betoanele notate simbolic cu GBN, fac parte din categoria betoanelor: a. macroporoase b. celulare c. 340"*. -056"-). 7789 :;<=>?@ AB CD<EF< FK b. FAB<BJ>K c. strat vizibil 120. Tinciul de mortar are rol de : a. <BH=IEBJ>K b. FAB<BJ>K c. strat vizibil 7L79 MF<?@ I?;<FFB 7LL9SFEB<=F ;<=CK ;BJE<? DT>=JB<BF CBEF@B@D< D RD<CBFHKG a. mineralele b. minereurile c. rocile 123. Ledeburita ca aliaj de aCBIEBPN IB RD<CBFHK @F DT>=JB<BF RDJEB= ;BJE<? ?<CKED<==

parametri : a. UVWXYZ [\ U]^_0C b. àbcde fg hcij0C c.

kbjde fg aajl0C 124. Zgura de furnal are caracter chimic: a. acid b. bazic c. neutru

�� a.

�� b. ce�� c.

�� a. calmate b. semicalmate c. necalmate �� a. mecanic b. termic c. termochimic � !" #$%&'()*'%+' $,+(-(-) +./+ -0 /%'/'&+0/1 a. mecanic b. termic c. termochimic � 2" 3-04' 5- %67)06 (' (+&0 +./+ -0 8+9+5/ 8+1 a. 9$%&6 b. ./%-5/-%6 c. culoare 130. Ciopli tura la lemn este un produs: a. brut b. semifinit c. finit

:;<=>?>@AB ?CDEFGHIJG KL MJNOPGQMRHH

SLTNJIJUHV IQMWXYZ[X \] ^_àbc

defghig jikglmngoe g phqfmrqh si tulsgvmm ku iwkgxgoqghi ikymfgoi ku q kufe z{ |kymfgjilour si rukhu gr ulum iwkgxgoqh rmlpuhe shigfoe kql}oe sml~

a. q }epigoe ghomkurgoe rg frgotqhjg hqogomxe� ul �hgv ghomkurgo rg }epigoe �mkufg fhml}e hmpms rg kgfeour �hgv��

b. � �� c. � ��

��

�� onare prin cabluri � ��

a. R "

s = 0,8R 's ; H "

s = 0,6H 's ; x

b. R "s = 0,8H '

s ; H"s = 0,6R '

s ; c.

�� 's � ��

H 's ; ��

�� forma:

a. � �� ! �

b.

� �� !

c. ��

"� #�� $�� $�% ��

a. b1 & B1 – h1/n; b1 & Rso; b1 ' A + d; h1 ( Hs; B1 ( Rs ; x b. b1 ' B1 – h1/n; b1 ( Rso; b1 ' A + d; h1 ( Hs; B1 ( Rs ; c. b1 ( B1 – h1/n; b1 ( Rso; b1 ' A + d + 2c; h1 ( Hs; B1 ( Rs ; x

5. )* +,-*./* 01/2 34522 6/ 7*-,8 70 /97*:*8;.0< /7=2-*8 70-, 6./*-8,> -,?4180< +,-*8+/ 6/+7*.7, 41@

a. 6/-;A28 6/ -,?418B

b. mijloace de transport; x c. 6/-;A28 6/ -,?418 52 41 ?2C <;*7/ 6/ 8.*1+-;.8D ED F7=2-*?/180< 6/ <07.0 *< 0102 /97*:*8;. <21G0., 21:/.+, 7;1+8,

din: a.

; +,G/*8, *.8270<*8, <* -<*83;.?* .;8*82:,> 01 H.*I *.8270<*8 <* 7*-,80<+0-/.2;. *< +,G/I22 52 70-* -.21+, .2G26 <* 7*-,80< H.*I0<02B 9

b. ; +,G/*8, *.8270<*8, <* -<*83;.?* .;8*82:,> 01 H.*I *.8270<*8 <* 7*-,80<

+0-/.2;. *< +,G/I22 52 70-* -.21+, *.8270<*8 <* 7*-,80< H.*I0<02B 9 c.

; +,G/*8, *.8270<*8, <* -<*83;.?* .;8*82:, 52 70-* -.21+, .2G26 <*7*-,80< +0-/.2;. *< +,G/I22D JD K1 3017I2/ 6/ ?;60< 6/ +,-*./ 52 6/ 6/+7,.7*./ * -,?4180<02 +,-*8 70 /97*:*8;.0</7=2-*8 70-, 21:/.+,> -;8 /92+8* 0.?,8;*./</ +280*I22 @

a. /97*:*8;.0< +*-, 3.;18*< 52 <*8/.*< 6./*-8*-+841G*> 6/+7,.7416 41 +-*8/

în autovehicule; x b. /97*:*8;.0< +*-, -*.I2*< 3.;18*< 52 <*8/.*<> 6/+7,.7416 41 *08;:/=270</

7*./ 72.70<, -/ 01 8.*+/0 329 41 <01G0< +,-,80.22B 9 c. /97*:*8;.0< +*-, -*.I2*< 3.;18*< 52 <*8/.*<> 6/+7,.7416 41 *08;:/=270</

7*./ 72.70<, -/ 01 8.*+/0 329 41 <01G0< +,-,80.22B 9 d. /97*:*8;.0< +*-, -*.I2*< 3.;18*< 52 <*8/.*<> 6/+7,.7416 -,?4180< +,-*8

41 6/-;A28 6/ -,?418> 41 <01G0< +,-,80.22B 9 LD K1 +/7I201/ :/.827*<, 8.*1+:/.+*<,> 6/-;A280< 6/ -,?418 52 +,-,80.*> /9/708*8/ 70/97*:*8;.0< /7=2-*8 70-, 21:/.+,> -;8 *:/* 0.?,8;*./</ 3;.?/@

a.

*848 6/-;A280< 748 52 +,-,80.*> 8.*-/A/ 2+;+7/ 8.201G=20.2 2+;+7/ +,-,80.* 8.201G=2 2+;+7/l; x d. 6/-;A280< 8.201G=2 2+;+7/<> +,-,80.* 8.*-/A 2+;+7/<D 9

�� a.

�� b. �� c.

�� 10. Cu exca��

a. ��

b. în general tunele; c.

�� !"!#$% "&'()*+,-* ./ 0-1*23/

1. 4567859 85 :6 78;9<=568 >9 7=:58? @8A B=>AC >9 :=C=@659 8C 879@;A68D 8C7E;A6598 @8<9F958CE 7AG56F>9H a. plinul cofrajului; elemeF;9 >9 @A@I6F959 G56B85EJ 9C9B9F;9 >9 @A@I6F959 @97AF>85ED9C9B9F;9 >9 7=F;58KLF;A659D @=C6>856M859 N6 @G56? 6F659J O b. GC6FAC 7=:58?ACA6J 9C9B9F;9 >9 56<6>6M859 8C9 GC6FACA6J 9C9B9F;9 >9 @A@I6F959@97AF>85ED 9C9B9F;9 >9 7=F;58KLF;A659D @=C6>856M859 N6 @G56? inire; c. 9C9B9F;9 >9 56<6>6M859 8C9 GC6FACA6J 9C9B9F;9 >9 @A@I6F959 G56B85E N6 @97AF>85ED9C9B9F;9 >9 7=F;58KLF;A659D @=C6>856M859 N6 @G56? 6F659J 2.

P9F;5A 8 @9 C6B6;8 FABE5AC >9 598M9B9 :6F8C9 C8 AF 7=:58? D @97I6AF98 @A@I6F956C=5G56B859 ;59QA69 @E :69H

a. suG956=85E 9C9B9F;9C=5 >9 56<6>6M859 8C9 GC6FACA6J O b. 6F:956=85E 9C9B9F;9C=5 >9 56<6>6M859 8C9 GC6FACA6J c. 9<8CE 7A 8 9C9B9F;9C=5 >9 56<6>6M859 8C9 GC6FACA6J 3. R859 9@;9 >6:959FI8 LF;59 GC6FAC 7=:58?ACA6 ;6G 8@;9598CE ST UVTWXV YTU UZW[X\T ]^ _[`\Za b a.

^cTdY^WeZ ^Vementelor de rigidizare ale plinului, în cazul panourilor; x b.

WT_T [ ]T`^\^Wefg

c. ]^h[WYZiTVTYZY^Z UVTWXVXT YTU ZdY^\^ZVfj

4.

kTh^WdT[WZ\^Z ST l^\T`T_Z\^Z UZW[X\TV[\ ]^ _[`\Za d^ `Z_^m a.

]TW _[W]TeTTV^ ]^ \^nTdY^Wef ST ]^ \ToT]TYZY^ ZV^ UVTWXVXT UZW[X\TV[\g c b. din

_[W]TeTTV^ ]^ \^nTdY^Wef ST ]^ \ToT]TYZY^ ZV^ d_p^V^YXVXT ]^ \ToT]TnZ\^ Z UVTWXVXTpanourilor;

c. ]TW _[W]TeTZ ]^ _[[\][WZ\^ ]Th^WdT[WZVfj

5.

qhUVZdZ\^Z ^V^h^WY^V[\ ]^ dXdeTW^\^ U\ThZ\f VZ XW _[`\Za d^ `Z_^ ]TW X\hfY[Z\^V^_[W]TeTT m

a.

\^nTdY^Wef ST \ToT]TYZY^ ^V^hente de rigidizare ale plinului cofrajului; x b.

\^nTdY^Wef ST \ToT]TYZY^ ^V^h^WY^ ]^ dXdeTW^\^ U\ThZ\f ZV^ _[`\ZaXVXTg c c.

_ZUZ_TYZY^ U[\YZWYf ^V^h^WY^ ]^ dXdeTW^\^ d^_XW]Z\f ZV^ _[`\ZaXVXTj c 6.

qhUVZdZ\^Z ^V^h^WY^V[\ ]^ dXdeTW^\^ U\ThZ\f VZ XW _[`\Za l^\YT_ZVse poate face:

a. ^_pT]TdYZWYr _shUX\T ST _[Wd[V^g c

b. VZ ]TdYZWe^ TWôZV^r sW `XW_eT^ ]^ lZV[Z\^Z sW_f\_f\TV[\ [\Tn[WYZV^g c

c. sW `XW_eT^ ]^ d^_eTXW^Z V[\j

7. � �� a. numai la capete; x b.

� �� c.

� �� 8. ��

concentrate? a. elementele de rigidizare ale plinului; b. �� c. elementele �� 9. �� a.

��

b. �� tr-� �� c. dozajul de ciment din beton. 10.

�� !�� "�� # �� a.

�� b. �� c. u�� 11.

$�� % a. nu; x b. da; 12.

$�� % a. da; b. nu. x 13.

$�� nsole? a. da; x b. nu.

14.În cazul cofrajelor specializate, metalice: a. �� !�� b. �� !��

&'()*+*,-. +/01234563 78 98:6; <6;654:=

1. Calitatea unui beton de cime>?@ ABCDBE?F?G H> IBACJAKF>LBDB MFDB@ BM?BNB?BAKO>F?G NBP

a. CFE?JAOO NB EJKIJQOLOBR b. ?BS>JDJTOF NB BUBEVLOBR c. CFE?JAOO NB EJKIJQOLOB WO ?BS>JDJTOF NB BUBEVLOBR U XY ZDFMOCOEF?B NVIG [HAM?G@ BUOM?G VAKG?JFABDB EF?BTJAOO NB \B?JF>B NB EOKB>?P a. \B?J> IAJFMIG?@ \B?J> NO> ?OKIVD IAOQBO@ \B?J> H> EVAM NB H>?GAOAB WO \B?J>

H>?GAO?R U b. \B?J> IAJFMIG?@ \B?J> H> EVAM NB H>?GAOAB WO \B?J> H>?GAO?R U c. \B?J> IAJFMIG? WO \B?J> H>?GAO?R

��

a. ��

b. ciment, agrega

��

c. ��

��

a. ��

b.

��

c. gel de ciment ��

��

a. �� !�"��

oclus; x b. Vga + Gag

"#ag +Ae +a; x

c. $%#c + Vga + Gag

%#ag +Ae +a; &' () *+,-./.0) 10,2+343/ 50 6/70+, *+ 62+5/8// 62+90+8/2+)40 50 ,07:0.),3.- ;/37/5/,),0< =)6,2.// 50 6)4/,),0 )/ 6/70+,343/ 3,/4/>), 4) :.0:).).0 /+=430+80)>-?

a. .0>/@,0+8) 4) 627:.0@/3+0< 9/,0>) 50 *+,-./.0 ;/ 3+/=2.7/,),0) :.260@343/ 50*+,-./.0 *+ 7asa betonului; x b. .0>/@,0+8) 4) 627:.0@/3+0 ;/ 9/,0>) 50 *+,-./.0A c.

+37)/ 9/,0>) 50 *+,-./.0'

7. Dozajul minim de ciment la prepararea betonului trebuie adoptat pentru: a.

)@/B3.).0) )46)4/+/,-8// 10,2+343/< 62+5/8/0 +060@).- :.2,068/0/ )+,/62.2>/90 ) ).7-,3./i ;/ )@/B3.).0) 436.)1/4/,-8// 10,2+343/ :.2)@:-, 4) 3+ .):2., C%$ 5),A D b.

)@/B3.).0) 60./+8042. 50 53.)1/4/,),0A D c. procedeele tehnologice de betonare ; x

E' F2>)G34 50 ):- 4) :.0:).).0) 10,2+343/ 50 6/70+, ,.013/0 @- =/0?

a. 6)+,/,),0) 7/+/7- 6).0 )@/B3.- 436.)1/4/,),0) +060@).-A D b. 6)+,/,),0) 62.0@:3+>-HIJKL KJMIKHNONP QRSTUVWXY Z[I\MJ[HPHJHL ]P KL^P_HLàL \L[J`P[L\JbP\LV ON[KJcPOPHJHL \P`P\dV [I\MJ[HJKL _OJcde

c.

[J`HPHJHLJ [IKLMN`^dHIJKL ML`HKN J KLJOP^J N` cLHI` MOJ_HP[-fluid. fg QhIMHJKLJ N`LP MKIMIKaPP IMHP\L hL _IKHNKP hL JiKLiJHL ZhNMd Î`LOL hL

granulozitate recomandate) conduce la: a. volum minim de goluri între granulele de agregat total; x b. consum mimin de ciment; x c.

ON[KJcPOPHJHL [IKL_MN`^dHIJKL J cLHI`NONP MKIJ_MdHg b YUg QhPHPjPP MOJ_HPkPJàP J`HKLÌKP de aer produc:

a. [KL]HLKLJ P\MLK\LJcPOPHdaPP ]P J KL^P_HLàLP OJ lìmLa-hLîmLa J

cLHI`NONP l`HdKPHe b

b. KLhN[LKLJ [J`HPHdaPP hL JMd kIOI_PHL ML`HKN IcaP`LKLJ J[LOLLJ]PON[KJcPOPHdaPe b

c. hLîmLaJKLJ cLHI`NONPg

�� e poate reprezinta un beton pus în �� ni=80 mm: a. C16/20 – P10

8 – T3/T4 – II /A-S32,5R/0-16 – aditiv plastifiant; x b. C20/25 – P10

8 – T4 – I42,5/0-16 – superplastifiant; x c. C20/25 – P10

8 – T4 – I42,5/0-16. �� !"# $%& '"()*+!"#,# -#*+!&# !' "#.%/*#&0) /1+"%*) ,! !2"#/%3%*!*#! !1#,+" 4'4+&0%&'* $# /',5!0%6

a. C12/15 – P108 – T3 – SR I 32,5/0-31; x

b. C12/15 – P108 – T3 – H II /A-S 32,5/0-31;

c. C12/15 – P108 – T3 – II /A-S 32,5R/0-31. �7� !"# $%& '"()*+!"#,# -#*+!&# !' 4),$'"! $# 8%$"!*!"# "#$'/) 9,%(%*!*):6

a. C12/15 – P108 – T3 – SR I 32,5/0-31;

b. C12/15 – P108 – T3 – H II /A-S 32,5/0-31; x

c. C12/15 – P108 – T3 – II /A-S 32,5R/0-31. �;� <+.!"#! 2"!3%(#*"%4) ! 4%(#&*','% /# 5!4#=

a. cu dozatorul semiautomat de ciment; x b. 4' /!4', $# 4%(#&* 9&'()" >&*"#2 $# /!4%:? @ c. cu cutii de volum V cunoscut. �A� <+.!"#! 2"!3%(#*"%4) ! !2"#2!*#,+" 1#&*"' -#*+!&# /# 5!4#= a. 4' "+!-! 9&'()" >&*"#2:? b. 4' -!,!&0! !&!,%*%4)? c. cu steaua dozatoare. �B� !"# #/*# $%5#"#&0! $%&*"# $+.!"#! 3+,'(#*"%4) C% $+.!"#! 2"!3%(#*"%4) ! !1#% $#

amestecare pentru beton? a. $+.!"#! 3+,'(#*"%4) #/*# (!% 1"#4%/) $#4>* $+.!"#! 2"!3%(#*"%4)? b. $+.!"#! 3+,'(#*"%4) #/*# (!% 1'0%& 1"#4%/) $#4>* $+.!"#!2"!3%(#*"%4)? c. nici una. �D� E'"-+(!,!@+!"#,# !(#/*#4) 4+(1+&#&0%% -#*+&','%F ,! 1"#1!"!"#= a. 5+"0!*F +"%4# 4+&/%/*#&0) $# -#*+&F >& (!@� �(%&'* C% 4' �� – 16 "+*!0%%? @ b. 1"%& 4)$#"# ,%-#")F 4+&/%/*#&0) E

3 – T4, în 1,1 –� (%&� C% 1#/*# �;

"+*!0%%? c. 5+"0!*F 4+&/%/*#&0) E

2F 4' �B "+*!0%% >&*"-un minut. x �G� !"# $%&*"# '"()*+!"#,# (%H ,+!4# $# *"!&/1+"* !, -#*+&','% ,! $%/*!&0) 1+ate fi '*%,%.!*F $!4) ,! +-%#4* /# !5,) I JKLK MNMOP QK PNMNPRSNSK T U VWX YP Z

a. NOS[JN\PO]NLS^ PO PNMNPRSNSKN JKLKR JN\PO]NLSK _u=5,0 mc;

b. NOS[JN\PO]NLS^ PO PNMNPRSNSKN JKLKR JN\PO]NLSK _u=2,0 mc; x

c. autoagitator de capacitate V t=5,0 mc. x

19. Prin compacta�� a.

�� proiectate; x

b. ��

c. ��

�� 20. Compactarea prin vibrare verti

�� a. îndesarea amestecului; x b. stricarea echili brului granulelor mari de agregat, care se �� c. alunecarea mortarului de ciment printre granulele mari de

agregat. 21. Compactarea prin vibrare a betonului turnat se poate face:

a. �� 1 � �

I), la turnarea unui strat �� ! "#$!! % & �'�( ) b. *#�+ ,� �!-*�, % . /!&.�. 0�

2 � �

r), la acoperirea unui strat de beton cu alt strat de beton; x

c. *#�+ ,� � .-!��. � *.!1 ! 2!- ��,�! 0�2 �

tp). 334 5�.��. � $! 2'-*�2��. � & �'��,�! �� !�� .1!�+ 0�� '*. $� 6 2#�%7 a.

�!-*�, % �2'* .!. �� % �,+��.�. 0�2) este cuprins între timpul

de revibrare (tr6 $! �!-*�, % � .-!��. � *.!1 ! 2!- ��,�! 0�

p) 8 9r : 92 : 9p; x b. timpul de acoperire sa; <= >?@9;A>A= B92) este mai mic decît timpul

de revibrare (tr) 8 92 : 9r;

c. >A= CD=E F=9GHIJ9;? BH; =KIJ9@ HICI G A=J9AICLI=MN OPN Q;AH>A=> F=9GH;?;I RG>9= EI A=?;>9@S C; AGJ9 <= ?;CA;T a. cînd nu s-a ajuns la terminarea prizei cimentului t2

: 9p; b. cînd s-a <=R@UI9 9IVR;? <= 9=AVIH>A= > RAIW=I CIV=H9;?;I 92 X Y

p; x c.

Z[ \]^\] _]Z` a` Z[ b^\`Y[c`[ d`Ye^fc]]g b^ Y]hijZ k`c]]l m nol pehi[\Y[c`[ `mY`c]e[cf [ d`Ye^jZj] ice[qifY Yjc^[Y q` ie[Y` c`[Z]_[ \jr

a. k]dc[Ye[c` a` \esc[t g k]dc[Ye[c` iZ[\fg k]dc[Ye[c` c]uZfv m

b. masa vibratoare, reazemul vibrant; x c.

\j h]t Ze[\`Z` a` Z[ i\Yl [ w] dl m nxl y[_[ `s`\Y]kf a` k]dc[c`g b^ \[_jZ jY]Z]_fc]] i`ck]dc[Ye[c`Zec Z[ \ehi[\Y[c`[

betonului: a.

`qY` k[Ze[c`[ a[Yf a` iceqi`\YjZ a` jY]Z]_[c` [ h]t Ze\jZj]v

b. q` a`Y`ch]^f `s`\Y]kg b^[]^Y`

de turnarea betonului, prin metode cunoscute;

c. q` [ic`\][_f \[ e k[Ze[c` hà]`g a]^ Z]Y`c[Yjc[ a` qi`\][Z]Y[Y`l

�� 0, db, Lb

� �� ctarea betonului în elemente masive: a. db

�l0 � �

0/2; 1,3 R0 �

l1 � ��

0; 1,5 R0 �

l2 � ��!�

0; l3 " ��

0; x b. hstrat = Lb + (5 – 15) cm; n#$%&%$ = [l – (l0 + l3 + hstrat/2)]/l1 + 1; x

d. F - G' ' ()*

27. La compactarea betonulu

+ ,-./0,1 2- 3+40,50.6 76 258.09 1 :6 -,+;+<60<= -.>=,50.6;6variante de amplasare a vibratoarelor:

a. ?6 6;6>6/,6;6 76 :-:@+/6.6 ?.+>0.= 0;6 258.09-;-+1 ?6 75-= A+.-.+1B/ A0CD E

b. ?6 6;6>6/,6;6 76 :-:@+/6.6 ?.+>0.= 0;6 258.09-;-+1 ?6 -/ A+.1 B/5F;+/7=D

c. pe ele

>6/,6;6 76 :-:@+/6.6 :62-/70.= 0;6 258.09-;-+1 ?6 75-=A+.-.+1 B/ A0CD GH* I0.6 7+/,.6 -.>=,50.6;6 ,+?-.+ 76 .5:,-.+ B/ 46,5/-; ,-./0, J>5/5;+,K :6 70,5.60<=

-/5. B/,.6.-?6.+ /6?.5F.0>0,6 0;6 46,5/=.++L

a. rosturile constructive; b. rosturile tehnologice; c. rosturile de lucru; x

29. Rosturile de lucru : a.

,.64-+6 := :6 :+,-6<6 B/ <5/6 76 685., >+/+> 0; 6;6>6/,-;-+(structurii); x

b. ,.64-+6 := 0+4= :-?.080@0 ?6.?6/7+2-;0.= ?6 0E0 6;6>6/,-;-+D E

c.

,.64-+6:2 ,.0,0,6 B/0+/,6 76 .6;-0.60 46,5/=.++D E MN* I5/7+@+0 76 25/,+/-+,0,6 0 ,-./=.++ 46,5/-;-+ 6:,6O

a. Qb min = bef

fîPQPstrC

tt

V RS12

).( ; x

b. befp

fîTUTstrC

tt

V VS1

).( ;

c. Qb min = bef

fîTUTstrC

tt

V WS12

).( ;

XYZ [\]^_`â ba brq c

1000 = VB

'b

c = VT'b

c = nb vb'b

c = (Qc nec – gb)nb = nbvb b

c defdeghijkl a. mndeoedep mpfpmhjkqhond rhs onpmeond tjhohgpje ui votwto mnrfoewx w b. continuitatea fluxului complex; c. deopqhp it ewhyjkz {|z }eopqhpl j

1ef = ~�6

1i

� ti ��

a. con�� b. ritmul de betonare; c. capacitatea de betonare.

��

a. ��

b.

��

c. stropirea period��

X 34. Decofrarea betonului poate avea loc:

a. ��

�� 2; x b.

�� r�� !�� 2; x

c. ��

�� "�� # �� $% &'$() *+,-./001 2 341 5(67 $%&'89:9%; %<=% >%&%<:9? a.

<7 <% %@:AB>%C% &( :=%>DB% <(69:8%D%)% $% E%='> EDB>(=%F @ b. s7 <% G%9B8B&% $BA%><B(>B)% 9%C()=:=% H$:&7 <% I>&:$9%:C7 I> &):<%)%

de precizie proiectate); x c.

<7 <% :&'6%9% %G%>=(:)%)% $%8%&=% :)% <(69:8%D%B E%='>()(B &(mortar de ciment-var. JKLMNONPQR OSTUVUQONU WK XNMYRUK R KOKXKMYKONU ZUK[R\UQTRYK WQM \KYNM

1. Elementele prefabricate din beton pot fi manipulate:

:1 >(A:B 69B> :]7D:9%F

E1 >(A:B 69B> :^%C:9%F

&1 69B> :]7D:9%; :^%C:9% <:( 69B> :)=% 69'&%$%%1 @ 2. Principalele sisteme de prindere a elementelor prefabricate din beton, manipulate 69B> :]7D:9%; t:

a. E(&)% H(9%&_B $% :]7D:9%`; ^(9(E() &( E(&)7 ^B 6B()BD: I>]9'6:=7; <B<=%A()

&( '9B8B&B( ^B &:E)(; <B<=%A() &( ]:(97 ^B E()'>F @ b. furca, brida; c.

&)%^=B1 31 5B<6'CB=BG%)% $% A:>B6():9% ^B A'>=:a 6%>=9( %)%A%>=% 69%8:E9B&:=% &( 69'B%&DB%'9BC'>=:)7 )B>B:9% 6't avea:

a. $'(7 6(>&=% $% :]7D:9%F @

b. =9%B 6(>&=% $% :]7D:=% &')B>B:9%F @

c. =9%B 6(>&=% $% :]7D:=% >%&')B>B:9%F b1 5B<6'CB=BG%)% $% A:>B6():9% ^B A'>=:a 6%>=9( %)%A%>=% 69%8:E9B&:=% &( 69'B%&DB%

'9BC'>=:)7 $% <(69:8:D7 6'= :G%:? a.

AB>BA(A =9%B 6(>&=% $% :]7D:=% necoliniare; x b.

AB>BA(A 6:=9( 6(>&=% $% :]7D:=% >%&')B>B:9%F c.

AB>BA(A 6:=9( 6(>&=% $% :]7D:=% &')B>B:9%1

�� a. �� b. �� c. dispozitivul tip scripete, cu caburi înclinate; x ��

��

a. 4 (patru); x b. !��"� c. oricare.

� #�� hale industriale parter cu trama de 6x18 m, dintr-� �� $

a. doi stîlpi; x b. patru stîlpi; c. trei stîlpi.

8. Pentru a realiza productivitat�� %�� &' �� -� �� $ a. �� b. �� c. în circuit longitu��

rulare; x (� #�� %�� &' �$

a.

�� ulare �� b.

��

c. ��

10. Axul drumului parcurs de macara la montarea elementelor prefabricate de �� %�� $ a. paralel cu grinzile de rulare; b. paralel cu grinzile principale; x c. perpendicular pe axul longitudinal de simetrie al elementelor de �� &&� �� %��

montaj? a.

)� �� !��" �� b.

*�� c. +��

�� timp) pe amplasament?

a. �� b. �� c. ��

a macaralei? a. ��

macaraua turn; x b. ��

macarale independente; c. în ambele cazuri.

Organizarea lucrarilor de constructii

1. Norma de timp NT este :

a) timpul necesar unei formatii minime pentru executia unei unitati de masura dintr-un proces ;

b) timpul necesar unei formatii minime pentru a executa un proces de constructie ; c) timpul necesar unei echipe pentru a executa o unitate de masura dintr-un proces ; d) timpul necesar unei echipe pentru a executa un proces de constructie .

2. Norma de productie Np este :

a) volumul de lucrari dintr-un proces executat intr-o ora ; b) volumul de lucrari dintr-un proces realizat de executant intr-o unitate de timp ; c) volumul de lucrari dintr-un proces realizat de un utilaj intr-o unitate de timp .

3. Norma de timp a formatiei minime se exprima in :

a) unitati fizice specifice procesului ( U.F.S.P.) ; b) unitati fizice specifice procesului pe unitate de timp ; c) om · ore / U.F.S.P. ; d) ore .

4. Legatura dintre norma de timp a formatiei minime NTi si norma de productie a formatiei minime NPi este data de relatia :

a) NPi = m / NTi ; b) NPi = NTi ; c) NPi = 1 / NTi .

5. Norma de productie pe schimb a formatiei de munca este data de relatia :

a) NPFSi = NPi · dS ;

b) NPFSi = Ti

i

N

mg � ;

c) NPFSi = Ti

iS

N

mdg �� ;

d) NPFSi = g · NPSi . 6. Norma de timp a utilajului NTu este :

a) timpul necesar utilajului pentru a executa un proces manual ; b) timpul necesar unui anumit tip de utilaj pentru a executa o unitate de masura

dintr-un proces mecanizat , in conditiil e tehnico – organizatorice precizate in continutul normei ;

c) timpul necesar unui anumit tip de utilaj pentru a executa procesele mecanizate aferente unei constructii , in conditiil e tehnico – organizatorice precizate in continutul normei .

7. Norma de timp a utilajului NTu se exprima in :

a) ore ; b) unitati fizice specifice procesului ( U.F.S.P. ) ; c) utilaj · ore / U.F.S.P. .

8. Legatura dintre norma de timp a formatiei minime NTi si norma de timp a

utilajului NTUi este data de relatia :

a) NTUi = NTi daca mi � 2 ;

b) NTUi = i

Ti

m

N ;

c) NTUi = Ti

i

N

m ;

d) NTUi = NTi daca mi = 1 .

9. Formatia de munca in constructii este :

a) echivalenta cu echipa ; b) multiplu de formatii minime ; c) multiplu de norme de personal .

10. Indicele de indeplinire a normei exprima :

a) raportul dintre numarul de zile lucratoare si numarul de zile dintr-o luna

calendaristica ; b) gradul in care un executant isi indeplineste sarcinile de munca stabilit e pentru

un interval de timp bine stabilit ; c) raportul dintre timpul normat si timpul efectiv consumat pentru executia unui

anumit volum de lucrari .

11. Ritmul de lucru ( t ) este :

a) timpul necesar pentru executia unui proces de constructii ; b) timpul necesar pentru executia unui proces pe un sector ; c) timpul necesar pentru executia unui anumit volum de lucrari .

12. Lantul elementar ritmic se caracterizeaza prin :

a) ritm diferit de la sector la sector ; b) ritm constant pe toate sectoarele ; c) Ti = n · ti ;

d) Ti = ��m

iit

1

.

13. Lantul elementar neritmic se caracterizeaza prin :

a) ritm constant pe toate sectoarele ; b) ritm diferit de la sector la sector ; c) Ti = n · ti ;

d) Ti = ��m

iit

1

.

14. Pasul lantului este :

a) intervalul intre inceperea aceluiasi proces pe doua sectoare succesive de doua

formatii de aceeasi specialitate ; b) intervalul dintre inceperea a doua procese succesive pe acelasi sector ; c) intervalul intre terminarea aceluiasi proces pe doua sectoare succesive .

15. Modulul de ritmicitate k0 defineste : a) intervalul dintre inceperea aceluiasi proces pe doua sectoare succesive , de catre doua formatii de aceeasi specialitate ;

b) intervalul dintre inceperea a doua procese succesive pe acelasi sector ; c) raportul dintre ritmul de lucru al procesului si numarul de echipe de aceeasi

specialitate implicate in realizarea procesului .

16. Coeficientul de folosire a utilajului exprima :

a) raportul dintre ritmul de lucru a procesului mecanizat si numarul de utilaje ;

b) raportul 100

)(100 touonu tt �� ;

c) raportul dintre numarul de utilaje si numarul de muncitori din echipa ce deserveste utilajul .

17. Relatia de legatura dintre principali i parametri ai organizarii executiei proceselor este de forma :

a) M i = Qi · NTi · I ; b) Qi = M i · NPi · t · I ; c) Qi = NTi · Mi · t · I .

18. Durata de executie a unui proces de constructii , exprimata in schimburi se

calculeaza cu relatia :

a) ti = IMd

NQ

iS

Ti

��

�

;

b) ti = ��

�

IMd

NQ

iS

Ti ;

c) ti = IMNd

Q

iPiS��

.

19. Numarul total de muncitori necesari pentru executia unui proces , in cazul in care

se cunoaste durata se determina cu relatia :

a) M i = Itd

NQ

iS

Tii

��

�

;

b) M i = Itd

NQ

iS

Tii

��

�

· � ;

c) M i = ItNd

Q

iPiS��

.

20. Locul de munca minim tehnologic cuprinde :

a) spatiul necesar formatiei minime pentru a-si desfasura activitatea legata de executia unui proces simplu in conditii normale de productivitate si protectia muncii ; b) spatiul necesar unei echipe specializate pentru a-si desfasura activitatea legata de executia unui proces simplu , in conditii normale de productivitate si protectia muncii ; c) spatiul pentru amplasarea muncitorilor din formatia minima , spatiul pentru executia propriu-zisa a procesului simplu , spatiul pentru depozitarea materialelor , spatiul de circulatie a mijloacelor de munca .

21. Sectorul de lucru , diviziune a zonei de lucru se caracterizeaza prin : a) o suprafata cat mai mare pentru ca echipa specializata sa-si desfasoare activitatea in conditii optime privind productivitatea muncii si securitatea muncii ; b) posibil itatea de a asigura echipei specializate , derularea activitatii in legatura cu executia unui proces simplu de constructii pe parcursul a cel putin un schimb ; c) suprafata sectorului , numarul maxim de muncitori dintr-o formatie specializata ce pot lucra simultan pe sector in conditii de productivitate , calitate si securitate a muncii , volum de lucrari din procesul aferent sectorului , durata de executie a lucrarilor pe sector .

22. Locul minim organizatoric reflecta : a) spatiul optim necesar unei formatii minime pentru a-si derula activitatea fara intrerupere pe parcursul a cel putin un schimb de lucru ;

b) spatiul necesar unei echipe specializate pentru a executa un proces de constructii ;

c) L0i = ui

mpi

q

IN �

.

23. Metoda succesiva pentru organizarea executiei proceselor de constructii consta

in: a) la un moment dat pe santier se executa un singur proces pe un sector de lucru ; b) un proces se executa simultan pe toate cele “n” sectoare de “n” formatii de aceeasi specialitate ; c) procesele se inlantuie parcurgand cele “n” sectoare .

24. Durata totala pentru executia unei anumite categorii de lucrari prin metoda succesiva se stabileste cu relatia :

a) D = D1 + D2 + ...... + Dn = n ��m

iit

1

;

b) D = T1 + T2 + ...... + Tm = n ( t1 + t2 + ...... + tm ) ;

c) D = ��m

iit

1

+ �

j� + ( n-1 ) · tm .

25. Metoda in paralel pentru organizarea executiei proceselor consta in :

a) la un moment dat , pe santier se executa un singur proces pe un sector de lucru ;

b) un proces de constructii se executa simultan pe toate cele “n” sectoare de “n” formatii de aceeasi specialitate ;

c) procesele se executa alternativ , parcurgand sectoarele aleatoriu . 26. Durata totala pentru executia unei anumite categorii de lucrari prin metoda in paralel se stabileste cu relatia : a) D = max (D1 , D2 , ...... , Dn ) in cazul in care �� 21

ii tt ...... nit� ;

b) D = ��m

iit

1

in cazul in care �� 21ii tt ...... n

it� ;

d) D = ( m + n – 1 ) · t . 27. Avantajele aplicarii metodei succesive constau in : a) continuitate in activitatea formatiil or specializate , indiferent de varianta utili zata ; b) cheltuieli minime pentru necesitati social – gospodaresti , pentru gestionarea materialelor pe santier , conducerea activitatii pe santier foarte usoara ; c) durata totala de executie foarte scurta . 28. Avantajele aplicarii metodei in paralel constau in : a) cheltuieli minime pentru necesitati social – gospodaresti , pentru gestionarea materialelor pe santier , conducerea activitatii pe santier foarte usoara ; b) durata totala de executie foarte scurta ; c) nu necesita zona totala de lucru .

29. Metoda in lant consta in : a) o combinatie dintre metoda succesiva si in paralel , imbinand avantajele acestora si eliminand in parte dezavantajele acestora ; b) conceperea unei dispuneri si desfasurari in timp si spatiu a proceselor astfel incat formatii le de muncitori specializate trec succesiv de pe un sector pe altul , fiecare formatie executand un proces pe un sector creeaza front de lucru pentru formatia care executa procesul urmator ; c) la un moment dat , pe santier , se executa un singur process pe un sector . 30. Principii le de baza ale metodei in lant constau in : a) Continuitate , Ritmicitate , Uniformitate , Proportionalitate , Sincronizare; b) volumul de lucrari aferente constructiei ce se executa prin metoda in lant se structureaza pe cicluri ; constructia se imparte in sectoare relativ egale ; ciclurile sunt executate de formatii specializate care trec succesiv de la un sector la altul in aceeasi structura si cu aceeasi dotare , ritmul de lucru ramane constant pe toate sectoarele ; la un moment dat , pe un sector se executa un singur proces ; c) nu trebuie respectate principii specifice metodei . 31. Functie de marimea ritmului aferent fiecarui ciclu , in cadrul metodei in lant deosebim : a) lantul complex ritmic ; b) lantul complex ritmic cu ritmuri diferite de la un ciclu la altul ; c) lantul complex neritmic . 32. Ciclul de lucrari definit in sensul util izarii metodelor de organizare cunoscute , reprezinta : a) un proces simplu de constructie ; b) un proces simplu sau complex , uneori foarte complex , care se reia in mod identic de la un sector la altul ; c) un proces de productie derulat intr-o perioada de timp bine definita . 33. Lantul complex ritmic se caracterizeaza prin : a) acelasi ritm de lucru pentru toate ciclurile stabil ite pentru executia unei anumite categorii de lucrari ; b) D = ( m + n – 1 ) · t ; c) acelasi ritm de lucru pe toate sectoarele pentru un ciclu , dar diferit de la ciclu la ciclu .

34. Durata totala de executie a m = 4 cicluri cu t = 2 ore derulate pe n=4 sectoare , utili zand ca model grafic lantul complex ritmic este : a) 10 unitati de timp ; b) 14 unitati de timp ; c) 16 unitati de timp . Obs : Rezultatul se va justifica pe modelul grafic 35. Parametrii lantului complex ritmic sunt : a) ritmul de lucru si numarul de sectoare ; b) numarul de cicluri si ritmul de lucru ; c) numarul de sectoare , numarul de cicluri , durata de desfasurare a lantului , durata de predare a sectorului , durata totala de executie . 36. Introducerea intervalelor de siguranta in lantul complex ritmic se face pentru : a) a scurta durata totala de executie a lucrarilor ; b) a elimina timpii de asteptare necontrolati , din activitatea formatiil or specializate ; c) a elimina timpii de asteptare de natura organizatorica . 37. Durata totala de executie a lucrarilor folosind lantul complex ritmic cu ritmuri diferite de la ciclu la ciclu este :

a) D = � �� m

imji tnt

1

1� ;

b) D = ( m + n – 1 ) · t ; c) D = n · � it .

38. Eliminarea timpilor de asteptare dintre cicluri cu ritmuri diferite se poate face prin: a) modificarea ritmurilor de lucru aferente ciclurilor ; b) introducerea lucrului in mai multe schimburi si modularea lantului ; c) modificarea numarului de sectoare si a ritmurilor de lucru .

39. Introducerea lucrului in mai multe schimburi pentru executia prin metoda in lant se poate realiza : a) cand procesele de constructii se pot realiza din punct de vedere calitativ si la lumina artificiala ; b) cand procesele de constructii se pot realiza din punct de vedere calitativ si la lumina artificiala si raportul ritmurilor are valoarea 1/2 , 1/3 , 2/3 ; c) in orice situatie . 40. Modulul de ritmicitate corespunzator executiei a “ m “ cicluri reprezinta : a) c.m.m.m.c. ( t1 , t2 , …. , tm ) ; b) c.m.m.d.c. (t1 , t2 , …. , tm ) ; c) valoarea celui mai mare raport dintre ritmurile de lucru ale ciclurilor . 41. In cazul lantului complex neritmic sunt satisfacute : a) toate principii le de baza ale organizarii ; b) numai continuitatea si proportionalitatea ; c) nici un principiu de baza a organizarii . 42. Durata totala de executie a lucrarilor , executate folosind lantul complex neritmic se stabileste cu relatia :

a) D = � �� m

imji tnt

1

1� ;

b) D = 0

m

1ii k)1n(t ��

� ;

c) D = ��

�� n

2k

kmj

m

1i

1i tt .

43. Durata totala de executie a lucrarilor in cazul folosirii ca model , ciclograma modulata este : a) D = ( m + n – 1 ) · t ;

b) D = 0

m

1ii k)1n(t ��

;

c) D = mj

m

1ii t)1n(t ��

.

44. Ciclurile structurate in vederea utili zarii uneia din metodele de organizare cunoscute se stabilesc pe baza : a) antemasuratorii si a detaliil or de executie ; b) evaluarii cantitative a volumelor de lucrari pe baza detaliil or de executie ; c) se identifica cu articolele din antemasuratoare . 45. Numarul de sectoare pentru executia infrastructurii la cladiri se determina din conditia : a) suprafata in plan a constructiei sa asigure spatial necesar pentru o echipa specializata pentru a-si desfasura activitatea in conditii normale de productivitate si securitate a muncii ; b) sapatura manuala la fundatii , executata intr-un schimb sa fie stabili zata cu beton imediat in schimbul urmator ; c) pe suprafata in plan a constructiei ( a fundatiei ) sa lucreze cat mai multe echipe specializate . 46. Numarul de sectoare pentru executia infrastructurii la cladiri se determina cu relatia :

a) SFU

B

Ck

Qn �� ;

b) t

tmn t

r

�� ;

c) s

c

S

An� .

47. Pentru determinarea numarului de sectoare la constructii liniare se ia ca baza : a) procesul de constructii cu volumul de munca cel mai mic ; b) procesul conducator , care poate fi executat manual sau mecanic ; c) lungimea constructiei liniare . 48. Numarul de sectoare pentru constructii liniare se determina cu relatia :

a) il

Ln� ;

b) mpFSi

ui

IN

qLn �

�� ;

c) ii tV

Ln �� .

49. Numarul de sectoare pe nivel pentru executia structurilor de rezistenta la constructii multietajate se determina din conditia : a) de a asigura continuitatea in lucru a formatiil or specializate la trecerea de la un sector la altul pe acelasi nivel ; b) de a asigura continuitatea in lucru a formatiil or specializate la trecerea de la un nivel la altul ; c) de a asigura front de lucru permanent pentru formatii le specializate implicate in executia structurii de rezistenta . 50. Numarul de sectoare pe nivel pentru executia structurilor multietajate in ipoteza t1 = t2 = …. = tmr = t se determina cu relatia :

a) t

tmn t

r

�� ;

b) mpSi

uiC

IN

qAn �

�� ;

c) o

tm

1ii k

tGn

�� .

51. Numarul de sectoare pe nivel pentru executia structurilor multietajate in ipoteza t1 � t2

� …. � tm2 de determina cu relatia :

a) t

tmn t

r

�� ;

b) o

tm

1ii k

tGn

r

�� ;

c) ��

)1G(k

tmn i

o

tr .

52. In cazul derularii a m = 4 procese cu t1 = 3 , t2 = 2 , t3 = 1 , t4 = 2 , derulate pe n = 4 sectoare si

1tt = 2 ;

2tt = 1 acceptand ca model grafic ciclograma modulata durata

totala este: a) D = 20 unitati de timp ; b) D = 11 unitati de timp ; c) D = 15 unitati de timp . Obs. : Se va prezenta ciclograma modulata .

53. In cazul in care pentru executia structurii de rezistenta la un bloc de locuinte s-au stabilit 4 cicluri cu acelasi ritm de 2 unitati de timp si

1tt = 2 ;

2tt = 4 , numarul de

sectoare pe nivel va fi : a) n = 10 sectoare ; b) n = 7 sectoare ; c) n = 5 sectoare .

Programarea prin M.D.C. 54. Programarea productiei de constructii consta in : a) elaborarea unui program de termene si asociat acestuia a unui program de resurse ; b) stabili rea solutiei optime pentru executia lucrarilor de constructii , folosind o modelare adecvata ; c) combinarea metodelor succesiva , in paralel , in lant pentru exectia lucrarilor de constructii . 55. Metoda drumului critic are la baza :

a) Teoria grafelor folosind ca model pentru descrierea executiei lucrarilor graficul retea ; b) Metodele de organizare cunoscute : succesiva , in paralel , in lant ; c) Procedee de programare din capitolul “ cercetare operationala “ . 56. Prin activitate , element de baza in metoda drumului critic intelegem : a) proces simplu sau complex , uneori foarte complex ; b) actiuni cu caracter tehnic si organizatoric ; c) actiuni cu caracter legislativ , intreruperi tehnologice . 57. Intr-un model grafic specific Metodei Drumului Critic , activitatile se reprezinta : a) pe arc , obtinand retele de tip C.P.M. ; b) in nod , obtinand retele de tip M.P.M. ; c) si pe arc si in nod .

58. Intr-un model grafic de tip C.P.M. doua activitati adiacente indeplinesc conditia : a) fac parte din acelasi drum din grafic ; b) au o extremitate comuna ; c) fac parte din graficul retea . 59. Legatura dintre doua activitati din graficul retea de tip M.P.M. reprezinta : a) o conditionare tehnologica sau organizatorica de tip inceput – inceput , sfarsit – sfarsit , sfarsit – inceput ; b) o conditionare relativa dintre activitati ; c) o conexiune de tip succesiva , paralel sau in lant . 60. Intre doua activitati ale unui grafic retea se poate pune in evidenta : a) o legatura , indiferent de natura acesteia ; b) o conditionare absoluta sau relativa , impusa de natura procesului de productie ; c) nu este necesara nici un fel de conditionare . 61. Conditionarile dintre doua activitati din cazul modelului grafic specific Metodei Drumului Critic pot fi : a) absolute sau relative ; b) relative de natura tehnologica si organizatorica ; c) relative de natura legislativa , administrativa . 62. Programarea cu analiza timpului determinist folosind retele de tip C.P.M. consta in : a) studiul proiectului – lista de activitati ; elaborarea modelului grafic ; calculul duratelor activitatilor ; calculul elementelor graficului retea ; analiza incadrarii in restrictii temporale ; condensarea si integrarea graficelor retea ; transpunerea calendaristica ; b) stabili rea duratelor activitatilor ; stabili rea datelor calendaristice de incepere si terminare a fiecarei activitati ; stabili rea datelor calendaristice de incepere si terminare a programului ; c) modelarea activitatii de executie a unei anumite categorii de lucrari de constructii . 63. Drumul Critic dintr-un grafic retea de tip C.P.M. reprezinta : a) drumul complet intre nodul initial si nodul final al retelei cu durata cea mai mica ; b) drumul complet intre nodul initial si nodul final al retelei cu durata cea mai mare ; c) un drum complet intre nodul initial si nodul final al retelei , indiferent de marimea duratei .

64. Termenul minim al unui nod “ j ” in care este imergenta o singura activitate se determina astfel : a) ij

mi

mj ttt �� ;

b) ;....);max( ejmeij

mi

mj ttttt �� ;

c) miij

mj ttt �� .

65. Termenul minim al unui nod “ e “ in care sunt imergente doua sau mai multe activitati se determina astfel : a) ie

mi

me ttt �� sau je

mj

me ttt �� ;

b) );;max( kemkje

mjie

mi

me ttttttt �� ;

c) ieMe

me ttt �� .

66. Termenul maxim al unui nod “ i “ din care este emergenta o singura activitate se determina cu relatia : a) ij

Mj

Mi ttt �� ;

b) ;....);min( ieMeij

Mj

Mi ttttt �� ;

c) ijmi

Mi ttt �� .

67. Termenul maxim al unui nod “ i “ din care sunt emergente doua sau mai multe activitati se determina cu relatia : a) ij

Mj

Mi ttt �� ;

b) );;min( ikMkie

Meij

Mj

Mi ttttttt �� ;

c) ijmi

Mi ttt �� .

68. Rezerva totala a unei activitati din graficul retea pune in evidenta : a) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati fara a afecta rezerva activitatilor urmatoare ; b) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati fara a afecta termenul final al programului ; c) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul maxim de terminare a unei activitati fara a afecta termenul final al programului .

69. Rezerva totala se calculeaza cu relatia : a) ij

mi

mjTij tttR ��

�

b) ijmi

MjTij tttR ��

�

c) ijMi

MjTij tttR ��

�

70. Rezerva libera a unei activitati din graficul retea pune in evidenta : a) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati fara a afecta termenul final al programului ; b) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de terminare a unei activitati fara a afecta rezerva de timp a activitatilor urmatoare ; c) intervalul maxim cu care se poate depasi termenul minim de incepere a unei activitati fara a afecta rezerva de timp a activitatilor urmatoare . 71. Rezerva libera a unei activitati din graficul retea se calculeaza cu relatia : a) ij

mi

mjLij tttR ��

�

b) ijmi

MjLij tttR ��

�

c) ijmi

mjLij tttR ��

�

72. O activitate critica dintr-un grafic retea se caracterizeaza prin : a) este incadrata de noduri pentru care termenul minim este egal cu termenul maxim ; b) Rezerva totala a activitatii este zero ; c) este incadrata de noduri pentru care termenul minim este diferit de termenul maxim . 73. Condensarea unui grafic retea , ce modeleaza executia unei anumite categorii de lucrari presupune : a) precizarea unor noduri cheie in graficul cu grad mare de detaliere si inlocuirea activitatii , succesiunii de activitati , sau drumurilor cuprinse intre acestea , cu activitati in graficul condensat ; b) conservarea unui numar aleatoriu de noduri din graficul cu grad mare de detaliere ; c) Remodelarea executiei , elaborand un nou grafic retea cu numar redus de noduri si activitati .

74. Integrarea a doua sau mai multe grafice retea presupune : a) cuplarea graficelor intr-un model de ansamblu , fara a se tine seama de reguli prestabil ite ; b) asamblarea graficelor , fiecare purtand un cod propriu , legatura dintre ele asigurandu-se cu ajutorul unor conditionari tehnologice sau organizatorice ; c) elaborarea unui model grafic care acopera toate categoriil e de lucrari , pentru care sunt elaborate grfice independente . 75. Transpunerea calendaristica a unui grafic retea urmareste : a) plasarea activitatilor din graficul retea , intr-o reprezentare cu bare orizontale independent de durata acestora ; b) cunoasterea datelor calendaristice de incepere si terminare a fiecarei activitati , respectiv de incepere si terminare a programului , urmarindu-se o durata totala minima de executie ; c) evidentierea rezervelor de timp ale activitatilor din structura graficului retea . 76. Transpunerea calendaristica in vederea obtinerii unui program minorant trebuie sa respecte urmatoarele reguli : a) termenul de incepere a activitatii in planul calendaristic coincide cu termenul minim de incepere a activitatii in graficul retea ; b) daca dintr-un nod pornesc doua sau mai multe activitati , acestea se trec in planul calendaristic in urmatoarea ordine : activitatea critica ; activitatea cu rezerva totala cea mai mica ; activitatea cu durata cea mai mica ; c) activitatile din graficul retea se trec in planul calendaristic in ordine crescatoare a termenelor minime de incepere corespunzatoare nodurilor din graficul retea . 77. Programarea cu analiza timpului si a resurselor consta in : a) elaborarea unui program cu analiza timpului minorant si corespunzator acestuia a unui program de resurse , considerandu-se ca acestea se pot asigura in orice conditii ; b) elaborarea unui program cu analiza timpului minorant si corespunzator acestuia a unui program de resurse pentru care intensitatea maxima a profilului nu depaseste disponibilul ; c) elaborarea unui program cu analiza timpului minorant si corespunzator acestuia a unui program de resurse pentru care intensitatea profilului este relativ constanta pe toata durata de executie .

78. Pentru executia constructiil or ce utili zeaza resurse ( FM , MM , OM ) se pot clasifica astfel : a) resurse materiale , resurse umane , utilaje pentru constructii , resurse financiare , etc. ; b) resurse stocabile , resurse nestocabile ; c) forta de munca , mijloace de munca , obiecte ale muncii . 79. Intensitatea sau rata resursei implicata in realizarea unui proiect reprezinta : a) cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia proiectului ; b) cantitatea zilnica din resursa analizata , necesara pentru executia unei activitati , considerandu-se ca aceasta ramane constanta pe toata durata de executie a activitatii ; c) cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia unei activitati . 80. Cantitatea totala din resursa analizata , necesara pentru executia unei activitati se determina astfel : a) ca produs intre intensitatea resursei si durata de executie a activitatii ; b) ijZij trr

ij

�� ;

c) ca raport intre cantitatea totala din resursa analizata necesara pentru executia proiectului si durata de realizare a acestuia . 81. Intensitatea profilului pentru resursa analizata reprezinta : a) ordonata cuprinsa intre axa timpului si profilul resursei , intr-o anumita zi “ z” din intervalul de executie a lucrarilor ; b) suma intensitatilor resursei analizate , corespunzatoare activitatilor ce se deruleaza simultan intr-o anumita zi “ z” din intervalul de executie a lucrarilor ; c) suma cantitatilor din resursa analizata corespunzatoare realizarii proiectului . 82. Profilul resursei implicata in realizarea unui proiect reprezinta : a) variatia in timp a consumului din resursa respectiva pe toata durata de executie a lucrarilor ; b) consumul total din resursa analizata , corespunzator realizarii unui proiect ; c) variatia in timp a diferentei dintre consumul zilnic maxim si consumul zilnic mediu .

83. Consumul total din resursa analizata , implicata in realizarea unui proiect se stabileste astfel : a)

��

�Gij

ijs

ZijS trR)(

;

b) ��

Gij

sijS rR

)(

;

c) resurseiprofilul

timpuluiaxaSR �� .

84. Alocarea euristica a resurselor presupune : a) condensarea graficelor retea ; b) alegerea unui numar redus de resurse pentru care se va rezolva separat problema alocarii ; c) detalierea graficului retea initial . 85. Alocarea euristica consta in repartizarea resurselor pentru executia activitatilor in fiecare zi a planului calendaristic , tinand seama de urmatoarea conditie : a) respectarea relatii lor de succesiune intre activitati ; b) urgentarea maxima a executarii activitatilor ; c) asigurarea prin alocare a necesarului de resurse pentru fiecare activitate , cu respectarea restrictiei impuse de nivelul maxim disponibil . 86. Nivelarea euristica a resurselor , folosind algoritmul Burgess – Kil lembrew presupune :

a) min)(1

2 ��crD

zZR ;

b) max)(1

2 ��crD

zZR ;

c) constRcrD

zZ

��1

2)( .

87. Intre costul si durata de executie a unei activitati se stabileste o dependenta liniara de forma : a) cij = ai j + bi j · tij ; b) cij = aij - bij · tij ; c) cij = ai j · tij + bij .

88. Costul marginal , corespunzator executiei unei activitati reprezinta : a) valoarea cu care scade costul de realizare a unei activitati , corespunzator reducerii duratei acesteia cu o unitate de timp ; b) valoarea cu care creste costul de realizare a unei activitati , corespunzator reducerii duratei acesteia cu o unitate de timp ; c) valoarea cu care creste costul de realizare a unei activitati , corespunzator reducerii duratei acesteia cu � t . 89. Ecuatia de bilant a costurilor , legate de realizare unui proiect de forma : a) titijC Cb �� ;

b) titijC Cb �� ;

c) t

i

t

ijC

Cb

��

��

� .

90. Optimizarea costului corespunzator realizarii unui proiect presupune : a) reducerea duratei totale de executie a proiectului si corespunzator a costului , pana cand se ajunge la o durata optima si la un cost minim ; b) marirea duratei totale de executie a proiectului pentru a ajunge la un cost minim; c) reducerea costului pana la o valoare minima , rezultand de aici o durata totala optima pentru executia proiectului .

Documents

server.ce.tuiasi.roserver.ce.tuiasi.ro/romana/sectii/licenta2003/dis_toate_colegiu.pdf · UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.ASACHI”IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA TESTE