UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIªOARA

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina

“COMUNICARE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV Semestrul: 1

Titularul cursului: prof. dr. Georgeta Ciobanu Colaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 1 1 0 0 EP 2

A. OBIECTIVELE CURSULUI Realizarea de competenţe şi deprinderi necesare pentru comunicarea orală şi scrisă pentru scopuri profesionale prin: dezvoltarea abilităţii comunicative pentru obţinerea unui post, dezvoltarea strategiilor pentru optimizarea exprimării orale şi a deprinderilor de comunicare în echipă, formarea deprinderilor de scriere corectă în viitoarea activitate. B. SUBIECTELE CURSULUI

I. Comunicarea pentru obţinerea unui post CV, scrisoare de intenţie, interviu

II. Strategii de abordare a documentaţiei tehnice Organizarea şi structurarea informaţiei în articole ştiinţifice, redactarea rezumatelor, proiectelor

III. Dezvoltarea competenţelor de comunicare orală Tehnici şi strategii de realizare a prezentărilor Prezentarea proiectelor

IV. Comunicarea în echipă Susţinerea şi argumentarea opiniilor, negocierea; participarea la întâlniri profesionale, conferinţe, seminarii, ateliere

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (seminar) Familiarizarea cu mijloacele de comunicare necesare obţinerii unui post – CV, scrisoare de intenţie, interviu Dezvoltarea competenţelor pentru comunicarea scrisă – redactarea rezumatelor, articolelor ştiinţifice, rapoartelor, scrisorilor, proiectelor Optimizarea competenţelor pentru comunicarea orală – prezentarea unui produs şi a modului său de funcţionare, prezentarea unui proces, prezentarea unui proiect Dezvoltarea competenţelor pentru comunicarea în echipă – prezentarea şi susţinerea opiniilor, justificarea şi argumentarea punctelor de vedere, comunicarea optimă într-o întâlnire profesională D. BIBLIOGRAFIE

1. Adler,R.B. and Elmhorst,J.M., Communicating at Work, McGraw-Hill, New York, 2005 2 Grant, D. and McLarty,R., Quick Work, Oxford University Press, Oxford, 2002. 3 Mucchielli, A., Arta de a comunica, Polirom, Iaşi, 2005 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examinare orală ; pondere activitate doua treimi / examen o treime

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Harvard University Universite Pierre et Marie Curie - Paris VI London University Data:21.06.2005

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Vladimir Creţu Prof.dr. Georgeta Ciobanu


SYLLABUS pentru disciplina:

AUTOMATIZAREA PROCESELOR CU STARI FINITE IN STRUCTURILE FLEXIBILE DE

FABRICATIE

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV Semestrul 7

Titularul cursului: as. ing. Lungu Onut Colaboratori: s.l. ing. Florin Drăgan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 1/2 1/0 EP/E 5/4

Observaţie: Disciplina „Automatizarea proceselor cu stări finite în structurile flexibile de fabricaţie” se oferă ca disciplină opţională în pachetul:3L2.7A cu structura 2-0-1-1 şi în pachetul 4L2.7A cu structura 2-0-2-0. A. OBIECTIVELE CURSULUI: Pregătirea studenţilor pentru utilizarea şi programarea automatelor programabile în structuri flexibile de fabricaţie. B. SUBIECTELE CURSULUI

1.Clasificarea SFF 2 Linii de transfer flexibile 3.Interactiunea dintre fluxul informaţional si fluxul materialelor in SFF 4.Ierarhizarea unităţilor de conducere in SFF 5.Utilizarea automatelor programabile ca sistem integrat intr-o unitate locala de conducere 6.Utilizarea automatelor programabile ca sisteme locale independente C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator: Structura 2-0-2-0

• Elemente avansate de programarea automatelor programabile. • Blocuri organizaţionale; • Blocuri de funcţii; • Utilizarea întreruperilor; • Reţele de automate programabile; • Comunicarea cu alte medii de programare;

Structura 2-0-1-1 • Elemente avansate de programarea automatelor programabile. • Blocuri organizaţionale; • Blocuri de funcţii; • Utilizarea întreruperilor;

Proiect: va fi dezvoltată o aplicaţie pentru conducerea unui sistem flexibil de fabricaţie de tip proces automat de vopsire. Comanda procesului este împărţită în 3 tipuri de proiecte: încărcare, vopsire, descărcare. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Kevin Collins - PLC Programming for Industrial Automation, 2005

2. Karl-Heinz John, Michael Tiegelkamp - Programming Industrial Automation Systems, Springer, 2001;

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Modul de examinare: scris Durata: 2 ore Structura subiectelor: 3 subiecte curs Ponderea in nota finala: 50%


Oklahoma State University : Programmable Logic Controllers http://www.osu-okmulgee.edu/academics/catalog/course.php?course=DHEG University of Central Florida: Programmable Logic Applications and Device Integration www.ent.ucf.edu/courses/spring06/ EST3543C/syllabus/Syllabus.doc Arkansas Tech University: Programmable Logic Controllers Applications http://www.atu.edu/acad/catalog/2000/courses.htm Data: 24.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

http://www.osu-okmulgee.edu/academics/catalog/course.php?course=DHEG

http://www.atu.edu/acad/catalog/2000/courses.htm



“DETECŢIA ŞI DIAGNOSTICAREA DEFECTELOR SISTEMELOR”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii IV Semestrul 7

Titularul cursului: Conf. dr. ing. Constantin Voloşencu Colaboratori: As. dr. ing. Adrian Korodi Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Detecţia şi diagnosticarea defectelor sistemelor” se oferă ca disciplină opţională în pachetul:3L2.7A cu structura 2-0-1-1 şi în pachetul 4L2.7A cu structura 2-0-2-0. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Pregătirea studenţilor în domeniul automatizărilor, cu aplicaţie la sistemele de detecţie şi diagnosticare a defectelor sistemelor. 2. Să ofere cunoştinţe de bază pentru analiza şi sinteza sistemelor de detecţie şi diagnosticare a defectelor. 3. Să ofere cunoştinţe de bază pentru modelarea şi simularea sistemelor de detecţie şi diagnosticare a defectelor. 4. Să ofere deprinderi practice pentru dezvoltarea sistemelor de detecţie şi diagnosticare a defectelor. B. SUBIECTELE CURSULUI

Cap. 1. Structura unui sistem modern de conducere a proceselor industriale. Cap. 2. Proceduri de monitorizare a defectelor: 2.1. Detecţia defectelor 2.2. Identificarea defectelor 2.3. Diagnosticarea defectelor 2.4. Recuperarea procesului Cap.3. Măsuri de monitorizare a proceselor: 3.1. Metode statistice de prelucrare a datelor 3.2. Metode analitice 3.2.1. Relaţii de paritate 3.2.2. Metode bazate pe estimarea parametrilor 3.2.3. Metode bazate pe observatoare de stare 3.3. Metode bazate pe cunoştinţe 3.3.1. Sisteme expert 3.3.2. Analiza cauzală 3.3.3. Recunoaşterea formelor. Cap. 4. Prelucrarea statistică a semnalelor Cap.5. Clasificare formelor Cap.6. Metode de prelucrare a datelor 6.1. Analiza componentei principale 6.2. Analiza cu discriminat Fisher 6.3. Analiza canonică Cap.7. Detecţia şi diagnosticarea defectelor cu metode ale inteligenţei artificiale: 7.1. Aplicarea logicii fuzzy în diagnosticarea sistemelor 7.2. Aplicarea reţelelor neuronale în diagnosticarea sistemelor. 7.3. Metode combinate de diagnosticare 8. Aplicaţie de monitorizare a unui sistem de conducere a acţionărilor electrice. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Modelarea unui sistem de detecţie şi diagnosticare a defectelor unei acţionări electrice 2. Detecţia şi diagnosticarea defectelor sistemelor bazată pe estimarea parametrilor. + La pachetul 4L2.7A cu structura 2-0-2-0: 3. Modelarea şi simularea detecţiei şi diagnosticării defectelor într-un sistem economic (proiect) pachetul:3L2.7A cu structura 2-0-1-1 Teme proiect: 1. Dezvoltarea unui sistem de detecţie şi diagnosticare a defectelor a unui sistem automat de reglare a nivelului, bazat pe estimarea parametrilor. 2. Dezvoltarea unui sistem de detecţie şi diagnosticare a defectelor a unui sistem automat de reglare a nivelului, bazat pe estimarea starilor 3. Dezvoltarea unui sistem de detecţie şi diagnosticare a defectelor, a unui sistem automat de reglare a nivelului, bazat pe relatii de paritate. D. BIBLIOGRAFIE

1. Chiang, L.H.; Russell, E.L; Braatz, R.D., Fault Detection and Diagnosis in Industrial Systems, Springer, London, 2001.

2 Patton, R.J.; Franck, P.M.; Clarck R.N., Issues of Fault Diagnosis for Dynamic Systems, Springer-Verlag, 2000. 3. Vas, P., Parameter Estimation, Condition Monitoring and Diagnosis of Electrical Machines, Clarendon Press,

Oxford, 1993.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluare finală (examen)/evaluare pe parcurs: printr-un număr de 1/2 lucrări cu durata a 3/2 ore, conţinând 4/3 subiecte- 3/2 teoretice, 1 aplicativ; ponderea 60%; evaluare la laboratorcu ponderea 20/40% şi proiect cu ponderea 20/0% din nota finală.


Fault detection and diagnosis – Politecnico di Milano, University of Applied Sciences Bern, University of Delft.

Data:

03.04.08 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr.ing. I. Silea Conf.dr.ing. C. Voloşencu



“ IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE CONDUCERE CU MICROPROCESOARE”


Titularul cursului: ş.l. dr.ing.Dorina Popescu Colaboratori: ing.Flavius Petcuţ Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Implementarea sistemelor de conducere cu microprocesoare” este o disciplină opţională care se oferă pe trei liste de discipline: 3L2.7A cu 5 credite şi structura 2-0-1-1, 4L2.7A şi 5L2.7B cu 4 credite şi structura 2-0-2-0. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea de către studenţi a modalităţilor de implementare pe echipamente cu microprocesoare a algoritmilor de reglare numerică precum şi a modalităţilor de soluţionare a celor mai importante probleme tehnice care pot să apară la punerea în funcţiune a unui echipament cu microprocesoare. Dobândirea de abilităţi în a lua decizii în abordarea temelor de natură tehnică şi în situaţii tehnice dificile. B. SUBIECTELE CURSULUI

Alegerea sistemului tipizat de module cu microprocesoare: Factori tehnici, Factori economici; Prelucrarea unei teme de reglare automată numerică: Structura şi modul de acţiune în cazul reglării numerice; Cerinţele unei aplicaţii de reglare numerică (alcătuirea caietului de sarcini tehnic); Etapele prelucrării unei teme de reglare numerică; Module tipizate utilizate la implementarea sistemelor de conducere cu microprocesoare: Structura şi modul de funcţionare ale unui modul SBC dedicat aplicaţilor de măsurare şi reglare; Blocul intrărilor analogice; Blocul ieşirilor analogice; Sinteza algoritmului de reglare PID cu module tipizate: Descompunerea aplicaţiei pe funcţiuni; Problematica implementării numerice a componentelor algoritmului PID; Probleme de implementare hardware; Probleme de implementare software; Exemplu; Comanda numerică a maşinilor unelte cu echipamente cu microprocesoare: Structura unui echipament numeric pentru comanda unui strung paralel; Schema bloc; Sarcinile modulelor cu microprocesoare; implementare hardware; implementare software. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, proiect) Structura 2-0-2-0.

Simularea algoritmilor de reglare numerică cu mediul MATLAB-SIMULINK; Proiectarea schemei bloc hardware (la nivel de module, pe o magistrală dată) a unui echipament de conducere numerică pentru o aplicaţie concretă dată (sistem de poziţionare sau reglare de viteză sau reglare de presiune); Proiectarea structurii software (a programului principal şi a subprogramelor) a aplicaţiei date; Implementarea pe model de laborator a software-lui. Structura 2-0-1-1

Laborator Simularea algoritmilor de reglare numerică cu mediul MATLAB-SIMULINK şi ajustarea parametrilor impunând diferite cerinţe calitative; Studiu comparativ a soluţiilor rezultate. Implementarea pe model de laborator a software-lui de la proiect. Proiect Proiectarea schemei bloc hardware (la nivel de module, pe o magistrală dată) a unui echipament de conducere numerică pentru o aplicaţie concretă dată (sistem de poziţionare sau reglare de viteză sau reglare de presiune); Proiectarea structurii software (a programului principal şi a subprogramelor) a aplicaţiei date.

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Popescu D., ISCMP; notiţe de curs si teme de proiecte în format electronic (fişiere .pdf, revizuite anual); UPT 2. Hyde, J., USB Design by Example: A Practical Guide to Building I/O Devices, Intel Press 2005 3. Intel Press Book Catalog, 2006 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris constând din 8- 10 întrebări grupate în două categorii: cu răspunsuri la alegere şi cu răspunsuri formulate de studenţi, cu pondere de 50 %, activitatea de la laborator cu pondere de 20 % şi proiectul cu pondere de 30% în evaluarea finală. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Princeton University, MAE 412 Microprocessors for Measurement and Control Purdue University, ECET 497 - Project Design And Development, Phase II University of Macau, ELEC409 -Computer and Microprocessor Control Systems Data: 13.03.2008

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan SILEA Sl.dr.ing. Dorina POPESCU



“INSTRUMENTAŢIE VIRTUALĂ”


Titularul cursului: Conf. dr. ing. Constantin Voloşencu Colaboratori:-As ing. Emil Voisan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2/1 0/1 E/EP 4/5

Observatie: Disciplina „Instrumentatie virtuala” se oferă ca disciplină opţională în cadrul a trei pachete: 4L2.7A si 5L2.7B cu structura 2-0-2-0 si 3L2.7A cu structura 2-0-1-1 .

A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Să educe studenţii în domeniul modern al conducerii automate cu calculatoare personale. 2. Să ofere cunoştinţe de bază pentru proiectarea şi dezvoltarea sistemelor virtuale de conducere automată 3. Să ofere cunoştine de bază pentru modelarea şi simularea virtuală a sistemelor automate. 4. Să ofere studenţilor deprinderi practice de experimentare în domeniul conducerii virtuale. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Elemente de programare grafică. 1.1. Noţiuni de bază 1.2. Elemente caracteristice 1.3. Funcţii şi instrumente virtuale în LabView 1.4. Comenzi de lucru 1.5. Crearea unui instrument virtual 1.6. Programare avansată 2. Aplicaţii în prelucrarea numerică a semnalelor 2.1. Sinteza semnalelor 2.2. Realizarea regulatoarelor numerice 2.3. Analiza în domeniul pulsaţiilor 2.4. Analiza în domeniul timp 3. Achiziţii de date 3.1. Principii de bază 3.2. Controlul transmisiei seriale 3.3. Controlul transmisiei paralele 4. Aplicaţii în conducerea proceselor 4.1. Sistem de reglare a nivelului 4.2. Sistem de monitorizare virtuală a acţionărilor electrice. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator)

(laborator) structura 2-0-1-1: 1. Elemente de instrumentaţie virtuală, 2. Modelarea şi simularea sistemelor de conducere virtuale, 3. Modelarea şi simularea unui sistem de reglare virtuală a nivelului, + La structura 2-0-2-0: 4. Achiziţii şi prelucrări de date cu placa PCI 7831R, 5. Achiziţii şi prelucrări de date cu placa PCI GPIB TNT 5004. (proiect) structura 2-0-1-1 Teme de proiect: 1. Dezvoltarea unui instrument virtual pentru reglarea turaţiei unui motor de curent continuu

2. Dezvoltarea unui instrument virtual pentru reglarea nivelului D. BIBLIOGRAFIE

1.Bishop, R.H., Manual de utilizare LabView 6i. Student Edition, Prentice Hall, 2001. 2.Cottet, F.; Ciobanu, O., Bazele programării în Labview, Ed. MatrixRom, Bucureşti, 1998. 3.Cottet, F., Les bases de la programmation avec LabView, langage graphique, Ed. Renard, 1997. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Evaluare: E/EP scris 1/2 lucrări, 3/2 ore, 4/3 subiecte, 3/2 teoretice, 1 aplicativ; 60% pondere, laborator (proiect) evaluare finală orală, 3 întrebări, 40% (20% + 20%) pondere.


Virtual instrumentation – Politecnico di Milano, University of Applied Sciences Bern, University of Delft. Data: 03.04.08

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr.ing. I. Silea Conf.dr.ing. C. Voloşencu



“SISTEME DE CONDUCERE A PROCESELOR CONTINUE”


Titularul cursului: Conf. dr. ing. Constantin Voloşencu Colaboratori:-As ing. Emil Voisan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observatie: Disciplina „Sisteme de conducere a proceselor continue” se oferă ca disciplină opţională în cadrul a trei pachete: 4L2.7A si 5L2.7B cu structura 2-0-2-0 si 3L2.7A cu structura 2-0-1-1 . A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Pregătirea studenţilor în domeniul automatizărilor, cu aplicaţie la conducerea unor procese des întâlnite în practică, cum ar fi: reglarea temperaturii, a debitului, a presiunii, a nivelului şi altele, făcând referire şi la echipamentele unificate de automatizare. 2. Să ofere cunoştinţe de bază pentru analiza şi sinteza sistemelor de conducere a proceselor industriale. 3. Să ofere cunoştinţe de bază pentru modelarea şi simularea sistemelor de conducere a proceselor industriale B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Probleme generale ale automatizărilor proceselor continue industriale 1.1. Preliminarii 1.2 Consideraţii asupra echipamentelor de automatizare 1.3. Clasificare 1.4. Consideraţii privind alegerea elementelor de execuţie 1.5. Elemente de acţionare. Tipuri. Caracteristici 1.6. Organe de reglare. Tipuri. Caracteristici 1.7. Consideraţii privind alegerea traductoarelor 1.8. Simboluri utilizate in schemele de automatizare 2. Sisteme de reglare automată a debitului 2.1 Inerţia procesului reglat 2.2 Inerţia traductoarelor de debit 2.3 Neliniarităţi în sistemele de reglare a debitului 2.4 Consideraţii privind alegerea regulatoarelor de debit 2.5 Reglarea rapoartelor de debite 3 Sisteme de reglare automată a nivelului 3.1 Evacuarea cu pompă de debit constant 3.2 Evacuarea lichidului prin cădere liberă 3.3 Reglarea nivelului în recipienţi sub presiune 3.4 Inerţia traductoarelor de nivel 3.5. Problema alegerii regulatoarelor în bucle de reglare a nivelului 3.6. Particularităţi în alegerea regulatoarelor pentru reglarea nivelului în cazul reactoarelor chimice şi a cazanelor de abur 4. Sisteme de reglare automată a compoziţiei 4.1 Dinamica procesului de amestecare 4.2. Analizoare 4.3. Probleme speciale în buclele de reglare a compoziţiei. 4.4. Alegerea regulatoarelor 5. Sisteme de reglare automată a presiunii 5.1 Dinamica recipienţilor sub presiune 5.2 Inerţia traductoarelor de presiune 5.3 Consideraţii privind alegerea regulatoarelor în buclele de reglare a presiunii 6. Sisteme de reglare automată a temperaturii în procesele termice 6.1. Dinamica schimbătoarelor de căldură 6.2. Cuptoare cu încălzire directă în flux continuu 6.3. Cuptor de tratament termic cu încălzire indirectă şi cu funcţionare discontinuă 6.4. Schimbător de căldură între două lichide. 6.5.Scheme de reglare a temperaturii 6.6. Dinamica aparatelor de amestec. Scheme de reglare a temperaturii 6.7. Recipient de amestec a două fluide având aceeaşi fază 6.8. Recipient de amestec a două fluide având faze diferite 8. Procese de neutralizare a apelor reziduale. C. SUBIECTELE APLICATIILOR

(laborator) Structura 2-0-1-1: 1.Introducere în mediul de programare LabView. Instrumente virtuale; 2. Sistem de reglare automată a nivelului; 3. Sistem de reglarea automată a temperaturii 4. Sistem de reglarea automată a presiunii. + La structura 2-0-2-0: 5. Sistem de reglarea automată a debitului. 6. Proiectarea unui sistem de reglare în cascadă a nivelului şi debitului. Pentru lucrarile de laborator de mai sus se prefigureaza achizitionarea unor standuri, astfel: -Sistem de reglare a nivelului si debitului; -Sistem de reglare a temperaturii; -Sistem de reglare a presiunii. (proiect) (Structura 2-0-1-1) Teme de proi ectare: 1. Proiectarea unui sistem de reglare a temperaturii 2. Proiectarea unui sistem de reglare a nivelului. D. BIBLIOGRAFIE

1.Curiac D, Filip I., Conducerea proceselor continue, Editura Mirton 1999. 2.Vinătoru, M.; Nicolae,D., Automatizări industriale continue, Univ.Craiova, 1987. 3.Dumitrache,I.; Dumitriu, S., ş.a., Automatizări electronice, Ed. Did. şi Ped. Bucureşti, 1993. 4.Raven,F.H., Automatic Control Engineering - McGraw-Hill, London, 1987.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluare: E/EP scris 1/2 lucrări, 3/2 ore, 4/3 subiecte, 3/2 teoretice, 1 aplicativ; 60% pondere; laborator (proiect) evaluare finală orală, 3 întrebări, 40% (20% + 20%) pondere.


Control of industrial processes – Politecnico di Milano, University of Applied Sciences Bern, University of Delft, University of Ghent.

Data:

03.04.08

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr.ing. I. Silea Conf.dr.ing. C. Voloşencu



“Grafică 3D”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii:_IV_ Semestrul 7

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Daniel CURIAC Colaboratori: As.ing.Ovidiu Banias, As.ing.Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Grafică 3D” este o disciplină opţională care se oferă pe trei liste de discipline: 4L2.7B, 5L2.7A cu structura 2-0-2-0 si 3L2.7B cu structura 2-0-1-1. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cursul isi propune însuşirea de către studenţi a tehnicilor de reprezentare grafică pe calculator a obiectelor 2D şi 3D, acestea avind o aplicabilitate certa in domeniul dezvoltarii software (CAD, aplicatii multimedia, jocuri pe calculator, etc.). Disciplina contribuie la cultivarea urmatoarelor domenii de competenta: a) Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare şi baze de date (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). b) Proiectarea, implementarea, testarea, administrarea, mentenanţa şi utilizarea reţelelor de calculatoare şi de alte echipamente numerice şi dezvoltarea aplicaţiilor de tehnologia informaţiei (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). B. SUBIECTELE CURSULUI

Cap. 1. Introducere. 1.1. Natura imaginilor grafice computerizate. 1.2. Grafica vectorială. 1.3. Grafica de tip bitmap. 1.4. Comprimarea Fişierelor. 1.5. Formate grafice şi standarde. Cap. 2. Culoarea. 2.1. Ce este culoarea? 2.2. Modele de culoare. 2.3. Utilizarea culorilor Cap.3. Transformări geometrice 2D 3.1. Vectori. 3.2. Matrici. 3.3. Transformări 2D. 3.4. Reprezentarea utilizând coordonate omogene Cap.4. Vizualizare 3D. 4.1. Modelarea geometrică. 4.2. Sisteme de coordonate 3D. 4.3. Transformări în spaţiul 3D. 4.4. Proiecţia. Cap.5. Modelarea suprafeţelor. 5.1. Reţele de poligoane. 5.2. Modelarea solidelor. Cap.6. Curbe. 6.1. Curbe 2D. 6.2. Curbe 3D. 6.3. Suprafeţe. Cap.7. Problema determinării suprafeţei vizibile. Cap. 8. Iluminarea şi umbrirea. 8.1. Algoritmul Ray Tracing. 8.4. Algoritmul radianţei Cap.9. Algoritmi de rasterizare. 9.1. Conversia prin scanare a liniilor. 9.2. Conversia prin scanare a primitivelor de suprafaţă. 9.3. Trasarea textului. 9.4. Antialising. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Tematica este structurata in doua parti: Lucrarile 1-7: Implementarea in Visual Basic (sau in orice alt mediu de programare) a unui editor grafic (gen Paint) avind ca principale facilitati: trasarea liniilor, cercurilor, patratelor, elipselor, textelor. Umplerea suprafetelor inchise cu culoare. Modificarea culorii selectate. Introducerea de texte. Facilitati Undo, Cut, Copy, Paste, Page Preview, Print, Page Setup, Flip/Rotate. Lucrarile 8-13/Proiect 1-7: Utilizarea GLUT (the OpenGL Utility Toolkit) pentru dezvoltarea unei aplicatii utilizind animatia. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. D.I.Curiac – „Elemente de grafica 3D”, Orizonturi Universitare, 2007 2. A.Watt – „3D Graphics”, third edition, Addison-Wesley, 1999 3. OpenGL Reference Manual - http://www.rush3d.com/reference/opengl-bluebook-1.0/

E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris, cu o durata de 3 ore, cu 3 subiecte teoretice si/sau aplicative (unul din subiecte contine 3-4 subpuncte). Nota obtinuta la examen are pondere de 66% din nota finala, iar activitatea pe parcurs o pondere de 34% din nota finala.


1. „Introduction to Computer Graphics” – Stanford, USA: http://graphics.stanford.edu/courses/ 2. „Foundations of Computer Graphics” – Berkeley, USA http://www.eecs.berkeley.edu/~ddgarcia/graphics/courses/ 3. „Advanced Computer Graphics” – Princeton, USA http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/fall02/cs526/

Data: 14.03.2008

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf. Dr.Ing. Ioan SILEA Prof.dr.ing. Daniel-Ioan CURIAC

http://graphics.stanford.edu/courses/

http://www.eecs.berkeley.edu/%7Eddgarcia/graphics/courses/

http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/fall02/cs526/



“ INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE”


Titularul cursului: Lăcrămioara STOICU-TIVADAR Colaboratori: Dorin BERIAN, Romina PINTEA Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Informatică aplicată în servicii de sănătate” se oferă ca disciplină opţională în pachetul:3L2.7B cu structura 2-0-1-1 şi în pachetul 4L2.7B cu structura 2-0-2-0. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Studiul sistemelor informatice din domeniul sănătăţii (design, funcţionalitate, utilizare). Fixarea unor deprinderi de comunicare cu domenii diferite de cel tehnic. Dobândirea unor abilităţi de gestionare a activităţilor de planificare strategică şi consultanţă în domeniul medical. La finalul cursului participanţii vor fi capabili să înţeleagă conceptele domeniului şi să le aplice în situaţiile potrivite. Scopuri formative: Studenţii vor dobândi competenţa în reţele de sisteme de servicii de sănătate şi aplicaţii portabile. Contribuţia procentuala in cadrul competentelor: Înţelegerea fundamentelor ştiinţelor exacte, informaticii şi calculatoarelor: 5%, Înţelegerea şi utilizarea conceptelor esenţiale ale informaticii: 5%, Identificarea şi formularea de probleme şi elaborarea de specificaţii pentru rezolvarea lor: 20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢI :1.1. Definiţii; 1.2. Informatica medicală în lume; 1.3. Problematica informaticii medicale. CAPITOLUL 2. ÎNREGISTRĂRI MEDICALE : 2.1. Generalităţi; 2.2. Înregistrări medicale pe suport de hârtie şi pe Calculator; 2.3. Date, informaţie, cunoaştere; 2.4. Baze de date clinice şi modele de baze de date; 2.5. Achiziţia datelor medicale - monitorizarea pacienţilor; CAPITOLUL 3. ÎNREGISTRĂRI PE CALCULATOR ALE DATELOR PACIENTULUI; 3.1. Definiţii; 3.2. Caracteristicile fişei computerizate a pacientului; 3.3. Avantajele utilizării fişei computerizate a pacientului;3.4. Reglementări pentru fişa computerizată a pacientului în contextul sistemelor integrate de sănătate; 3.5.Impedimente în calea dezvoltării fişei computerizate a pacientului; 3.6. Probleme conexe FCP ( 3.6.1. Integritatea datelor;3.6.2 Probleme de proprietate privind FCP; 3.6.3. Securitate şi confidenţialitate; 3.6.4 Semnătura electronică); 3.7. Smart cards; CAPITOLUL 4. STANDARDE, SISTEME DE CLASIFICARE ŞI CODURI ÎN DOMENIUL MEDICAL 4.1. Generalităţi; 4.2. HL7 (4.2.1. Organizaţia şi standardul HL7; 4.2.2. Elemente caracteristice pentru standardul HL7); 4.3. Standardele CEN şi standardul EDIFACT; 4.4. Standardul DICOM (4.4.1. Scurt istoric al evoluţiei DICOM; 4.4.2. Obiectivele standardului DICOM şi domeniul de aplicabilitate; 4.4.3. Elemente componente ale standardului DICOM) 4.5. Sisteme de clasificare şi coduri în domeniul medical CAPITOLUL 5. SISTEME INFORMATICE DIN DOMENIUL SANITAR .5.1. Sisteme informatice pentru cabinete medicale (5.1.1 Sisteme informatice pentru cabinete de medic de familie; 5.1.2. Sisteme informatice pentru cabinetele medicale ale medicilor specialişti); 5.2. Sisteme informatice de radiologie; 5.3. Sisteme informatice de laborator; 5.4. Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă; 5.5. Sisteme informatice pentru farmacii. CAPITOLUL 6. SISTEME INFORMATICE DE SPITAL 6.1. Sisteme informatice clinice (6.1.1. Sisteme informatice pentru asistenţă medicală; 6.1.2. Sisteme informatice de monitorizare; 6.1.3. Sisteme informatice pentru comenzi; 6.1.4. Sisteme informatice de laborator; 6.1.5. Sisteme informatice pentru radiologie; 6.1.6. Sisteme informatice farmaceutice; 6.1.7. Alte sisteme informatice de spital); 6.2. Sisteme informatice administrative; 6.3. Suportul hardware pentru un sistem informatic de spital; CAPITOLUL 7. PLANIFICARE STRATEGICĂ PENTRU SISTEME INFORMATICE ÎN SERVICII DE SĂNĂTATE 7.1. Misiunea; 7.2. Obiective şi activităţi. Strategie; 7.3. Planificarea strategică referitoare la utilizarea sisteme informatice; 7.4. Etapele procesului de PS (7.4.1. Organizare la nivelul departamentelor instituţiilor; 7.4.2. Stabilirea scopului şi a sferei de acţiune; 7.4.3. Studiul condiţiilor externe şi interne; 7.4.4. Analiza datelor; 7.4.5. Identificarea soluţiilor posibile; 7.4.6. Alegerea unei direcţii de acţiune; 7.4.7. Implementarea şi evaluarea pe parcurs); CAPITOLUL 8. ALEGEREA UNUI SISTEM INFORMATIC DE SĂNĂTATE 8.1. Stabilirea cerinţelor (8.1.1. Comitetul director. Consultanţa; 8.1.2. Cunoaşterea sistemului utilizat curent şi stabilirea cerinţelor); 8.2. Alegerea

sistemului informatic (8.2.1. Solicitare pentru informare; 8.2.2. Solicitare pentru propunere; 8.2.3. Evaluarea răspunsurilor la solicitare pentru propunere); CAPITOLUL 9. IMAGISTICĂ MEDICALĂ .9.1. Imagini în medicină. Generalităţi; 9.2. Imaginea şi imagistica (9.2.1 Rolul imaginilor în etapele procesului de asistenţă medicală; 9.2.2. Procesul radiologic şi interacţiunile sale); 9.3. Generarea imaginilor (9.3.1. Concepte de bază în generarea imaginilor; 9.3.2. Evoluţia metodelor utilizate în imagistică); 9.4. Administrarea imaginilor; CAPITOLUL 10. PROIECTAREA INTERFEŢELOR UTILIZATOR 10.1. Prezentarea problemei; 10.2. Stadiul actual; 10.3. Obiectivele utilizatorului; 10.4. Importanţa percepţiei umane în studiul interfeţelor utilizator; 10.5. Elemente de proiectare a interfeţelor utilizator pentru aplicaţii medicale; 10.6. Aspecte ale interacţiunii om-calculator pentru aplicaţii specifice; 10.7. Uzabilitatea şi metode de evaluare a uzabilităţii interfeţelor aplicaţiilor medicale. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

3L2.7B cu structura 2-0-1-1 Laborator: 1. Sisteme informatice pentru cabinete de medic de familie (MedPrax, MedINS, Topaas, EOGeneraliste, TurboMed) 2. Sisteme informatice de spital 3. Sisteme informatice pentru cabinete de stomatologie (Lytech, DentOR, DentINS) 4. Standarde (HL7, DICOM) 5. Prelucrări de imagini medicale 6. Prelucrări statistice pentru date medicale – SPSS software Proiecte (tematică): Design şi implementare de prototipuri pentru sisteme informatice de spital, farmacie, medic de familie, medic specialist, laborator şi sisteme mobile (v. Anexa) 4L2.7B cu structura 2-0-2-0. Laborator: 1. Studiul şi dezvoltarea la nivel de prototip a sistemelor informatice pentru cabinete de medic de familie (MedPrax, MedINS, Topaas, EOGeneraliste, TurboMed). 2. Sisteme informatice de spital 3. Sisteme informatice pentru cabinete de stomatologie (Lytech, DentOR, DentINS) 4. Standarde (HL7, DICOM) – studiu şi aplicaţie în cardiologie 5. Prelucrări de imagini medicale 6. Prelucrări statistice pentru date medicale – SPSS software D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Stoicu-Tivadar L., Sisteme informatice aplicate în servicii de sănătate, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005. 2. Jan van Bemmell, Musen MA, Handbook of Medical Informatics, Springer, Roterdam, 2000. 3. Shortliffe, E.H., et al, Medical Informatics, Computer Applications in Health Care and Biomedicine, Ed. Springer, 2001. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examinare scrisă, 2 ore, subiecte de sinteză din materia cursului şi din experienţa practică de pe parcurs, într-o formulă care să integreze abilităţile dobândite. Ponderile examenului şi activităţii pe parcurs în nota finală sunt egale, 50%. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Harvard-MIT Division of Health Sciences & Technology, http://www.mi-boston.org/fellowship/miboston/page3.htm 2. UMIT, University for Health Sciences, Medical Informatics and Technology, Innsbruck, Austria, http://iig.umit.at/lehre.htm 3. St George’s, University of London, http://www.sgul.ac.uk/students/undergraduate/informatics/informatics_home.cfm

Data: 11.03.2008 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan SILEA Prof.dr.ing. Lăcrămioara Stoicu-Tivadar

Proiecte Medic de familie (MF) – Medic specialist (MS) - Farmacie Interfeţe şi program simplu pentru cabinetul medicului de familie, al medicului de specialitate (specialitatea la alegere) şi pentru farmacie. Funcţii pentru program de medic de familie: - introducere date pacient - consultaţie - rapoarte - trimitere la medicul specialist Funcţii pentru program medic de specialitate - preluare informaţii despre pacient - consultaţie specifică - pregătirea rezultatelor pentru a fi trimise către MF - recomandare medicamente pentru farmacie - diagnoza asistată pe domeniul de specialitate. Funcţii pentru sistemul informatic de farmacie: - introducere medicamente - listarea medicamentelor existente în inventar - posibilitatea de a găsi cel mai potrivit medicament pentru un diagnostic dat, la preţ minim. - Rapoarte Medic specialist – Spital Interfeţe şi program simplu pentru spital şi medic de specialitate Funcţii pentru spital: - preluare informaţii despre pacient de la MS - foaie de internare/externare - distribuirea bolnavilor pe secţii - raport pacienţi/secţie. Funcţii pentru MS: - introducere date pacient - consultaţii specifice - interogare în vederea internării şi apoi trimitere pentru internare - diagnoza asistată pe domeniul de specialitate. Spital – Farmacie Interfeţe şi program simplu pentru un spital şi o farmacie. Funcţii pentru spital: - posibilităţi de introducere/vizualizare a datelor despre un pacient - consultarea listelor de medicamente sau comanda unor medicamente la farmacie pentru un pacient corespunzător tratamentului asociat - primirea confirmării eliberării medicamentelor - diagnostic asociat cu medicamente (4-5) Funcţii pentru farmacie: - introducerea medicamentelor - listarea medicamentelor existente în inventar - alarmare când în stoc mai este o cantitate minima din produsul medicamentos cu trimitere a comenzii către fabrică - posibilitatea de a găsi cel mai potrivit medicament pentru un diagnostic dat, la preţ minim. Medic specialist – Laborator MS - introducere date pacient - consultaţie specifică - diagnoză asistată (4-5 arbori cu simptome) - trimitere la laborator - primirea rezultatelor de la laborator L - primirea cererii de analiză - efectuarea analizei - introducerea rezultatelor analizelor - marcarea analizelor (primite, în lucru, finalizate) - trimiterea rezultatelor către medicul specialist Proiectul va avea ca rezultat: • O aplicaţie specifică pentru fiecare participant realizată în VisualBasic conform specificaţiilor primite. • Un document Word care să descrie realizările proiectului, redactat conform indicaţiilor pentru realizarea proiectului de diploma (www.aut.utt.ro

- Education - Diploma Thesis Guide and …/ Generalităţi + Dezvoltarea unui produs software) păstrând proporţiile. • O prezentare PowerPoint care să descrie proiectul:

o Numele temei şi al realizatorului o Obiectivele temei o Etape (7 slide-uri, cu comentarii şi doar 2-3 capturi, restul le vedem la demonstraţie). o Concluzii (probleme apărute şi rezolvate pe parcurs, concret, păreri personale).

Susţinerea va consta în 7 minute pentru prezentare şi 5 minute pentru demonstraţie. Susţinerea proiectului va avea loc la data şi ora stabilită în orar, 14.06.2005, ora 10.00. În caz contrar, se poate susţine la o dată stabilită de comun acord în prima săptămână de sesiune cu taxă şi depunctare -2. Toate aspectele menţionate mai sus vor fi urmărite şi punctate. Se va aprecia de asemenea iniţiativa.

http://www.aut.utt.ro/



“ LIMBAJE DE ASAMBLARE”


Titularul cursului: Sef lucr. dr. ing. Dorina Petrica Colaboratori: Asist. ing. Dadiana Caiman, asist. ing . Raul Robu, drd. ing. Bogdan Groza Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Limbaje de asamblare” este o disciplină opţională care se oferă pe trei liste de discipline: 4L2.7B, 5L2.7A cu structura 2-0-2-0 si 3L2.7B cu structura 2-0-1-1. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea de către studenţi a conceptelor fundamentale asociate programării în limbaj de asamblare, precum si a tehnicilor utilizate in dezvoltarea aplicatiilor. Un alt obiectiv il constituie cunoasterea instrucţiunilor familiei de microprocesoare 8086 si a macroasamblorului MASM. Disciplina contribuie la dezvoltarea abilitatii de a scrie programe eficiente. B. SUBIECTELE CURSULUI

Elemente asociate programarii in limbaj de asamblare (asamblor, macroasamblor, structura registilor, gestionarea memoriei, rularea si depanarea programelor). Directive asamblor (clasificare, utilizare). Definirea variabilelor. Moduri de adresare (registru, imediat, direct, indirect, bazat, indexat, bazat si indexat). Formatul instrucţiilor (codificare, structura câmpurilor de biţi, structura octeţilor). Definiţii de segment (complete, simplificate, iniţializarea regiştrilor segment, ordonare segmente, operatori numerici, structura programelor). Instrucţii de transfer (memorie, stivă, porturi, transferul de adrese). Instrucţii aritmetice (operaţii aritmetice cu numere BCD) Instrucţii logice(utilizare în operaţii de mascar). Instrucţii de manipulare şiruri( prelucrarea şirurilor). Instrucţii de ramificaţie (salt necondiţionat, salt condiţionat, instrucţii de ciclar,e apelul de subrutine, intreruperi). Tehnici de transmitere a parametrilor subrutinelor (prin registri, memorie, stivă). Operaţii cu stiva. Tratarea intreruperilor. Funcţii DOS. Operaţii de inrare-ieşire. Macroinstrucţii şi asamblare condiţionată. Strucuri şi înregistrari (definire, utilizare)

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Structura :2020

Dezvoltarea de programe in limbaj de asamblare. 2. Definirea constantelor, a variabilelor si a etichetelor. Structura unui program. 3. Moduri de adresare. Instructiuni de transfer. 4. Controlul ramificatiilor in program. Proceduri. 5. Lucrul cu stiva. Tehnici de transmitere a parametrilor. 6 Crearea de programe din module multiple. Instructiuni logice. 7 Operatii aritmetice. 8. Definitii de segment complete. Prelucrarea sirurilor.9. Utilizarea functiilor sistem DOS. 10. Utilizare structuri si inregistrari. 11. Operatii de intrare/iesire. 12 Utilizarea intreruperlor.

Structura: 2011 Laborator:.1. Structura unui program Moduri de adresare. Instructiuni de transfer. 2. Controlul ramificatiilor in program. Proceduri. 3 Lucrul cu stiva. Tehnici de transmitere a parametrilor. 4 Crearea de programe din module multiple.5. Instructiuni logice. Operatii aritmetice. 6. Definitii de segment complete. Prelucrarea sirurilor.7. Utilizarea functiilor sistem DOS si a intreruperlor. Proiect: Se vor elabora proiecte individuale sau in echipa cu urmatoarele tematici:1. Biblioteca de functii pentru gestionarea porturilor I/O si comunicatii de date cu dispozitivele priferice. II. Biblioteca de functii matematice pentru operatii aritmetice complexe in precizie multipla. III Biblioteca de functii pentru gestionarea sistemului de intreruperi in vederea unui scenariu de conducere


1. Gheorhghe Musca, Programarea in Limbaj de asamblaretlul manualului; Editura Teora; Buc., 1997

2 Mihai Ceaparu, Programmation en langage d’assamblage, Matrix rom, Buc, 1998 3 Vasile Lupu, Procesoare Intel. Programare in limbaj de asamblare, Teora, Buc., 2000

E. PROCEDURA DE EVALUARE Structura : 2020 E

Modul de examinare: examen scris, partial grila Durata :3h Structura subiectelor: teorie aplicata, programe Ponderea in nota finala: activitatea pe aprcurs are o pondere de 33 % din nota finala

Structura: 2011 EP

Evaluare pe parcurs, canstand in doua teste scrise, partial grila, sustinute din partea I a disciplinei, respectiv partea II a disciplinei, , evaluarea de laborator si evaluarea de la proiect. Nota finala este media celor patru note. Structura subiectelor: teorie aplicata, programe


Stanford, Boston College, North Carolina State University

Data: 10.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Dorina Petrica



“ PROGRAMAREA APLICATIILOR WINDOWS”


Titularul cursului: (Titlul şi numele) Stoicu-Tivadar Vasile Colaboratori: (Titlul şi numele asistenţilor) Berian Dorin, Pintea Romina Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 1 1 EP 5

Observaţie: Disciplina „Programarea aplicaţiilor windows” se oferă ca disciplină opţională în pachetul:3L2.7B.

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor practice necesare abordării realizării de aplicaţii informatice medii/complexe desktop/ mobile cu utilizarea mediului de programare Visual C++ / Embedded Visual C++ şi cunoaşterea ierarhiei de clase MFC şi a modului de utilizare a spaţiilor de nume specifice Visual C++.NET. B. SUBIECTELE CURSULUI

Mecanisme Windows. Stil, principii, bucle de mesaje, funcţii API. Microsoft Visual C++: prezentare, utilizare, AppWizard, cunoştinţe elementare despre MFC, proiectarea unei interfeţe, editorul de resurse. Utilizarea unor controale uzuale. Arhitectura Document-View. Grafica în Visual C. Lucrul cu baze de date. ODBC şi DAO. Realizarea aplicaţiilor mobile: PocketPC, Windows CE, Embedded Visual C, tehnologia de dezvoltare a aplicaţiilor mobile. Tehnologia .NET. Aplicaţii gestionate şi negestionate. Spaţii de lucru specifice. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Laborator: Mediul de programare Visual C. Utilizarea AppWizard Utilizarea unor controale uzuale. Grafica în Visual C. Arhitectura Document-View. Baze de date în Visual C. Realizarea unor aplicaţii mobile. Windows CE. Embedded Visual C. Aplicaţii cu Visual C++.NET. Proiect: Tema: Exemple: 1. Realizarea unei aplicaţii complexe în Visual C, care să permită supravegherea şi vizualizarea unor valori preluate dintr-un sistem de Home Automation. 2. Realizarea unei aplicaţii mobile pentru gestiunea mărfii pentru un transportator (Embedded Visual C) 3. Realizarea unei aplicaţii client-server pentru setarea de la distanţă şi urmărirea parametrilor într-un sistem de Home Automation. Studentii vor primi tema de proiectare şi vor trebui să definească prin prototipizare rapidă interfaţa utilizator şi setul de specificaţii, urmînd să proiecteze, implementeze şi testeze aplicaţia şi documentatia de prezentare. Proiectul va fi susţinut în faţa întregii grupe, sub forma unei prezentări PowerPoint.


1. Vasile Stoicu-Tivadar, Progamarea aplicaţiilor Windows, Intranet www.aut.upt.ro 2. Koller, E., Roşculeţ, M.E., “Visual C++. Programarea aplicaţiilor Windows cu MFC”, Editura Teora, Bucureşti, 1998 E. PROCEDURA DE EVALUARE

La activitatea pe parcurs: se apreciază activitatea pe parcurs la laborator şi conţinutul şi modul de prezentare al proiectului, nota fiind media celor două La examen: • se răspunde la un test-grilă cu 45-60 întrebări (1 min/întrebare) • trebuie realizat un program pe calculator conform unor specificaţii date (baze de date, controale uzuale,

grafică, elemente de programare avansată) – în Visual C, timp 2 ore 30 min. Nota finală = 0.33 ap + 0,67 (0,4 test + 0,6 probl.)


1. World of Microsoft Windows, Stanford University, www.stanford.edu

2. GUI and Windows Programming, Binghamton State University of New York, http://www.cs.binghamton.edu/

3. Interactive Computer Graphics, University of Central Florida, http://www.cs.ucf.edu/

Data: 10.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf. dr. ing. Ioan Silea Prof. dr. ing. Vasile Stoicu-Tivadar

http://www.aut.upt.ro/

http://www.stanford.edu/

http://www.cs.binghamton.edu/

http://www.cs.ucf.edu/



“REŢELE INTRANET”


Titularul cursului: Florin Drăgan Colaboratori: Emil Voişan, Andrei Gudiu Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Reţele intranet” este o disciplină opţională care se oferă pe trei liste de discipline: 4L2.7B, 5L2.7A cu structura 2-0-2-0 si 3L2.7B cu structura 2-0-1-1. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiectivul proiectului il constituie pregătirea studenţilor pentru dezvoltarea de aplicaţii de tip reţea intranet, aplicaţii CGI utilizând limbajul Perl. Contribuţia procentuală în cadrul competenţelor: “Dezvoltarea de aplicaţii (secvenţiale, concurente, timp real, nontimp real, locale, distribuite, încorporate, nonîncorporate, mobile, etc.), utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare” - 30%, “Proiectarea, implementarea, testarea, evaluarea, administrarea şi mentenanţa aplicaţiilor informatice utilizând diverse limbaje, tehnologii şi platforme de programare”-20% B. SUBIECTELE CURSULUI

Tematica: 1. Dispozitive de reţea. Se completează cunoştiinţele furnizate la reţele de calculatoare legate de: 1.1. Hub, 1.2. Router, 1.3. Bridge, 1.4. Protocoale de reţea. 1.5. Bluetooth; 2. Limbajul Perl: 2.1. Instructiuni de bază; 2.2. Aplicaţii web realizate în limbajul Perl; 2.3. Functii; 2.4. Lucrul cu fişiere; 2.5. Variabile de mediu; 2.6. Expresii regulate; Referinţe; 2.7. Obiecte. Module. Pachete. Socketuri

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

Tematica: Structura 2-0-2-0

• Tipuri de date; • + Tipuri de date. Scalari. • + Tipuri de date. Lista, Vectori, Matrici. • + Tipuri de date. Matrici asociative. • + Formatarea iesirii. • + Functii pentru prelucrarea numerelor, sirurilor si proceselor • + Functii pentru conversia scalarilor si manipularea listelor • + Functii pentru lucrul cu sistemul de operare. • Referinte, tipuri complexe de date; • Structuri de control; • Lucrul cu fisiere;

• Subrutine; • Expresii regulate; • Pachete si module; • Obiecte; • Lucrul cu baze de date SQL; • Tehnologia CGI in PERL; • +Tehnologia CLIENT/SERVER in PERL; • +Optiuni linie de comanda ale interpretorului PERL; • +Depanarea programelor PERL;

Structura 2-0-1-1 • Tipuri de date; • Referinte, tipuri complexe de date; • Structuri de control; • Lucrul cu fisiere; • Subrutine; • Expresii regulate; • Pachete si module; • Obiecte; • Lucrul cu baze de date SQL; • Tehnologia CGI in PERL;

Proiecte: 1. Realizarea unui portal web pentru uzul studentilor care sa permita inregistrarea de noi useri, crearea de grupuri de prieteni, spatii de stocare publice/private, serviciu de mesagerie instanta, forum si serviciu de gestionare a evenimentelor (materiale noi, cursuri noi, notificari). 2. Realizarea unui joc online cu o interfata web care sa permita inregistrarea de noi personaje/identitati, crearea de aliante, mesagerie, notificari si sa permita evolutia treptata a unui personaj sau a unei entitati (armata, regat, etc.) fie in timp real fie intr-un ciclu periodic. 3. Realizarea unui site care sa permita utilizatorilor sa incarce si sa caute materiale pe diferite categorii si domenii (gen enciclopedie). Se va crea o interfata unificata atat pentru incarcarea datelor cat si pentru cautarea si afisarea lor. 4. Realizarea unui portal web care sa permita utilizatorilor sa caute (pe categorii) si sa liciteze pentru produse/entitati oferite de catre alti utilizatori, sa trimita mesaje intre utilizatori si sa semnaleze nereguli pentru anumite produse/licitatii.

D. BIBLIOGRAFIE

1. Andrew S. Tanenbaum, Computer Networks; Prentice Hall, New Jersey, 2003 2 Simon Cozens, Advanced Perl Programming, O’Reilly, USA 2005 3. Scott Guelisch &, CGI Programming with Perl, O’Reilly, USA 2005 E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: examen scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finală: 2/3, pondere activităţi pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: 20-30 întrebări tip probleme cu răspunsuri scurte.


New York University: http://www.cs.nyu.edu/artg/internet/Spring2006/

Melbourne Institute of Technology: http://www.mit.edu.au/mnet.html

MIT: http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-829Computer-

NetworksFall2002/CourseHome/


http://www.cs.nyu.edu/artg/internet/Spring2006/

http://www.mit.edu.au/mnet.html



“SISTEME MULTIPROCESOR”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV Semestrul: 7 Titularul cursului: Prof. dr. ing. Daniel Andreescu Colaboratori: (As.ing. Ionică Tiberiu, As.ing. Cezar Popescu) Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Sisteme multiprocesor” este o disciplină opţională care se oferă pe trei liste de discipline: 3L2.7B (5 credite) cu structura: 2-0-1-1, 4L2.7B şi 5L2.7A (4 credite)cu structura: 2-0-2-0. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Principalele obiective: însuşiri de tehnici de proiectare, experienţă în alegere de elemente specifice pentru realizare de sisteme multiprocesor cu aplicaţii în conducerea proceselor, Cunoaştere aspecte practice, magistrale industriale standard. Creare de competenţe: abilitate de concepere şi dezvoltare de soluţii hardware, de comunicaţie între procesoare, utilizare de medii specifice. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării: 5% B. SUBIECTELE CURSULUI

1) Problematică, Domeniu de aplicare; 2) Structuri multiprocesor: arhitecturi, topologii, Principii de comunicaţie; 3) Magistrala MULTIBUS: capabilităţi, specificaţii; 4) Interfata Master-Multibus; Bloc de date, Memorie RAM dublu port, Întreruperi de magistrală; Arbitrare; 5) Module standard pentru aplicaţii în arhitecturi multiprocesor – specificaţii şi resurse; 6) Modul slave procesor de ax (studiu de caz); 7) Arbitru distribuit cu auto-selecţia priorităţii; Module slave; 8) Cuplarea magistralelor paralele – BusWindows; 9) Magistrala VME: capabilităţi, specificaţii, particularităţi; Arbitrare, Module slave; 10) Magistrala P896: specificaţii, particularităţi;; 11) Magistrala IEEE 488 (GPIB): Specificaţii, protocol, aplicaţii; 12) Field bus: Specificaţii, protocol, aplicaţii; 13) Sisteme multiprocesor cu DSP (TMS320); 14) Exemple, aplicaţii inclusiv sub VHDL. C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR * (laborator, seminar, proiect) Teme laborator şi proiect: Aplicaţii sub VHDL pentru implementare elemente ale sistemelor multiprocesor: bloc de date cu compatibilitate 8-16 biti, sisteme de arbitrare a magistralei comune, întreruperi de magistrală, memorie RAM dublu port, sistem biprocesor utilizând porturi, interfeţe specializate - modul de ax. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. J. Zalewski, Advanced Multimicroprocessor Bus Architectures, ISBN: 0-8186-6327-8, IEEE Computer Society Press, Los Alamitos, CA, 1995.

2. G. Conte, G. Del Corso, Multimicroprocessor Systems for Real-time Applications, ISBN: 9027720541, Kluwer Academic Publishers, 1985.

3. V. M. Milutinovic, Surviving the Design of Microprocessor and Multimicroprocessor Systems : Lessons Learned, ISBN: 0-471-35728-6, John Wiley & Sons, Inc., 2000.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris; durata 3 ore. Subiecte teoretice: 3 subiecte teoreticescurte şi 1 subiect de sinteză aplicativă. Nota finală disciplină: 60% examen, 40% Laborator care include şi 1 temă de casă. F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

Data: 17.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRĂ TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu



“APLICAŢII CU AUTOMATE PROGRAMABILE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III , IV Semestrul 5, 7

Titularul cursului: As. ING. Onut Lungu Colaboratori: s.l. ing. Florin Dragan, prep. ing.Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Notă: Disciplina „Aplicaţii cu automate programabile” se oferă ca disciplină opţională în pachetele 1L1.5, 4L2.7A şi 5L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Pregatirea studentilor pentru lucrul cu automate programabile: instalarea unui automat programabil, moduri de programare ale unui automat programabil, implementari pe diferite modele de automate programabile existente pe piata. B. SUBIECTELE CURSULUI

Componentele unui automat programabil. Structuri. Instalare. Moduri de programare ale unui automat programabil. Tipuri de date. Programarea folosind diagrame ladder. Programarea folosind lista de instructiuni. Programare folosind diagrame de funcţionare. Programul utilizator. Blocuri organizationale. Operatii aritmetice. Contoare. Timere. Functii. Module de comunicatie. Studii de caz la curs ( din diferite domenii industriale) şi în laborator. Tipuri de automate programabile disponibile pe piaţă. Configurare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, lucrari de 4 ore) 1. Instalare automat; 2. Contacte. Bobine in LAD; 3. Module aritmetice 4. Programare aplicatie semaforizare; 5. Blocuri organizationale; 6. Countere. Aplicatie conveior; 7. Timere; Aplicatie semafoare.


1. J. W. Webb, R. I Reis – Programmable Logic Controllers; Prentice-Hall 1995 2. Hans Berger – Automating with Simatic, Publicis MCD Verlag, 2000 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris si proba pe calculator. Durata examen scris-1 ora, proba pe calculator-2 ore. Examen scris- lista intrebari cu raspunsuri scurte. Examen pe calculator – 2,3 probleme de rezolvat. Pondere in nota finala: 50% examen, 50% activitati


Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile Oklahoma State University: Programmable Logic Controllers http://www.osu-okmulgee.edu/academics/catalog/course.php?course=DHEG University of Central Florida: Programmable Logic Applications and Device Integration www.ent.ucf.edu/courses/spring06/ EST3543C/syllabus/Syllabus.doc Arkansas Tech University: Programmable Logic Controllers Applications http://www.atu.edu/acad/catalog/2000/courses.htm

Data:

03.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

http://www.osu-okmulgee.edu/academics/catalog/course.php?course=DHEG

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA


“MAŞINI ŞI ACŢIONĂRI ELECTRICE” FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de lucru:IV Semestrul 7 Titularul cursului: Prof.Dr.Ing.Marius Babescu Colaboratori: Prof.Dr.Ing.Marius Babescu Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Maşini şi acţionări electrice” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 4L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI Însuşirea cunoştinşelor de bază referitoare la conversia electromecanică a energiei electromagnetice.Cunoaşterea teoriei fundamentale a maşinilor:de curent continuu, asincrone şi sincrone.;Construţia unor modele matematice avansate şi modelarea maşinilor electrice; Simularea maşinilor electrice-strategii de comandă şi de control . Stabilitatea sistemelor electromecanice cu maşini electrice. Disciplina contribuie cu cel puţin 10 % la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării. B. SUBIECTELE CURSULUI

Cap. 1:Actionări cu maşini de curent continuu:Ecuaţiile maşinii de curent continuu;Strategii de conducere privind cuplul şi turaţia Cap.2:Actionări cu maşini asincrone:Ecuaţiile modelului ortogonal; Parametrii modelului ortogonal; Echivalarea model-maşină reală; Strategii de conducere privind cuplul şi turaţia la actionări cu maşini asincrone; Modelarea maşinii asincrone;regimuri tranzitorii; Cap.3:Acţionări cu maşini sincrone:Ecuaţiile modelului ortogonal; Parametrii modelului ortogonal; Inductanţele maşinii sincrone; Echivalarea model-maşină reală; Strategii de conducere privind cuplul şi turaţia la actionări cu maşini sincrone; Modelarea maşinii sincrone;regimuri tranzitorii; Cap.4:Stabilitatea acţionărilor cu maşini asincrone şi sincrone:Stabilitatea statică;Stabilitatea dinamică.Stabilitatea analizată prin simulări numerice la modele matematice cu ecuaţii diferenţiale neliniare şi neomogene.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator) 1. Încercările în axa d la MS; 2. Încercările în axa q la Maşina Sincronă; 3. Încercările in axa d la Maşina Asincronă; 4. Încercările în axa q la Maşina Asincronă; 5. Modelarea Maşinii Sincrone; 6. Modelarea Maşinii Asincrone. 7. Simulări numerice. 8. Structuri de conducere cu maşini asincrone. 9. Structuri de conducere cu maşini sincrone. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Marius Babescu, „Maşina asincronă – Modelare-Identificare-Simulare”; Editura Politehnica; Timişoara -2002; 2 Marius Babescu, „Maşina sincronă – Modelare-Identificare-Simulare”; Editura Politehnica; Timişoara -2003; 3. Doru Păunescu, Marius Babescu, „Analiza matematică a dinamicii maşinilor electrice”; Editura Politehnica;

Timişoara -2005. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examenul este scris, 3 ore; ponderile examenului şi a activităţilor pe parcurs în nota finală este ¾ examen si ¼ laborator; în timpul semestrului studenţii vor susţine teste după terminarea fiecărui capitol. Structura aproximativă a subiectelor de examen:pe baza ecuaţiilor modeleor matematice se analizează o structură de conducere cu maşini de curent continuu, asincrone şi sincrone. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1.Universitatea Tehnică din Munchen(secţie de automatică şi maşini electrice) 2.Universitatea din Grenoble 3.Universitatea Tehnică din Torino Data:10.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.Dr.Ing. Dorin Popovici Prof.Dr.Ing.Marius Babescu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS

“SCADA – SISTEME DE SUPERVIZARE, CONDUCERE ŞI ACHIZIŢIE DISTRIBUITĂ”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul 5 / 7

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu Colaboratori: As. Tiberiu Ionică, ing. Adrian Popa Număr de ore/săptămână/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Sisteme de supervizare, conducere şi achiziţie distribuită” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7A, 5L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Principalele obiective: însuşiri de tehnici de proiectare, experienţa în alegere de elemente specifice pentru realizare de sisteme distribuite de automatizare cu analiză economică, Cunoaştere aspecte practice pentru SCADA. Creare de competenţe: abilitate de concepere şi dezvoltare a proiectelor complexe, soluţii hardware, software de interfaţare, comunicaţie, şi conducere pentru sisteme distribuite, utilizare de medii industriale pt SCADA. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării: 8% B. SUBIECTELE CURSULUI

1) Concepte de bază SCADA, Definiţii - termeni, Arhitecturi, Domeniu de aplicare. 2) Comunicaţii specifice: importanţă, Componente, Standarde, 3) Magistrale specifice, Modbus, Fieldbus, LAN, wireless, tratare erori (recapitulare), 4) Componente specifice din locaţii distribuite: Senzori, Interfeţe analogice şi numerice, Condiţionări de semnale, Tipuri de AP industriale, 5) Metode de conectare: tipuri, aspecte de compatibilitate electromagnetică, prize-împământări, Securitate în exploatare, Standarde, 6) Mediu de dezvoltare SCADA: specificaţii, componente, posibilităţi, obiecte, 7) Unitate distribuită (RTU): sarcini, funcţii, configuraţii hardware, configuraţii software - setări mediu dezvoltare, GUI, Aplicaţii, 8) Unitate master (MTU): sarcini, funcţii, configuraţii hardware, configuraţii software - setări mediu dezvotlare, GUI, Aplicaţii, 9) Aplicaţii de monitorizare distribuită (studii de caz): - Sistem de monitorizare a energiei electrice; gaz; apă; căldură, 10) Analize economice, beneficii, 11) Training şi memtenanţă C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator - lucrări cu durată medie a 4 ore) 1) Mediu de dezvoltare SCADA specificaţii, componente, posibilităţi, obiecte, setari, 2) Unitate distribuită (RTU), 3) Unitate master (MTU) – interfaţa grafică utilizator, 4) Senzori si interfete cuplate la microcontroler, AP, 5) Magistrale seriale specifice, 6) Aplicaţii SCADA cu grupe de câte 4 studenţi, 7) Căutare pe Internet de componente SCADA pentru aplicaţia dată cu motivare tehnico-economică, 8) Referat final. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. S.A. Boyer, SCADA: Supervisory Control and Data Aqiusition, 3rd Edition, ISA, USA, ISBN:1-55617-660-0, 2004. 2. D. Bailey, E. Wrigh, Practical SCADA for Industry, Elsevier, ISBN:0-7506-5805-3, 2002. 3. G. Clarke, D. Reynders, E. Wrigh, Practical Modern SCADA Protocols, Elsevier, ISBN: 0-7506-5799-5, 2004. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris; durata 3 ore. Subiecte teoretice: 10 întrebări scurte (30 min), pondere 33%, 3 probleme 2.5 ore , pondere 67%. Nota finală disciplină: 60% examen, 40% Laborator care include şi 1 temă de casă.

F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

University of Texas A&M, USA; Norwich Universit, USA.

Data: 17.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRĂ TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu



“AUTOMATIZĂRI HIDRO-PNEUMATICE”


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Victor Balasoiu Colaboratori: Asist.ing. Daniel Catalin Stroita, Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Automatizări hidro-pneumatice” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 4L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cunostintele teoretice si practice predate in cadrul disciplinei constituie o introducere in constructia si functionarea echipamentelor si sistemelor hidropneumatice de actionare pentru utilaje tehnologice fixe si mobile. Notiunile predate in cadrul disciplinei avind un puternic caracter practic sunt un indrumar pentru inginerii care exploateaza sau asigura intretinerea instalatiilor hidropneumatice. In acest sens se asigura: - Familiarizarea absolventilor de la specializarea Automatica si informatica ap[licata. cu un domeniu de virf al fluidomecanicii, actionarile si automatizarile hidropneumatice. Sunt evidentiate domeniile de utilizare ale echipamentelor hidropneumatice si principiile de functionare, toate acestea structurate pe exemple caracteristice de utilizare a echipamentelor si sistemelor hidropneumatice, in robotica industriala, industria chimica si petroliera, constructia masinilor si utilajelor tehnologice fixe si mobile, etc. Numai in domeniul robotilor industriali, peste 55 % au inglobate sisteme de actionare sau automatizare hidropneumatice. - Asigurarea cunostintelor teoretice si practice privind constructia unor echipamente hidropneumatice specifice automatizarilor hidro-pneumatice, conducerea si exploatarea echipamentelor si sistemelor hidropneumatice de actionare si automatizare din constructia sistemelor hidraulice ale utilajelor tehnologice fixe si mobile. Participa cu aprox 6 % la cultivarea liniilor de competenta ale domeniului specializarii. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Elemenntei generale de mecanica fluidelor,; Hidraulica curgerii lichidelor in conducte ,fante, orificii si ajutaje; Calculul hidraulic al conductelor;

2. Lichide de lucru utilizate in actionarile si automatizarile hidropneumatice; Propietati fizice principale ale lichidelor de lucru; Tipuri de lichide utilizate in actionari si automatizari hidropneumatic, alegerea lichidelor de lucru;

3. Masini hidraulice si pneumatice volumice (pompe si compresoare, motoare rotative, oscilante si liniare); 4. Echipamente hidraulice si pneumatice de actionari si automatizari hidropneumatice (distribuitoare, drosele si

regulatoare de debit, supape de presiune), ; 5. Echipamente de actionaresi automatizare hidrologistice, 6. Echipamente hidraulice proportionale pentru comanda energiei hidraulice (distribuitoare proportionale si

servovalve electrohidraulice, supape, drosele si regulatoare de debit proportionale); 7. Convertoare electromecanice utilizate in constructia echipamentelor hidraulice proportionale 8. Echipamente si circuite fluidice de automatizare, elemente si sisteme logice si analogice pneumatice,

amplificatoare , traductoare si regulatoare pneumatice; 9. Scheme hidraulice pentru controlul automat al pozitiei, vitezei si fortei; 10. Metode specifice de modelare si simulare matematica a echipamentelor de actionare / automatizare

hidropneumatice; 11. Echipamente hidraulice auxiliare, conducte, rezervoare, scxhimbatoare de caldura, filtre si acumulatoare.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an)

1. Metodica si aparatura folosita la incercarea echipamentelor hidropneumaticxe de actionare/ automatizare; 2. Incercarea unei pompe volumice cu pistoane axiale,

3. Incercarea unui distribuitor hidraulic cu comanda electrica; 4. Incercarea unui regulator hidraulic de debit; 5. Incercarea distribuitoarelor hidraulice proportionale in standul FESTO _Hydraulic. 6. Incercarea in regim static si dinamic a servovalvelor electrohidraulice; 7. Incercarea in regim tranzitoriu a unui servosistem de pozitionare cu motor hidraulic liniar; 8. Modelarea , simularea si identificarea excperimentala a unui servomecanism hidraulic de pozitionare; 9. Incercarea elementelor pneumatice de actionare tip FESTO.

D. LISTA STATIUNILOR DE LABORATOR SPECIFICE DISCIPLINEI

1. Stand multifunctional pentru incercarea aparaturii hidraulice de distributie si reglaj 2. Stand FESTO pentru incercarea si simularea elementelor hidraulice de automatizare, Program LABView pentru

achizitia si prelucrarea automata a datelor experimentale 3. Stand multifunctional FESTO pentru incercarea aparaturii pneumatice de actionare 4. Stand pentru incercarea pompelor cu pistoane axiale 5. Stand complex pentru incercarea distribuitoarelor proportionale si servovalvelor electrohidraulice;

Aparatura: Debitmetre cu turbina Dn 6 --- 20 mm Traductoare inductive de presiune si deplasare

Manometre de presiune 6. Aparatura electronica de interfatare, numaratoare electronice, punti tensoelectronice, surse de tensiune stabilizata 7. Retea de calculatoare pentru achizitia si prelucrarea automata a datelor experimentale

E. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Bălăşoiu V. – Echipamente hidraulice de acţionare, Ed.Eurostampa, Timişoara, 2001 2. Balasoiu V., I. Cristian., Il. Bordeasu – Echipamente si sisteme hidraulice de actionare si automatizare, Vol I, Masini Volumice, 3. Balasoiu V., I. Cristian., Il. Bordeasu – Echipamente si sisteme hidraulice de actionare si automatizare, Vol II, Aparatura hidraulica, Ed Orizonturi Universitare, Timisoara, 2007, 4. V. Bălăşoiu – Sisteme hidraulice de acţionare, Ed. Mirton, Timişoara, 1996 5. Calarasu Doru., - Automatizarea sistemelor hidraulice, Ed. Gh Asachi Iasi, 2002 6. V.Radcenco şi alţii – Calculul şi proiectarea elementelor şi schemelor pneumatice de automatizare, Ed.Tehnică Bucureşti, 1985 7. V. Balasoiu., - Actionari hidraulice si pneumatice, Curs, Litografia IPTV Timisoara, 1990 8. I.Pop .- Noi elemente şi sisteme hidraulice , Hidrologistori, Ed. Academiei Române, 1990 9. L. Deacu – Tehnica hidraulicii proportionale, Ed. Dacia Cluj, 1983 10. Stanescu A. M. si altii, - Sisteme de automatizare pneumatice, Editura Tehnica Bucuresti, 1987 11. N. Vasiliu si colectiv – Mecanica fludelor si sisteme hidraulice, Vol I, Ed. Tehnica, Bucurestri, 1999 12. J. Faisandier et. coll.- Mecanismes hydrauliques et Pneumatiques, Ed Dunod , Paris, 1999 F. PROCEDURA DE EVALUARE

- Examen scris (tip grila) pentru verificarea cunostintelor teoretice predate; - Verificare prin testare a cunostintelor practice asimilate la lucrarile practice de laborator. In faza finala se vor lua in consideratie la acordarea notei atit cunostintele teoretice predate cit si cele asimilate la lucrarile de laborator - nota pe parcurs. Studentii cu prezenta buna la activitatile didactice (curs, laborator, proiect) vor fi cointeresati prin majorarea de la caz la caz a notei finale.

Nota finala la examen cuprinde: - Nota examenul scris , in proportie de 67 %; - Nota pentru activitatea pe parcurs in proportie de 33 % din nota finala; La srtabilirea notei pe parcurs

se va avea in vedere prezenta la curs si laborator , activitatile la lucrarile de laborator cat si calitatea lucrarilor intocmite si modul de finalizare a acestora,

G. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

L’Ecole Polytechnique du Montréal (CANADA), Technic University, of Dresda , GERMANIA, L’Ecole Polytechnique du Toulouse, FRANTA, Technic University of Aachen, GERMANIA Data: 11.03.08 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Ilarie BORDEASU Prof.dr.ing. Victor BALASOIU



“BAZELE ROBOTICII”


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Mirela TOTH-TAŞCĂU Colaboratori: S.l. dr.ing. Lucian RUSU Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Bazele roboticii” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 4L2.7A.. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul principal al acestei discipline este de a cunoaşte noţiunile fundamentale ale Roboticii şi de a îmbunătăţi cunoştinţele de Automatică şi Informatică Aplicată prin aplicaţii în domeniul Roboticii. Cursul prezintă conceptele majore referitoare la modelarea şi planificarea mişcării roboţilor inteligenţi şi contribuie la: înţelegerea relaţiei dintre modelarea roboţilor inteligenţi, planificarea mişcării roboţilor şi alte probleme conexe; îmbunătăţirea cunoştinţelor de programare şi de utilizare a unor programe ca MathCAD, MatLab pentru rezolvarea problemelor directe şi inverse. B. SUBIECTELE CURSULUI

Tipuri de roboţi şi aplicaţiile lor: Definiţia şi structura unui robot inteligent, roboţi industriali, roboţi mobili, roboţi medicali; Cinematica roboţilor inteligenţi: Reprezentări şi transformări omogene, Poziţia şi orientarea efectorului în diferite tipuri de coordonate, Convenţia Denavit-Hartenberg, Model geometric direct şi invers, Modificarea diferenţială a situării efectorului, Jacobianul unui robot, Modelul diferenţial al unui robot, Traiectoriile de mişcare, tipuri de mişcări, structurarea acţiunilor robotului; Elemente de dinamica roboţilor: Variaţia elementelor torsorului de reducere, Torsorul din cuplele unui robot, Formalismul Lagrange, Modelul dinamic direct şi invers al unui robot; Planificarea mişcării roboţilor mobili: Modelarea spaţiului de lucru, Problema de bază a planificării traiectoriilor, Metode de planificare a traiectoriilor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Structura şi construcţia manipulatoarelor şi roboţilor, Reprezentări şi transformări omogene, Poziţionarea şi orientarea efectorului final, Determinarea şi rezolvarea modelului geometric al unui robot, Transformări diferenţiale - Jacobianul unui robot, Structurarea mişcării unui robot, Planificarea şi generarea traiectoriei unui robot, Planificarea traiectoriilor unui robot prin diferite metode, Variaţia elementelor torsorului de reducere. Torsorul din cuplele unui robot, Modelul dinamic direct şi invers al unui robot. D. BIBLIOGRAFIE

1. Toth-Taşcău M., Cinematica şi dinamica roboţilor inteligenţi, Editura Politehnica, Timişoara, 2002 2. Toth-Taşcău M., Drăgulescu D., Planificarea şi generarea mişcării roboţilor, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2002 3. Craig J.J., Introduction to Robotics. Mechanics and Control, Pearson Educational International, Pearson Prentice Hall, 2005 E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluarea se va face atât pe parcurs pentru partea aplicativă, cât şi la sfârşitul semestrului, nota finală incluzând nota pentru activitatea pe parcurs cu pondere de 50%. Examenul este scris, trei subiecte teoretice, din care unul de sinteză.


Robotics Institute, Pittsburgh Helsinki University of Technology Stanford University

Data: 14.03.2008

DIRECTOR DEPARTAMENT, Prof.dr.ing. Nicolae FAUR

TITULAR DISCIPLINĂ, Prof.dr.ing. Mirela TOTH-TAŞCĂU

ŞEF CATEDRĂ, Prof.dr.ing. Adrian CHIRIAC


SYLABUS pentru disciplina:

“ CONDUCEREA ASISTATA DE CALCULATOR A PROCESELOR DE FABRICAŢIE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV Semestrul VII

Titularul cursului: As.ing. Vasar Cristian Colaboratori: As.ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 E 4 Obs. Disciplina „Conducerea Asistata de Calculator a Proceselor de Fabricaţie” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 4L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiectivul cursului consta in realizarea unei pregătiri a studenţilor in domeniul conducerii cu ajutorul calculatorului a proceselor de fabricaţie. Se are in vedere insusirea unor cunostinte de baza necesare utilizării, proiectării si implementării structurilor de conducere a proceselor de fabricaţie. La finalul cursului, studentul trebuie sa fie capabil sa utilizeze si sa dezvolte o structura de conducere a celulei flexibile din dotare, cu ajutorul unui sistem de calcul, pentru un proces de fabricaţie specificat. Categorii de cunoştinţe: Structuri flexibile de fabricatie, Limbajul ISO G&M. Scopuri formative: dezvoltarea aplicaţiilor de conducere a proceselor de fabricatie cu ajutorul calculatorului. Contribuţia procentuala în cadrul competenţelor: “Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje si tehnologii de programare”-15%, „Proiectarea, implementarea, testarea, utilizarea şi mentenanţa echipamentelor numerice şi analogice de uz general şi dedicat, inclusiv pentru aplicaţii de conducere” -15% . B. SUBIECTELE CURSULUI

Structura generala de conducere a unui proces cu ajutorul calculatorului. Sisteme avansate de productie. Structuri flexibile de fabricaţie (prezentare generala). Elemente de modelare a structurilor flexibile de fabricaţie cu reţele Petri. Structuri de conducere a celulelor flexibile de fabricaţie. Studiu de caz. Limbaje pentru comanda structurilor flexibile de fabricaţie. Limbajul ISO "GM Code" pentru comanda masinilor unelte cu comanda numerica. Limbaj pentru comanda robotilor. Mediul WALLI pentru comanda celulelor flexibile de fabricaţie. Aplicaţii de conducere. Standarde. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Modelarea structurilor flexibile de fabricaţie cu reţele Petri. Conducerea robotului Serpent. Conducerea benzii transportoare si a echipamentelor anexe. Conducerea maşinilor unelte cu comanda numerica. Implementarea pe celula flexibila de fabricaţie a diferite procese de fabricaţie. Proiect/tema: Aplicaţie Walli – pentru conducerea unui proces flexibil de fabricatie. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Robu N. – „Tehnici de modelare si metode de ordonantare in fabricatia integrata prin calculator”, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara 1997.

2. Pastravanu O. – „Sisteme cu evenimente discrete”, Ed. MatrixRom, Bucuresti 1997 3. Catrina, D.,s.a – „ Maşini unelte cu CN” , vol.I-II; Univ. Politehnica Bucureşti, 1993 4. Ivănescu, M. - „Roboţi industriali”, Ed. Universitaria din Craiova, 1994. 5. *** - „WALLI 3 - User Manual”, Feedback ltd. 1998

E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 1/2, pondere activitati pe parcurs:1/5; Structura subiectelor: 1 subiect tip problema + 1 subiect cu intrebari tip grila.


1. Purdue University Calumet, Hammond, IN 46323, USA, MET 285 Computer Numerical Control Applications (http://technology.calumet.purdue.edu/met/mfet/275/assignments/mfet275syllabus.pdf) . 2. Rensselaer Polytechnic Institute, Troy, NY 12180 USA, Introduction to Computer Aided Manufacturing (CAM) Engr. 2963, (http://mfg.eng.rpi.edu/CAM/). 3. University of North Texas , USA, 4210. CAD/CAM System Operations, (http://zope.unt.edu/catalog/working/u/coen/etec.html).


Conf.dr.ing SILEA Ioan As.ing. Vasar Cristian

http://technology.calumet.purdue.edu/met/mfet/275/assignments/mfet275syllabus.pdf

http://mfg.eng.rpi.edu/CAM/



“IDENTIFICAREA SISTEMELOR”


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Octavian Prostean Colaboratori: as.ing. Cristian Vasar as.ing. Iosif Szeidert Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 E 4 Observaţie: Disciplina „Identificarea Sistemelor” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7A, 5L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul disciplinei este de a asigura studentilor cunostintele si deprinderile necesare constructiei modelelor matematice ale sistemelor pe baza datelor obtinute prin experiment. Sunt abordate atat conceptele fundamentale ale identificarii sistemelor cat si detalii practice privind implementarea algoritmilor de identificare. B. SUBIECTELE CURSULUI

Semnale - culegerea si prelucrarea primara a datelor. Clase de modele. Schimbari de reprezentare. Medii de simulare utilizabile pentru tehnicile de identificare. Tehnici de identificare a sistemelor liniare cu semnale de probă deterministe. Identificarea utilizand semnale de proba periodice. Identificarea cu semnale monofrecventiale/multifrecventiale. Identificarea cu semnale de proba aleatoare - relatii fundamentale. Identificarea prin metoda deconvolutiei. Identificarea utilizand zgomot alb in intrare. Identificarea utilizand SPAB. Identificarea sistemelor multivariabile. Metode bazate pe regresie: Identificarea sistemelor utilizand metode de regresie. Identificarea prin metode de regresie liniara. Identificarea in cazul unei functii neliniare arbitrare date. Studii de caz. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. Caracteristicile principale ale proceselor stohastice. 2. Culegerea, prelucrarea primară şi filtrarea datelor. Identificarea sistemelor prin metode de regresie. 3. Identificarea sistemelor prin metoda deconvoluţiei. 4. Utilizarea funcţiilor specializate ale mediului Matlab pentru identificarea off-line a sistemelor.


1. O. Prostean, I.Muresan, Tehnici de identificare si modelare ; Vol. I, II, Lito, Timisoara, 1985 2. M. Tertisco, P. Stoica,Th. Popescu, Identificarea asistata de calculator a sistemelor; Editura Tehnica, Bucuresti, 1987 3. L. Ljung, System identification - Theory for the user; Prentice-Hall, Inc., 1995 4. H.W. Sorenson, Parameter Estimation; New-York - Basel, 1980 5. O. Prostean, I.Muresan, Tehnici de identificare si modelare, Vol. I, II, Lito, Timisoara, 1985 E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare:scris, Durata: 3 ore, Structura subiectelor: 3 subiecte teorie/aplicatii. Ponderea examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs: 1/3.


1. Linköping University, Suedia - System Identification - http://www.control.isy.liu.se/~ljung/idkurs/idkurs.html 2. Katholieke Universiteit Leuven , Olanda - System Identification and Modeling -

http://www.kuleuven.be/onderwijs/aanbod/syllabi/H03E1AE.htm 3. L'École Nationale Supérieure de Techniques Avancées, Franta - System identification for automatic -

http://wwwdfr.ensta.fr/Cours/english.php?usebdd=ensta&sigle=A10-2

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. SILEA ioan Prof.dr.ing. PROSTEAN Octavian

http://www.control.isy.liu.se/%7Eljung/idkurs/idkurs.html

http://www.kuleuven.be/onderwijs/aanbod/syllabi/H03E1AE.htm

http://wwwdfr.ensta.fr/Cours/english.php?usebdd=ensta&sigle=A10-2



„DISPOZITIVE DIGITALE UTILIZATE ÎN MEDICINĂ”


Titularul cursului: Ş.l.dr.ing. Antonius N. STANCIU Colaboratori: — Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Dispozitive digitale utilizate în medicină” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 4L2.7B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Medicina modernă nu mai poate fi imaginată sub nicio formă fără un aport tehnologic serios. O majoritate covârşitoare a acestui aport este constituit din echipamente digitale automatizate. Cursul se concentrează asupra acestor echipamente, clasificate pe domenii şi subdomenii. După parcurgerea acestui curs, studenţii vor avea o privire de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate în medicină, fiind capabili să discearnă parametrii relevanţi pentru alegerea echipamentului potrivit unui anumit scop. Ei vor putea activa ca personal tehnic în spitale şi clinici, categorie aproape inexistentă în România. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Introducere 2. Aparatură de investigare

a. Imagistic i. Radiologie

ii. Tomografie computerizată cu raze X iii. Rezonanţă magneto-nucleară (RMN) iv. Tomografie computerizată cu emisie de pozitroni v. Ecografie

vi. Microscopie b. Analitică

i. Neinvazivă (tehnici acustice şi fotocromatice folosite în pulsoximetrie, electrocardiografe, electroencefalografe, tensiometre etc.)

ii. Invazivă (dispozitive chimice, electrice, termice, bioinginereşti de analiză a fluidelor corporale, biotraductoare folosite în acest scop, analizoare de gaze şi instalaţii de anestezie generală)

3. Aparatură de monitorizare (utilizată în secţiile de terapie intensivă) 4. Aparatură chirurgicală

a. Opto-mecanică (instrumentar chirurgical clasic, endoscoape, bronhoscoape, gastroscoape, trocare etc.)

b. Electrice (electrocautere mono şi bipolare, electro-bisturie, bisturie ultrasonice etc.) c. Laser (diverse tipuri de lasere folosite în chirurgie toracică, ORL, neurochirurgie, oftalmologie)

5. Dispozitive corective a. Proteze şi orteze (membre, tors, maxilo-faciale, etc.) b. Bionice (electrostimulare neuromusculară, stimulatoare cardiace, implanturi de ureche medie,

implanturi cohleare, implanturi oftalmologice etc.) 6. Fizioterapie (bazată pe factori termici şi electrici) 7. Concluzii

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Studii practice pe tomograful computerizat deţinut de Universitatea „Politehnica” din Timişoara, realizarea de fitinguri pentru aparate auditive, studiul implanturilor de ureche medie şi a implanturilor cohleare, prelucrarea datelor unor pacienţi existenţi (Clinica ORL, Timişoara, imagini de la tomograf etc.), vizite în principalele spitale locale pentru înţelegerea tehnologiilor şi a utilizării lor.

D. BIBLIOGRAFIE

1. M.J. Jackson, W. Ahmed. Surface Engineered Surgical Tools and Medical Devices. Springer Publishing Company, 2007.

2. J Jango-Cohen. Bionics (Cool Science). Lerner Publications, 2006. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examinare scrisă, sub formă de test grilă. Nota finală se calculează astfel: NF = (2 × NotaExamen + NotaParcurs)/3 F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

University of Toledo, Spain Worcester Polytechnic Institute, MA, USA The Catholic University of America, Washington D.C., USA Data,

12 martie 2008

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan SILEA Ş.l.dr.ing. Antonius N. STANCIU



TESTAREA APLICATIILOR SOFTWARE


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Daniel-Ioan Curiac Colaboratori: As.ing. Ovidiu Banias, Prep.ing. Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 E 4 Observaţie: Disciplina „Testarea aplicaţiilor software” se oferă ca disciplină opţionalăîn trei pachete: 1L1.5, 4L2.7B, 5L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

• Cursul isi propune prezentarea domeniului testarii si al asigurarii calitatii produselor software, însuşirea de către studenţi a tehnicilor de testare software automata, dar si a modalitatilor de proiectare si documentare a test case-urilor.

Disciplina contribuie la cultivarea urmatoarelor domenii de competenta: a) Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare şi baze de date (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). b) Proiectarea, implementarea, testarea, administrarea, mentenanţa şi utilizarea reţelelor de calculatoare şi de alte echipamente numerice şi dezvoltarea aplicaţiilor de tehnologia informaţiei (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). B. SUBIECTELE CURSULUI

Capitolul 1: Principiile testarii aplicatiilor software: definitii, terminologii specifice, descrierea obiectivelor si limitelor testarii. Structura test case-urilor. Proiectarea testelor (test case). Documentarea testelor. Capitolul 2: Strategii de design si selectare a test case-urilor. Logarea defectelor si urmarirea acestora (bug tracking systems). Strategia de testare tip Black Box. Strategia de testare Glass Testing/White Box. Clasificari ale testarii: testare statica vs. testare dinamica. Capitolul 3: Niveluri ale testarii software: a. Testarea la nivel de modul (Unit testing); b)Testarea de integrare (Integration testing); c) Testarea la nivel de system (System testing); d) Testarea la nivelul intergetei cu utilizatorul (GUI Testing); d)Testarea de regresie (Regression testing); e) Testarea prin intermediul utilizatorului final (User testing). Capitolul 4: Tehnologii de testare automata a software-ului: prezentarea comparativa a mediilor integrate de testare automata QTP, Winrunner si TestComplete.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator cu durata de 4 ore)

• Implementarea in QTP/Winrunner/TestComplete a testarii automate a unui produs software: proiectarea si documentarea test case-urilor, automatizarea acestora, logarea eventualelor defecte.

• laboratorul se desfasoara in grupuri de 3-5 studenti, acestia dezvoltind un set de teste ce vor fi rulate/ automatizate de ceilalti membrii ai colectivului pentru a avea feedback-ul necesar realizarii unor test case-uri consistente.

• In cadrul fiecaruia din cele 7 lucrari de laborator se va proiecta / documenta / automatiza / testa cite un test case specific aplicatiei software testate.


1. C. Kaner , J. Falk, H.Q. Nguyen – „Testing Computer Software, 2nd Edition, J.Wiley&Sons Press, 1999. 2. E.Dustin – „Effective Software Testing”, Pearson, 2003 3. W.E. Perry – „Effective Methods for Software Testing”, 2nd edition,Wiley, 2000,


• Evaluarea se face prin examen. Numarul mediu de intrebari: 5. Conditia de acordare a notei 5: efectuarea completa a aplicatiilor practice si realizarea a 50% raspunsuri corecte la partea scrisa.

• Ponderea cu care activitatea din cursul semestrului intră în nota finală este de 33%.


1. Carlton University – Software Validation http://www.sce.carleton.ca/courses/sysc-4101/ 2. Texas University - Verification and Validation http://users.ece.utexas.edu/~khurshid/courses/EE382C_syllabus.pdf 3. U. Maryland - Fundamentals of Software Testing http://www.cs.umd.edu/~atif/Teaching/Fall2006/CMSC737.html 4. U.Concordia - Software Testing and Validation - http://users.encs.concordia.ca/~hshong/coen345/coen345.html 5. lista cu cursuri de testare software http://www.csc.ncsu.edu/faculty/xie/softtestingedu.html


Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Daniel-Ioan Curiac

http://www.sce.carleton.ca/courses/sysc-4101/

http://users.ece.utexas.edu/%7Ekhurshid/courses/EE382C_syllabus.pdf

http://www.cs.umd.edu/%7Eatif/Teaching/Fall2006/CMSC737.html

http://users.encs.concordia.ca/%7Ehshong/coen345/coen345.html



“PROGRAMARE JAVA”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul V / VII

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Nicolae ROBU Colaboratori: As.dr.ing. Loredana UNGUREANU Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Programare Java” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7B, 5L2.7A.. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Disciplina are ca obiectiv însuşirea de către studenţi a limbajului Java şi a unor tehnici de programare în mediul JDK. Se urmăreşte cunoaşterea limbajului Java, a unor tehnici de programare în mediul JDK, dezvoltarea unor aplicaţii multithreading, programarea unor aplicaţii web. B. SUBIECTELE CURSULUI

Mediul de programare JDK – prezentare generală: compilatorul javac, interpretorul java, vizualizatorul appletviewer, depanatorul jdb, generatorul de fişiere antet javah, generatorul de documentaţie javadoc, dezasamblorul de cod virtual javap, generatorul de arhive de clase şi resurse jar, bibliotecile JDK standard. Tipuri de programe Java: aplicaţiile, applet-urile, beans-urile, servlet-urile, aglet-urile, handler-ele. Elementele fundamentale ale limbajului Java: alfabet, cuvinte rezervate, operatori, constante, variabile, expresii, instrucţii. Orientarea pe obiecte în Java: noţiunile de clasă, metodă câmp şi obiect, clasa Object, ierarhii de clase, crearea obiectelor, distrugerea obiectelor, specificatorii de accesibilitate a metodelor şi variabilelor, conversiile de tip, supraîncărcarea şi redefinirea metodelor, variabile şi metode statice, clase abstracte, interfeţe, metode native. Vectorii în Java: vectori de scalari, vectori de vectori, vectori cu număr fix de elemente, vectori cu număr variabil de elemente. Excepţiile Java: mecanismul excepţiilor, principalele excepţii, formele instrucţiilor try-catch, exemple de generare şi tratare de excepţii. Fire de execuţie: noţiunea de fir de execuţie, crearea firelor de execuţie, oprirea firelor de execuţie, sincronizarea firelor de execuţie, prioritizarea firelor de execuţie, fire de execuţie de tip daemon. Applet-uri Java. Marcajul <APPLET> şi atributele sale, compilarea şi execuţia applet-urilor, metodele unui applet, fire de execuţie în applet-uri, încărcarea claselor. Grafică Java. Butoane şi controale de editare, containere şi controale de editare, ascultarea evenimentelor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, lucrări cu durata de 2 ore)

— Concepte de bază ale programării orientate pe obiecte. Componenţa unei clase. Crearea şi iniţializarea obiectelor

— Gestionarea memoriei dinamice. Tablouri, şiruri de caractere. Conversii de date. Operaţii de intrare / ieşire

— Moştenire şi polimorfism — Interfeţe — Tratarea excepţiilor — Colecţii de obiecte — Pachete — Interfeţe grafice

— Fire de execuţie — Applet-uri Java — Elemente GUI în applet-uri


1. Irina ATHANASIU: "Limbajul Java. O perspectivă Pragmatică", Editura Agora, Bucureşti, 2000

2. ***, “Java Development Kit -User Guide”, Sun Microsystems, 1997


Nota finală se calculează ca medie între nota la examen (cu pondere 2/3) şi nota pe parcurs (cu pondere 1/3). Nota pe parcurs rezultă în urma evaluării săptămânale a studenţilor în cadrul orelor de laborator. Examenul este scris, cu durata de aproximativ 3 ore şi cuprinde atât subiecte teoretice cât şi subiecte practice (aproximativ 3 subiecte de teorie şi 2 probleme similare celor realizate la orele de laborator). F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Boston University – Introduction to Java Programming, Intermediate Java Programming, Advanced Java Programming University of California – Java Fundamental Course, Java Programming Course Polytechnic University in Brooklyn - Introduction to Java Programming Data: 10 aprilie 2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA Conf.dr.ing. Ioan SILEA

TITULAR DE DISCIPLINĂ Prof.univ.dr.ing. Nicolae ROBU



“PROGRAMAREA APLICAŢIILOR INTERNET”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV Semestrul V / VII

Titularul cursului: Conf.dr.ing. Filip Ioan Colaboratori: Prep.ing. Robu Andreea Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 E 4 Observaţie: Disciplina „Programarea aplicaţiilor internet” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 1L1.5, 4L2.7B, 5L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea unor cunoştinţe de baza privind programarea aplicaţiilor Internet utilizând diverse tehnologii Web şi limbaje de programare specializate: HTML, limbajul PHP, programare cu tehnologie IDC, HTX, elemente de tehnologie ASP.NET. Categorii de cunoştinţe: Internet, HTML, PHP. Scopuri formative: dezvoltarea aplicaţiilor Web. Contribuţia procentuala în cadrul competenţelor: “Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje…”-15%, “Dezvoltarea si administrarea de aplicaţii informatice …”-20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

Tehnologii Internet (server-side, client-side, CGI, ISAPI etc.). Limbajul HTML: Etichete HTML, Formatare text, Imagini, Frame-uri, Tabele, liste, Casete de dialog, Formulare GET si POST, Hyperlink-uri. Limbajul PHP: preliminarii. Instalare şi configurare (server de Internet IIS si interpretor PHP). Comenzi PHP. Sintaxa de bază; Tipuri de date; Structuri de control; Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date SQL (MySQL, Interbase, Oracle). Interogare fără parametrii a unei tabele. Interogare on-line cu parametrii. Adăugarea într-o tabelă. Ştergere cu confirmare. Modificarea unei înregistrări dintr-o tabelă. Grafică. Sesiuni PHP. Funcţii pentru lucrul cu fişiere. Informaţii obţinute pe baza variabilelor predefinite de mediu. Trimiterea unui e-mail dintr-un script PHP. Informaţii asupra datei şi timpului curent. Transfer de fişiere prin UPLOAD. Programare pe obiecte. Tehnologie Microsoft Internet Database Connector. Preliminari. ODBC şi Internet Information Server (IIS). Publicarea informaţiei unei baze de date (Internet Database Connector -IDC, fişiere format de ieşire). Interogarea bazelor de date utilizând tehnologia IDC. Interogare fără parametri. Fişiere format de ieşire .htx. Interogare cu parametrii a unei baze de date. Interogare prin hyperlink-uri. Interogări multiple (câmpuri IDC, variabile HTTP). Integrare PHP - MySQL – proiectarea şi implementarea Web a unei aplicaţii. Elemente ASP.NET – aplicaţii WEB cu baze de date Oracle/MS-SQL. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1.Programare HTML. Etichete de baza. Metode GET si POST. Servere WEB- configurare (IIS, Apache). CGI/ISAPI. 2. Tabele, frame-uri, liste, mapping. 3. Limbajul PHP. Aplicatii cu elemente de baza PHP: tipuri de date, structuri de control. 4-6. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date MySQL. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date. 7.. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Interbase. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date. 8.. Dezvoltare de aplicaţii PHP cu baze de date Oracle. Interogări fără/cu parametri, ştergere, adăugare, modificare date. 9 Aplicaţii PHP – grafica, lucrul cu fişiere, informaţii despre mediu, e-mail, data/timp. 10. Sesiuni PHP – securizare aplicaţii. 11. Programare pe obiecte. 12. Aplicaţii Web - interogări folosind Internet Database Connector. ODBC. Fişiere IDC si HTX. 13. Interogări multiple cu IDC – variabile de mediu;

Proiect/tema: Aplicaţie PHP (+MySQL) – proiectarea şi implementarea Web a unui magazii.


1. I.Filip –”Tehnologii de programare a aplicaţiilor Internet cu baze de date”, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2003. 2. Peter Belesis, Arman Danesh, s.a –”Dynamic HTML Unleashed”, SAMS.Net Publishing, Indianapolis, USA, 1998. 3. Bill McCarthy -”PHP 4”, Editura Teora 2002. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: 2 probleme/aplicatii (cu unul sau mai multe subpuncte). F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. Queen Mary University of London, Department of Electronic Engineering, ELE205, Internet Programming - course, (http://www.elec.qmul.ac.uk/study/courses/ele205.html ) 2. Lulea Tekniska Universitet, Sweden, IED416, Internet Programming (https://portal.student.ltu.se/stuka/kurs.php?lang=eng&kurs=IED416&orgpage=enhet_4416&year=0607&what=kod ) 3. Newcastle University, School of Electrical, Electronic and Computer Engineering, UK CSC8108, Internet programming (http://www.ncl.ac.uk/eece/postgrad/MSc-MPC-Aims+Modules-06.pdf)


Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan



“REŢELE CU SERVICII INTEGRATE ÎN AUTOMATIZĂRI”


Titularul cursului: Conf.dr.ing. Silea Ioan Colaboratori: As.dr.ing. Korodi Adrian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Reţele cu servicii integrate în automatizări” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 4L2.7B şi 5L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Se expun, pe scurt, pe max. 4-5 rînduri, principalele obiective, categorii de cunoştinţe şi scopuri formative pe care le vizează disciplina.Se prezintă contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării Cunoaşterea structurii unei reţele cu servicii integrate. Se prezinta aspecte legate de standardele de comunicatii ISDN Retele industriale (PROFIBUS, FIELDBUS, CAN), structura si principile aplicabile in aceste retele, in conducerea sistemelor industriale distribuite. Modelul si alcatuirea reţelei ATM. Se dezvolta structura echipamentelor si servixciile implementate de acest standard Realizarea Retelor virtuale (VLAN). Urmareste introducerea in conceptele noi de organizare de retele pentru firme, bazate pe structurile existente in retele WAN. B. SUBIECTELE CURSULUI

Se prezintă pe circa 8 – 12 rînduri, lista subiectelor semnificative tratate la curs. Se recomandă indicarea în principal a titlurilor capitolelor şi sub (sub-sub) capitolelor astfel: Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; …..; Titlu capitol: Denumirile subcapitolelor; …..; 1. Servicii integrate in retele 2. Reţele cu integrarea serviciilor, Retele de mare viteza 3. Caracteristici principale ale reţelelor industriale (conectivitate, flexibilitate, robusteţe, mobilitate, promptitudine,

configurabilitate) 4. Reţele de date industriale PROFIBUS şi FIELDBUS 5. Comunicaţii prin CAN 6. Reţele ATM. Servicii în reţele ATM, Celula ATM. Principii de bază ale comutaţiei ATM, Modelul de trafic ATM,

Comutatorul ATM. Reţele de comutatoare 7. Topologia VLAN-urilor, Configurarea VLAN-urilor, Trunking protocol, Comenzi IOS, Management, Exemplu. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator, teme de seminar, sau/şi conţinutul proiectul de an) 1. Noţiuni introductive necesare aplicaţiilor in retele WAN 2. Realizarea unui client de mail pe web (de genul celui de la yahoo.com) folosind php, apache, mysql si imap. - 5 şedinţe sau 3. Realizarea in php, apache si mysql a unui site de evidenta a notelor ptr. studenti. – 7 şedinţe Site-ul va cuprinde: * partea de administrare - va permite adaugarea anilor de studii, a materiilor fiecarui an de studiu si a cadrelor didactice care sustin respectivele materii. * partea de adaugare de note de catre cadrele didactice - cadrele didactice vor avea posibilitatea de a adauga note

doar la materiile pe care le predau si doar studentilor ce frecventeaza acele materii * partea de afisare de note vizibila de studenti - accesul la baza de date va fi read-only. 4. Configurarea unor VLAN-uri pe echipamentele existente in laborator D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Tanenbaum A., Reţele de calculatoare; Editura Agora; Locul şi Anul apariţiei, Tg. Mures, 2004 2 *** Documentatie PROFIBUS (material disponibil pe Internet) 3. *** Documentatie CAN (material editat) 4.*** Documentatie CISCO (Internet) E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală. Pe parcursul semestrului este prevăzut un număr de _-__ lucrări de control, __-_ teme de casă, _1_ proiecte neautonome. Ponderea cu care activitatea din cursul semestrului intră în nota finală este de _50_%. Examenul este scris, cu 6-9 intrebari punctate gradual in functie de complexitate. Conditia de promovare este tratare a 50% din subiecte. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA Se indică 3 universităţi străine de prestigiu in care funcţioneaza discipline comparabile Politecnico di Milano, University of Applied Sciences Bern, University of Delft

Data:14.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan SILEA Conf.dr.ing. Ioan SILEA



“SISTEME DE OPERARE ÎN TIMP REAL”


Titularul cursului: s.l. dr. Ing. Ungureanu-Anghel Dan Colaboratori: sl.dr.ing. Ungureanu-Anghel Dan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Sisteme de Operare in Timp Real” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 4L2.7B şi 5L2.7A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Insusirea cunostintelor de baza din domeniul sistemelor de operare in timp real in vederea: - Intelegerii principiilor generale de functionare si implementare a sistemelor de operare in timp real. - Prezentarea unor metode tipice de realizare a sistemelor de operare in timp real; - Insusirea cunostiintelor legate deimplementarea si utilizarea sistemelor de operare in timp real. 2. Cunostintele oferite au caracter fomativ la un nivel acceptabil de abordare a problemelor legate de implementarea sistemelor de operare in timp real, si al posibilitatilor de comunicare interdisciplinara. B. SUBIECTELE CURSULUI

Titlu capitol: Principii generale ale sistemelor de operare in timp real - SOTR a) Cerintele unui SOTR, comutarea proceselor; b) Iintreruperi software si hardware; c) Comunicatia interprocese; d) Implementarea sistemelor multitasking; Titlu capitol: Sisteme de operare in timp real existente a) Sistemul de operare in timp real QNX; b) Sistemul de operare in timp real VxWorks.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Studiul si experimentarea comunicatiei inte taskuri prin intermediul mesajelor in SOTR QNX; 2.Studiul si experimentarea comunicatiei intertaskuri prin intermediul semnalelor in SOTR QNX; 3. Studiul si experimentarea comunicatiei prin memorie partajata in SOTR QNX; 4. Studiul si experimentarea unui nucleu al unui SOTR pentruun sistem hardware echipat cu microcontrolerul 8051 5. Studiul si experimentarea unui mecanism de comutare a taskurilor pentru un sistem hardware echipat cu microcontroler 8051; 6. Studiul si experimentarea unui mecanism de comunicare prin memorie partajata pentru un sistem hardware echipat cu microcontroler 8051. D. BIBLIOGRAFIE

1. Phillip A. Laplate, „ Real-Time Systems Design and Analysis”,IEEE-Press, Wiley-&Sons, INC, 2004 2 T. Letia, „Sisteme de timp-real”, Editura Albastra,Cluj-Napoca, 2000. 3. ***, „QNX. System Architecture”, QNX Software Systems Ltd.,Ontario,2000 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris cu durata de 3 ore. 4-5 intrebari de teorie despre notiuni de principiu. 2 probleme.

Pondere: examen 2/3 si activitati pe parcurs 1/3.


1. Iniversity of Technology, Lappeenranta, Finland, Real-Time Operating Systems and Programs

2. University of. Wisconsin-Madison, USA: Real-time Computing Systems

3. University of North Texas, USA: Real-Time Operating Systems

Data: 11.03.2008

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Documents

UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" TIMIªOARA