Revist lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC” Anul 10, # 102 ,noembrie 2014 EE ♦ Apare în Ultima Mari a Lunii
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI
!
Costel Octogenaru’ ! Gavrochu’ ugub!
Familia G&V !
2 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
….28 octombrie 2014, la „sediul permanent”. M rog,
pân una alta….Cum zicea Freddie Mercury? Show must go on ? Cam aa i cu noi. Dar se pune o
întrebare : ce fel de show ? S-ar prea c aici ar fi mai multe rspunsuri, ordonate, a spune, cronologic ! Adic : (1) s ne întoacem în timp ; (2) s rmânem în
prezentul activ ; i (3) s abordm o nou strategie tematic i s « elaborm » tactica de rigoare.
Dar poanta amuzant este c, pentru a pronuna opiunea, ar trebui s cunotem opinia membrilor « mulimii noastre » (finite), adic al « Asociaiei
MECANICII’61 » iniiatorul de jure i de facto al aciu- nilor noastre comune, inclusiv « spectacolele », revista,
i alte aranjamente interesante, nu spun care, dar m putei crede pe cuvânt ! În acest sens am întreprins unele demersuri pe care sunt sigur c le-ai observat în
numrul precedent, 101, dar rmâne numai o presu- punere pentru c reacia ateptat i considerat
fireasc de ctre mine,….întârzie s apar ! Va apare, desigur, dar nu pot s tiu când. Deocamdat tiu, „pe surse”, c opiniile sunt împrite între cele trei variante.
Singura opinie pe care o pot dezvlui acum este, desigur, a mea personal: eu votez cu (3) ! i cred c tiu – dar evident nu spun – cine voteaz „ptima” cu
(1) ! Sunt îns convins c problema se va rezolva convenabil pentru întreaga „mulime”, fr evenimente
de tip electoral, (c tot suntem „în campanie”, parti- priuri, ranchiune i alte aiderea. Zic c suntem prea
înelepi pentru aa ceva ! Nu-i aa ? Dar s ne „întoarcem în timp” la... 28 octombrie ; nu
prea sunt particulariti sau mcar momente aparte de menionat. Doar cutuma care are plcutul sau neplcutul obicei de a se instala fr s-i pese de
nimeni i nimic. Undeva, discret, la adpost de implicri nedorite, cineva – o baghet magic – dac acceptai
idea, dirijeaz evenimentul cu autoritate i indiferen. Cred c suntei de acord c subiecii – adic cei dirijai - habar n-au ce se petrece i se comport natural, cu
sinceritate i bun voin/cuviin.
Au participat:
Vasile ALEINCU, Adelina i Stnel BONE, Vasilica i Constantin DUMITRU, Florin DRGNESCU, Mihaela TIHAN i Nae ENESCU, Gabi i Vali GHEORGHE, Marian GRDITEANU, Ileana i Radu GRUIA, Costel MARIN, Rodica NICOLESCU, Nina OLARU, Adrian POPA, Radu STOIAN, fam. Ionel STNESCU, Anda i Dan TEFNESCU, Ana i Mirel VANCA ( 24)
Mari...
3 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
4 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
5 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
6 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
7 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
8 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
9 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
10 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Atelier Grognard din Rueil-Malmaison prezint un ansamblu al operelor principalilor artiti ai colii din Marsilia, originari din Provence i alte regiuni, atrai
de lumina i cldura din Midi. Inaintea lui Cézanne, Van Gogh sau Gauguin,
pictura peisagistic provensal a fost practicat din 1850 de pictorii din Marsilia Emile Loubon i elevii si Paul Guigou i Raphael Ponson.
Felix Ziem particip i el la micare. In perioada 1870-1900 apare o nou generaie de
artiti, Jean-Baptiste Olive, Joseph Garibaldi, Adolphe Monticelli, care încep s prezinte i viaa pstorilor i a agricultorilor i s încerce tehnici noi,
mergând pân aproape de expresionism. La începutul sec. XX, un alt val de artiti, Charles
Camoin, Auguste Chabaud, Alfred Lombard, René Seyssaud, Louis-Mathieu
Verdilhan, provenind din Paris, încearc fauvismul înaintea lui Matisse. Graie acestor începuturi, marile nume ale picturii moderne coboar în
Midi. Paul Signac, instalat deja la St. Tropez din 1892 particip la dou expoziii. Sub influena lui, Louis Valtat, Henri-Charles Manguin i Albert Marquet vin i ei la St. Tropez în 1903-05.
Neoimpresionitii Charles-Henri Person i Théo Van Rysselberghe, ca i André Lhote, cu elemente cubiste, s-au instalat i ei în zon.
In deceniul 3 sosesc în Midi fauvitii Emile Othon-Friesz, Raoul Dufy i Francis Picabia, la fel ca Moise Kisling, pictor neataat vreunui curent.
Emile Loubon
Paul Guigou
Peisagitii provensali i
Impresionitii en privé Sursa: MECANICII’61, An 10, # 102, noembrie 2014 EE Nicu SURUCEANU
11 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Raphaël Ponson Pescari i femei elegante pe corni
Joseph Garibaldi Furtun la apus pe vechiul port
Jean-Baptiste Olive
« Lou Gousta » masa ranilor
12 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Charles Camoin
Louis-Mathieu Verdilhan
Portul Cassis
Alfred Lombard
Poart de grdin la Aix
Auguste Chabaud
13 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Paul Signac
Fortul St.Jean
Henri Person
Prânzul marinarilor
Albert Marquet
14 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Les Impressionnistes en privé. Anul acesta, muzeul Marmottan-Monet împlinete 80 de ani de la înfiinare. In
aceast perioad, prin donaii sub diverse forme, a ajuns primul deintor mondial al operelor lui Claude Monet i
Berthe Morisot. Ca atare, muzeul a decis s înceap ceremoniile de aniversare printr-un omagiu acordat coleciilor private, prezentând numai opere aparinând a 50
de colecionari din Frana, Statele Unite, Mexic, Elveia, Anglia i Italia, unele din ele prezentate pentru prima dat publicului.
Fiindc a venit vorba de colecionari, tablourile care le aparin, cu unele excepii, nu sunt scoase din circuitul
muzeal, ci sunt încredinate unor muzee, fundaii, etc, care le pot asigura condiii optime de expunere, depozitare i de securitate i, de ce s nu o spunem, i beneficii proprietarilor lor. Este exact ce s-a fcut la Bucureti cu Muzeul Coleciilor de art, mai puin, bnuiesc, în ceea ce privete acordarea de beneficii proprietarilor.
80 de tablouri i 20 de alte opere grafice de Corot, Boudin, Jongkind, Manet, Bazille, Monet, Renoir, Degas, Pissarro, Sisley, Caillebotte, Berthe Morisot, Guillaumin, Cézanne, Mary Cassatt, Eva Gonzales i Rodin traseaz o
istorie a impresionismului. Expoziia prezint mai întâi începuturile impresionismului, apoi, ctre
1874, înflorirea lui, pe urm anii 1880-90, când grupul se destram, fiecare apucând-o pe drumul su ; în fine, la sfârit, ultimele opere ale unor maetri ca Renoir, Pissarro, Sisley i Monet, în care se vd zorii artei moderne.
Camille Corot
Eugène Boudin
15 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Frédéric Bazille
Alfred Sisley
Gustave Caillebotte
Gustave Caillebotte
16 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Gustave Caillebotte
Claude Monet
Paul Guillaumin
17 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Berthe Morisot Sena la Bougival
Berthe Morisot Autoportret, împreun cu fiica ei
Pierre-Auguste Renoir
Eva Gonzales
18 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
Claude Monet
Pierre-Auguste Renoir
19 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Editura Alcor Edimpex a realizat în luna mai a.c. albumul Jucrii din lut, care însoete
expoziia cu acest titlu a Muzeului Naional al ranului Român. Este pentru prima oar în ar,
când cercettorii s-au aplecat asupra acestei teme, dedicându-i o expoziie i în acest context,
subiectul capt amploarea meritat. Textul albumului este scris de directoarea adjunct a
muzeului, dr. Georgeta Rou, traducerea în limba englez este asigurat de d-na Ana Maria
Palcu, fotografiile i tehnoredactarea crii sunt fcute de editoarea Cori Simona Ion, coperta
albumului este desenat de graficiana Ioana Btrânu, iar rezultatul muncii lor, aa cum se poate
vedea din cele ce urmeaz, este meritoriu.
În prezentarea fcut de autoare, se
spune:
acelai timp, cele mai importante mijloace de
dezvoltare a personalitii acestora.
Mai multe tiine contemporane
stabilirea rolului jocurilor i a jucriilor în
viaa copiilor. Biologia consider jocul i
jucria o modalitate de eliberare de energii,
un timp al recreerii, în care copilul poate s se
detaeze de pornirile agresive. Pedagogia i
psihologia urmresc rolul instructiv-educativ
etape ale vieii lui. Matematica aplicat
abordeaz jocul ca pe o activitate ce implic
doi sau mai muli parteneri care trebuie
„s pun la cale“ o strategie de joc,
copilul învând astfel, s socializeze.
Oricare dintre aceste analize ajunge
la concluzia c jocul aduce bun
dispoziie, maturizeaz copilul, îi
constrângeri i-l ajut s observe i s
trag propriile concluzii despre ceea ce
se întâmpl în jurul lui.(...)
Este important s precizm faptul
c joaca i jocul creaz i cadrul de
exersare i de cultivare a diferitelor
înclinaii i aptitudini ale copilului. S
subliniem rolul deosebit al educaiei
Jucrii din lut Sursa: MECANICII’61, An 10, # 102, noembrie 2014 EE Corina FIRU
20 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
informale în evoluia mental a copilului (influenele spontane, neorganizate, venite din mediu,
familie, grup de prieteni). Jocul i jucria dezvolt copiilor „competene“ pentru via, ajutându-i
s devin membri activi ai
comunitii.(...)
români s-a afirmat în a doua jumtate a
secolului XIX, odat cu studiile lui
Petre Ispirescu i Alexandru Lambrior,
urmai de George Ion Piti, Ion Mulea,
Ovidiu Bârlea i Narcisa tiuc. Acetia
au pledat cu argumente convingtoare
pentru ideea c jocul i jucriile sunt o
transpunere a realitii înconjurtoare.
ceea ce-i înconjoar, copiaz viaa
prinilor, îi cldesc „un miniunivers“
al lor dup modelul lumii adulilor.
Inedit pentru domeniu este i
contribuia lui Tudor Arghezi, care a
apelat la joc i l-a transpus în creaia sa
literar. El a subliniat dubla ipostaz a
jocului, una cu implicaii filozofice, în care jocul devine o meditaie despre soarta schimbtoare,
despre destin i ans, de fapt, un pretext pentru dezvluirea realitii (chiar dac aceasta nu este
totdeauna plcut). Cea de-a doua ipostaz se suprapune peste universul ludic, pe care poetul „îl
umple“ cu vieuitoare cunoscute i apropiate copilului: vrbii, rândunele, melci, câini, pisici.
Inegalabilul Marin Sorescu aduce în jocurile copiilor personaje din lumea animalelor, din
istorie i mitologie, bazându-se pe imitaie i pe copierea realitii. Personajele din aceste jocuri
îi gsesc „perechea“ în viaa real, având îndeletnicirile cotidiene ale oricrui om real.
De-a lungul timpului, jucriile au evoluat uimitor: de la cele mai simple i mai la îndemân
– titirezul – pân la figurinele i
miniaturile din lut; de la ppuile
lucrate din coceni i pnu, cu pr din
mtase de porumb, la cele cu
dispozitive electronice, care rostesc
lemn de brad, la cele electrice i la
mainuele cu motor i baterii sau la
avioanele supermoderne i navele
erau tratai ca membri ai comunitii,
aflai la vârsta caracterizat prin nevoia
de a înva, de a cpta deprinderi,
21 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
tiut fiind c deprinderile i gusturile se formau înc din copilrie (...)
Copilul cpta prin joc experiene noi, îi dezvolta spiritul de observaie, atenia i
imaginaia. Jucria îl amuza dar, în aceeai msur, îl bucura i îl educa, dezvoltându-i iniiativa.
Ce fel de jucrii aveau copiii în satul tradiional? Din ce materiale erau lucrate? Cine le fcea?
Sunt întrebri fireti, la care rspunsurile vin
astzi, mai ales dinspre coleciile muzeelor.
Piesele pstrate în muzee stau mrturie c,
pentru confecionarea jucriilor, în unele cazuri
erau folosite materiale vechi. Buci de estur
din haine uzate i pnuele de porumb erau
transformate în ppui; ciorapii vechi, fcui
ghem i legai cu sfoar deveneau mingiile
bieilor. Din lemn se ciopleau miniaturi de
trsuri sau care, arme (puti, pistoale) sau
animale. Cel mai adesea îns, jucriile erau
modelate din lut.
lungul existenei sale centenare, a tezaurizat în
colecii aproape 2.000 de jucrii din lut,
modelate de olari din toat ara.(...)
Vesele ca expresie, foarte variate ca forme
i viu colorate jucriile din lut alctuiesc o adevrat lume în miniatur, au încântat copilria
multor generaii i au fost atât în satul tradiional cât i în timpurile mai apropiate nou, bucuria
copiilor. Ele au o istorie veche de mii de ani, olritul fiind un meteug pe care noi, românii, l-am
motenit de la îndeprtaii notri strmoi care îl practicau înc din neolitic.(...)
Tipologia de forme sub care întâlnim aceste jucrii este deosebit de variat de la un centru la
altul i chiar în cadrul aceluiai centru. Acestea pot fi:
1. Instrumente muzicale „primitive“: ulcioraele-fluierice, fluierele antropo i zoomorfe
(ulcioarele-fluier se modeleaz pe roat la fel ca vasele mari, în timp ce figurinele antropo i
zoomorfe se modeleaz parial la roat apoi se desvâresc manual): cai, clrei, lei, femei cu
rochie clopot.
2. Miniaturi avi i zoomorfe (psri din ograd, psri exotice, cai, câini, berbeci, peti,
uri).
3. Miniaturi dup vasele de uz gospodresc (oale, cni, ulcioare, glei, coulee, farfurioare,
strchinue, strecurtori, forme pentru cozonaci).
La jucria din lut, copilul îndrgete atât forma cât i sunetele pe care aceasta le scoate când
sufl în ea. Mai ales atunci când aceasta este umplut cu ap. Dar, pentru ca jucria s scoat
sunetele atât de îndrgite de copii, olarul trebuie s-i concentreze întreaga atenia la
confecionarea „fluiericei“, care are de obicei form cilindric i trebuie s fie perforat în
lungime. Dac perforarea nu se face corect, jucria nu va scoate nici un „tril“ iar copilul va fi
dezamgit.
(...)Aadar, jucria este un lucru serios. Mai ales dac e privit din perspectiva ludicului.
Cci, copiii sunt la fel cum sunt i jucriile lor. Jocul îndeplinete o funcie esenial în viaa
copiilor, dezvoltând relaii complexe între acetia. În acelai timp, ele exprim unele
22 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
particulariti psihice, specifice vârstei, care faciliteaz importante acumulri de experien
privind relaiile sociale.(...)
Jocul respect, în general, mentalitatea unei anumite societi, obiceiurile adulilor,
activitatea desfurat de acetia în diferite domenii sau întâmplri din viaa cotidian. Cci în
sat se triete totul. Copilul de la sat poate atinge cu mâna toate obiectele casei, le înva, le
triete i din felul în care le manevreaz „le transform“ în jucrii-obiecte. Jocul, chiar dac se
petrece în singurtate (o singurtate lipsit de anxieti) este o creaie pur, devine jocul cu
venicia. (...)
Analizând jucria din lut, constatm c, în timp, s-a
produs i o selecie de forme, dup sexul i vârsta copilului
i, astfel, o serie de jucrii au început s fie folosite de
ctre unii sau de ctre alii, ca o reflectare a tradiionalei
diviziuni a muncii între sexe. Astfel, ppuile i
miniaturile de vase au constituit preferine ale fetielor în
jocurile lor „De-a mama“, „De-a gtitul“ tocmai pentru
argumentele menionate iar ulcioarele-fluier, cucii, ceii,
cluii i caii cu clrei, alturi de tractoare, avioanele-
fluier i pistoalele din lut au stârnit i stârnesc imaginaia
bieilor declanând energii nebnuite în jocurile „De-a
haiducii“ sau „De-a ostaii“. (...).
alte jucrii electronice performante, ei sunt înc atrai de
jucriile rneti din lut i se emoioneaz în faa
standurilor cu aceste mici capodopere.”
23 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
Editura ECOU TRANSILVAN SRL, 2014. Lansare de carte la 21 noembrie 2014, h 15 la ROMEXPO, sala de evenimente de la etajul 3. „Cred c, aa cum Biserica a stabilit câte o pericop (fragment) evanghelic, de citit la liturghia zilnic, tot astfel ar trebui - dac vrem s-i vindecm pe români de relele analizate de dr. Nicolae Grosu - s le citim zilnic o “pericop” din Tratatul de Sociologie.) Am convingerea - pe care o exprim, asumându- mi toate consecinele! - c ne aflm în faa operei celui mai mare sociolog român de azi i de ieri. De-ar exita un Premiu Nobel pentru sociologie, l-ar merita cu prisosin. »
Florin Constantiniu istoric, membru al Academiei Române
Cu o asemenea prefaare, autorului acestei prezentri nu-i mai rmâne mare lucru de adugat; totui consider c este necesar s „mrturisesc” motivele care m-au determinat s includ subiectul în apariia curent a revistei noastre, care nu prea are mai nimic de-a face cu sociologia. Dac totui, vrem s gsim o contingen, ar fi una circumstanial, i anume
faptul c generaia noastr a venit pe lume „sincron” cu WWII, i-a „consumat” viaa activ, exact pe durata perioadei regimului socialist /comunist instaurat în România în 1947, de ctre sovietici, (sub „auspiciile” binevoitoare ale celor pe care prinii notri i-au ateptat degeaba, pân când au închis ochii întru Domnul) i a ajuns la senectute în perioada post-comunist, nutrind sperana c, totui, s-ar mai putea schimba câte ceva. Poate cineva ar putea formula întrebarea: Ei i ce dac, care este legtura ? Pi simplu : noi,( alturi de multe sute de milioane de oameni),care am trit perioada respectiv, avem cu certitudine dreptul moral, sacru, de a cunoate adevrul tiinific (sau mcar o parte din el) al nefastului experiment la scar planetar care a fost, aa zisul „comunism” . Mcar o parte !
Nicolae Grosu Ionel Dnciuc
ROMÂNIA SUB INVAZIA MÂRLNIEI
- o alert sociologic-
Sursa: MECANICII’61, An 10, # 102, noembrie 2014 EE O prezentare de Radu GRUIA
24 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
În ceace m privete, precizez c intenia mea este, exclusiv, de a cunoate prerea oamenilor de tiin despre unele evenimente la care am fost martor i participant activ, la nivel personal i colectiv, fr s-mi pot oferi nici-un fel de motivaie pertinent. Nu doresc s formulez aprecieri, critici, acuze, sau s intru în polemic cu nimeni.Vreau doar s aflu adevrul timpului în care am trit. Deoarece volumul materialului depeste copios motivaia i amplitudinea acestei modeste publicaii, voi apela la selecionarea i preluarea unor pasaje, considerate ( de mine) revelatorii pe subiecte de interes. Rmâne, desigur, ca eventualii amatori s-i suplimenteze cutrile procedând la lectura integral a crii. Lectur plcut, instructiv i.... interesant, stimai cititori !
ROMÂNIA SUB INVAZIA MÂRLNIEI – O alert sociologic –
pag. 4 « În loc de motto De pe o tarla pe alta:
- B, Gheorghe, b, vii, b, la înmormântarea
lu’ Ion?
- Nu vin, b, nu vin, ce, el vine la a mea?
Cam acestea fiind solidaritatea i înelepciunea
în societatea româneasc. »
cap.1, pag. 11-14,16
« La alegerile prezideniale din noiembrie 2009, unul dintre candidai, cu status social de profesor universitar doctor în tiine medicale, a spus, cu o not de înelegere în glas pentru categoriile defavorizate, c eu sunt un medic
democrat, la mine beneficiind de aceleai tratamente i VIP-urile, i pulimea. Acest termen, scornit de parvenitura neocomunist, este substitutul pervers pentru ceea ce ar constiui în dispreul lor srcimea sau prostimea ”de tip
nou”, rezultate din comunism. Din acest regim, deoarece:
— la nivel de societate, – înainte de comunism • dup mai mult de un mileniu de cretinism, populaia îi interiorizase morala cretin; • dup reformele agrare din 1864 i 1921, când fiecare familie rural a fost
împroprietrit cu câte 5 ha, ranii dobândiser simul proprietii;
• dup decenii de munc pentru sine, ranii i meteugarii începuser s fie ptruni de cultul muncii, – în comunism • dezlnuindu-se propaganda ateist, morala cretin a fost afectat, în decli- nul i breele acesteia infiltrându-se imoralitatea pgân;
• naionalizându-se i colectivizându-se mijloacele de producie, simul proprie-
25 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
tii a fost distrus, în locul acestuia inoculându-se indiferena colectivist; • convertindu-se munca pentru sine în munc pentru regim, începutul de cult al muncii a fost înbuit, în locul acestuia erupând mecheria chiulului i a furtiagului — la nivel de mase,
– inainte de comunism, structura societii era de aproximativ 90% rural i 10% urban, urbanul având capacitatea s-i integreze pe puinii imigrani din
rural,atrai mai ales pentru munci în salubritate, pavatul strzilor i mon- tarea liniilor de tramvai;
– în comunism, hotrându-se industrializarea rapid, jumtate din populaia rural a fost dislocat pe antiere i în fabrici. Aceste mase, rupte din mediul rural, i-au pierdut din normele rurale i, fiind de peste patru ori mai nume-
roase decât populaia urban, n-au putut fi asimilate de aceasta i deci, n-au dobândit nici norme urbane,rmânând far niciun fel norme (anomice) i,
astfel,nevoite s-i satisfac necesitile prin impulsii (porniri psihice irezistibile), nu prin norme, adic prin furt, tâlhrie, viol i crim. i, cum aceste mase mai aveau legturi cu populaia rmas în rural, au stricat-o i pe
aceasta i, respectiv, fiind, prin proporii, vulgaritate i agresivitate, cople- itoare în raport cu mediul urban, l-au devastat i peacesta, astfel c toat populaia a deczut la nivel de
mahala. — la nivel de individ – înainte de comunism, tranul: • posedând pmânt, animale i atelaje, era stpân;
• conducându-i singur avutul, era i mananger; • gândindu-i singur treburile, era i specialist, – în comunism, ranul, dup ce i s-a luat totul i a fost deportat ca necalificat
pe antiere sau în fabrici, a deczut din: • stpân în slug;
• manager în slug; • specialist în slug, distrugându-i-se astfel personalitatea i deci, deczând
din om în neom. — la nivel valoric,
– înainte de comunism, societatea se structurase valoric, sub form de pirami- d, vârful acesteia, de la savani la rani gospodari, constituind elitele, care au
fost apte s asigure modelarea, motivarea, mobilizarea, propulsarea i direcionarea societii; – în comunism, elitele fiind, inial, nucite de barbaria schimbrilor i apoi,
supuse slbatic distrugerii, societatea a fost decapitat valoric. Fr vârful elitei, piramida social prbuindu-se într-o mas inform, societatea a rmas
total neputincios în faa hoadelor de indivizi de ultima spe, anulându-i-se astfel absolut orice posibilitate de a mai evolua. Este astfel incontestabil c regimul comunist a provocat fractura istoric a
societii, între societatea, populaia i omul de pân la comunism i de dup nemaiexistând absolut nicio legatur, ceea ce înseamn c regimul comunist,
26 Foaie de suflet lunar a Asociaiei „Promoia ’61 MECANIC
în ”opera de formare a omului de tip nou” a distrus absolut toate calitile umane, constituite istoric, în locul lor inoculând cele mai imprevizibile
monstruoziti, fr s fi insuflat vreo calitate, fiind plauzibil a se afirma c acest regim a decerebrat, cel puin din punct de vedere al inteligenei emoionale, societatea româneasc. Astfel, dei în societate exist membri de cert inteligen teoretic (api de realizri teoretice înalte, precum unii universitari, cercettori, medici,
farmaciti, scriitori) sau de cert inteligen practic (api de realizri practice înalte, precum unii medici chirurgi i dentiti, ingineri, artiti plastici, balerini,
sportivi, artizani, meseriai), din punct de vedere îns al inteligenei emoionale o parte dintre ei se manifest naiv, aderând la/sau optând pentru partide i candidai de cea mai anchilozat factur comunist i, respectiv, savurând în
extaz vomismentele unor televiziuni i ziare de diversiune politruco-securistic. Procesul de decerebrare este atât de pervers, încât vdesc afiniti comuniste
chiar i unii membri de vârf ai partidelor istorice i, respectiv, este atât de inerial, încât chiar i tineri care au absolvit cu rezultate maxime universiti occidentale de faim se manifest în cel mai îmbâcsit mod comunist. »
…………………………………………………………………………………………………….. « Ca un exemplu special de decerebrare este ceea ce s-a întâmplat la parada militar de ziua naional când, la intonarea imnului naional, o mas de
pensionari militari a huiduit, deci tocmai cei pentru care drapelul naional i intonarea imnului naional au constituit jaloanele i etaloanele carierei, fiind
incontestabil c în capetele i inimile indivizilor respectivi acordurile sacre ale imnului naional, intonate în cadrul solemn al paradei militare de ziua naiunii, n-au avut absolut nicio rezonan, rezultând c în cazul acestora
decerebrarea a fost total, i comunist i cazon. »
Cap. 2, pag.17 « i, ca situaia s se adapteze la nivelul vremurilor, în decembrie 1989 s-a procedat la o diversiune cu aparen de revoluie. Diversiune, deoarece la
sfâritul anilor ’80, averile acumulate i dosite de activiti i securiti, deci de ealonul doi al puterii comuniste, ajunseser la asemenea proporii încât,
pentru a se putea fi scoase la lumin i deci folosite nestingherit, acetia au resimit nevoia unei schimbri, adic a trecerii spre o economie care s fie de pia, dar monopolizat de ei. Din aceast contradicie în termeni – cci este o
grav contradicie în termeni între economia de pia i monopolizare, cam cum este între a fi simultan i sntos i bolnav – a rezultat un mod echivoc-pervers
de a se face reforme i, ca atare, o tranziie interminabil de democraie de dezm i de economie de jaf, ceea ce relev c evenimentele din decembrie 1989 n-au constituit o revoluie, ci o lovitur de ealon, prin care s-a trecut de
la comunismul de clan la capitalismul de gac, sau „de cumetrie”. »
(va urma)
27 MECANICII ’61 POLIBUC An 10, # 102, noembrie 2014 EE
NR Uite c a i trecut o lun de la lansarea dezbaterii noastre despre epuizarea (sau nu) unui subiect tematic având aceai „vârst” cu revista ! În apariia precedent -101- redacia a lansat un apel tuturor cititorilor i....deintori de jure i de facto ai publicaiei, adresându-le rugmintea s-i transmit opinia referitor la acest subiect, în scopul creterii interesului i atractivitii „foii de suflet” care le aparine. Dei problema nu comport vreo urgen, se pare c apelul lansat nu s-a soldat cu reacia scontat, cel puin d.p.d.v. al numrului de repondeni : doar doi ! i anume, în ordine cronologic, Riri Pop i Corina Firu. Astfel : From: Valeriu Pop
Date: 29.10.2014 16:28:07 To: Radu Gruia
Cc: Artemiu Vanca
Subject: Re: revista
Salve,
Nu stiu ce va apucat acuma sa puneti sub semnul intrebarii aparitia revistei. Poate ati obosit, poate nu sunteti suficient de motivati. Va inteleg, unii au obosit sa mai traiasca, dar nu este in
spiritul promotiei noastre. Asa ca propun sa mergem mai departe.
Eu, in calitate de cititor, apreciez eforturile voastre si va doresc ,la cat mai multe aparitii.VEP
REPLIC LUI RADU GRUIA
Reiau fraza din editorialul revistei cu nr. 101 din octombrie 2014: “rigiditatea politicii redacionale privind tematica iniial (NOI despre NOI) conturat
în exclusivitate, pe trecutul promoiei i al membrilor si”
Nu sunt de acord cu aceast afirmaie. Singura tema pe care am czut de acord s ne-o
interzicem, este POLITICA. În rest, am fost liberi s atacm orice tem am dorit despre noi cei
de ieri i cei de astzi – cultur (muzee, teatru, muzic), glume, cltorii, industrie, tiin,
personaliti, copiii i nepoii notri etc. Normal c toate acestea ne interesaz, în msura în care le exprimm cu propriile impresii i emoii.
Dac ne-am fi lansat în dezbateri politice, ajungeam s ne pruim – i asta, din cauza unor
lideri care ne conduc ara. Ei au uitat de buna cuviin, de buna credin, de compasiune, nu
mai preuiesc valorile, ci mecheria i hoia i doresc s s fim ca ei. Dar întâlnirile noastre
trebuie s rmân oaze de prietenie, de sinceritate, în lumea în care trim. În ceea ce privete faptul c scriem NOI DESPRE NOI, mi se pare firesc. Avem la îndemân
internetul, cu care gsim vrute i nevrute, pe orice tem, dar nu veti despre colegi. De asta
scriem i citim revista, de asta o ateptm în fiecare lun, ca s aflm noi despre noi.
Prima întrebare când ne întâlnim este - cine aduce revista (uneori Radu, uneori Adrian -
depinde cine o multiplic). Hai s facem un experiment: vino, Radule, fr numrul la zi, ca s vezi dac întreab cineva de el. ( Am venit odat. Nu m-a întrebat nimeni, nimic ! RG )
C nu ludm apariia, c nu-i scrie nimeni impresiile, asta e lene, adevrat, dar nu lips de
interes. tiu sigur c unii dintre cei care nu vin la întâlniri sau dintre cei care sunt în
strintate, rsfoiesc revista, ca s s-i mai aminteasc de anii frumoi ai tinereii .
Dac aceasta a ajuns cumva monoton, e firesc, pentru c suntem prea puini cei care scriem.
Putem s ne oprim aici, dar eu cred c ar fi pcat. Propun s discutm în prima “edin” din
noiembrie, ce facem mai departe. Eu, totui, votez pentru continuarea redactrii REVISTEI i-i spun cu aceast ocazie, LA MULI ANI! - pentru 2015. Corina Firu, 12 noembrie 2014
Mulumim i ateptm în continuare !
Opinii transmise de cititori, referitor la apariia i tematica editorial a revistei MECANICII’61
Sursa: MECANICII’61, Anul 10, # 102, noembrie 2014 EE
Mari.... Radu Gruia............................pag 2
Corina Firu.........................pag 19
ROMÂNIA
Radu Gruia (prezentare)........pag 23
Emil DUMITRESCU 01/1938 Corina FIRU 10/1939
Florin KESSLER 16/1938 Dumitru MIREA 21/1938 Stoian PETRESCU 22/1939 Sotir DODI 28/1939
Constantin PRIC 29/1934 Titus BORLAN 30/1938
Cuprins CELOR NSCUI ÎN DECEMBRIE