Universitatea Politehnica Bucuresti

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Plan de afacere

Pensiunea Turistica Deea

Lotru Narcisa

Grupa 1531, A

Cuprins:

1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Motivarea alegerii

1.2. Identificarea agentului economic

1.3. Prezentare activitate pensiune turistica

1.4. Produse si servicii oferite

2. PIATA SI CONCURENTA

2.1. Piata

2.2. Clientii

2.3. Concurenta

3. IMPLEMENTARE AFACERII

3.1. Managementul si personalul

3.2. Investitii necesare si amenajare

3.3. Analiza SWOT

4. VANZAREA PRODUSELOR SI SERVCIILOR

4.1. Strategii de promovare a afacerii

4.2. Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

5. PLANUL FINANCIAR

1. DESCRIEREA AFACERII

1.1. Motivarea alegerii

In ziua de azi cei mai multi turisti sunt dispusi sa renunte la vacantele costisitoare din

diverse statiuni ce devin din ce in ce mai aglomerate, orientandu-se la locuri cat mai retrase si in

acelasi timp cat mai aproape de natura. Din acest motiv o activitate oportuna si din care provin

venituri mai mult decat substantiale este pensiunea turistica, iar acestea venind daca activitatea

este bine organizata si daca ofera servicii de o buna calitate.

Proiectul de fata, prezinta infiintare unei pensiuni turistice, cu o capacitate de 21 locuri in

localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.

Serviciile ce vor fi puse la dispozitia clientilor sunt urmatoarele :

Gazduirea clientilor pe perioada dorita

Pensiune completa (cazare + 3 mese/zi) sau demipensiune (cazare + 2 mese/zi).

Servicii suplimentare : piscina, excursii montane, plimbari cu bicicleta, focuri de tabara,

participarea la diverse evenimente si sarbatori locale.

Publicul tinta pe care intentioneaza sa-l atraga aceasta pensiune sunt familii tinere cu o varsta

cuprinsa intre 25-40 ani, cu venituri medii.

Concurenta luata in calcul, este cea directa, reprezentata de celelalte pensiuni din zona, dar si cea

indirecta, reprezentata de alte tipuri de unitati de cazare, din zone apropiate dar si cele de pe

litoral.

Conform normelor Ministerului Turismului, pensiunile sunt clasificate pe numere de margarete,

pentru o mai buna informare si protectie a turistilor. Pentru a fi in concordanta cu acest norme

pensiunea "Deea" va fi astfel amenajata incat sa corespunda clasei de doua margarete.

Amenajarile necesita o investitie de 31611,46 lei, conform estimarilor initiale pe baza bugetului

elaborat. Pe langa aceasta investitie cu amenajarea pensiunii, se adauga si costul amenajarii

piscinei si a achizitionarii generatorului de valuri, costuri care se ridica la 10250 lei, si se mai

adauga achizitionarea unui autoturism in valoare de 16500 lei, pentru care se va contracta un

credit.

Pentru estimarile financiare din primul an s-a avut in vedere ca activitatea incepe abia in luna

iulie, iar rata de ocupare va fi tot mai mica la inceput, dat fiind faptul ca pensiunea nu este

cunoscuta inca. Pentru atragerea clientilor s-au practicat preturi diferentiate, in functie de

perioada, ceea ce face ca preturile sa fie mai mici decat cele ale concurentei.

1.2. Identificarea agentului economic.

S.C. Deea S.R.L. este o societate ce a luat fiinta in anul 2008, avand drept scop

inaugurarea pensiunii omonime, in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava.

1. Numele firmei: S.C. DEEA S.R.L.

2. Data inregistrarii la Registrul Comertului: 19 iunie 2008

3. Forma juridica: S.R.L. (conform legii nr. 31/1990)

4. Adresa sediului social: orasul Campulung Moldovenesc, str. Bunesti nr. 16, judetul

Suceava.

5. Data inceperii activitatii: 1 Mai 2009

6. Valoarea capitalului subscris si varsat: 1000 lei

7. Natura capitalului: privat

8. Tipuri de activitati desfasurate: Servicii de turism: cazare/pensiune, agrement;

Comercializarea produselor alimentare si nealimentare.

9. Asociati : Baltariu Mihai si Rusu Andreea

1.3. Scurta descriere a activitatii de pensiune turistica

Pensiunea turistica reprezinta o structura de primire, avand o capacitate de cazare de pana

la 10 camere, totalizand maximum de 30 locuri in mediul rural si pana la 20 camere in mediul

urban. Aceasta functioneaza in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in

spatii special amenajate cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunea

turistica este una din cele mai simple variante de practicare a serviciilor turistice, care ofera

posibilitatea de a obtine venituri bune, cu un capital si un risc moderat.

Pensiunea "Deea" este amplasata in Campulung Moldovenesc, oras imprejmuit de

masivele Rarau si Giumalau. Drumul pana la pensiune este asfaltat, si este functional pe tot

parcursul anului. Se poate ajunge usor atat cu autoturismul cat si cu autocarul.

Fiind un oras mic Campulung Moldovenesc poate oferi turistilor zile de relaxare si de

odihna la poalele muntilor, dar si alte activitati specifice zonelor urbane : si aici putem incadra

plimbari in parc, iesiri la terasele localurilor din oras.

Amplasata la marginea orasului la poalele muntelui, pensiunea beneficiaza de un peisaj

pitoresc, aer curat si liniste, elemente care sunt tot mai cautate si mai pretuite in ultimii ani de

catre turistii de pretutindeni.

Terenul pe care este amplasata pensiunea are o suprafata de 2300 m2, oferind astfel

posibilitatea de noi amenajari. Cladirea este in stare buna, impartita in demisol, parter si

mansarda.

Pentru inceput, asociatii se vor ocupa singuri de oaspetii lor, urmand sa angajeze si

ajutoare odata cu evolutia afacerii.

1.4. Produse si servicii oferite

1.4.1. Cazarea

In primul rand, rolul pensiunii este de a oferi cazare oaspetilor sai. Pentru a putea face

acest lucru in cele mai bune conditii, la dispozitia oaspetilor va fi pusa intreaga cladire, gazdele

alegand sa locuiasca in curtea alaturata, spre a lasa oaspetii sa se simta cat mai in largul lor.

Singurele momente in care gazdele vor fi prezente vor fi cele in care se va pregati si se va servi

masa.

Posibilitatile de cazare constau in 5 camere cu pat dublu, 3 camere cu doua paturi si un

apartament cu 2 camere ce poate gazdui 5 oaspeti. S-a optat pentru aceasta structura deoarece

clientii vizati sunt familiile cu copii mici, care in general prefera sa ii aiba in aceeasi camera in

timpul calatoriilor. In cazul parintilor care vin cu mai mult de un copil, la dorinta acestora se

poate adauga un pat pliant (pentru acest scop au fost achizitionate 4 paturi pliante), sau se poate

inchiria una dintre camerele cu doua paturi.

Locurile de cazare se pot rezerva prin intermediul site-ului web al pensiunii, telefonic sau

prin intermediul agentiilor de turism cu care pensiunea colaboreaza.

1.4.2. Servirea mesei

Pe langa oferirea serviciilor de cazare, in cadrul unei pensiuni turistilor trebuie sa li se

ofere si posibilitatea de a lua masa. Gazdele de la pensiunea "Deea" vor face tot posibilul pentru

a oferi oaspetilor care le trec pragul o experienta cat mai placuta. O parte din fructele si

legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie, urmand ca necesarul sa fie completat prin

achizitii de la diferitii producatori locali. Tot de la acestia se vor achizitiona produse lactate

proaspete. Aprovizionarea cu alimente precum mezeluri, carne congelata etc., se va face de la

un supermarket o data pe saptamana.

In elaborarea meniului se va tine cont de specificul local, cat si de alimentele si

mancarurile specifice diferitelor sezoane. Preferintele oaspetilor vor avea de asemenea un rol

important, acestia vor fi consultati in prealabil, pentru a nu aparea surprize neplacute.

1.4.3. Piscina de tip: strand

Proprietarii pensiunii au dorit sa aduca ceva special pentru acest tip de activitate, astfel s-

au gandit ca o piscina primitoare si incapatoare pentru zilele fierbinti de vara, ar atrage mai

multi clienti, in plus ar putea castiga bani in plus, deoarece piscina va fi deschisa pentru toti

turistii din zona, dar si pentru localnici.

Pe langa faptul ca va fi singura din oras in aer liber, aceasta va fi printre singurele din

tara, fiind prevazuta cu un generator de valuri si un sistem de curatare a apei pe timpul noptii. Pe

langa acest generator, piscina va avea si o plaja primitoare amenajata cu umbrele si sezlonguri.

1.4.4. Facilitati de petrecere a timpului liber

Nu in ultimul rand turistilor li se vor oferi si facilitati de petrecere a timpului liber. Printre

acestea se numara cele oferite in cadrul pensiunii, unde ei pot sa joace badminton, sa joace ping-

pong, sau sa se bucure de un gratar in aer liber. Vor fi achizitionate si doua biciclete ce vor sta la

dipozitia celor dornici de o plimbare, iar serile vor putea fi petrecute in jurul unui foc de tabara,

chiar in curtea pensiunii.

Pentru turistii curiosi de spcificul locurilor si de felul cum se desfasoara viata in aceasta

zona, se vor organiza vizite in gospodarii tipice taranesti, prilejuri perfecte pentru ca si cei mici

sa invete despre un alt stil de viata.

Pentru iubitorii naturii, se pot organiza excursiide o zi pe masivele Rarau sau Giumalau,

ori pot fi indrumati spre cele mai pitoresti locuri de plimbare din zona.

Iata ca se poate gasi cate ceva de facut pentru fiecare oaspete, fie el adult sau copil,

aventurier sau comod.

2. PIATA SI CONCURENTA

2.1. Piata

Piata de servicii turistice din Romania a inceput din nou sa se dezvolte, dar inca

potentialul turistic nu este insa nici pe departeindeajuns exploatat. La inceperea unei activitati in

domeniu, nu se poate face abstractie de tendintele in dezvoltarea turismului pe plan local,

national si international. Tendinta spre dezvoltarea turismului se observa in momentul actual la

nivel mondial. Cresterea cererii este favorizata de dezvoltarea posibilitatilor schimbului de

informtie, precum si de scaderea dificultatilor si costurilor calatoriilor. Odata cu o mai mare

accesibilitate a transportului pe plan international, tot mai multi turisti se indreapta spre

destinatii inedite, in cautare de experiente noi.

Odata cu cresterea cererii, oferta turistica este la randul ei din ce in ce mai vasta si mai

diversificata. Turismul este considerat din ce in ce mai mult un panaceu universal, capabil sa

rezolve problemele economice ale localitatilor si teritoriilor. Tot mai multe regiuni realizeaza

importanta sa si incep sa-si valorifice atractiile, sporind oferta existenta. Astfel, concurenta in

domeniul turistic devine tot mai acerba.

In ultimile decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene si politicile nationale

ale statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale, luand in calcul

efectele si implicatiile pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a

Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mai rapid decat turismul

international in ansamblul sau.

Interesul manifestat pentru turismul rural in Romania a crescut dupa anul 1989, cu

concentrare in zona montana a tarii, a carei populatie numara aproximativ 1,7 milioane si peste

600 mii gospodarii familiale.

Incepand cu anul 1992 Romania a beneficiat de programul PHARE pentru turism, in

cadrul caruia, pentru dezvoltarea turismului rural, au fost alocate cca. 900 000 ECU, in perioada

1995-1997. In acest context si sub coordonarea autoritatii administratiei publice centrale in

domeniul turismului (permanent modificata ca forma institutionala, creand instabilitate din

punct de vedere al continuitatii institutionale) s-a actionat pe urmatoarele directii-cadru de

dezvoltare si organizare:

Legislatie, prin crearea cadrului legal general pentru :

Desfasurare a activitatii de turism rural;

Omologare si clasificare a structurilor turistice de cazare din turismul

rural;

Sustinerea activitatii prin acordarea de facilitati si subventii.

Evaluarea patrimoniului rural si a posibilitatilor de integrare in sistemuzl turistic

european prin elaborarea de studii de catre Institutul National de Cercetare

Dezvoltare Turism;

Sustinerea infiintarii si dezvoltarii unei retele de organizatii non-guvernamentale si

a Asociasiei Nationale a Turismului Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.)

prin care s-a derulat si sectiunea de dezvoltare a turismului rural din programul

PHARE.

Conform estimarilor Word Travel & Tourism Council (WTTC), turismul romanesc va

avea un ritm de crestere mai mare decat statele din jur, de 6,7%. Astfel in 2016 aceasta industrie

va detine 5,8 din PIB-ul Romaniei, adica in jur de 7,8 miliarde de dolari.

Tot WTTC sustine ca Romania trebuie sa-si foloseasca toate avantajele competitive,

astfel incat sa depaseasca statutul de tara cu activitate turistica sezoniera, a declarat presedintele

Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC), Jean-Claude Baumgarten.

Presedintele WTTC a apreciat ca Romania poate oferi ai produse legate de patrimoniul

national si cultural ale Romaniei, axate pe turismul montan de iarna si de vara sau turismul

rural. "Romania detine a saptea parte din siturile mostenirii culturale mondiale, incluzand

manastirile pictate din Bucovina, cetatea istorica Sighisoara si cetatile dacice din muntii

Orastiei', spun autorii raportului, care fac referire si la Transilvania, asociata cu legenda lui

Dracula.

O statistica a WTTC cu privire la anul trecut, estima un total de 1,5 miliarde de dolari

pentru investitiile de capital din sector, tendinta fiind crescatoare si in urmatorii 10 ani. De

altfel, din punctul de vedere al prognozei de crestere a investitiei de capital in turism pe

perioada 2007 - 2009, plaseaza tara noastra pe locul 3 in regiune si locul 21 in lista globala.

2.2. Clientii

In urma unei cercetari efectuate in pensiunile din zona, am obsevat ca densitatea maxima

a turistilor este in luna iulie, iar sezonul turistic dureaza din Mai pana in octombrie, insa unu

numar important de turisti se inregistreaza si de sarbatorile importante : Craciunul, Anul Nou,

Pastele Catolic, Pastele Ortodox.

Analiza cererii a urmarit depistarea tipurilor principale de turisti din zona, pentru a sti cui

se adreseaza produsele turistice si cum pot fi acestea ajustate cat mai bine pe masura cererii. Am

intampinat mari dificultati in ce priveste datele disponibile cu privire la cerere. Deoarece nu am

gasit nici un studiu al situatiei, pentru a putea determina structura cererii turistice din zona, am

elaborat un chestionar, pe care l-am aplicat pe un esantion de 50 de turisti.

In urma aplicarii chestionarului, am obtinut urmatoarele rezultate:

Putem observa ca, desi turistii straini au o pondere mai mica, numarul lor creste de la an

la an, si acest fapt se datoreaza imbunatatirii infrastructurii cat si a promovarii zonei, de diferiele

agentii de turism din tara cat si cele din strainatate.

Majoritatea turistilor, in proportie de 59 %, o reprezinta persoanele cu varsta cuprinsa intre 30 si

50 de ani. In mare parte acestia vin aici insotiti de familie, pentru a se bucura de liniste in

pensiunile agroturistice. Un alt segment important in cadrul acestei grupe de varsta il reprezinta

cei care vin aici insotiti de prieteni, pentru plimbare sau relaxare.

Dupa durata sederii, se poate observa ca, in proportie de 86%, aceasta nu depaseste 3

nopti. O pondere mare o au turistii care petrec doar o noapte, acest tip de sedere fiind specific

turistilor straini, care vin cu autocarul, in excursii organizate prin tara.

Doar 14 % dintre turisti isi prelungesc sederea peste 3 nopti (in general pana la 6-7, dar

ajungand uneori si pana la 2 saptamani). In mare parte acest segment este format din familii cu

copii, care doresc sa petreaca un concediu linistit.

Dupa cum se poate observa, sumele alocate de turisti se situeaza in jurul valorii de 130

lei/zi, majoritatea (55%) avand cheltuieli zilnice chiar sub 90 de lei. Acest fapt este explicabil,

avand in vedere nivelul preturilor. Pretul mediu pentru masa si cazare, pentru o zi, este de 80 lei.

Restul cheltuielilor se fac cu achizitia de produse din gospodariile agroturistice (legume, fructe),

obeicte de artizanat, imbracaminte traditionala. O alta parte o constituie cheltuielile cu

agrementul ( excursii la Manastirile din zona, piscina).

In urma acestui studiu, cat si a afinitatilor celor doi asociati, s-a hotarat ca tipul de

clientela vizat este cel al familiei tinere cu copii, care isi doresc sa-si ofere o mica vacanta.

Pentru a primi o astfel de clientela in cele mai bune conditii, s-a pus accent pentru facilitatile

pentru copii, curtea pensiunii, de dimensiuni generoase, fiind amenajata pentru distractia

micutilor. In acest scop vor fi achizitionate balansoare, leagane, porti de fotbal de mici

dimensiuni, mingi, rachete de badminton.

2.3. Concurenta

In ultimii ani turismul si amenajarile turistice au inceput sa ia amploare in zona. In mare

parte, toata aceasta evolutie s-a facut in afara unui cadru organizat, iar pentru o dezvoltare

adecvata va fi nevoie de armonizarea tuturor facilitatilor si crearea unei baze de date

cuprinzatoare si coerente, care in momentul de fata nu exista. Datele ce urmeaza au fost culese

de pe site-urile pensiunilor si cele ale hotelurilor din Campulung Moldovenesc.

Facilitatile de cazare sunt concentrate in zona urbana. In urma cumularii tutror datelor

disponibile, structura de cazare in orasul Campulung Moldovenesc se prezinta astfel :

Nr.

Crt.

Unitati de cazare

concurente

Categoria

unitatii

Nr.

camere

Nr.

locuri

Localizare

1 Dor de Munte Pensiune **** 10 20 Sadova

2 Casa Lates Pensiune 7 14 Campulung

3 Steaua Nordului Pensiune 14 33 Sadova

4 Bucovina Pensiune *** 8 16 Campulung

5 Grota Azura Complex Turistic

***

10 20 Campulung

6 Floare de Colt Pensiune 16 32 Pojorata

7 Casa Ileana Pensiune *** 3 6 Campulung

8 Veronica Pensiune *** 5 10 Campulung

9 Dor de Bucovina Pensiune ** 17 37-50 Campulung

10 Casa Angela Pensiune *** 13 28 Campulung

11 Gentiana Pensiune 9 18 Campulung

12 Alex Pensiune *** 10 28 Sadova

13 Alunis Pensiune *** 6 12 Sadova

14 Vermesan Pensiune *** 9 18 Sadova

15 Eden Hotel *** 15 40 Campulung

16 Cosmos Hotel *** 20 40 Campulung

17 Zimbru Hotel ** 65 161 Campulung

18 Casa Gianina Pensiune ** 8 16 Campulung

19 Izvorul Alb Motel ** 8 16 Campulung

20 Hai Hui Cabana ** 12 22 Campulung

21 Casa Ela Pensiune ** 12 25 Campulung

22 Casa Alba Pensiune *** 32 64 Campulung

23 Manoir Mignon Pensiune **** 17 30 Campulung

24 Flori de Bucovina Pensiune *** 9 18 Campulung

Municipiul Campulung Moldovenesc si imprejurimile sale pune la dispozitia turistilor un

numar de 780 locuri de cazare repartizate in 3 hoteluri (328 locuri), 2 cabane (106 locuri), 28

pensiuni turistice(336locuri).

Din totalul pensiunilor turistice, 5 (cu 91 locuri) sunt in mediul urban, 5 (cu 78 locuri) in mediul

rural si 18 (cu 333 locuri) sunt pensiuni agro-turistice.

Structurile de primire au confortul incadrat intre 1 si 4 stele, ponderea cea mai mare fiind ale

celor cu 2 stele - 83,3%, urmata de cea a structurilor de primire incadrate la 3 stele - 9,7 % si

cele cu 1 stea - 4,6%. Locurile de cazare in structurile de primire de 4 stele reprezinta 2,4 % din

total.

2.4. Principalii furnizori

Pentru achizitiile aferente lansarii afacerii, constand in mare parte din mobilier si alte

bunuri aferente, se va apela atat la mesteri locali (pentru un mobilier cu aspect simplu, ce ofera

si avantaje legate de costuri), cat si la supermarketuri, pentru produse cum sunt combina

frigorifica, lenjeriile, prosoape etc.

Achizitiile necesare pe parcursul desfasurarii activitatii sunt in mare de doua tipuri:

alimente si consumabile pentru igiena si curatenie. Pentru necesarul de alimente se va colabora

cu mai multi furnizori. Parte din fructele si legumele proaspete vor fi aduse din gradina proprie,

urmand ca necesarul sa fie completat prin achizitii de la producatorii locali. Tot de la acestia se

pot achizitiona si produsele lactate proaspete. Aprovizionarea cu alimente de tip mezeluri, carne

congelata, etc. Se va face de la un magazin de tip supermarket, o data pe saptamana. In cadrul

aprovizionarii ce se face o data pe saptamana, se vor achizitiona si consumabile necesare pentru

curatenie si igiena.

Pentru inceput aceste achizitii se vor face de la Metro, din Suceava, incercandu-se apoi

varianta achizitiei de la supermarketul Plus din Campulung Moldovenesc, urmand a se compara

rezultatele pe parcursul activitatii si a se alege varianta cea mai satisfacatoare.

3. IMPLEMENTAREA AFACERII

3.1. Managementul si personalul

Data fiind talia redusa de pornire a afacerii, cele doua ipostaze se confunda deocamdata

in acest caz, cel putin pentru primul an.

Cei doi asociati locuiesc la momentul actual in Botosani. Pentru a-si putea administra

eficient viitoarea afacere, ei urmeaza sa se mute la inceputul anului 2009 in Campulung

Moldovenesc, intr-o casa aflata in imediata apropiere a pensiunii, casa mostenita de la bunici.

Baltariu Mihai, unul dintre asociati, tocmai termina Facultatea de Business, la sectia

Managementul Afracerilor in Industria Hoteliera. Pe perioada acestei facultati, acesta a

acumulat suficiente cunostinte in a conduce si intreprinde o afacere de acest gen. Ba mai mult a

invatat sa adapteze o afacere de la un mediu la altul, tinand cont de obiectivele afacerii.

Rusu Andreea, celalalt asociat, finalizeaza Facultatea de Administratie Publica, la sectia

Comunicare si Relatii Publice, cunostinte ce vor fi foarte folositoare pe partea de comunicare cu

turistii. Insa aceasta va urma si un curs de "Manager in Turism", curs ce se va desfasura pe o

perioada de 6 luni. Acest curs va veni in sprijinul cunostintelor deja dobandite si le va specializa

pe domeniul turismului.

In cazul in care asociatii vor avea nevoie de ajutor, acestia vor cauta o persoana care sa ii

ajute cu menajul si curatenia, in perioada in care pensiunea va fi mai aglomerata.

3.2. Investitii necesare si amenajare

Constructia se prezinta astfel: regimul parter + mansarda cu demisol partial, suprafata

construita Ac = 173,5 mp + terasa de 60 mp, aria desfasurata Ad = 438 mp. Inaltimea maxima a

constructiei este de 11, 10 m la fatada posterioara (in partea cu demisol) si de 9,00 m la fatada

principala. Inaltimea interioara a demisolului este de 2,2 m, inaltimea interioara a parterului este

de 2,7 m, iar cea a mansardei este de 2,55m. Volumul constructiei este de 968 mc.

Principalele elemente functionale :

Demisol :

Centrala termica = 19 mp

Depozit zarzavat = 10,9 mp

Depozit vin = 10,45 mp

Spalatorie, uscatorie, calcatorie = 22,00 mp

Parter :

Hol + Receptie = 22,60 mp

Sala de mese = 30, 6 mp

Bucatarie = 23,61 mp

Camara = 4,3 mp

Coridor = 13,00 mp

Terasa si balcon = 63,00 mp

Birou = 11,38

Grup sanitar femei = 2,94 mp

Grup sanitar barbati = 2,94 mp

Vestiar angajati = 4,50 mp

Camera cu grup sanitar = 13,02 + 3,05 mp



Mansarda :

7 camere cu 2 paturi cu grupuri sanitare incluse = 2 camere cu 14,04 mp cu

grup sanitar cu 3,0 mp fiecare;

3 camere cu 13,02 mp cu grup sanitar cu suprafata de 3,5 mp fiecare ;

1 camera cu suprafata de 16,64 mp si grup sanitar de 3,5 mp + balcon de 7,5

mp;

1 camera cu suprafata de 16,79 mp si grup sanitar de 3,0 mp + balcon de 7,5

mp;

Coridor = 9,5 mp

Depozit lenjerie = 7,98 mp

Depozit mijloace de curatire = 3,15 mp

Centrala termica proprie s-a proiectat la demisolul cladirii si va fi echipat cu cazan

Celsius din tabla de otel cu grosimea 5 mm, pentru apa calda de 90/70 º C, utilizand combustibil

solid, contor de apa si debimetre.

Iluminatul va fi incasdencent in camere, si fluorescent in rest. Se prevede o instalatie

R+TV si un circuit telefonic de la doza de racord la camere, birou, receptie si hol pentru telefon

public.

Va fi prevazuta si cu instalatie de paratrasnet, care va avea 4 varfuri de 1,5 m inaltime cu

varf de inox in punctele inalte.

Pensiunea va fi dotata cu urmatoarele :

Nr.

Crt.

Denumirea U/M Cantitate Valoare

unitaraTotal Valoare

Furnizor

1. Covor 115X160 cm Buc 20 71,85 1437 Metro

2. Pat 90 x 200 Buc 20 1352700

Producator

local

3. Saltea Relaxa Buc 20 89.99 1799,8 Metro

4. Somniera Buc 20 100 2000

5. Plapuma 140 x 200

cm

Buc 20 44,99899,8

Metro

6. Perne mari Buc 20 18.48 369,6 Metro

7. Set 2 lenjerii pat 1

persoana

Buc 20 66,991339.8

Metro

8. Cuvertura paturi Buc 20 22,93 458,6 Metro

9. Masa 1,20x0,80m Buc 5 100 500

10. Scaune Buc 20 95 1900

11. Dulap dublu Buc 10 125 1250

12. Cuier simplu Buc 10 50 500

13. Oglinda Buc 10 100 1000

14. Veioza Buc 20 47 940

15. Prosop fata Buc 40 5,99 239,6 Metro

16. Prosop baie Buc 40 11,99 479,6 Metro

17. Perdele transparente Ml 40 22 880

18. Perdele obturante Ml 30 18 540

19. Perii pentru haine si

pantofi

Buc 10 330

Metro

20. Scrumiere Buc 10 3 30 Metro

21. Pahare Buc 40 3 120 Metro

22. Vaze cu flori Buc 10 12 120 Metro

23. Televizor CTV 2009 Buc 10 269 2690 Metro

24. Aparat de radio Buc 10 56 560 Metro

25. Masuta 0,8x0,5m Buc 11 205 2255

26. Fotolii Buc 22 230 5060

27. Set pahare Buc 4 83,99 335,96 Metro

28. Masa birou Buc 2 100,84 201,68 Metro

29. Plita electrica Buc 1 299,9 299,9 Metro

30. Vase de bucatarie Set 4 37 148 Metro

31. Serviciu masa 44

piese

Set 4 74.99299,96

Metro

32. Set 24 tacamuri Set 4 54,99 219,96 Metro

TOTAL 31611,46

Pentru amenajarea intregii pensiuni se vor cheltui 31611,46 lei, la care se adauga 16500

lei, pentru achizitionarea masinii de care au nevoie pentru aprovizionare.

3.3. Analiza SWOT

Pentru a avea o privire de ansamblu asupra afacerii si a aspectelor care o avantajeaza,

cat si a unor aspecte negative cu care s-ar putea confrunta, este nevoie ca acestea sa fie cit mai

bine cunoscute si constientizate.

Puncte Tari

Amplasarea pensiunii intr-o zona ferita de trafic si de vecinii imediati,

Dotarea pensiunii cu multe facilitati de petrecere a timpului liber,

Suprafata mare a terenului care va perimite extinderea ulterioara,

Studiile in domeniu ale unuia dintre asociati,

Manastirile din zona Moldovei.

Puncte Slabe

Lipsa efectiva a experientei in domeniu.

Oportunitati

Asezare in imediata apropiere a Masivelor Rarau si Giumalau,

Asezarea in imediata apropiere a drumului European E58,

De asemenea se afla la o distanta relativ mica de Suceava ( 90 km ), Bistrita ( 115

km ), Vatra Dornei ( 42 km ),

Prezenta arhitecturii traditionale in zona.

Amenintari

Lipsa amenajarilor destinate sporturilor de iarna,

Experienta in domeniu a concurentei.

4.VANZAREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

4.1. Strategia de promovare a afacerii

Dat fiind ca mediul Internet este din ce in ce mai popular si mai populat in ultimii ani,

acesta reprezinta un mijloc de promovare la indemana si accesibil ca pret. In acest sens, se va

actiona in doua directii. In primul rand se va crea un site al pensiunii, care sa ofere informatii

complete si detaliate. Site-ul va contine poye ale pensiunii, descrierea serviciilor oferite si a

zonei in care este amplasata, datele de contact, informatii despre preturi, reduceri si promotii,

precum si posibilitatea de a rezerva camere on-line.

In al doilea rand pensiunea va fi inscrisa pe alte pagini care promoveaza turismul in Romania,

cum sunt: www.tourism-guide.ro, www.romturism.ro, www.worldhotlinks.com si alte pagini

similare.

Pentru a ajunge mai usor la segmentul tinta, se va cumpara spatiu de reclama in revistele

destinate tinerilor parinti, cum sunt "Copilul Meu", "Draga mea", sau gama de reviste "Practic"

al caror pret redus si continut util le-a castigat locul in casa multor familii cu venituri medii,

facandu-le astfel ideale pentru promovarea unei afaceri ce se adreseaza acestei categorii a

populatiei.

Agentiile de turism cu care se colaboreaza vor face la randul lor cunoscuta pensiunea, pe

baza unui comision din vanzarile realizate.

Tot pentru promovare se va folosi Minicardul. Este vorba de un proiect international ce

se bucura de succes in peste 60 de tari. In Romania este prezent in orasele mari, astfel Pensiunea

Deea va fi promovata in Cluj, Bucuresti, Constanta si Iasi. Minicardul este un produs publicitar

de marimea unui card bancar ce contine toate detaliile de contact, o poza reprezentativa, dar si o

harta care sa ajute clientii in cautarea locatiei. Macheta va arata ca cea de mai jos :

Fata Verso

Dar fiindca cea mai buna reclama este un client multumit si o recomandare de la cineva

cunoscut este intotdeauna mai convingatoare decat un afis orarecare, se va face tot posibilul ca

turistii ce vin la pensiune sa aiba o sedere cat mai placuta si sa plece relaxati si multumiti, pentru

a recomanda mai departe pensiunea. De aceea, fiecare turist va primi la plecare brosuri ale

pensiunii, prezentand poze ale acesteia, dar si cateva minicarduri care vor fi similare unei carti de

vizita.

4.2. Strategii de comercializare a produselor si serviciilor

Pentru ca pensiunea sa fie cat mai accesibila segmentului de clienti vizat se va proceda la

o esalonare a preturilor in functie de sezon, practica frecvent intalnita la unitatile de cazare mai

ales pe litoral, dar care nu este folosita inca in randul pensiunilor din zona.

Deoarece majoritatea clientilor vizati isi vor aduce copiii cu ei, pentru acestia vor fi

practicate preturi speciale, cu o reducere de 15%.

Tot o reducere de 15 % li se va oferi si clientilor care se intorc in anul urmator la

pensiune, urmarindu-se astfel fidelizarea lor si castigarea de noi clienti din randul prietenilor

acestora.

Deoarece vanzarea serviciilor pensiunii se va realiza nu numai de catre aceasta, cat si de

agenttiile de turism cu care aceasta colaboreaza, ele vor fi accesibile si celor care nu au aflat inca

de existenta pensiunii, marindu-i astfel popularitatea.

5. PLANUL FINANCIAR

5.1. Informatii cu caracter financiar

In elaborarea planului si a previziunilor financiare am pornit de la urmatoarele ipoteze :

Firma are un capital social subscris si varsat de 1.000 lei

Cladirea in care va fi amenajata pensiunea este pusa la dispozitie de catre proprietari

(asociati) in mod gratuit, pe o perioada nelimitata, impreuna cu spatiile adiacente

(teren, parcare).

Pentru a respecta standardele de calitate cerute de legislatia in vigoare, firma trebuie

sa achizitioneze dotarile necesare si sa amenajeze in mod corespunzator cladirea in

care va functiona pensiunea.

Pentru amenajarea ineriorului pensiunii este nevoie de o suma importanta de bani

egala cu 31611,64 lei. In acest pret sunt incluse toate dotarile camerelor, a receptiei,

a bucatariei si a salii de mese.

Costul alimentelor ce trebuie cumparate pentru asigurarea mesei turistilor a fost

stabilit intre 23 si 25 lei pentru un turist/zi, iar costurile cu produsele de igiena si

curatenie la 5 lei pentru un turist/zi.

Deoarece in primul an pensiunea nu va avea angajati nu vor fi platite salarii.

Pentru construirea site-ului web al firmei, cu costul de 500 lei, va fi contractata o

firma, iar pentru gazduirea lui se va semna un contract cu un provider de internet,

costul gazduirii fiind de 10 lei/luna.

De asemenea se contracteaza acelasi provider de internet pentru furnizare internet

lunar cu un cost de 75 lei/luna.

Pentru restul activitatilor de promovare, bugetul este in medie de 1000 lei /luna.

Pentru asigurarea aprovizionarii, eventualele cazuri cand trebuie asigurat transportul

turistilor la sau de la ce mai apropiata gara, situata la 2 km distanta, se va achizitiona

un automobil in valoare de 16500 lei, prin intermediul unui credit pe 5 ani cu

dobanda de 12 %.

Cheltuieli cu benzina au fost estimate in medie la 300 lei pe luna.

Comisionul agentiilor cu care colaboreaza firma este de 8 % din vanzarile efectuate

prin intermediul acestora.

Conform legii pentru societatile cu raspundere limitata, firma plateste impozit pe

profit de 16 %.

Capacitatea de cazare este de 20 + 3 persoane - in conditii normale de ocupare 20

persoane, in caz de nevoie, putandu-se adauga 3 paturi pliante pentru copii.

Pretul unei nopti de cazare difera de la o luna la alta si este de 60 lei in luna Mai, 65

lei in luna Iunie, 70 lei in lunile Iulie si August, 65 lei in septembrie, 60 in octombrie

si noiembrie, urcand la 70 in decembrie.

Preturile pentru copii, precum si preturile promotionale pentru o a doua vizita sunt

reduse cu 15 %.

Ratele de ocupare sunt : 35 % in luna Mai, 45 % in luna Iunie, 58 % in luna Iulie, 63

% in luna August, 35 % in luna septembrie, 25 % in lunile Octombrie si Noiembrie,

45 % in Decembrie.

Pentru mese, se considera ca mai bine de 60 % dintre turisti vor lua masa la

pensiune.

Pretul a trei mese pe zi este de 35 lei/turist.

In cea mai mare parte incasarile vor fi in numerar, pensiunea punand insa la

dispozitia clientilor si posibilitatea platii cu cardul.

5.2 Calcule preliminare

Conform datelor cu caracter financiar prezentate mai sus, s-au calculat incasarile aferente

fiecarei luni de functionare.

Calculul numarului de nopti de cazare vandute in fiecare luna.

Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie Decembrie

Nr. Zile ale

lunii 31 30 31 31 30 31 30 31

Nr. maxim 620 600 620 620 600 620 600 620

nopti cazare

(Nr zile x 20

turisti/noapte)

Grad de

ocupare

35

% 45% 58% 63% 35% 25% 25% 45%

Nr. Nopti

vandute 217 270 360 391 210 155 150 279

Calculul veniturilor din cazare

Luna Mai Iunie Iulie August Sept. Oct. Nov. Dec.

Nopti de cazare

vandute 217 270 360 391 210 155 150 279

Pret

cazare/noapte

60 65 70 70 65 60 60 70

Pret15%

reducere copii

51 55.25 59.5 59.5 55.25 51 51 59.5

Nr. Nopti cu pret

intreg

163 202 270 293 157 116 112 200

Nr. Nopti cu pret

redus

54 68 90 98 53 39 38 70

Incasari pret -

intreg

9780 13130 18900 20510 10205 6960 6720 14000

Incasari pret -

redus

2754 3757 5355 5831 2928 1989 1938 4165

Total incasari 12534 16887 24255 26341 13133 8949 8658 18165

Calculul numarului de pachete a 3 mese/zi vandute in fiecare luna :

Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombire Noiembrie Decembrie

Nr. Zile ale

lunii 31 30 31 31 30 31 30 31

Nr. maxim

nopti cazare

(Nr zile x 20

turisti/noapte) 620 600 620 620 600 620 600 620

Grad de

ocupare

35

% 45% 58% 63% 35% 25% 25% 45%

Ptocentul

turistilor care

servesc masa

65

% 69% 75% 75% 60% 55% 45% 75%

Nr. Pachete de 141 186 270 294 126 85 68 210

3 mese/zi

vandute

Calculul veniturilor din servirea mesei:

Luna Mai Iunie Iulie August Septembrie

Octombir

e Noiembrie Decembrie

Nr. Pachete de

3 mese/zi

vandute 141 186 270 294 126 85 68 210

Pret pachet 35 35 35 35 35 35 35 35

Total incasari

4935

6510 9450 10290 4410 2975 2380 7350

Calculul incasarilor totale

Luna Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec

Incasari Cazare 12534 16887 24255 26341 13133 8949 8658 18165

Incasari servire 3

ese/zi 4935 6510 9450 10290 4410 2975 2380 7350

Total incasari 17469 23397 33705 36631 17543 11924 11038 25515

Putem observa din grafic puternica fluctuatie a incasarilor, acestea fiind direct legate de

evolutia sezonului turistic. Se presupune ca acestea sunt mai mici la inceput corelate cu gradul de

ocupare.

Cresterea se produce odata cu atingerea varfului de sezon turistic, atat ca efect al cererii

mari pe piata, cat si ca urmare a preturilor practicate si a reducerilor practicate pentru copii si

pentru cei care revin la pensiune. Lunile octombrie si noiembrie prezinta un declin puternic,

odata ce sfarsitul ceoncediilor si a vacantei lasa libere turistilor doar zilele din weekend-uri. O

noua crestere apare in Decembrie, odata cu sarbatorile de iarna, turistii fiind atrasi in zona de

cantitatea de zapada si posibilitatile de ski si sanie de pe masivele Rarau si Giumalau. Dat fiind

faptul ca si copii sunt in vacanta in aceasta perioada, efectul cumulat este un grad mai mare de

ocupare.

Dupa o previziune a incasarilor, se dovedeste necesara si o previziune a costurilor, pentru

a putea determina daca exercitiul financiar aferent primului an se va solda cu profit sau pierdere.

Costurile implicate de desfasurarea activitatii sunt, dupa cum urmeaza :

Costul alimentelor


Nr. Pachete de 3

mese/zi vandute 141 186 270 294 126 85 68 210

Costul

alimentelor/zi/turist 25 25 23 23 23 25 25 25

Total costuri 3525 4650 6210 6762 2898 2125 1700 5250

Costurile cu produse de igiena si curatenie


Nr. Nopti de cazare

vandute 217 270 360 391 210 155 150 279

Cost

produse/zi/turist 5 5 5 5 5 5 5 5

Total costuri 1085 1350 1800 1955 1050 775 750 1395

Costurile cu utilitati si combustibil


Electricitate 350 370 430 430 430 370 260 430

Cablu Tv 50 50 50 50 50 50 50 50

Internet 75 75 75 75 75 75 75 75

Combustibil 300 300 300 300 300 300 300 300

Gaz 150 150 150 150 200 280 480 750

Salubrizare 30 30 30 30 30 30 30 30

Total costuri 955 975 1035 1035 1085 1105 1195 1635

Costurile cu vanzari si promovare


Total

incasari 17469 23397 33705 36631 17543 11924 11038 25515

Procent

incasari

realizate

pe baza

agentiilor

30 % 40 % 40 % 40 % 35 % 35 % 35 % 35 %

Incasari

realizate

pe baza

agentiilor

5240,7 9358,

8

13482 14652,4 6140,0

5

4173,4 3863,3 8930,25

Cost

agentii

(8% din

incasari

aduse)

419,25 748,7 1078,56 1172,19 491,2 333,87 309,06 714,42

Realizare

site web

500 0 0 0 0 0 0 0

Gazduire 10 10 10 10 10 10 10 10

site web

Publicitat

e

1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000 1000

Total

Costuri

1929,25 1758,

7

2088,56 2182,19 1501,2 1343,87 1319,0

6

1724,42

Costuri Totale :

Luna Mai Iunie Iulie Aug Sept Oct Noi Dec

Costuri cu

alimente 3525 4650 6210 6762 2898 2125 1700 5250

Costuri cu

igiena 1085 1350 1800 1955 1050 775 750 1395

Costuri cu

combustibili

955 975 1035 1035 1085 1105 1195 1635

Costuri cu

promovarea

1929,25 1758,7 2088,5

6

2182,19 1501,2 1343,87 1319,06 1724,42

TOTAL

COSTURI

7494 8734 11134 11934 6534 5349 4964 10005

Evolutia Costurilor

Se poate observa ca cea mai mare pondere in costurile totale o au costurile alimentelor,

urmate, de costurile cu promovarea pe care s-a pus mare accent. Se poate observa si dependenta

de evolutia sezonului turistic, ele fiind strans legate de gradul de ocupare.

Contul de Profit si pierderi

Nr.

Crt.

Explicatii Realizari in perioada de raportare

31.12.2008 31.12.2009

1. Venit din vanzari de marfuri 0 48300

2. Venit din vanzari de produse si

servicii

0 128922

3. Cifra de afaceri 0 177222

4. Total venituri din exploatare 0 177222

5. Costul marfurilor vandute 0 33120

6. Cheltuieli utilitati si combustibil 0 7985

7. Lucrari si servicii executate de terti 0 13844

8. Impozite si varsaminte asimilate 0 0

9. Cheltuieli cu personalul 0 0

10. Alte cheltuieli de exploatare 0 10160

11. Cheltuieli cu amortizari 0 3300

12. Total cheltuili din exploatare 0 69448

13. Rezultat din exploatare 0 107774

14. Venituri financiare 0 0

15. Cheltuieli cu dobanzile 0 2546,88

16. Rezultatul financiar (14 - 15) 0 - 2546,88

17. Rezultatul curent al exercitiului 0 105227,12

18. Venituri exceptionale 0 0

19. Cheltuieli exceptionale 0 0

20. Rezultat exceptional 0 0

21. Venituri totale 0 177222

22. Cheltuieli totale 71994,88

23. Rezultat brut al exercitiului 0 105227,12

24. Impozit pe profit 0 16836,33

25. Rezultat net 0 88390,78

Estimarea pragului de rentabilitate

Pragul de rentabilitate defineste mivelul la care veniturile din vanzari devin egale cu

costurile acestora adica atunci cand profitul este zero.

Pentru previzionarea acestei idei de afacere am calculat pragul de rentabilitate in unitati fizice,

deoarece firma produce, ofera un singur tip de produs.

Pentru calcul am folosit urmatoarea formula: r ( uf ) = CF / (pu - cv)

cv = 94.472,62 lei

CF = 932.312.919,96 lei / an

pu = 1.000.000 lei / loc cazare pe zi

r ( uf ) = CF / (pu - cv ) = 1029,52 locuri cazare / an

Documents

Universitatea Politehnica Bucuresti