of 14 /14
50 Unitatea de învăţare U4. ROLUL INGINERIEI VALORII ÎN CONCEPEREA ŞI RECONCEPEREA PRODUSELOR Cuprins U 4.1. Introducere ................................ ................................ ................................ ......... 50 U.4.2. Competenţe ................................ ................................ ................................ ......... 50 U.4.3. Consideraţii generale privind conceperea şi reconceperea produselor .. .......... 51 U.4.4. Conceperea produselor .. ................................ ................................ .................... 51 U.4.4.1 Rolul compartimentului de cercetare .. ................................ ................. 52 U.4.4.2 Procesul de proiectare produse noi ................................. ..................... 53 U.4.4.3 Industrializarea şi lansarea comercială .. ................................ ............. 58 U.4.5 Iniţierea studiului de ingineria valorii . ................................ ............................... 59 U.4.5.1 Studiul efectuat în etapa de concepţie . ................................ ................ 59 U.4.5.2 Studiul de reconcepere ................................. ................................ ........ 60 U.4.6 Rezumat . ................................ ................................ ................................ .............. 62 U4.7. Test de evaluare a cunoştinţelor ................................ ................................ ......... 63 U4.1. Introducere Prezenta unitate de curs îşi propune să evidenţieze rolul şi locul de intervenţie a ingineriei valorii pe parcursul ciclului de viaţă a produsului, cu accent pe etapa de cercetare-proiectare. Adică, după elaborarea studiilor de proiect, când dintr-un număr oarecare de proiecte se propune selectarea unuia sau a două dintre ele şi înaintea definitivării proiectului pe baza căruia urmează să se înceapă fabricaţia. De asemenea, se fac consideraţii privind activităţile care stau la baza procesului de concepere şi reconcepere a produselor. U4.2. Competenţele unităţii de învăţare După parcurgerea acestei unităţi de învăţare studenţii vor fi capabili să: - definească activitatea de concepere / reconcepere a produselor; - descrie rolul studiului de fezabilitate în cadrul activităţii de proiectare; - identifice unde apare necesitatea includerii studiului de ingineria valorii, în cadrul procesului de proiectare produs; - identifice şi să descrie fiecare dintre fazele prin care trece un produs, de la faza de idee, până la ieşirea din circuitul economic; - explice locul şi rolul studiillor de ingineria valorii în cadrul activităţilor de reconcepere a produsului.

Unitatea de Invatare U4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

asd

Text of Unitatea de Invatare U4

  • 50

    Unitatea de nvare U4. ROLUL INGINERIEI VALORII N CONCEPEREA I RECONCEPEREA PRODUSELOR

    Cuprins

    U 4.1. Introducere ................................ ................................ ................................ ......... 50 U.4.2. Competene ................................ ................................ ................................ ......... 50 U.4.3. Consideraii generale privind conceperea i reconceperea produselor.. .......... 51 U.4.4. Conceperea produselor.. ................................ ................................ .................... 51

    U.4.4.1 Rolul compartimentului de cercetare.. ................................ ................. 52 U.4.4.2 Procesul de proiectare produse noi................................. ..................... 53 U.4.4.3 Industrializarea i lansarea comercial.. ................................ ............. 58

    U.4.5 Iniierea studiului de ingineria valorii. ................................ ............................... 59 U.4.5.1 Studiul efectuat n etapa de concepie. ................................ ................ 59 U.4.5.2 Studiul de reconcepere................................. ................................ ........ 60

    U.4.6 Rezumat. ................................ ................................ ................................ .............. 62 U4.7. Test de evaluare a cunotinelor ................................ ................................ ......... 63

    U4.1. Introducere Prezenta unitate de curs i propune s evidenieze rolul i locul de

    intervenie a ingineriei valorii pe parcursul ciclului de via a produsului, cu accent pe etapa de cercetare-proiectare. Adic, dup elaborarea studiilor de proiect, cnd dintr-un numr oarecare de proiecte se propune selectarea unuia sau a dou dintre ele i naintea definitivrii proiectului pe baza cruia urmeaz s se nceap fabricaia. De asemenea, se fac consideraii privind activitile care stau la baza procesului de concepere i reconcepere a produselor.

    U4.2. Competenele unitii de nvare Dup parcurgerea acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s:

    - defineasc activitatea de concepere / reconcepere a produselor; - descrie rolul studiului de fezabilitate n cadrul activitii de proiectare; - identifice unde apare necesitatea includerii studiului de ingineria valorii, n

    cadrul procesului de proiectare produs; - identifice i s descrie fiecare dintre fazele prin care trece un produs, de la

    faza de idee, pn la ieirea din circuitul economic; - explice locul i rolul studiillor de ingineria valorii n cadrul activitilor de

    reconcepere a produsului.

  • 51

    U4.3. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND CONCEPEREA I RECONCEPEREA PRODUSELOR

    Nevoia conceperii sau reconceperii produselor se constituie ca rezultat al cererii pieei

    n raport cu ofertele productorilor de bunuri materiale i servicii. Conceperea i reconceperea produselor sunt momente de mare importan pentru

    durata vieii lor comerciale. Activitile de concepere i reconcepere revin compartimentelor de cercetare-dezvoltare, care au ca obiective gsirea de idei noi i introducerea n economia naional a unor noi produse, servicii, tehnologii, utilaje, materii prime, materiale i resurse energetice.

    Durata de via a produselor poate fi mai mare sau mai mic n funcie de mai muli factori. Indiferent ct de lung ar putea fi, durata de via este limitat, astfel nct nevoia de concepere i reconcepere devine o permanen a activitii sociale.

    Aptitudinile, care confer produselor utilitate i durabilitate n sfera cerinelor sociale, sunt identificate i dimensionate n prima faz a vieii lor, cea de concepie. Msura n care, n faza de concepie, este posibil ca produsului s i se atribuie funciile necesare i dimensiunile cerute de utilizatori depinde de un numr mare de factori dintre care urmtorii trei sunt hotrtori:

    nivelul de cunoatere atins n domeniul abordat n momentul nceperii cercetrii n vederea conceperii sau reconceperii;

    accesul personalului de cercetare-proiectare la cunotinele existente; posibilitatea de a valorifica, n proiecte, cunotinele existente referitoare la tehnicile i

    modalitile de realizare a produselor ce urmeaz a se obine. Nivelul la care produsele finite nglobeaz aptitudinile prevzute n proiect depinde de

    capacitatea productorului de a le realiza efectiv, conform prevederilor din documentele de execuie.

    Compartimentul de cercetare-proiectare trebuie s aleag, cu prioritate, soluiile tehnice care, pe de o parte asigur nivelul performanelor necesare, iar pe de alt parte sunt posibil de realizat, de productor, n limitele unor costuri prestabilite.

    n etapa de cercetare-proiectare se urmrete a se atribui produselor noi acele aptitudini i performane care s-i satisfac ntr-o msur ct mai mare pe utilizatori i n acelai timp s fie benefice i pentru productor. Numai ndeplinirea simultan a celor dou condiii poate asigura meninerea pe pia, un timp mai ndelungat, a produselor. Reglarea duratei de meninere n sfera preferinelor utilizatorilor este hotrt, covritor, de proiectare.

    U4.4. CONCEPEREA PRODUSELOR

    Apariia unor produse noi i dispariia din sfera cerinelor sociale a celor vechi i depite constituie o permanen a dezvoltrii societii.

  • 52

    Ansamblul de activiti tehnice, financiare i de pia, prin care se creeaz - n vederea punerii n circuitul comercial - produse noi, procese, servicii, constituie aciunea de concepere.

    La baza conceperii noilor produse st inovarea. n cadrul activitilor de concepere a produselor se urmrete cu prioritate realizarea competitivitii acestora prin:

    atribuirea noilor produse, procese i servicii a acelor funcii i dimensiuni care s ofere utiliti sporite, la costuri acceptate de beneficiari;

    valorificarea inveniilor i ideilor noi; dezvoltarea i utilizarea unor tehnici noi de marketing, ingineria valorii, design i

    management; utilizarea unor surse alternative de finanare; activiti de difuzare, propagare i transfer de informaii.

    Conceperea produselor noi i modernizarea celor existente se face cu participarea mai multor compartimente, ntre care cele mai importante sunt: compartimentul de cercetare-dezvoltare; proiectare; industrializare i lansare comercial.

    Aceleai compartimente au prioritate i n cadrul activitilor de reconcepere.

    Folosindu-v de noiunile de marketing, identificai i descriei principalele momente aparinnd ciclului de via al unui produs.

    U4.4.1. Rolul compartimentului de cercetare Prin activitatea de cercetare se urmrete gsirea unor soluii constructive i

    tehnologice noi n cadrul unui ansamblu de activiti specifice, de factur tehnic, economic i de pia, implicate n lansarea comercial a unui produs, utilizarea unui nou proces sau echipament de producie.

    Aceast funcie se realizeaz prin: informare, observare, examinare, studiere, chestionare i verificare, toate avnd ca scop gsirea unor idei noi, care pot conduce activitatea de concepie la atingerea obiectivelor propuse. Ea implic urmtoarele activiti:

    cercetare fundamental i aplicativ; informare-documentare; examinare, observare i consultare; investigarea i identificarea unor idei noi; experimentarea i verificarea teoretic-aplicativ; selectarea ideilor noi; brevetare i acordare de licene;

  • 53

    prelucrarea i valorificarea ideilor noi. Toate acestea implic un mare efort i o disciplin strict, care impun costuri ridicate.

    Ele reprezint numai o parte a primei faze din ciclul de via al produselor. Pe fondul rezultatelor funciei de cercetare se realizeaz funcia de proiectare-

    dezvoltare.

    U4.4.2. Procesul de proiectare produse noi n cadrul procesului de proiectare produse noi distingem urmtoarele activiti:

    analiza preliminar sau studiul de fezabilitate; evaluarea tehnico-economic i de pia; elaborarea proiectului de execuie i testarea produsului; lansarea comercial.

    Studiul de fezabilitate ncorporeaz documentaia tehnico-economic i comercial pe baza creia s se poat decide oportunitatea investirii n proiectul analizat. Studiul trebuie s ofere i alternative de realizare a produsului n diverse ipoteze tehnico-economice.

    n documentaia ntocmit, n cadrul studiului de fezabilitate, urmeaz s se clarifice urmtoarele:

    capacitatea de producie i spaiile de amplasare care vor servi la realizarea produsului analizat;

    tehnologiile de execuie; materialele necesare i posibilitile de aprovizionare; investiiile necesare pentru realizarea produsului; costurile de producie; profitul estimat din vnzri; eficiena economic a investiiilor.

    n tabelul U4.1 se prezint compartimentele care iau parte la realizarea studiului de fezabilitate i atributele acestora. Din tabel rezult c n acest stadiu al fazei de concepie nu este implicat, nc, compartimentul de ingineria valorii.

  • 54

    Tabelul U4.1 Activitile i compartimentele ce particip la studiul de fezabilitate

    Dup elaborarea i aprobarea studiului de fezabilitate urmeaz faza de proiectare a

    produsului. Aceast faz constituie obiectul de activitate al constructorului de produs. Elaborarea proiectului. Aceast etap a fazei de cercetare are ca obiect elaborarea

    proiectului noului produs. Constructorul de produs sau serviciul de proiectare constructiv concepe produsul n mai multe variante - minimum dou - ca studii de proiect, considerate ca posibile. Iniial produsul se prezint ca o sum de funcii, fig. U4.1.

    Nr. crt.

    Denumirea activitii

    Compartimentul responsabil de

    activitate

    Compartimente implicate

    Timp [luni]

    1 Propuneri de modificare a

    gamei produselor

    Comercial Dezvoltare

    produs

    _

    0

    2 Pregtirea specificaiei

    produsului i a obiectivelor de

    calitate-fiabilitate

    Dezvoltare

    produs

    Constructor produs Asigurarea calitii Marketing Analiza costurilor Tehnologie

    1

    3 Studiul de fezabilitate,

    constructiv i industrial

    Proiectare i experimentare

    Producie Aprovizionare

    Dezvoltare produs

    2

    4 Specificarea tehnic

    suplimentar

    Dezvoltare produs

    Proiectare-experimentare

    Producie Aprovizionare

    1

    5 Pregtirea preiniiativei i

    prezentarea la un comitet de

    dezvoltare produs

    Dezvoltare

    Proiectare-experimentare

    Asigurarea calitii Marketing Asisten tehnic Analiza costurilor Tehnologie Logistic

    2

    6 Prezentarea preiniiativei,

    avizare, aprobare

    Dezvoltare

    _

    _

    Total timp elaborare-aprobare 6

    Fig. U4.1

  • 55

    Fig. 4.2 a

    n continuare, se caut soluii de materializare a funciilor ajungndu-se la forma fizic natural a produsului.

    Exemple Pentru exemplificare, n fig. U4.2 se prezint dou produse n stadiul de

    studiu de proiect: un autocamion, fig. U4.2a, i o main de alezat, fig. U4.2b. Fiecare variant poate fi diversificat n subvariante prin schimbri ale structurii constructive i n funcie de furnizorii de componente

    Selectarea uneia dintre variante se face pe baza studiului de ingineria valorii.

    Cele mai bune variante se analizeaz dac pot fi realizate sub aspect tehnic, tehnologic, constructiv, ca posibiliti de execuie i sub aspect economic. Dac din studiul de proiect nu rezult c produsul se ncadreaz n restriciile propuse, se ncearc, n continuare, gsirea unor soluii de mbuntire constructiv i tehnologic prin care s se asigure limitele de costuri impuse parial. Pentru evitarea unor cheltuieli mari legate de etapa urmtoare se recomand ca proiectarea variantelor selectate s se fac numai pn la stadiul care s permit evaluarea economic suficient de complet. n fig. U4.3 se prezint schema de apreciere a variantelor n etapa de selecie.

    Fig. 4.2 b

  • 56

    1. Care sunt activitile specifice procesului de proiectare produse noi? 2. Identificai momentul n care studiul de ingineria valorii intervine n

    cadrul procesului de proiectare produse noi. Alctuirea modelului funcional. Dup alegerea variantei considerat ca optim, pe

    baza studiului de ingineria valorii, se continu proiectarea constructiv n paralel cu realizarea unui model funcional. Modelul funcional are scopul de a confirma posibilitile de realizare a funciilor prevzute i, parial, a dimensiunilor tehnice ale a cestora.

    Testarea modelului funcional este urmat de detalierea proiectului pn la gradul ce permite trecerea la executarea produsului ca model experimental.

    Modelul experimental (prototipul). Executarea modelului experimental permite efectuarea unui test final privind realizarea funciilor prevzute i atingerea performanelor tehnice. Prototipul se omologheaz i se pregtete pentru lansarea n circuitul cerinelor sociale n vederea testrii pe pia.

    n tabelul U4.2 sunt prezentate activitile prin care se realizeaz funcia de proiectare dezvoltare i compartimentele rspunztoare.

    Tabelul U4.2 Activiti derulate n procesul de proiectare-dezvoltare

    Nr. crt.

    Activitatea Responsabil de activitate

    Compartimente implicate

    Timp de execuie [luni]

    1 Proiectare: model funcional model experim.

    Proiectare

    _

    ntreaga perioad

    Fig. U4.3

  • 57

    2 Prima analiz a proiectului

    Proiectare Experimentare

    Asigurarea calitii Tehnologic Analiza costurilor Design

    4,5

    3 Elab. specificaiei i a nomenclato-rului experimental

    Proiectare

    _

    1,5

    4 Analiza proiectului i prototipului

    Proiectare Producie Experimentare

    Asigurarea calitii Ingineria valorii Comercial

    12

    5 Pregtirea i prezentarea iniiativei la "Comitetul de dezvoltare produs"

    Proiectare

    Asigurarea calitii Ingineria valorii Comercial Producie Logistic Asigurarea calitii Planificare, control

    TIMP TOTAL 18

    Proiectul noului produs n stadiul de realizare a prototipului constituie obiectul unui nou studiu de ingineria valorii.

    Studiul se poate face n urmtoarele condiii: 1. dac este posibil se analizeaz ntregul produs; 2. dac produsul este deosebit de complex se analizeaz numai pri ale acestuia,

    acordndu-se prioritate celor care sunt prea scumpe n raport cu altele sau cu funciile pe care le realizeaz.

    n cadrul acestui al doilea caz, n faza de concepie, prin tehnicile specifice, prevzute n STAS 11272/1/2-1971, grupul de analiz i concentreaz atenia asupra celor mai bune soluii cinematice, constructive, manageriale i de utilizare a resurselor, care s conduc la realizarea variantei optime. Pe ntreaga durat a studiului investigaiile grupului de analiti din compartimentul de ingineria valorii sunt focalizate, n special, spre inovare. n acest scop se aplic oricare dintre metodele de creativitate, dintre care brainstorming-ul se dovedete deosebit de util. Prin aceasta se urmrete crearea unor funcii noi i extinderea performanelor celor existente astfel nct s-i confere produsului utiliti ct mai largi i cu performane superioare celor pe care le ofer piaa.

    Contribuia studiului de ingineria valorii la realizarea unui produs nou sau la reproiectarea unuia existent, const n urmtoarele:

    atribuie i garanteaz produsului valoare de ntrebuinare optim n msur s satisfac cererea utilizatorilor;

    conduce la soluii ce permit mbuntirea valorii produselor existente n faza de maturitate sau de declin, n scopul prelungirii duratei lor de via.

  • 58

    Variantele de produse, ce au rezultat dup cel de al doilea studiu de ingineria valorii, sunt ierarhizate sub aspectul posibilitilor de punere a lor n aplicare. Proiectele finalizate pot fi:

    cu aplicare imediat; cu aplicare n urmtorii doi sau trei ani; cu aplicare n urmtorii patru sau cinci ani.

    n prima grup sunt ncadrate proiectele pentru a cror aplicare nu sunt necesare schimbri semnificative n dotarea tehnic a productorului i nici n calificarea personalului. De asemenea, se conteaz c prin aplicarea proiectului nu se produc perturbri n procesul de producie. n aceeai grup se includ i cele care se refer la produse ce trebuie realizate indiferent de schimbrile necesare pentru a nu pierde, sau a se ctiga, o pia ce urmeaz s apar n viitorul foarte apropiat.

    n fig. U4.4 se prezint ncadrarea compartimentului de ingineria valorii n structura celorlali factori ce particip la realizarea unui nou produs.

    Explicai care este rolul studiului de ingineria valorii n procesul de proiectare produs nou.

    U4.4.3. Industrializarea i lansarea comercial Dup aprobarea proiectului de prototip mbuntit pe baza propunerilor rezultate n

    urma studiului de ingineria valorii i confirmarea pe baza testrii prototipului a realizrii efective a funciilor i performanelor acestora, noul produs este lansat n fabricaie. Fabricaia seriei zero va prilejui confirmarea prevederilor documentaiei tehnice a produsului i este urmat de lansarea comercial a acestuia.

    n tabelul U4.3 se prezint activitile desfurate dup etapa de omologare pn la lansarea produsului n fabricaie.

    Tabelul U4.3 Activitile i compartimentele ce iau parte la realizarea omologrii pn

    la avizarea intrrii n fabricaie

    Nr crt

    Denumirea activitii Compartiment responsabil

    Compartiment implicat Timp [luni]

    1 A doua analiz de PROIECT

    PROTOTIP

    Proiectare

    experimentare

    Asigurarea calitii Comercial Producie

    Design

    0

    2 Lansarea preliminar a documentaiei

    Proiectare

    Producie 0

    3 Iniierea planului operativ-logistic

    Logistic Producie 0

    4 Individualizarea Proiectare

  • 59

    furnizorilor cu perioad lung de

    aprovizionare

    Aprovizionare Aprovizionare Producie

    0

    5 Controlul asigurrii valorii

    INGINERIA VALORII

    Proiectare Aprovizionare

    Producie

    0

    6 Lansarea final a documentaiei

    Proiectare Dezvoltare 6

    7 Planul de execuie a seriei zero

    Dezvoltare Logistic Producie

    7

    8 Planul de lansare Comercial Logistic Producie-dezvoltare

    Piese de schimb

    6

    9 Omologarea comercial

    Experimentri Comercial Logistic

    7

    10 Test evaluare produs Asigurarea calitii

    Experimentare 3

    11 Avizarea producerii Producie Asigurarea calitii - Total timp industrializare-lansare 29

    U4.5. INIIEREA STUDIULUI DE INGINERIA VALORII

    Prin rolul pe care l au de a gsi cele mai bune soluii tehnice i economice de realizare a

    unui nou produs sau de meninere pe pia a unor produse deja existente, precum i de a garanta calitatea concepiei, studiile de ingineria valorii devin eficiente dac sunt iniiate, finalizate i aplicate n etapele cele mai potrivite ale existenei produsului.

    U4.5.1. Studiul efectuat n etapa de concepie Concepia unui nou produs este rezultatul cerinei sociale. Iniierea conceperii lui este

    precedat de un studiu de pia ce poate fi elaborat de compartimentul de marketing sau de cel de vnzri din cadrul unei firme. Conceperea noului produs constituie i prima faz a existenei lui, faz n care exist doar la nivel de idee.

    S ne reamintim...

    Compartimentul de ingineria valorii intervine n faza de cercetare-proiectare de dou ori: dup elaborarea studiilor de proiect, cnd dintr-un numr oarecare de proiecte se propune selectarea unuia sau a dou dintre ele; naintea definitivrii proiectului pe baza cruia urmeaz s se nceap fabricaia, cnd contribuie la atribuirea valorii de ntrebuinare ntr-un nivel optim i certific efectiv calitatea concepiei astfel nct s fie satisfcut raportul Vi/Cp max.

  • 60

    U4.5.2. Studiul de reconcepere Din curba de via a unui produs, fig. U4.5, rezult c acesta parcurge mai multe faze ale existenei sale. n cadrul acestora se disting diverse moduri de evoluie a indicatorilor valorici, n funcie de cererea pieei.

    Referitor la cererea unui produs se pot face trei ipoteze principale: a) produsul este puternic concurat de un altul, nou aprut pe pia, cu caracteristici de

    utilizare superioare i cu pre mai avantajos, astfel c se nregistreaz o scdere a curbei cererii;

    b) produsul se afl n apropierea limitei de saturaie, astfel c pe curba cererii se remarc o cretere cu pant mai mic;

    c) produsul se mbuntete sub aspect tehnic i al costului, marcndu-se o nou zon de ascenden a curbei cererii pieei.

    Tendina logistic - curba S - se caracterizeaz prin mai multe moduri de cretere sau descretere a cererii, care pot fi mprite n trei etape: cretere n ritm accelerat; cretere n ritm constant; ncetinirea ritmului. innd seama de acestea, expresiile analitice prin care se exprim diversele subetape sau etape, pot fi urmtoarele: pe intervalul de timp t1, n care

    produsul este promovat i nvinge ineria utilizatorilor, cererea nu poate fi exprimat analitic;

    pe intervalul de timp t2, n prima parte a acestuia, cnd deja produsul este recunoscut prin utilitile sale i solicitat de consumatori, legea pe care o urmeaz cererea poate fi exprimat printr-o relaie exponenial de forma:

    ktey , k 1 (U4.1)

    pe ultima parte a intervalului t2 i prima parte a intervalului t3, cnd cei mai muli utilizatori au ajuns n posesia produsului i interesul pentru acesta nu mai are intensitatea anterioar, evoluia cererii urmeaz o cretere constant ce poate fi exprimat prin relaia liniar:

    tkay (U4.2)

    n ultima parte a intervalului de timp t3 i n prima parte a intervalului t4, cnd cererea este mai puin intens, evoluia acesteia se poate aproxima printr-o expresie exponenial

    tkey , k 1 (U4.3)

    Fig. U4.5

  • 61

    dup o anumit durat de timp din prima parte a intervalului t4, cnd cererea este tot mai mic, se ajunge la stadiul n care creterea se oprete complet;

    dup atingerea unui maxim, n partea a doua a intervalului t4, urmeaz scderea drastic a cererii, care poate fi exprimat printr-o funcie periodic:

    t cosy . (U4.4)

    n diverse lucrri [5], [18], pentru intervalul de timp n care cererea produsului i fabricarea acestuia au ajuns la saturaie se propune utilizarea expresiei:

    cteb1ay

    , (U4.5)

    n care "a" este limita de saturaie, iar "b" i "c" sunt coeficieni ce trebuie determinai prin analiza de regresie spre exemplu (v. cap. 6).

    Reconceperea se iniiaz n intervalul de timp t4, fig. U4.5, cnd curba cererii este nc n ascensiune, sau, n cel mai ru caz, imediat dup atingerea maximului de cerere.

    Reconceperea se iniiaz cu scopul ca produsul s se menin n continuare pe pia cu un profit satisfctor pentru productor. O astfel de aciune este precedat de un studiu de ingineria valorii. Acest studiu urmeaz s ofere soluii care s fac produsul solicitat de pia n continuare.

    Reconceperea implic mbuntiri ale produsului fie prin atribuirea unor funcii suplimentare, fie prin mbuntirea dimensiunilor tehnice ale celor existente. Ea urmrete de asemenea, reducerea costurilor de producie prin nlocuirea unor soluii constructive i cinematice existente, cu altele mai avantajoase, precum i prin nlocuirea unor materiale de execuie scumpe cu altele mai ieftine, de concepie mai recent i cu caracteristici superioare celor utilizate anterior.

    Deoarece produsul i pstreaz n bun msur caracteristicile sale iniiale, nefiind posibile schimbri radicale dect n puine cazuri, studiile se finalizeaz cu: propuneri privind utilizarea unor tehnologii mai eficiente, nlocuirea unor materiale .a. Toate acestea conduc, de regul, la micorarea costurilor i determin mbuntirea valorii n limitele a 10 ... 15 %.

    Identificai etapele din viaa unui produs n care este benefic s se intervin cu studiile de ingineria valorii. Justificai oportunitatea acestor studii n etapele respective.

    Dup efectuarea studiului de I. V. i aprobarea proiectului de reconcepere urmeaz

    reluarea fabricaiei produsului, repetndu-se ciclul. Continuarea produciei dup reconcepere, n funcie de cerinele pieei i de posibilitile productorilor, se realizeaz n urmtoarele moduri:

    continuarea prin reciclare; continuare ascendent prin relansare; continuare prin meninerea constant a vnzrilor (tip platou).

    n fig. U4.6 a, b, c sunt prezentate graficele de reluare a ciclului de fabricaie pentru cele trei cazuri.

  • 62

    n primul caz continuarea se face dup adugarea, la sfritul fiecrei durate de ascenden, a unor noi utiliti i realizarea unei mai bune valori de ntrebuinare. Are avantajul c, introducnd noi utiliti etap cu etap, nu necesit costuri mari n fiecare dintre ele, ci numai de un anumit nivel la fiecare reluare. Are dezavantajul c durata de rezisten pe pia este relativ mic i face necesare mai multe analize.

    Cel de al doilea caz - cunoscut i sub numele de curba "cocoatul" - se practic la produsele la a cror reconcepere se fac mai multe mbuntiri care determin rmnerea pe pia un interval de timp mai lung, relansarea fcndu-se la intervale de timp mai mari. Este posibil pentru productorii care dein mijloace materiale i financiare suficiente pentru relansarea de durat. Cazul al treilea se practic atunci cnd se dorete meninerea vechiului produs pe pia numai pn la lansarea altuia nou. n acest caz meninerea pe pia se pstreaz constant ca urmare a presiunii asupra vnzrilor prin diferite ci cum sunt: reducerea preurilor de vnzare

    prin reducerea ratei profitului, creterea cheltuielilor de asisten tehnic .a. Tendinele ce se manifest n prezent n domeniul unor produse industriale, cu privire la posibilitatea reconceperii, sunt de a avea n vedere aceast aciune nc din faza de concepie-proiectare a unui produs nou. O astfel de tendin determin proiectantul i grupul de ingineria valorii s-i confere produsului aptitudini de modernizabilitate. Aceste aptitudini permit ca prin nlocuirea unor subansambluri sau componente cu altele, care asigur realizarea acelorai funcii sau chiar a unor funcii suplimentare, dar cu performane tehnice mai ridicate i la costuri mai mici, s fie realizat produsul cu utiliti la fel de bune ca i cele de fabricaie recent ale altor firme.

    U4.6 Rezumat Contribuia studiului de ingineria valorii la realizarea unui produs nou sau la

    reproiectarea unuia existent, const n urmtoarele: atribuie i garanteaz produsului valoare de ntrebuinare optim n msur s satisfac cererea utilizatorilor; conduce la soluii ce permit mbuntirea valorii produselor existente n faza de maturitate sau de declin, n scopul prelungirii duratei lor de via .

    Fig. U4.6

  • 63

    Variantele de produse, ce au rezultat dup cel de-al doilea studiu de ingineria valorii, sunt ierarhizate sub aspectul posibilitilor de punere a lor n aplicare. Proiectele finalizate pot fi: cu aplicare imediat; cu aplicare n urmtorii doi sau trei ani; cu aplicare n urmtorii patru sau cinci ani.

    Unitatea de nvare prezint sintetic care sunt etapele necesare concepiei i lansrii pe pia a unui produs. De asemenea, prezint aspecte referitoare la ceea ce nseamn reconceperea unui produs, cu accent pe etapele n care se realizeaz studiile de ingineria valorii.