of 26 /26
79 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 PIEŢE ŞI PREŢURI 4.1. Obiective.....................................................................................................................79 4.2. Piaţa: concept, rol, funcţii şi tipologie........................................................................79 4.2. Concurenţa..................................................................................................................81 4.3. Preţul şi echilibrul pieţelor..........................................................................................83 4.3.1. Consideraţii generale privind echilibrul. Echilibrul pe piaţa cu concurenţă perfectă...................................................................................84 4.3.2. Echilibrul pe piaţa cu concurenţă imperfectă..............................................87 4.3.2.1. Concurenţa monopolistică ...........................................................87 4.3.2.2. Monopolul.....................................................................................88 4.3.2.3. Oligopolul.....................................................................................92 4.3.2.4. Monopsonul şi oligopsonul...........................................................95 4.4. Teste de autoevaluare.................................................................................................96 4.5. Răspunsuri la testele de autoevaluare ........................................................................99 4.6. Lucrare de control ......................................................................................................99 4.7. Rezumat ...................................................................................................................100 4.8. Bibliografie ..............................................................................................................101 4.9. Probleme ..................................................................................................................102 4.1. Obiective După abordarea acestei unităţi de învăţare, veţi fi capabili să: Cunoaşteţi mecanismele pieţei Înţelegeţi ipotezele pieţei de concurenţă pură şi perfectă Cunoaşteţi condiţiile de echilibru ale diferitelor pieţe Analizaţi situaţiile de monopol Înţelegeţi situaţiile de oligopol 4.2. Piaţa: concept, rol, funcţii şi tipologie Piaţa este mecanismul prin intermediul căruia se realizează legătura dintre cumpărători şi vânzători în vederea stabilirii preţului şi cantităţii pentru un anumit bun sau serviciu. Piaţa poate fi definită ca un spaţiu economic în care se manifestă un sistem de relaţii generate de comportamentul agenţilor economici participanţi la actele de vânzare-cumpărare, fiecare urmărindu-şi propriul interes.

Unitatea de Invatare 4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs microeconomie

Text of Unitatea de Invatare 4

  • 79

    UNITATEA DE NVARE 4

    PIEE I PREURI

    4.1. Obiective.....................................................................................................................79

    4.2. Piaa: concept, rol, funcii i tipologie........................................................................79 4.2. Concurena..................................................................................................................81 4.3. Preul i echilibrul pieelor..........................................................................................83

    4.3.1. Consideraii generale privind echilibrul. Echilibrul pe piaa cu concuren perfect...................................................................................84 4.3.2. Echilibrul pe piaa cu concuren imperfect..............................................87

    4.3.2.1. Concurena monopolistic ...........................................................87 4.3.2.2. Monopolul.....................................................................................88

    4.3.2.3. Oligopolul.....................................................................................92

    4.3.2.4. Monopsonul i oligopsonul...........................................................95 4.4. Teste de autoevaluare.................................................................................................96

    4.5. Rspunsuri la testele de autoevaluare ........................................................................99 4.6. Lucrare de control ......................................................................................................99

    4.7. Rezumat ...................................................................................................................100

    4.8. Bibliografie ..............................................................................................................101

    4.9. Probleme ..................................................................................................................102

    4.1. Obiective

    Dup abordarea acestei uniti de nvare, vei fi capabili s:

    Cunoatei mecanismele pieei

    nelegei ipotezele pieei de concuren pur i perfect

    Cunoatei condiiile de echilibru ale diferitelor piee

    Analizai situaiile de monopol

    nelegei situaiile de oligopol

    4.2. Piaa: concept, rol, funcii i tipologie

    Piaa este mecanismul prin intermediul cruia se realizeaz legtura dintre cumprtori i

    vnztori n vederea stabilirii preului i cantitii pentru un anumit bun sau serviciu.

    Piaa poate fi definit ca un spaiu economic n care se manifest un sistem de relaii

    generate de comportamentul agenilor economici participani la actele de vnzare-cumprare,

    fiecare urmrindu-i propriul interes.

  • 80

    Pornind de aici, piaa reflect raporturile reale dintre producie i consum prin

    intermediul categoriilor de cerere, ofert i pre.

    Cei ce particip la tranzaciile proprii pieei sunt productorii, ca ofertani de bunuri i

    servicii i consumatorii, ca purttori ai cererii pentru bunurile menite s le satisfac nevoile.

    Piaa poate fi privit i prin prisma structurii concrete, localizat ntr-un spaiu geografic,

    constituit din ansamblul unitilor de comercializare a bunurilor, ce formeaz sfera circulaiei

    mrfurilor.

    Piaa se prezint ca un mecanism de reglare a vieii economice, n sensul c prin actele de

    vnzare cumprare, are loc alocarea resurselor pentru satisfacerea nevoilor.

    Rolul pieei este evideniat de funciile ei:

    - piaa realizeaz contactul dintre productori i cumprtori, asigurnd astfel o alocare

    eficient a resurselor, avnd astfel i rol de informare a agenilor economici.

    - prin pia, economia se autoregleaz, ea stabilind echilibrele necesare ntre cantiti i

    preuri, emind semnale i determinnd agenii economici s aloce resursele rare pe diferite

    domenii i tipuri de utilizri n funcie de nevoi.

    - piaa asigur echilibrul dintre cerere i ofert

    Realitatea dovedete c piaa exist ca un sistem de piee interdependente ce reflect

    complexitatea fenomenelor i proceselor economice. Pieele pot clasificate dup mai multe

    criterii. Astfel:

    a) n funcie de natura obiectului tranzaciilor: piaa bunurilor(piaa bunurilor de

    consum i piaa bunurilor de producie); piaa serviciilor; piaa monetar (creditul pe

    termen scurt); piaa financiar (a capitalurilor i hrtiilor de valoare); piaa valutar

    (vnzarea-cumprarea banilor ce aparin diferitelor ri); piaa munci (se vinde i se

    cumpr fora de munc).

    b) n funcie de spaiul n care se desfoar: piaa local; piaa regional sau zonal;

    piaa naional; piaa internaional, respectiv mondial.

    c) dup gradul de difereniere a bunurilor tranzacionate: piee omogene(piaa

    cerealelor; piaa cafelei; piaa oelului etc.) piee eterogene, pe care se tranzacioneaz

    o diversitate de bunuri.

    d) dup natura concurenei: piaa cu concuren perfect, unde agenii economici prin

    comportamentul lor nu pot influena dinamica variabilelor pieei i piaa cu

  • 81

    concuren imperfect, unde agenii economici pot influena termenii tranzaciilor,

    adic preurile sau cantitile.

    e) dup gradul de informare a agenilor economici: pia transparent, n care toi

    agenii economici participani sunt perfect informai cu privire la variabilele

    pieei(cerere, ofer, pre) i pia opac, unde agenii economici nu dispun de

    informaii.

    f) dup volumul tranzaciilor ce se deruleaz: piee en-detail, pe care se comercializeaz

    cantiti mici i piee en-gross, unde se comercializeaz cantiti mari (burse).

    g) dup modul de acces pe pia: pia liber sau fluid, fr bariere la intrare sau la

    ieire, pia reglementat sau vscoas unde exist asemenea bariere i pia

    intermediar.

    h) dup factorul timp: piee la vedere, unde tranzacia se ncheie imediat i piee la

    termen, cnd iniial se stabilesc termenii tranzaciei, dar tranzacia se ncheie ulterior

    la un termen prestabilit.

    i) dup gradul de concentrare al tranzaciilor: pia centralizat, aa cum este cazul

    pieei bursiere, sau descentralizat, cum este cazul pieei muncii sau a locuinelor. O

    form modern de existen a pieei o reprezint piaa electronic, pentru bunuri i

    servicii care se vnd i se cumpr prin intermediul calculatorului.

    4.3. Concurena

    Concurena poate fi definit ca ansamblul relaiilor dintre agenii economici generate

    de dorina acestora de a obine un loc ct mai bun pe pia i un pre ct mai avantajos.

    Scopul concurenei difer n funcie de obiectivul urmrit de fiecare dintre subiecii participani.

    Astfel:

    productorii urmresc creterea vnzrilor i obinerea de noi segmente de pia, iar

    preul cel mai avantajos este preul cel mai ridicat, astfel nct este posibil maximizarea

    profitului.

    cumprtorii doresc achiziionarea unor cantiti ct mai mari de bunuri la cel mai mic

    pre posibil, astfel nct n limita resurselor monetare disponibile s obin maximizarea

    satisfacerii nevoilor.

    Concurena ndeplinete o serie de funcii:

    stimuleaz progresul general, deoarece incit la inovaie i creativitate;

  • 82

    difereniaz agenii economici: i favorizeaz pe cei abili, creatori; i elimin pe

    ceilali.

    duce la: diversificarea ofertei; reducerea costurilor; reducerea

    preurilor

    favorizeaz sau ngrdete comportamentul raional al consumatorului

    Structura concurenial a pieei este definitorie pentru comportamentul agenilor

    economici. Ea reflect puterea de influen asupra variabilelor pieei. Comportamentul

    concurenial al agenilor economici poate fi unul de adaptare la condiiile pieei sau unul de

    influenare a condiiilor pieei.

    Piaa cu concurena perfect presupune c purttorii cererii i ofertei nu pot influena

    nivelul preului. n aceste condiii ei i adapteaz cantitile tranzacionate funcie de preul

    pieei.

    Concurena perfect presupune c toat oferta se poate vinde la preul pieei i toat

    cererea este satisfcut la preul pieei.

    Concurena pur i perfect se caracterizeaz prin:

    a) atomicitatea cererii i ofertei - adic existena unui "numr mare" de ageni

    economici, ofertani i cumprtori, fiecare are o dimensiune neglijabil n raport cu dimensiunea

    pieei i nu pot influena formarea preului.

    b) omogenitatea produsului n sensul c pe pia exist produse identice sau

    echivalente i perfect substituibile i preul este singurul instrument economic de concuren;

    c) fluiditatea deplin - adic exist intrare i ieire liber n/din ramur, Micarea

    productorilor se face pe criterii economice. Productorul "intr" pe pia atunci cnd costul su

    de producie este inferior preului i "iese" atunci cnd preul devine inferior costului i

    nregistreaz pierderi.

    d) transparena perfect a pieei, ceea ce nseamn c toi agenii economici au

    informaiile necesare despre natura i calitatea produsului, cantitatea cerut i oferit, preul

    practicat pe pia;

    e) mobilitatea perfect a factorilor de producie, care presupune c agenii economici

    pot gsi i folosi fr restricii factorii de care au nevoie la un moment dat. Factorii de producie

    se ndreapt liber spre acele utilizri n care se obine o rentabilitate ridicat.

  • 83

    Concurena perfect este forma ideal, teoretic a liberei concurene. n realitate, nu

    exist concuren perfect, dar cunoaterea ei teoretic permite aprecierea corespunztoare a

    formelor reale de manifestare a concurenei pe diferitele piee.

    Concurena imperfect desemneaz o situaie de pia n care agenii economici,

    ofertani sau cumprtori sunt capabili prin aciunile lor s influeneze preul produselor.

    n cazul ei, una sau mai multe premise ale concurenei perfecte sunt nclcate.

    Concurena imperfect caracterizeaz acele structuri ale pieei n care ofertanii sau

    cumprtorii dein o anumit poziie care le permite s influeneze mrimea variabilelor pieei.

    Analiza structurii pieei sub aspectul numrului i cotei de pia a principalilor ofertani, pune n

    eviden diverse forme de concuren imperfect. Astfel, ntr-o accepiune general, monopolul

    nseamn un singur ofertant, deci dominaie de partea ofertei. Monopsonul este expresia

    dominaiei de partea cererii, adic exist un singur cumprtor al bunului.

    La rndul su, oligopolul reprezint situaia de pia n care oferta unui bun aparine

    unui numr mic de firme a cror activitate i politic sunt determinate de reaciile ateptate ale

    uneia fa de alta. Cnd exist un numr mic de cumprtori pentru un bun, situaia de pia se

    denumete oligopson.

    Piaa cu concuren monopolistic este un tip de pia ce se caracterizeaz prin

    diferenierea produsului i existena unui numr mare de vnztori i cumprtori.Diverselor

    situaii de pia cu concuren imperfect le este comun o caracteristic esenial: preul nu este

    determinat de jocul liber al cererii i ofertei.

    4.4. Preul i echilibrul pieelor

    Preul este expresia n bani a valorii bunului. Preurile fac posibil schimbul bunurilor prin

    intermediul banilor. Preurile sunt semnalul pieei n funcie de care productorii i consumatorii

    i fundamenteaz deciziile. n acest sens, preurile coreleaz deciziile productorilor i ale

    consumatorilor.

    Adaptrile cantitative ale cererii i ofertei n funcie de pre duc n final la realizarea

    echilibrului ntre cerere i ofert. Cumprtorii i vnztorii vor s cumpere sau s vnd o

    anumit cantitate de produse, n funcie de nivelul preului. Piaa, prin echilibrul dintre cerere i

    ofert gsete preul de echilibru care satisface simultan cerinele cumprtorilor i vnztorilor.

    Dup modul n care se formeaz preurile sunt:

  • 84

    a) preuri libere, care se formeaz i se modific pe baza condiiilor pieei. Este situaia

    ideal care se ntlnete n tipul de pia cu concuren perfect. Spre astfel de preuri se tinde pe

    pieele financiare secundare, la bursele de mrfuri i pe piaa schimburilor valutare;

    b) preuri administrate, care sunt rezultatul interveniei statului i a puterii de dominaie

    pe pia.

    c) preuri mixte, care funcioneaz efectiv n rile cu o economie de pia concurenial, n care

    se mbin mecanismele pieei cu mecanismele interveniei statului n economie.

    n economie, preul ndeplinete mai multe funcii, i anume:

    a) funcia de evaluare i msurare a cheltuielilor i rezultatelor activitii economice, a

    fluxurilor proprii circuitului economic.

    b) funcia de corelare. Preul de echilibru este expresia interaciunii dintre cerere i ofert, este

    un pre acceptat de ambii participani la tranzacie, avnd loc astfel recunoaterea utilitii

    alocrii resurselor productive.

    c) funcia de informare a agenilor economici asupra strii de tensiune dintre nevoi i resurse

    prin dinamica preurilor.

    d) funcia de stimulare a productorilor, prin pre ei reuind s-i recupereze cheltuielile i s

    obin profit

    e) funcia de redistribuire a veniturilor i patrimoniului ntre diferiii ageni economici.

    Formarea preurilor este un proces complex n care intervin factori endogeni sau exogeni pieei

    concureniale.

    4.4.1. Consideraii generale privind echilibrul. Echilibrul pe piaa cu concuren

    perfect

    Piaa, ca spaiu de manifestare a confruntrii dintre cerere i ofert, se afl n stare de

    echilibru atunci cnd cantitatea total dintr-un bun ce urmeaz s fie vndut la preul pieei este

    egal cu cantitatea pe care consumatorii doresc s o cumpere la preurile pieei cu veniturile de

    care dispun. ntruct pe o pia cu concuren perfect productorul individual sau consumatorul

    individual nu poate influena preul, nivelul acestuia rezult din confruntarea cererii globale cu

    oferta global.

    La nivelul pieei, cererea pentru un bun este cererea total considerat ca sum a

    cererilor individuale ale tuturor solicitanilor bunului respectiv:

    D = Di(p) = D(p)

  • 85

    Curba cererii totale se obine prin nsumarea pe orizontal a curbelor de cerere

    individual.

    Funcia de ofert total se obine printr-un raionament asemntor. Pentru fiecare

    productor, dac toi ceilali factori de influen se consider constani, oferta este o funcie de

    pre. Oferta total sau oferta pieei rezult din nsumarea ofertelor individuale ale tuturor

    productorilor pentru bunul respectiv echilibrul pe termen scurt. n situaia de concuren

    perfect, pentru curbe normale de cerere i ofert exist posibilitatea unui echilibru unic(fig

    4.1.) ca punct de intersecie al curbelor ofertei i cererii totale. Prin coordonatele sale, punctul

    de echilibru indic preul de echilibru, adic, preul pentru care cantitatea cerut este

    egal cu cantitatea oferit.

    Fig. 4.1. Echilibrul general al pieei

    Abaterea preului pieei fa de preul de echilibru genereaz exces de cerere, care atrage

    dup sine o cretere de pre, sau exces de ofert, cnd preul tinde s scad.Preul de echilibru

    poate fi determinat i analitic utiliznd un model economico-matematic avnd ca funcie obiectiv

    condiia de echilibru a pieei, adic egalitatea cererii cu oferta, iar ca restricii economice de

    realizare a echilibrului, funciile cererii i ofertei.

    Pe termen scurt, oferta i cererea sunt mrimi variabile n anumite limite. Perioada

    scurt este suficient de mare pentru a permite adaptarea ofertei la cerere, adaptare realizat n

    limitele capacitii de producie disponibile.

    Plecnd de la momentul n care preul ridicat acioneaz asupra pieei, productorii sunt

    interesai s foloseasc mai bine capacitile de producie. Aceasta nseamn c ei vor ncepe n

    scurt timp produc o cantitate mai mare de bunuri. Oferta sporit la acelai nivel al cererii

    P

    Q

    PE

    QE

    E

  • 86

    determin o scdere a preului. Acelai efect se obine i ca urmare a scderii cererii la un nivel

    dat al ofertei. Rezult c pe termen scurt nivelul preurilor este modificat att de variaia cererii,

    ct i de cea a ofertei. El tinde spre preul de echilibru iar nivelul acestuia rezult din

    confruntarea cererii cu oferta total.

    Echilibrul pe termen lung al pieei cu concurena perfect se realizeaz atunci cnd se

    realizeaz egalitatea ntre nivelul minim al costului mediu pe termen lung i preul pieei. n

    aceste condiii, firmele competitive obin doar profit normal, adic profitul economic este nul, iar

    preul pieei permite recuperarea costului complet concurenial, adic remuneraiile tuturor

    factorilor de producie, proprii i atrai.Ca urmare, dac preul pieei se stabilizeaz la nivelul

    minim al costului mediu pe termen lung, el este un pre de echilibru pe termen lung, adic

    un pre la care nimeni nu mai este stimulat s intre n ramur i nimeni nu iese din ramur.

    n condiiile concurenei perfecte, numrul mare de productori ai aceluiai bun

    determin un comportament de adaptare a cantitii oferite n funcie de preul pieei. Firma

    concurenial nu este capabil s influeneze semnificativ oferta pieei i, prin urmare, nici preul

    ce se practic pe pia. Preul pentru firma concurenial este o mrime dat. Pornind de aici,

    venitul total al firmei este n funcie de cantitatea care se vinde la preul pieei. Tocmai de aceea,

    dimensiunea cantitii oferite de firm nu este indiferent prin prisma obiectivului de maximizare

    a profitului.

    Pe termen scurt, dac preul de echilibru se formeaz pe pia prin egalizarea cererii cu

    oferta (fig.4.2a) firma concurenial trebuie s-l accepte ca pe o mrime dat. n funcie de

    costurile individuale, firma are o curb a ofertei care, n ipoteza de raionalitate se suprapune pe

    curba costului marginal n poriunea dintre pragul de nchidere i nivelul preului pieei. Pentru

    firm (fig.4.2.b) preul pieei este egal cu venitul mediu i venitul marginal i astfel, curba

    venitului mediu i curba venitului marginal, reprezentate ca paralele la axa absciselor coincid.

    Producia ce asigur profitul maxim(Qm) este cea care corespunde egalitii dintre costul

    marginal i pre, care pentru firm este egal cu venitul marginal. Profitul maxim este profitul

    total obinut prin vnzarea ntregii producii(Qm), adic cel reprezentat de suprafaa BCEF.

  • 87

    Fig.4.2.a Echilibrul general Fig. 4.2.b-Echilibrul la nivelul firmei

    al pieei perfecte ce acioneaz pe piaa perfect

    Din fig. 4.2.b. se observ c firma nu-i maximizeaz profitul pentru acel nivel al

    produciei la care nivelul costului total mediu este minim, ci la un cost total mediu mai mare.

    Orice productor este interesat ca prin pre s i recupereze costurile i s obin profit. Tocmai

    de aceea, pentru orice pre mai mare dect pragul de nchidere oferta este raional, ceea ce nu

    nseamn c firma poate funciona cu pierderi timp ndelungat. Pentru preuri ale pieei mai mari

    dect pragul de rentabilitate oferta este eficient pn cnd venitul marginal, adic preul

    asigur recuperarea costului marginal n continu cretere pe msur ce sporete producia.

    4.3.2. Echilibrul pe piaa cu concuren imperfect

    4.3.2.1.Concurena monopolistic

    Piaa monopolistic este o form a pieelor imperfecte caracterizat n principal prin

    diferenierea bunurilor.

    Ofertanii sunt numeroi dar nu au aceeai mrime. Nu exist interdependen direct

    ntre deciziile lor, dar suport consecinele deciziilor celorlali vnztori i a tuturor

    cumprtorilor.

    Bunurile oferite pe pia nu sunt omogene, dar se adreseaz totui aceleiai nevoi de

    satisfcut. Diferenierea bunurilor poate fi: real sau imaginar i are ca efect faptul c fiecare

    productor dobndete un segment de pia, o clientel statornic.

    n aceste condiii, curba cererii nu este infinit elastic n raport cu preul. Datorit faptului

    c volumul produciei firmelor nu este neglijabil n raport cu oferta total, creterea cantitii

    O

    H

    F G

    E D C

    B

    P

    PE

    O

    Q

    P

    Q Qm

    mm

    mm

    mm

    m

    Cvm

    Ct

    m

    CMg

    QE

    C(p

    ) O(p

    )

    Vm=Vmg

  • 88

    oferite de o firm influeneaz nivelul preului de echilibru. O ofert a pieei mai mare nu va gsi

    cumprtori dect la preuri mai joase, cererea fiind o funcie descresctoare de pre.

    Pe termen scurt, realizarea unui echilibru instantaneu al productorului corespunztor

    egalitii dintre costul marginal i venitul marginal, nseamn de fapt un pre de echilibru ce

    include supraprofit i tocmai de aceea, nici echilibrul i nici preul nu este durabil.

    Din acest motiv pe piaa monopolistic firma se comport pe termen scurt ca un

    monopol. Ea i realizeaz echilibrul la acel pre i la acea cantitate pentru care costul marginal

    este egal cu venitul marginal., n acest fel se obine att profitul normal ct i profitul pur

    (supraprofit). Existena acestuia atrage n ramur noi firme, mrirea ofertei industriei, cererea

    pieei este constant iar cererea pentru produsele firmei se reduce pentru c apar noi ofertani.

    Intrarea n ramur a noilor concureni se va face pn n momentul cnd profitul pur dispare.

    Pe termen lung, firma monopolistic i realizeaz echilibrul la acel volum de producie

    pentru care preul pieei sau venitul marginal va egala costul total mediu pe termen lung. Pe

    termen lung, preul de echilibru este un pre intermediar, mai mare dect cel propriu concurenei

    perfecte i mai mic dect preul de monopol.

    Pe termen lung, existena supraprofitului atrage n ramur firme noi ceea ce antreneaz o

    diminuare a cifrei de afaceri a firmelor instalate anterior. Pentru simplificare se admite c acesta

    deplasare rezult dintr-o translaie paralel a curbelor de venituri. Orice deplasare a curbei

    cererii firmei ctre stnga, ar antrena pierderi deoarece curba de venit mediu ar fi pe toat

    direcia sub curba costului mediu. Orice deplasare a acestei curbe spre dreapta ar semnifica

    apariia supraprofitului, ceea ce ar reprezenta o incitare pentru intrarea de noi firme.

    4.3.2.2.Monopolul

    De regul monopolul este tratat ca o situaie de pia opus concurenei pure i perfecte.

    Monopolul, n economie, definete situaia unei piee pe care nu exist concuren de

    partea ofertei.

    Monopolul poate fi perfect (absolut) sau imperfect. Monopolul perfect (absolut) este

    ntlnit de fiecare dat cnd o singur firm are la dispoziie ntreaga ofert i se gsete n faa

    unei pluraliti de cumprtori. Bunul care face obiceiul ofertei este diferit de altele i imposibil

    de a fi substituit de ctre consumator. Monopolul imperfect apare n situaia n care pe lng

    productorul, respectiv ofertantul care domin ramura i piaa, sunt i alte firme de o for

    economic redus.

  • 89

    Existena i dezvoltarea monopolurilor poate fi analizat prin prisma condiiilor care

    favorizeaz manifestarea dominaiei de monopol. Astfel exist: monopol natural, prin deinerea

    unor resurse cu o raritate deosebit existnd posibilitatea influenrii cantitii sau a preului;

    monopol instituit juridic de ctre autoritatea statal, (monopolul legal sau monopol

    instituional) asupra unor sectoare de interes strategic (aprarea naional) i de interes public;

    monopolul economic, marea unitate economic care domin piaa i exclude concurena;

    monopol tehnologic generat de proprietatea asupra unui brevet de invenie, pentru un produs

    nou sau o tehnologie nou, ceea ce confer deintorului putere de dominaie o anumit perioad

    de timp.

    Funcia esenial a monopolului o reprezint dominaia pieei, a ofertei unui bun

    economic, iar mobilul cruia i subordoneaz activitatea l constituie obinerea profitului

    ridicat de monopol.

    Condiiile proprii unei piee monopoliste se refer la faptul c: o singur firm domin

    oferta unui bun economic; bunul oferit nu este substituibil; exist bariere de natur economic

    sau extraeconomic la intrarea pe pia; preul este fixat prin aciunea firmei.

    Pe piaa monopolist cererea pieei este funcie de pre, fiind rezultatul nsumrii cererii

    tuturor consumatorilor bunului respectiv:Q = f(p). n plus, cererea pieei coincide cu cererea la

    firm deoarece monopolul este singurul ofertant al bunului pe pia.

    Oferta pieei este oferta individual a firmei monopoliste prin care se urmrete

    obinerea profitului ridicat de monopol. n condiii de monopol, oferta pieei nu este o curb a

    ofertei, ci un punct pe curba cererii. Prin fixarea preului de vnzare al bunului, pre menit s

    asigure profitul ridicat de monopol, se determin simultan i cantitatea care poate fi vndut n

    funcie de cererea solvabil pentru acel nivel al preului. Exist i situaii n care monopolul

    poate fixa cantitatea oferit, de ast dat prin relaie cu cererea solvabil determinndu-se

    simultan preul.

    Aceasta nseamn c monopolul dispune n fond de o libertate relativ pentru a fixa preul, iar

    cumprtorii, prin solvabilitatea cererii au posibilitatea de a reaciona la modificarea preului de

    monopol ( fig.4.3).

  • 90

    Fig.4.3.- Cererea i oferta n situaie de monopol

    Monopolul nu face excepie de la regula general dup care venitul total este egal cu

    produsul dintre cantitatea de marf vndut i preul ncasat. Particularitatea const n aceea c

    preul este n funcie de vnzri, n limita cererii solvabile. nseamn c veniturile totale depind

    direct i indirect de volumul produciei vndute prin intermediul preurilor. Cum cantitatea de

    produse care face obiectul tranzaciei(Q) reprezint nu numai oferta firmei, ci i cererea pieei,

    veniturile totale pot fi considerate i n funcie de pre.

    Venitul total se modific odat cu preul i cantitatea, deci este funcie de pre i de

    cantitate. n reprezentarea grafic, curba venitului total al monopolului este la nceput

    ascendent, atinge un punct de maxim, iar apoi este descresctoare.

    Venitul marginal (Vmg) nu se confund cu venitul mediu i este diferit de pre. Pentru

    monopol, venitul marginal este egal cu ncasarea suplimentar obinut de la ultima unitate de

    produs vndut, diminuat cu pierderea de ncasare rezultat din scderea preului, scdere care

    se repercuteaz asupra ntregii cantitii vndute.

    Urmrind corelaia dintre venitul total i cel marginal, este evident c venitul total este

    maxim pentru acel nivel de producie pentru care venitul marginal este nul.

    Venitul mediu al monopolului egaleaz diferitele niveluri ale preului de monopol,

    astfel nct curba venitului mediu este curba cererii pieei pentru bunul respectiv.

    QM

    P

    Q

    C

    PM

  • 91

    Preul de monopol este un pre fixat i este mai ridicat dect preul concurenial. Analiza

    determinrii preului de monopol se poate face pornind de la condiiile proprii pieei sau innd

    cont de condiiile specifice firmei.

    Pornind de la condiiile pieei, determinarea preului de monopol are loc fr a ine cont

    de cost, ceea ce nseamn c preul de echilibru va fi dependent de elasticitatea cererii funcie de

    pre. Astfel, n condiiile unei cereri elastice preul va fi sczut, iar o cerere inelastic va

    determina un pre ridicat. Determinarea preului de monopol pornind de la firm nseamn

    luarea n considerare a costului i a venitului firmei. n acest context, realizarea obiectivului

    de maximizare a profitului presupune verificarea relaiei potrivit creia:

    Vmg = Cmg.

    Echilibrul monopolului pe termen lung, n absena concurenei este de natur s

    evidenieze meninerea situaiei de dominaie a monopolului i n aceste condiii preul este de

    natur s asigure obinerea supraprofitului de monopol. Prentmpinarea apariiei unor

    concureni atrai de supraprofiturile ncasate, determin monopolul s apeleze la strategii

    alternative de gestiune, altele dect cele care vizeaz maximizarea profitului, cum ar fi:

    maximizarea cifrei de afaceri, realizarea gestiunii n stare de echilibru i stabilirea preului la

    nivelul costului marginal

    Discriminarea monopolist const n diferenierea preurilor care nu este determinat

    de diferene de costuri. Vnzarea unui produs la preuri diferite este posibil pe piee diferite care

    nu comunic sau comunic puin ntre ele. n acest sens, se disting:

    P

    Q

    VT

    VM = p =cererea

    Vmg

    Fig.4.4.- Venitul total, venitul marginal i venitul mediu

  • 92

    a) Discriminarea pe grupe de cumprtori (discriminare socio-economic). Pe pia se

    ntlnesc categorii de cumprtori cu comportamente diferite i care au o cerere specific sub

    aspectul elasticitii n raport cu preul. b) Discriminarea spaial privete metodele de

    distribuire i const n diferenierea preurilor aceluiai bun n funcie de zonele de distribuie.

    c) Discriminare de ordin temporal cnd pieele pot fi difereniate printr-o perioad de

    timp.

    d) Discriminarea pe persoane are la baz ideea de individualizare a fiecrui cumprtor

    i de a-l face s plteasc preul maxim pe care este dispus s-l accepte.

    4.3.2.3. Oligopolul

    Oligopolul, reprezint o form a concurenei imperfecte n care un numr limitat de

    productori dein o parte important de pia, pe care se manifest dificulti legate de intrarea

    n ramur i de controlul general al preurilor.

    Oligopolurile constituie formele tipice de concentrare a produciei i a capitalurilor n

    firme mari. n condiiile oligopolului, aciunile fiecrei firme au un impact semnificativ asupra

    pieei n general.

    Comparativ cu alte tipuri de piee, piaa oligopolist se distinge printr-o serie de trsturi

    specifice:

    a. gradul nalt de concentrare economic a ramurilor oligopoliste, dat de numrul

    restrns al firmelor ce domin piaa unui bun.

    b. interdependena dintre firme: ntregul proces decizional al unei firme privind:

    nivelul preurilor, amplasarea teritorial a unitilor de producie i

    comercializare, cantitatea i structura producie, reclama etc. depinde de procesul

    decizional al firmei rivale.

    c. oligopolurile reprezint forme stabile de organizare n sensul c nu au dorina s

    se transforme n monopoluri, dei tendina exist. Ele pot oferi producia pe care o

    controleaz la costuri minime, ceea ce le ofer avantajul obinerii de profituri

    mari.

    d. intrarea pe pia oligopolist este dificil: exist restricii financiare, economice,

    tehnice n calea intrrii de noi firme. Modul de stabilire a preului i nivelul acestuia reprezint

    criterii de difereniere ntre tipuri de oligopol.

  • 93

    Cartelul desemneaz un acord ntre mai muli productori care i conserv

    individualitatea n ce privete producia, dar se neleg ntre ei n ceea ce privete nivelul

    preurilor i mprirea pieelor de desfacere. Odat constituit cartelul, acesta acioneaz i se

    manifest asemntor monopolului.

    Trustul desemneaz un acord ntre mai muli productori privind gruparea unor capitaluri

    sub aceiai conducere, unitile participante i pierd independena att productiv, lucrnd pe

    baza cotelor stabilite, ct i comercial.

    Concernul este o nelegere oligopolist ce cuprinde ntreprinderi din diferite ramuri

    grupate pe criteriul cooperrii, fie pe vertical dup cerinele fluxului tehnologic, fie pe

    orizontal dintre ramuri complementare.

    Forma cea mai complex de nelegere oligopolist este conglomeratul care

    concretizeaz tendina de diversificare a activitii permind realizarea unui profit mai mare

    simultan pe mai multe piee, compensarea conjuncturilor de favorabile pentru unele mrfuri cu

    cele favorabile pentru altele, reducerea riscurilor legate de desfacerea unui singur produs,

    asigurndu-se astfel maximizarea profitului total.

    Deoarece n situaia de oligopol, o firm deine o pondere mare n totalul vnzrilor pe

    pia, ea poate s influeneze preul produsului, dar n anumite limite, din cauza existenei

    produselor perfect substituibile.

    Aa cum se observ din fig.4.5. cererea n cazul oligopolului este reprezentat printr-o

    dreapt mai puin elastic dect n cazul concurenei monopolistice. Acest lucru poate fi justificat

    Cmg

    CTM

    Vmg

    C

    Qe Q

    P

    Pe

    Fig.4.5. - Preul i cantitatea care maximizeaz profitul oligopolului

  • 94

    prin aceea c fiecare ramur deine un segment important al pieei respective. Oligopolurile

    determin nivelul optim al produciei prin egalarea venitului marginal cu costul marginal.

    Preul este stabilit n funcie de cerere i de cantitatea produs.

    Formarea ofertei pe piaa de oligopol se supune corelaiilor specifice care se manifest n

    funcie de comportamentul firmelor oligopoliste, numit i comportament strategic. Rezultatele

    deciziilor firmei oligopoliste depind de modul n care vor aciona de fapt celelalte firme ca

    rspuns la aciunile sale. Exist dou mari grupe de strategii concureniale:

    1. ntre oligopolurilor fr coordonare

    2. ntre oligopolurilor cu coordonare.

    1. Strategii concureniale ntre oligopoluri fr coordonare

    ntre oligopolurile aflate n afara oricror coordonri se instaureaz raporturi de

    confruntare direct, agresiv strategia fiind caracterizat prin duelul economic. Ilustrarea esenei

    duelului poate fi realizat pornind de la o situaie simplificat respectiv de la o situaie de duopol.

    Instrumentele de lupt nu pot fi dect: preul sau cantitatea. Acestea sunt utilizate fie pn n

    momentul n care una dintre firme dispare de pe pia, fie pn cnd se ajunge la o situaie de

    echilibru.

    2. Strategii concureniale ntre oligopoluri cu coordonare

    Oligopolurile cu coordonare se caracterizeaz prin stabilirea unor nelegeri menite s

    asigure evitarea consecinelor pe care le impune lipsa de coordonare i n consecin rzboiul

    economic.

    Cel mai adesea teoria oligopolului a fost prezentat pornindu-se de la cazul duopolului.

    n cadrul duopolului pe pia acioneaz doar dou firme. Modelul de comportament al acestora

    se bazeaz pe funcia de reacie, care exprim modul de aciune al unui agent economic ca

    urmare a deciziilor luate de concurentul su. n situaia de duopol, prin fixarea preului sau a

    cantitii nu se obine acelai rezultat. Aplicnd strategia preurilor, fiecare dintre cele dou

    firme urmrete s impun un pre ct mai sczut, pentru a putea obine o cot ct mai mare din

    cererea total. Se poate ajunge ns la un rzboi al preurilor, rezultatul final fiind nesigur. De

    aceea, firmele prefer s recurg la strategia cantitilor, preul fiind neschimbat pentru ambii

    concureni, variabila strategic fiind cantitatea.

  • 95

    n funcie de comportamentul fiecruia dintre concureni, de dominaie sau de

    dependen, vor exista diferite tipuri de echilibru i de dependen, vor exista diferite tipuri de

    echilibru i de mprire a pieei.

    Astfel, n cazul n care cei doi duopoliti adopt un comportament bilateral de dependen

    (un comportament pacifist), printr-o ajustare progresiv a cantitilor se va ajunge la o

    mprire stabil a pieei i la o poziie de echilibru (denumit duopol de tip Cournot). Ipoteza

    dublei dominaii apare atunci cnd cei doi duopoliti candideaz n mod simultan la stpnirea

    pieei, fiecare dintre ei adoptnd un comportament de dominaie considernd c cellalt se va

    comporta ca un satelit. Fiecare dintre protagoniti se comport ca un stpn. n cele din urm se

    ajunge la un adevrat rzboi al preurilor n urma cruia fie se ajunge la falimentarea uneia dintre

    firme i controlarea sa de ctre cealalt firm, fie se ajunge la nelegere, la acord ntre cele dou

    firme. n aceast situaie de duopol, nu va fi posibil un echilibru, ci va avea loc o confruntare

    continu, pornind de la acest comportament de dubl dominaie (denumit duopol de tip

    Bowley).

    Dac unul dintre concureni accept poziia de dependen fa de cellalt, se va ajunge la

    o situaie de echilibru stabil (denumit duopolul asimetric sau duopol de tip Stackelberg).

    Ipoteza de dominaie sau de stpnire, aparine unui dintre protagoniti, cel de-al doilea se

    adapteaz continuu.

    4.3.2.4. Monopsonul i oligopsonul

    Monopsonul reprezint tipul de pia imperfect n cadrul creia o mulime de ofertani

    ai unui bun omogen se afl n relaie cu un unic cumprtor. ntr-o asemenea situaie,

    cumprtorul are putere de aciune asupra preului sau cantitii la care se efectueaz tranzacia.

    Poziia monopsonic poate fi deinut att de firme productive ct i de firme

    comerciale.Firma productiv se gsete n situaie de monopson pe piaa factorilor de producie

    atunci cnd, n calitate de unic cumprtor fixeaz cantitatea dintr-un factor de producie necesar

    pentru a produce anumite bunuri. Preul pltit este cel determinat de curba ofertei.

    Firma comercial n situaie de monopson se comport ca un comerciant perfect, cumpr

    pentru a revinde. Se exercit rolul tradiional al comerciantului, de intermediar ntre productor

    i consumator. n acest caz firma fixeaz att preul de cumprare al bunului(de aprovizionare)

    ct i preul de revnzare. Logica operaiunilor de fixare a celor dou categorii de preuri este

    dependent de curba ncasrilor provenite din vnzare.

  • 96

    Oligopsonul reprezint o form a concurenei imperfecte n care un numr mic de firme

    cumpr (cer) cea mai mare parte a unei anumite mrfi, aceasta fiind oferit de mai muli

    productori-ofertani.

    Numrul de solicitani este suficient de mic iar puterea lor economic este suficient de

    mare pentru ca aciunea ntreprins de fiecare firm cumprtoare, luat separat, s aib un

    impact notabil asupra condiiilor generale de cumprare-vnzare de pe piaa mrfii respective.

    4.4. Teste de autoevaluare

    Test de autoevaluare 4.2.(TA42)

    1. Piaa poate fi definit ca: a. un spaiu economic; b. un mecanism;

    c. a+b;

    d. nici una dintre variante.

    2. Piaa reprezint: a. un mecanism de reglare a vieii economice; b. un mecanism de reglementare a vieii economice; c. un mecanism de supraveghere a vieii economice; d. un mecanism de verificare a vieii economice.

    3. Piaa realizeaz: a. contractul ntre productori i cumprtori; b. contactul dintre productori i cumprtori; c. separarea ntre productori i cumprtori; d. diferenierea ntre productori i cumprtori.

    4. Piaa asigur: a. echilibrul ntre consumatori;

    b. echilibrul ntre productori; c. echilibrul ntre agenii economici; d. echilibrul ntre cerere i ofert.

    5. Piaa determin agenii economici s: a. mpart profitul; b. genereze profit;

    c. s aloce resurse rare; d. s consume bunuri libere.

    6. Pot fi considerate piee: a. piaa muncii; b. piaa monetar; c. piaa bunurilor i serviciilor; d. a+b+c.

  • 97

    7. Pe o pia reglementat: a. exist bariere de intrare i ieire; b. nu exist bariere de intrare i ieire; c. agenii economici nu dispun de informaii; d. nici una dintre variante.

    8. Piaa muncii poate fi considerat: a. o pia centralizat; b. o pia descentralizat; c. o pia virtual; d. o pia de concuren perfect.

    Test de autoevaluare 4.3.(TA43)

    1. Ansamblul relaiilor dintre agenii economici, generate de dorina acestora de a obine un loc ct mai bun pe pia i un pre ct mai avantajos, definete: a. piaa; b. economia;

    c. concurena; d. diplomaia.

    2. Productorii urmresc: a. creterea vnzrilor; b. obinerea de noi segmente pe pia; c. maximizarea profitului;

    d. a+b+c.

    3. Cumprtorii doresc: a. achiziionarea de bunuri la cel mai mic pre; b. maximizarea satisfacerii nevoilor;

    c. a+b;

    d. nici una dintre variante.

    4. Concurena: a. i favorizeaz pe cei abili; b. i favorizeaz pe productori; c. i favorizeaz pe consumatori; d. nu favorizeaz pe nimeni.

    5. Comportamentul concurenial al agenilor economici poate fi unul de: a. adaptare;

    b. contracarare;

    c. ateptare; d. atenionare.

  • 98

    6. Pe piaa de concuren perfect, purttorii cererii i ofertei: a. pot influena preul; b. nu pot influena preul; c. se pot influena unii pe alii; d. nici una dintre variante.

    7. Existena unui numr mare de purttori ai cererii i ofertei este o caracteristic a: a. transparenei pieei; b. fluiditii depline; c. omogenitii produsului; d. atomicitii pieei.

    8. Faptul c toi agenii economici au informaiile necesare despre pia este o caracteristic a: a. mobilitii perfecte a factorilor de producie; b. transparenei perfecte; c. fluiditii depline; d. atomicitii pieei.

    Test de autoevaluare 4.4.(TA44)

    1. n situaia n care, pe o pia de monopol, n afar de ofertantul care domin piaa exist i ali ofertani mai mici, monopolul este: a. perfect;

    b. imperfect;

    c. perfectibil;

    d. nici una dintre variante.

    2. Funcia esenial a unui monopol este: a. deinerea exclusiv de tehnologii; b. obinerea unor legi favorabile; c. dominaia pieei; d. a+b+c.

    3. Venitul total se modific odat cu: a. profitul;

    b. numrul de purttori ai cererii; c. numrul de purttori ai ofertei; d. preul i cantitatea.

    4. ncasarea generat de vnzarea ultimei uniti de produs reprezint: a. venitul total;

    b. venitul mediu;

    c. venitul marginal;

    d. venitul exclusiv al monopolului.

  • 99

    5. n situaie de monopol, relaia Vmg = Cmg este caracteristic situaiei de : a. maximizare a profitului;

    b. maximizare a venitului;

    c. maximizare a costului;

    d. minimizare a costului.

    6. Situaia de difereniere a preurilor, care nu este generat de diferene de costuri, este caracteristic a: a. discriminrii monopoliste; b. discriminrii purttorilor ofertei; c. discriminrii purttorilor cererii; d. nici una dintre variante.

    7. Strategiile alternative de gestiune n situaie de monopol pot fi: a. maximizarea cifrei de afaceri;

    b. realizarea gestiunii n stare de echilibru;

    c. stabilirea preului la nivelul costului marginal; d. a+b+c.

    8. Pot fi forme de monopol:

    a. cartelul;

    b. trustul;

    c. concernul;

    d. a+b+c.

    4.5. Rspunsuri la testul de autoevaluare

    Rspunsuri la testul de autoevaluare TA42

    ntrebare 1 2 3 4 5 6 7 8

    Rspuns c a b d c d a b

    Rspunsuri la testul de autoevaluare TA43

    ntrebare 1 2 3 4 5 6 7 8

    Rspuns c d c a a b d b

    Rspunsuri la testul de autoevaluare TA44

    ntrebare 1 2 3 4 5 6 7 8

    Rspuns b c d c a a d d

    4.6. Lucrare de control

    1. Piaa de concuren pur i perfect

    2.1. Discriminare monopolist

    2.2. Conglomeratul

  • 100

    3. Activitatea unui monopol este determinat de urmtoarele funcii:

    CT = 4q2 + 6

    q = 24 p

    Se cere:

    3.1. Ce reprezint relaia q = 24 p ?

    3.2. Care este mrimea p, q i (unde p este preul, q este cantitatea i este profitul)

    dac monopolul urmrete maximizarea profitului?

    3.3. Dac monopolul urmrete maximizarea cifrei de afaceri, care este preul

    corespunztor i valoarea maxim a cifrei de afaceri?

    4.7. Rezumat

    Mecanismul economiei de pia este un mecanism concurenial i de aceea, prezint

    interes structura pieei i comportamentul concurenial, ca elemente definitorii pentru relaiile

    dintre agenii economici i pentru modul n care se formeaz preurile pe pia.

    Elementele teoriei concurenei perfecte presupun ca ipoteze atomicitatea, omogenitatea

    produsului, fluiditatea deplin, transparena perfect a pieei i mobilitatea perfect a factorilor

    de producie. Modelul concurenei perfecte presupune preul ca fiind dat, agenii economici fiind

    adaptori de cantitate funcie de pre.

    Analizarea sistemul preurilor de echilibru pe termen scurt nseamn, n primul rnd,

    definirea echilibrului prin prisma relaiei dintre cererea total i oferta total, ale cror curbe pot

    avea o form normal sau nu.

    Preurile de echilibru presupun egalitatea dintre cerere i ofert, iar excesul de ofert sau

    excesul de cerere determin abaterile preului de pia fa de preul de echilibru. n final, preul

    de echilibru se impune firmei, iar oferta acesteia va fi reprezentat de acel volum de producie

    pentru care costul marginal este egal cu preul.

    Echilibrul pieei pe termen lung presupune luarea n considerare a influenei cererii i

    ofertei asupra preului, tiut fiind c, n situaia unor costuri egale pe termen lung poate fi

    evideniat formarea profitului, iar n cazul diferenierii lor ntr n discuie selecia

    productorilor.

    Concurena real este o concuren imperfect, ce poate fi studiat prin raportare la

    concurena pur i perfect ca model de analiz teoretic a mecanismului pieei. Principala

  • 101

    trstur a concurenei imperfecte este aceea c preul produselor poate fi influenat prin aciunea

    agenilor economici, fie ofertani, fie cumprtori.

    n condiiile concurenei imperfecte, pieele pot fi structurate n raport cu numrul

    participanilor i se definesc astfel situaiile de monopol, monopson, oligopol i oligopson.

    Concurena imperfect presupune absena atomicitii productorilor sau cumprtorilor,

    diferenierea produselor, manifestarea barierelor de intrare n ramur, lipsa de transparen i o

    relativ rigiditate a factorilor de producie.

    Monopolul perfect sau imperfect definete o situaie de dominare a pieei de ctre un

    productor. Indiferent de premisa dominaiei, mobilul activitii l constituie obinerea profitului

    de monopol.

    Trstura principal a preului de monopol este aceea c el este mai ridicat dect cel

    propriu concurenei perfecte.

    Discriminarea monopolist este o discriminare prin preuri i poate fi socio-economic,

    spaial, temporal sau individualizat i presupune existena unor posibiliti de separare a

    pieelor.

    Ca forme particulare de concuren imperfect, prin corelaie cu situaia de dominaie,

    specific monopolului, se cuvin a fi semnalate monopsonul, monopolul bilateral i concurena

    monopolistic.

    Printre structurile intermediare de pia, ntre concurena perfect i monopol, apare

    definit situaia de oligopol, ce poate fi caracterizat prin puterea de pia a ctorva firme, ca

    urmare a concentrrii produciei. Duopolul este cea mai rspndit form de oligopol,

    presupunnd opiunea pentru una din variantele strategice, preul sau cantitatea i, implicit,

    curbe de reacie specifice. Echilibrul de duopol mbrac forme specifice ca urmare a faptului c

    duopolul poate fi simetric cu dubl dependen, asimetric sau cu dubl dominaie.

    Analiza oligopolurilor presupune clasificarea lor fie dup caracteristicile produsului, fie

    dup gradul de coordonare caracteristic relaiilor dintre firmele oligopoliste. Un prim caz este

    cel al oligopolului perfect coordonat, caracterizat prin acorduri explicite i avnd ca forme

    trustul i cartelul n cazul ologopolului parial coordonat pot fi ntlnite structuri ce presupun

    firma lider.

  • 102

    4.8. Bibliografie

    1. Bbi I., Du Alexandrina, Imbrescu I. Microeconomie, Editura Mirton, Timioara, 2005 pg.265-272, pg. 272-290, pg.299-305, pg.341-368, pg. 378-383, pg. 401-404, pg.

    406-433;

    2. Begg D., Fischer St., Dornbusch R., - Economics, third edition, McGraw Hill Book Company, Londra,1991 pg.133-157, pg. 157-170;

    3. Frois G. A.- Microeconomie, 3e edition, Economica, Paris, 1992 pg. 160-189, pg. 197-224, pg. 225-239;

    4. Gherasim T. Microeconomie, volumul 2, Editura Economic, Bucureti, 1993 pg. 77-105, pg 133-156, pg. 161-166;

    5. Ignat I., Pohoa I., Clipa N., Luac Ghe., Pascariu Gabriela Economie politic, Editura Economic, Bucureti, 1998 pg.183-204, pg. 205-240;

    6. Iordache St., Lazr C., - Curs de economie politic, Editura Economic, Bucureti, 1999 pg.219-221, pg. 222-227, pg. 228-245;

    7. Samuelson P., Nordhaus W., - Economie politic, Editura Teora, Bucureti, 2000 pg.43-48, pg. 165-183, pg. 188-226, pg. 319-324;

    8. *** - Economie, ediia a VII-a, Editura Economic, Bucureti, 2005, pg.109-115, pg. 115-133, pg. 136-142.

    4.9. Probleme

    Probleme rezolvate

    1.Funcia costurilor unei firme aflate n situaia unei piee de concuren perfect este: CT = q2

    5q + 16. Totodat se tie c p = 25 q. Se cere:

    a. Ce reprezint relaia p = 25 q ?

    b. Care sunt valorile lui p i q pentru care profitul este maxim ?

    c. Care este mrimea profitului atunci cnd costul total mediu este minim ?

    REZOLVARE:

    a. Relaia p = 25 q reprezint funcia invers a cererii (varianta Marshall a funciei cererii).

    b. Pentru ca profitul s fie maxim pe o pia de concuren perfect este necesar ca preul s fie

    egal cu costul marginal (p = Cmg).

    Se determin costul marginal ca prim derivat a funciei costului total i rezult Cmg = 2q 5.

    i dac 2q 5 = 25 q, se obine q = 10, adic volumul de producie care vndut la preul pieei

    asigur profitul maxim. n acest caz, venit total este de 150 u.m. i costul total de 66 u.m., deci

    un profit de 84 u.m.

    c. Costul total mediu este minim atunci cnd Ctm = Cmg, aadar q 5 + 16/q este egal cu 2q 5,

    de unde 16q = q, q2 = 16, deci q = 4. n aceste condiii, venitul total este egal cu 84, iar costul

    total este 12, ceea ce conduce la un profit egal cu 72.

  • 103

    2. Activitatea unui monopol este determinat de urmtoarele funcii:

    CT = 2q2 + 3

    q = 12 p

    Se cere:

    a. Ce reprezint relaia q = 12 p ?

    b. Care este mrimea p, q i (unde p este preul, q este cantitatea i este profitul) dac

    monopolul urmrete maximizarea profitului?

    c. Dac monopolul urmrete maximizarea cifrei de afaceri, care este preul corespunztor i

    valoarea maxim a cifrei de afaceri?

    REZOLVARE:

    a. Relaia q = 12 p reprezint ecuaia direct a cererii (varianta Cournot a funciei cererii).

    b. n condiii de monopol, maximizarea profitului se realizeaz atunci cnd venitul marginal

    (Vmg) este egal cu costul marginal. Venitul marginal se calculeaz ca prim derivat a funciei

    venitului total (VT= 12q q2), deci Vmg=12 2q.Costul marginal, Cmg = 4q. Pentru

    Vmg=Cmg, 12 2q = 4q, q = 2, p = 10 i profitul este egal cu 9.

    c. Condiia pentru ca s existe un maxim al cifrei de afaceri(VT) este ca Vmg s fie egal cu zero.

    n acest caz , 12 2q = 0, de unde q = 6 iar cifra de afaceri maxim ar fi de 36. Se observ c

    pierderea nregistrat n acest caz este de 39, cu mult mai mare dect costul fix, ceea ce nseamn

    c preul a cobort sub pragul de nchidere (deci monopolul ar fi trebuit s opresc producia sau

    s nceteze oferta).

    3. O pia a unui bun X se caracterizeaz prin urmtoarele dou funcii:

    Qx = 100 - 5px (1) i Qx = 20 + 3px (2)

    a. Specificai care dintre cele dou funcii reprezint funcia ofertei i care reprezint funcia

    cererii, n condiii normale.

    b. Care sunt valorile lui Qx i px specifice echilibrului pieei.

    c. Daca o autoritate public (administrativ) va stabili un pre maxim de 7 u.m., ce se va

    nregistra pe piaa respectiv?

  • 104

    REZOLVARE:

    a. n condiiile unei piee normale i a unui bun X normal, funcia Qx =100 - 5px reprezint

    funcia cererii iar funcia Qx = 20 + 3px reprezint funcia ofertei.

    b. Pentru ca piaa s fie n echilibru, este nevoie ca cererea s fie egal cu oferta, aadar100 - 5px

    = 20 + 3px , de unde 80 = 8px, iar preul de echilibru px = 10 i cantitatea de echilibru Qx = 50.

    c. Dac o autoritate public (administrativ) va stabili un pre maxim de 7 u.m, atunci cantitatea

    cerut pe pia va fi de 65 de uniti, cantitatea oferit de 41, ceea ce nseamn c pe piaa

    respectiv se manifest un exces de cerere (sau un deficit de ofert).

    Probleme propuse spre rezolvare

    1). Funciile cererii i ofertei totale pe o pia cu concuren i perfectsunt date de relaiile:

    Qglobal (cerut) = 450 25p i Qglobal (oferit) = 100p 30. Determinai preul i cantitatea de

    echilibru general al pieei, preciznd care sunt condiiile de echilibru.

    2). O firm ce acioneaz pe o pia cu concuren pur i perfect are funcia de cost total CT =

    Q2 + 3Q + 10. tiind c firma produce ntotdeauna pentru un nivel de echilibru pe termen scurt

    determinai cantitatea (Q), venitul total (VT), costul total (CT), profitul (), costul variabil mediu

    (CVM), costul fix mediu(CFM), costul total mediu (CTM), costul marginal (Cmg) pentru

    urmtoarele valori ale preului unitar: 15 u.m., 21u.m., 17 u.m.

    3). O pia cu situaie de monopol se caracterizeaz prin urmtoarele:

    Preul (u.m.) 10 9 8 7 6 5 4

    Cantitatea cerut

    Q (buc)

    1 2 3 4 5 6 7

    Pentru fiecare situaie determinai venitul total (VT) i venitul marginal (Vmg), reprezentai

    grafic venitul total, venitul marginal, cererea i precizai relaia dintre venitul total i venitul

    marginal.