Unitate în diversitate. UE încotro? - ier.gov.roier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/12/Brosura_conf_anuala_IER_2018.pdf · AGEDA 4 Unitate în diversitate. UE încotro? Lucrările

Unitate în diversitate.UE încotro?

201814 decembrie

CONFERINȚA ANUALĂ IER

3

AGENDA

Unitate în diversitate. UE încotro?

9:30 – 10:00 Înregistrarea participanţilor/ Welcome coffee

Unitate în diversitate George Ciamba, Ministru delegat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe (*)Andi Cristea, Membru al Parlamentului European Gabriela Crețu, Senator, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Senatul României Daniel Dăianu, Academician, Prof. univ. Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României Bogdan Murgescu, Prof.univ.dr., Facultatea de Istorie, Universitatea din București Mircea Vasilescu, Conf. univ. dr., Facultatea de Litere/Departamentul de Studii Literare, Universitatea din București Gabriela Drăgan, Prof.univ.dr., Director General al Institutului European din România

Q&A Pauză de cafea

UE încotro? Provocările prezentului, scenarii pentru viitor

Cetățeanul european și reforma UE Iordan-Gheorghe Bărbulescu, Profesor universitar, Președinte al Senatului, Departamentul Relații Internaționale și Integrare Europeană, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, cercetător în cadrul proiectului IER – Studii de Strategie și Politici 2017

Extindere vs BREXITLazăr Comănescu, Ambasador, Consilier pentru relații internaționale al Președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României

Revitalizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării Sorin Ioniță, Președinte al Asociației Expert Forum, cercetător în cadrul proiectului IER – Studii de Strategie și Politici 2018

Vineri, 14 decembrie 2018

București, Hotel Ramada Majestic, Sala I.L. Caragiale

(Calea Victoriei nr. 38-40, et.1)

10:00 – 11:30

11:30 – 11:45

11:45 – 13:15

http://www.unibuc.ro/depts/litere/literatura_romana/index.php

http://www.unibuc.ro/depts/litere/literatura_romana/index.php

AGENDA

4


Lucrările conferinței se vor desfășura în limba română, fiind asigurată traducerea simultană RO-EN.Prezentările din timpul conferinței vor fi disponibile pe www.ier.ro.

13:15 – 14:15

14:15 – 14:30

14:30 – 15:30

Pilonul european al drepturilor sociale: reducerea inegalităților și a decalajelor sociale în România

Iolanda-Mihaela Stăniloiu, Expert în educație, cercetător în cadrul proiectului IER – Studii de Strategie și Politici 2018

Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în România

Mihaela Ștefănescu, Cercetător în cadrul proiectului IER – Studii de Strategie și Politici 2018

Provocări actuale în domeniul securității ciberneticeCostel Ciuchi, Cercetător în cadrul proiectului IER – Studii de Strategie și Politici 2017

Q&A

Moderator: Dan Cărbunaru, Director Caleaeuropeana.ro

Premiile de Excelență IER pentru promovarea spiritului și valorilor europene, 2018Festivitatea de premiereEdiția a IX-a a Premiilor de Excelență IER este dedicată tinerilor, asociațiilor de tineri, școli și licee/colegii care au implementat proiecte prin care au făcut cunoscute și au promovat spiritul și valorile europene în rândul comunităților din care provin sau la nivel regional și național.

Alocuțiuni:Gabriela Drăgan, Prof.univ.dr., Director General al Institutului European din RomâniaVictor Negrescu, Lect.univ.dr., Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, fost Ministru delegat pentru afaceri europeneArtiom Radu, Delegat de Tineret la Uniunea Europeană

Iată, vin colindătorii!Colinde de Crăciun în interpretarea Corului Curcubeu al Școlii Gimnaziale de Arte nr. 5 din București, dirijor Viviana Ionescu

Cocktail & Networking

http://www.ier.ro

5

CONTEXT


Unitate în diversitate Uniunea Europeană s-a definit și se definește și în prezent printr-un mozaic lingvistic, de culturi, religii și tradiții care formează o comunitate diversă de cetățeni europeni, dar uniți în jurul unor valori fundamentale comune. Această bogăție culturală este esențială pentru pacea, securitatea și stabilitatea Europei, iar toleranța, respectul reciproc și cooperarea au stat la baza actualei construcții europene după finele celui de-al Doilea Război Mondial.

Aceasta se reflectă în actuala deviză a Uniunii Europene: „Uniți în diversitate” (In varietate concordia) care a fost folosită pentru prima dată în anul 2000 și care arată, potrivit Comisiei Europene, faptul că „(…) europenii s-au unit pentru a promova pacea și prosperitatea, acceptând totodată să-și deschidă spiritul către culturile, tradițiile și limbile atât de diverse ale continentului nostru.”

Însuși procesul de alegere a devizei reflectă caracterul democratic al Uniunii Europene. Astfel, în septembrie 1999 a fost lansat un concurs adresat elevilor prin care aceștia erau invitați să contribuie la crearea unei devize pentru Uniunea Europeană. În urma unei strânse competiții, în mai 2000, a fost aleasă actuala deviză, aceasta fiind menționată oficial în cadrul discursului doamnei Nicole Fontaine, Președintele Parlamentului European, cu prilejul Reuniunii Speciale a Consiliului European în Feira, Portugalia, în 19 iunie 2000.

Acest simbol va fi menționat expres în cadrul unei Declarații a Regatului Belgiei, a Republicii Bulgaria, a Republicii Federale Germania, a Republicii Elene, a Regatului Spaniei, a Republicii Italiene, a Republicii Cipru, a Republicii Lituania, a Marelui Ducat al Luxemburgului, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Austria, a Republicii Portugheze, a României, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace, referitoare la simbolurile Uniunii Europene, anexă la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prin care se afirmă că deviza este „Unită în diversitate”.

Acest oximoron este menit a sublinia faptul că diversitatea este o trăsătură a umanității, fiind o expresie a armoniei și unității între grupuri diferite care adeseori de-a lungul istoriei s-au aflat în divergențe.

De ce este această deviză mai relevantă ca oricând?

Ideea de „diversitate” presupune atât acceptare, cât și respect reciproc, iar „unitatea” implică ideea de cooperare către un scop comun și pentru binele comun. Înseamnă acceptarea ideii de unicitate a indivizilor și a grupurilor, implică recunoașterea diferențelor și aspirația către mai bine, dezvoltarea spiritului de toleranță, demnitate și solidaritate umană, dezvoltarea continuă și combaterea ignoranței prin morală și diversitate culturală. Uniunea Europeană presupune, la un nivel mai profund, înțelegerea fiecăruia de către fiecare și înseamnă să mergem dincolo de simpla toleranță către acceptarea și utilizarea în comun a resurselor atât de diferite care se găsesc în fiecare persoană.

Criza economică care a afectat Uniunea Europeană a dus la accentuarea diviziunilor dintre Nordul și Sudul Europei. Criza refugiaților și a migranților economici a dus la divergențe între Vestul și Estul Europei. Întrebările și provocările cărora trebuie să le facem față au sporit. Oare ceea ce ne separă este mai puternic decât ceea ce ne unește? Oare ascensiunea mișcărilor populiste duce la eșecul politicii

CONTEXT

6


diversității culturale? Suntem în pericol să uităm lecțiile tragice ale național-socialismului și comunismului din secolul al XX-lea care au provocat atâtea suferințe umane? Putem oare din nou utiliza diversitatea pentru a ne regăsi forța internă?

Provocările asociate ieșirii Marii Britanii din UE, respectiv celelalte crize, ne transpun într-o realitate volatilă, care va marca semnificativ ritmul și agenda viitoare la nivel european. Modul în care vom gestiona procesul va fi un test pentru unitatea și soliditatea Uniunii. Este necesară în acest proces prezervarea principiilor și libertăţilor fundamentale pe care se bazează construcţia europeană, prezervarea integralităţii pieţei interne a UE, respectiv a instrumentelor necesare pentru reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre UE.

România va trebui să lucreze la nivel european pentru a contracara tendinţele de amplificare a atracţiei exercitate de forţele politice xenofobe și antieuropene, care decredibilizează semnificativ discursul public european, creează terenul pentru amplificarea manifestărilor xenofobe și pun în pericol siguranţa cetăţenilor europeni, inclusiv a cetăţenilor români.

O posibilă soluție identificată ar fi aceea a unor acțiuni viitoare implementate plecând de la principii-cheie cum ar fi: o Europă mai bună; o Europă a cetățenilor; o Europă incluzivă, totul fiind centrat pe rezultate, pe o agendă pozitivă, pe proiecte concrete, pe consens și stabilitate și având o strategie de comunicare eficientă. (Raportul România – 10 ani în UE, IER, 2017)

Dacă Augustus se lăuda că a găsit Roma un oraș din cărămidă și a lăsat-o ca un oraș din marmură, la rândul nostru ar trebui să tindem pentru a readuce valoarea ideii de unitate în diversitate și a crea acea Europă a tuturor, în care cetățeni diferiți să se poată raporta la un ideal comun.

Adesea, discursul public spune că avem de-a face cu o balanță între unitate și diversitate, și că, dacă prioritizăm diversitatea, acest lucru va pune în pericol unitatea societății și invers. Cu toate acestea, deviza Uniunii Europene ne arată că putem avea atât unitate, cât și diversitate și că acest ideal este unul care poate fi atins, fie și parțial, în vremurile noastre.

Acesta însă nu este un ideal fix care, odată atins, rămâne pentru totdeauna al nostru. Avem de-a face aici cu un proces constant de evoluție, atât la nivel individual, cât și organizațional, pentru a reuși să progresăm. Așa cum nu poate o cetate pe vârf de munte să se ascundă, nici calea pe care trebuie să o urmăm nu putem spune că ne este necunoscută la nivel european. Poate fi o provocare, dar nu una de nedepășit.

Unitatea în diversitate ne atrage totodată atenția asupra nevoii unui dialog permanent între liderii politici și cetățeni. Primii vor trebui să dea dovadă de moderație și autocontrol, de rațiune și dorință de autodepășire, pentru a conduce prin puterea exemplului și a atrage respectul cetățenilor. Nici cei din urmă nu sunt scutiți de responsabilități, ci vor trebui să facă ceea ce trebuie, ceea ce spiritul civic le va impune. Autoritatea nu trebuie să se bazeze pe frica de celălalt, ci pe oferirea de avantaje cetățenilor, printr-o politică având drept scop atât securitatea, cât și bunăstarea tuturor.

Unitatea în diversitate trebuie să tindă către acel bine comun, dar acest țel nu este unul imuabil. Diversitatea ne poate ajuta să facem față provocărilor viitorului, permițând Uniunii să fie flexibilă și adaptabilă și nicidecum ancorată în deciziile inflexibile bazate pe premise perimate. Diversitatea ne poate permite să acționăm ca niște actori raționali și calculați, care devin mai puternici împreună și se adaptează permanent unui mediu extern în continuă evoluție.

7

CONTEXT


„În politică este total iresponsabil să adopți o atitudine de neclintit în vreme ce împrejurările evoluează permanent, iar oamenii de ispravă se răzgândesc. Să te agăți de aceeași opinie indiferent de costuri nu a fost niciodată o virtute printre oamenii de stat. (…) Viziunea noastră este cea care trebuie să rămână constantă, nu vorbele.“ (Marcus Tullius Cicero, Cum se conduce o țară. Ghid antic pentru liderii moderni, 2014)

Unitatea în diversitate este un concept familiar României. În anul Centenarului, acum când sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire și crearea României Mari, ne aducem aminte de valorile europene ale înaintașilor noștri. Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 proclama de la început ca principiu fundamental: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.” Principiu respectat doar parțial, el arată cu toate acestea încrederea națională în valorile democrației și acceptarea diversității ca elemente de bază al statului modern.

În pregătirea Summit-ului informal de la Sibiu din mai 2019 cu privire la viitorul Europei, această deviză ancorată în Europa valorilor ar trebui să ne servească drept reamintire a faptului că unitatea nu înseamnă discriminare, că Europa cu o geometrie variabilă nu este despre diversitate, ci mai curând despre discriminare. Orice discuție despre modelele de integrare cu geometrii variabile trebuie să fie una precaută, cu condiția ca acest proces să fie deschis tuturor statelor membre, să nu creeze obstacole suplimentare pentru statele care doresc și sunt pregătite să se alăture.

Avem ocazia promovării unor formate cât mai incluzive de integrare pentru a evita crearea de falii între grupuri de state europene. Diversitatea nu înseamnă cetățeni din categorii diferite, iar diversitatea culturală este cu totul altceva decât diferențele sociale menținute artificial. În acest sens este imperios necesară promovarea unei agende cât mai consensuale și în acord cu așteptările societății. A fi uniți înseamnă a merge împreună, pe același drum, fără a abandona pe nimeni pe parcurs.

UE încotro? Provocările prezentului, scenarii pentru viitor

Cadrul Financiar Multianual post-2020: riscuri și oportunități pentru România

Cadrul Financiar Multianual (CFM) reprezintă o temă de maximă actualitate atât pe agenda europeană, cât și pe cea națională. Bugetul Uniunii Europene reprezintă un subiect de dezbatere care implică urgențe de soluționat în prezent, dar și finanțarea unor priorități politice care să fie relevante până la finalul acestui cadru (2027). Tensiunile generate de imigrația masivă, probleme legate de apărarea frontierelor UE, schimbările climatice subliniază nevoia de a se răspunde în mod colectiv la provocări majore. Iar un

CONTEXT

8


răspuns colectiv, la nivelul Uniunii, nu are cum să nu implice resursele Uniunii. Din păcate, acest buget este relativ redus, sub 2% din totalul cheltuielilor publice la nivelul UE, în

raport cu nevoi și provocări comune.

Pentru România, Politica de Coeziune, respectiv Politica Agricolă Comună, reprezintă priorități, deoarece, prin intermediul fondurilor structurale și de

investiții alocate, procesul de convergență a devenit unul mai accelerat, iar domeniul agriculturii, care angajează aproximativ 25% din populația

țării, a fost aliniat la standardele europene. Progresele înregistrate, alături de nevoia de reducere, în continuare, a decalajelor la nivelul UE, reclamă nevoia păstrării unui nivel adecvat de finanțare care să

susțină reformele în cele două domenii, obiectiv promovat de România pe toate canalele oficiale.

În acest sens, cercetarea efectuată în acest an în cadrul studiului tematic IER a avut în vedere radiografierea negocierilor privind viitorul cadru financiar

multianual post-2020, cu accent pe viziunea Comisiei Europene, a statelor membre, dar și a Parlamentului European. Tema cadrului financiar multianual (CFM)

este particularizată prin accentul pe care îl pune pe România și prin oportunitățile de poziționare pe care le oferă decidenților români implicați în procesul de negociere și de

pregătire a dosarului pentru viitoarea Președinției a României la Consiliul Uniunii Europene.

Printre recomandările efectuate în urma cercetării, pot fi semnalate următoarele:

Coordonarea eficientă a cadrului de negociere - Perioada negocierilor CFM post-2020 se împarte, în cazul României, în două etape: (i) semestrul al doilea 2018, când România deține președinția din umbră a Consiliului UE și poate să-și susțină poziția de stat membru și (ii) perioada președinției Consiliului din primul semestru al anului 2019 când România trebuie să susțină poziția și interesele UE;

Un Mandat Național cât mai bine articulat (coerent și consistent) - Este foarte important ca în realizarea pozițiilor de negociere să fie luat în considerare punctul de vedere al Comisiei Europene, adică: în cadrul fondurilor prevăzute pentru politica de coeziune o parte semnificativă trebuie alocată sprijinirii îndeplinirii obiectivelor climatice, ceea ce înseamnă o reprioritizare a obiectivelor pe care le-a urmărit România până acum în utilizarea acestor fonduri;

Posibile comuniuni de idei cu alte state membre - Unul dintre subiectele cele mai disputate de Comisia Europeană, Consiliu, Parlamentul European, respectiv statele membre, în agrearea noului CFM post-2020 l-ar putea reprezenta reducerea fondurilor alocate prin Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul de Coeziune în cadrul priorității tematice Coeziune și valori. Înțelegerea fiecăruia dintre actorii menționați asupra reducerii fondurilor alocate prin FEDR și FC este, însă, diferită, pentru că perspectiva fiecăruia dintre actori este diferită;

Relația dintre interesul național și interesul european - Discuția despre necesitatea combinării interesului național cu cel european, cel puțin pe anumite doare sau pe dosarele mari de negociere este în legătură cu gestionarea riscurilor pe mai multe planuri. Pe de o parte, este vorba despre pregătirea României pentru a face față unei noi crize economice. Pe de altă parte, este vorba despre locul României în arhitectura Uniunii Economice și Monetare: noul CFM ne oferă posibilitatea de a arăta ce poate face și cum poate contribui România, ca stat membru ce are ca obiectiv aderarea la zona euro, la politicile europene ale UE, în general, și ale zonei euro în particular.

9

CONTEXT


Cetățeanul european și reforma UE

În discursul său din 2017 privind starea Uniunii Europene, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a prezentat o foaie de parcurs cu principalele etape de urmat în vederea unei Uniuni mai unite, mai puternice și mai coezive. Plecând de la această foaie de parcurs, șefii de stat și de guvern europeni au convenit ulterior asupra unei Agende a liderilor – o listă cu aspectele cele mai presante pentru care trebuie găsite soluții înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2019. Aceste alegeri vor reprezenta poate cel mai important barometru pentru încrederea cetățenilor în proiectul european.

La 9 mai 2019, liderii statelor membre se vor reuni din nou, de data aceasta la Sibiu, în timpul primei președinții rotative a României la Consiliul Uniunii Europene, pentru a evalua progresele înregistrate. Evenimentul se preconizează a fi un punct de turnură al procesului de reformă al Uniunii, proclamat prin Declarația de la Bratislava din 2016, în care participanții își vor reînnoi angajamentul față de o Uniune Europeană post-Brexit care acționează decisiv în domeniile în care poate oferi valoare adăugată vieții cetățenilor europeni.

Activitatea Președinției României la Consiliul UE va răspunde așteptărilor celor peste 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii, având drept motto „Coeziunea, o valoare comună europeană”, ca expresie a unității dintre statele și regiunile din Uniunea Europeană. De asemenea, aceasta va sublinia și faptul că viitorul Uniunii Europene nu va putea fi definit decât cu sprijinul și prin implicarea cetățenilor.

Această idee a stat și la baza unei inițiative a președintelui francez Emmanuel Macron, care le-a propus tuturor statelor membre să lanseze consultări cetățenești la nivelul Uniunii Europene în cursul acestui an. Ciclul de evenimente ce a urmat s-a înscris în cadrul generat de documentul „Inițiativa Consultărilor cetățenilor UE – cadrul comun”, având loc și în țara noastră prin intermediul a 12 evenimente tematice în perioada 9 mai - 8 octombrie a.c., organizate de Ministerul Afacerilor Externe și Institutul European din România.

Scopul consultărilor cetățenești la nivel european a fost implicarea unui număr semnificativ de cetățeni europeni, fie prin dialoguri cetățenești, dezbateri sau consultări digitale, fie prin corpuri reprezentative, pentru identificarea principalelor temeri, speranțe și așteptări ale acestora. Caracterul consultativ al acestui demers, neînsoțit de obligativități legislative, a avut totuși darul de a le oferi elemente concrete și tangibile decidenților europeni pentru a-i ajuta să formuleze și să creioneze cursuri de acțiune și priorități politice viitoare de reformă consonante cu aspirațiile și viziunea cetățenilor pe care îi reprezintă. S-a urmărit astfel sporirea legitimității procesului decizional, pe de o parte, și reducerea deficitului democratic, pe de altă parte.

Corolarul campaniei naționale de consultări cetățenești este că, în formularea tematicilor de interes ale Președinției Consiliului UE, România are în vedere cetățeanul atât ca sursă, cât și ca finalitate a acțiunilor sale. Din acest motiv, procesul de elaborare a temelor de interes a fost conceput ca un proces democratic, participativ și, în ultimă instanță, deliberativ, de jos în sus. Raportul final al Consultărilor cetățenești la nivel de UE ar urma să fie adoptat pe marginea Consiliului European din 13-14 decembrie și este așteptat cu mult interes, inclusiv în țara noastră.

CONTEXT

10


Extindere vs BREXIT

România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă crucială pentru viitorul Uniunii Europene, ce va include, cel mai probabil, încheierea negocierilor

de retragere a Regatului Unit din UE (martie 2019), alegerile pentru Parlamentul European (mai 2019), discuțiile din jurul unor dosare importante precum migrația,

viitorul buget comunitar sau Agenda Digitală, dar și decizii ale Consiliului European privind Agenda Strategică 2019-2024. Toate aceste elemente vor

deschide un nou ciclu instituțional la nivelul UE ce va stabili amploarea și calitatea ambițiilor de relansare a proiectului european în viitorii ani, inclusiv în ceea ce privește perspectiva Extinderii. Începând cu anii ’70, aceasta a fost una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii

și principalul instrument al puterii sale normative, alături de Politica de Vecinătate.

Pe de altă parte, în urma referendumului din 26 iunie 2016, Regatul Unit a decis să părăsească Uniunea Europeană. Ulterior, a fost activat articolul 50 al TUE, cel

care permite unui stat membru să părăsească Uniunea Europeană și, la data de 29 martie 2017, au început negocierile UE-Regatul Unit. După îndelungi tratative, la 25

noiembrie 2018, liderii UE27 au aprobat proiectul de acord de retragere a Regatului Unit și proiectul de declarație politică privind viitoarele relații dintre UE și Regatul Unit.

Însă, până la retragerea efectivă a Regatului Unit din Uniune, dar și în perioada ulterioară, principala întrebare rămâne: ce se va întâmpla cu cele patru libertăți ale UE (libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și, mai ales, a persoanelor) după „divorțul” britanic? Ce tip de acord va fi atins în final? Să nu uităm că Uniunea Europeană are acorduri în cadrul Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), la a cărei existență paralelă cu UE, Regatul Unit a contribuit din plin, ce prevăd menținerea între cele două organizații semnatare a celor patru libertăți, dar și cu Elveția, acord bilateral, care, de asemenea, menține cele patru libertăți în vigoare pe teritoriul comun al celor două părți semnatare.

Dincolo de oportunitatea dezvoltării dimensiunii politice a UE, după ieșirea unuia dintre cei mai refractari membrii ai săi la perspectiva adâncirii integrării, va exista, desigur, un impact negativ al abandonării Uniunii de către Regatul Unit. În primul rând, este vorba despre un impact negativ asupra viitorului CFM post-2020, dat fiind că Regatul Unit este unul dintre contribuitorii neți importanți ai Uniunii, iar bugetul UE se bazează în mare parte pe contribuția statelor membre și nu pe veniturile directe ale UE. Pe de altă parte, importanța momentului vine și din aceea că, începând cu anul 2021, UE intră în alt ciclu de șapte ani al planificării bugetare și trebuie știut cum se construiește aceasta. Cu atât mai mult cu cât statele membre și instituțiile UE sunt deja în plin proces de construcție bugetară multianuală, proces ce trebuie încheiat, în mod normal, în cel mult doi ani, adică în același timp în care ar trebui încheiate negocierile pentru Brexit.

Totuși, „divorțul” britanic pune într-o nouă lumină „logodna” cu statele din Balcanii de Vest în procesul de extindere al UE. Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Macedonia este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare

11

CONTEXT


și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate. În privința Balcanilor de Vest, dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. În iunie 2018, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat față de riscul izbucnirii unui război în Balcani dacă UE ar lăsa să se estompeze speranțele de aderare a țărilor din această regiune.

Revitalizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării

România exercită, în perioada 1 noiembrie 2018 - 1 noiembrie 2019, Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei celor 14 state membre ale SUERD. Președințiile suprapuse ale României – a Consiliului Uniunii Europene și a SUERD – reprezintă o bună ocazie de a formula un consens constructiv și o sinergie pozitivă cu privire la strategiile macroregionale, astfel încât importanța acestora (și eventual finanțarea dedicată) să poată fi sporită în viitor. Strategiile macroregionale ar putea deveni o alternativă la „Europa cu mai multe viteze”.

Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macroregională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată în 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD este cea mai extinsă macrostrategie, ca număr de state-participante, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macroregiunii dunărene.

Această strategie propune o abordare foarte complexă, cu 11 arii prioritare și nu mai puțin de 57 de obiective asociate, pentru cea mai mare macroregiune și cea cu cele mai mari disparități, incluzând atât state membre UE, cât și state nemembre. De asemenea, ea se suprapune parțial din punct de vedere geografic cu alte două macroregiuni (Strategia UE pentru Regiunea Adriatico-Ionică și Strategia UE pentru Regiunea Alpină), ceea ce presupune un anumit nivel de coordonare și convergență.

Ca și celelalte macrostrategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU“ – fără noi fonduri, fără noi instituții și fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente. La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă 14 state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).

CONTEXT

12


Pilonul european al drepturilor sociale: reducerea inegalităților și a decalajelor sociale în România

Încă de la constituirea sa, construcția Uniunii Europene s-a bazat pe proiectul de integrare economică, în diferite grade de intensitate, de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și

Oțelului, până la Piața Unică, Uniunea Economică și Monetară. Evoluția UE a arătat că progresul economic nu poate fi obținut fără cel social, iar o economie competitivă

și stabilă pe termen lung nu poate fi întemeiată în absența politicilor de educație și formare, de ocupare sau de protecție socială. În ciuda faptului că modelul

de dezvoltare a urmărit „o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă

și spre progres social”, dimensiunea socială a UE a rămas cel mai adesea în plan secund, revenind pe agendă mai ales atunci când a fost

nevoie de o reechilibrare a elementelor de natură socială, în contextul implementării politicilor economice.

Pentru cetățenii europeni care susțin „un sistem european de bunăstare socială armonizat între statele membre (sănătate, educație, pensii etc.)”,

răspunsul oferit la nivel european a fost acela al stabilirii Pilonului european al drepturilor sociale. Structurat în trei categorii principale: egalitate de șanse

și de acces pe piața muncii; condiții de muncă echitabile respectiv protecție socială și incluziune socială, acesta este menit să ofere drepturi noi pentru cetățeni.

Pilonul European al Drepturilor Sociale (PEDS) este în sine o măsură cu implicații mai degrabă la nivel de angajament politic, decât de reglementare propriu-zisă, proclamația fiind un așa-zis instrument de „soft-law” care nu presupune o extindere a actualelor competențe și atribuții ale Uniunii Europene.

Provocările cu care se confruntă UE, de la tendința accentuată de îmbătrânire a populației, până la adoptarea noilor tehnologii în industrie sau dezvoltarea mediului digital, în paralel cu accentuarea vizibilă a decalajelor între regiuni sau creșterea vulnerabilității unor anumitor categorii (de ex. tinerii), au determinat un interes crescut față de urmărirea progresului social și a modului în care obiectivele de natură socială sunt integrate în cadrul mai larg al dezvoltării.

De ce tineretul ar trebui să fie în centrul atenției? Tinerii se confruntă cu probleme socio-economice majore. Avem categoria tinerilor care nu sunt încadrați profesional şi nu urmează niciun program educațional sau de formare – tinerii NEET (Not in employment, education or training) care reprezintă aproape 14,2% din totalul tinerilor cu vârste între 15-29 ani în anul 2016 (Eurofound, 2018), unul dintre cele mai însemnate procente la nivel UE. Sondajul recent al Forumului Economic Mondial (2017), derulat la nivel internațional și care a inclus și România, arată că printre motivele principale de îngrijorare ale tinerilor se numără: schimbările climatice și distrugerea naturii, conflictele majore, discriminarea și inegalitățile. În ceea ce privește principalele dificultăți cu care se confruntă tinerii, atât în general în UE, cât și în România, sunt legate de participarea la educație și pe piața muncii, protecția drepturilor, asigurarea unui venit și a unor condiții de trai decente.

Cercetarea efectuată în cadrul studiului tematic IER a identificat o serie de măsuri necesare/potențiale la nivel național pentru implementarea Pilonului european al drepturilor sociale cu privire la tineret și au fost emise o serie de recomandări de politici publice privind implementarea PEDS și reducerea inegalităților

13

CONTEXT


și a decalajelor sociale în România. Recomandările privind poziția României la nivelul Uniunii Europene includ, printre altele, elemente precum promovarea ideii de integrare a PEDS cu politicile de tineret la nivel european respectiv promovarea unei Agenții Europene pentru Tineret care să aibă sediul în România.

Pilonul european al drepturilor sociale va trebui să devină una din prioritățile majore la nivel european, dezvoltarea sa fiind esențială. O foaie de parcurs care să lege procesul de finalizare a pieței unice de implementarea drepturilor sociale ar fi poate necesară pentru a permite progresul social și sustenabilitatea politicilor publice. Politicile viitorului nu vor trebui să țină seama doar de obiectivele economice, ci vor trebui să aibă în centrul lor cetățeanul european și drepturile sale. Măsuri care să ducă la sporirea accesului la educație pentru toți, investiții în infrastructuri și politici cu caracter social, reglementări europene cu privire la condițiile de muncă, salariile minime și standarde sociale de bază, inclusiv analizarea unor propuneri mai radicale precum venitul minim universal garantat, ar trebui să fie regândite și implementate. Într-un final, o politică de tipul „niciun cetățean lăsat în urmă” ar putea reprezenta cheia supraviețuirii Uniunii Europene într-o lume din ce în ce mai complexă și provocatoare, fiindcă la sfârșitul zilei fiecare cetățean trebuie să conteze.

Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în România

Pentru Comisia Europeană, susținerea unei pieţe pentru produse, materiale și resurse reutilizabile reprezintă o prioritate menită să ne îndepărteze de consecințele aparținerii la un model de economie liniară. Acest obiectiv este promovat prin Planul de Acţiune al UE, potrivit căruia produsele, materialele și resursele din noua economie circulară vor fi păstrate în ciclul economic pentru cât mai mult timp posibil, urmărindu-se eficientizarea cu care acestea sunt reintegrate pe piaţă, contribuind la scopul UE de a avea emisii de carbon în scădere, de a utiliza resursele eficient și de a crea o piaţă competitivă.

Cercetarea efectuată în cadrul studiului IER pe această temă a urmărit să definească ce anume este economia circulară, cum este înțeles și pus în practică acest concept în România și în alte state, dar și care sunt recomandările ce pot fi îndreptate spre factorii de decizie. Printre recomandările efectuate, por fi semnalate următoarele:

Promovarea unui plan național privind producția și consumul durabile, care poate fi realizat de sine stătător sau în strânsă legătură cu planul național privind economia circulară (dată fiind importanța acestui demers în direcția utilizării eficiente a resurselor, un pas important este reprezentat de dezvoltarea de planuri de economie circulară la nivel local sau la nivel de regiune; în acest context, în Finlanda a fost realizată o fișă de parcurs privind economia circulară la nivelul regiunii Päijät-Häme pe baza căreia a fost dezvoltat un plan de acțiune privind economia circulară);

Promovarea principiilor de proiectare ecologică, prin încurajarea dezvoltării unor scheme de sustenabilitate a produselor la nivel de industrie, conjugate cu sisteme de taxare (de exemplu, scheme tip recompensă/bonificație/penalizare), care să reflecte ușurința cu care produsele pot fi refolosite, reciclate sau dezmembrate;

CONTEXT

14


Promovarea prelungirii duratei medii de viață a produselor, atunci când se justifică și din punctul de vedere al eficienței energetice, prin intermediul legislației privind protecția consumatorilor – revizuirea sistemului de garanții juridice și comerciale din legislația națională privind protecția consumatorilor – de exemplu, încurajarea opțiunilor mai bune de reparare și asigurarea disponibilității pieselor de schimb ca opțiune pentru înlocuirea produsului sau compensarea financiară în cazul producerii unor defecțiuni;

Introducerea, în cadrul proiectelor finanțate de Fondul pentru Mediu, a unei secțiuni dedicate economiei circulare, respectiv pentru finanțarea „mini-compostoarelor” pentru deșeuri organice în vederea încurajării dezvoltării bioeconomiei. În acest sens, este de menționat schema de succes implementată în Milano (Italia) privind reciclarea deșeurilor organice prin punerea la dispoziția populației a unui kit care cuprinde un container de bucătarie ventilat și un set de 50 de saci biodegrabili.

Tranziția către o economie circulară presupune atât oportunități pentru mediul de afaceri, care poate fi încurajat să inoveze și să propună noi modele de business, dar este posibil să genereze și multe provocări pentru decidenți, care prin reglementările adoptate sunt nevoiți să anticipeze cât de mare va fi rezistența la schimbare în rândul oamenilor.

Provocări actuale în domeniul securității cibernetice

La nivel global se observă din ce în ce mai mult că viețile noastre sunt legate de mediul online, fie că vorbim de activitățile profesionale sau de cele personale, direct sau indirect.

Pe măsură ce această rețea invizibilă devine din ce în ce mai interdependentă, securitatea cibernetică devine un aspect esențial al prosperității și al securității

noastre.

Într-o societate democratică din ce în ce mai transparentă și bazată pe tehnologii digitale, toți actorii sociali sunt din ce în ce mai expuși.

Incidentele de securitate cibernetică se diversifică, devin din ce în ce mai sofisticate, atât din perspectiva actorilor din spatele lor, dar

și a impactului pe care îl au și al țintelor urmărite. Atacurile asupra economiei, fie că vorbim de actori publici sau privați, riscă să submineze

încrederea cetățenilor în siguranța activităților digitale și să afecteze tranziția către o economie digitală. Impactul economic al criminalității informatice

sporește anual, iar costurile reprezintă o povară din ce în ce mai mare. Amenințările cibernetice au încetat să mai fie rezultatul unor actori non-statali, ci asistăm din

ce în ce mai mult la apariția actorilor statali cu motivații politice și strategice. O altă victimă a nesiguranței cibernetice a devenit însuși procesul de guvernare democratică,

libertățile, drepturile și valorile noastre. Utilizarea mijloacelor cibernetice pentru a interveni în procesele democratice interne, campaniile de dezinformare online, știrile false, operațiunile cibernetice care afectează infrastructurile critice devin din ce în ce mai frecvente și necesită o abordare specifică.

Ca niciodată, dictonul latin Si vis pacem, para bellum! [Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război!] nu a fost mai potrivit pentru a reliefa situația în care ne aflăm. Securitatea noastră viitoare depinde de abilitatea de a ne proteja fundamentele modului de viață în fața amenințărilor cibernetice, fie că vorbim de infrastructuri civile sau militare.

15

CONTEXT


Cetățenii au dreptul să trăiască într-o societate și într-o Uniune Europeană care îi poate apăra. A sosit astfel momentul să ne întărim apărarea împotriva acestor factori perturbatori, prezenți și viitori, și să ne organizăm societatea de-o manieră corespunzătoare. Nu trebuie, totuși, să alunecăm către extreme și să considerăm că riscurile informatice nu există sau, din contră, să ne adresăm tuturor riscurilor potențiale. Astfel, crearea unui cadru legislativ acoperitor, investițiile sporite în educație, sporirea cooperării la nivel național și internațional, o corectă cartografiere a elementelor cheie și a măsurilor care vor trebui adoptate sunt un prim pas în direcția corectă.

Deși există numeroase metode de protecție, din ce în ce mai performante, asigurarea securității informațiilor în mediul cibernetic nu se poate realiza exclusiv prin măsuri tehnice, fiind în principal o problemă umană. În acest sens, adoptarea unei legislații comprehensive și actualizate în domeniul securității cibernetice, care să sprijine dezvoltarea capacităților de apărare ale statului, reprezintă o prioritate națională. Asigurarea unui spațiu cibernetic sigur este responsabilitatea atât a statului, cât și a autorităților competente, a sectorului privat și a societății civile. Pentru dezvoltarea culturii de securitate cibernetică, cele mai importante pârghii sunt educația și cercetarea, parteneriatele public-private și mecanismele de cooperare la nivel european. Toate cele de mai sus sunt la îndemâna noastră ca o garanție a păcii în timpul nostru. Acum este momentul să acționăm!

Autori: Bogdan Mureșan

Mihai SebeEliza Vaș

Oana Mocanu (coord.)

Biroul Studii și Analize, IER

VORBITORI

16


Iordan-Gheorghe Bărbulescu este diplomat român, profesor universitar, doctor în Științe Politice și Sociologie, decan al Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană și Președinte al Senatului (din martie 2012) Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative. În anul 2016 i-a fost decernat Premiul de Cetățean European al Anului de către Parlamentul European ca urmare a activității remarcabile derulate în mediul academic și diplomatic românesc în general, și a activității în cadrul SNSPA, în

mod special. Printre rezultatele profesorului Bărbulescu sunt amintite reformarea Departamentului de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA, inițierea în România a unor cursuri despre instituțiile, politicile și procesul decizional al UE, precum și extinderea programelor de studii dedicate cercetării Uniunii Europene. A publicat numeroase cărți de autor și articole academice pe teme precum: „Noua Europă. Vol. I: Identitate și model european”, „Dicționar explicativ trilingv al Uniunii Europene”; „Procesul decizional în Uniunea Europeană”; „Uniunea Europeană de la Național la Federal” ș.a..La acestea se adaugă mai multe studii publicate sub egida Institutului European din România (SPOS 2017, 2015, 2012 și 2010) pe următoarele teme: „România - furnizor de expertiză în tranziție democratică pentru țările Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest”, „Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între România și Republica Moldova. Oportunități și provocări în perioada 2014-2020”, „Coordonarea afacerilor europene la nivel național. Mecanisme de colaborare între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene. Studiu comparativ în statele membre UE”, „Tratatul de la Lisabona. Implicații asupra instituțiilor și politicilor românești”.

Dan Cărbunaru a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Titu Maiorescu din București (2000) și deţine o diplomă de absolvire a cursului post-universitar de management, precum și un master în Drept Internaţional. Interesul față de tematica europeană declanșat pe băncile facultății a continuat atât în profesarea meseriei de jurnalist specializat în Afaceri Interne (a fost Director de comunicare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne), la Mediafax, Adevărul sau Gândul, cât și în aprofundarea tematicii în planul pregătirii. Ca

formator a avut șansa de a gestiona în anul 2009 modulul de Comunicare în cadrul proiectului strategic „Îmbunătățirea Managementului Universitar” finanțat din Fondul Social European și, ulterior, participarea la alte proiecte cu finanțare europeană. În 2006, Dan Cărbunaru lansează proiectul Calea Europeană, o emisiune realizată în cadrul postului B1 TV, în cadrul căreia săptămânal, timp de șase ani, au fost abordate teme de relevanță națională și europeană, în contextul apartenenței României la arhitectura UE (difuzată și pe TVR1, în perioada octombrie 2013-februarie 2014), iar din anul 2009 portalul multi-media de afaceri europene CaleaEuropeana.ro funcționează neîntrerupt, devenind cel mai important reper pentru promovarea informațiilor și valorilor de relevanță europeană pentru România, ca stat membru UE.Corespondent la Bruxelles pentru Calea Europeană, Dan Cărbunaru este acreditat pe termen lung la instituțiile UE și a relatat, ca membru al delegației române de presă acreditate pe lângă Administrația Prezidențială a României, cele mai importante momente după aderarea țării noastre la UE. După deschiderea seriei de Dialoguri cetățenești lansate de Comisia Europeană, Dan Cărbunaru a fost ales să modereze o serie de întâlniri ale reprezentanților instituțiilor UE (Jean-Claude Juncker, Corina Cretu, Tibor Navracsics, Marku Markkula, Karl-Heinz Lambertz ș.a.) cu cetățeni din diverse orașe ale României.

17

VORBITORI


George Ciamba, Ministru delegat pentru Afaceri Europene, este diplomat de carieră (grad diplomatic de ambasador, 2004), lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din decembrie 1990. Din ianuarie 2017 și până la 13 noiembrie 2018, a îndeplinit funcția de Secretar de stat pentru Afaceri Bilaterale şi Strategice în Spaţiul Euroatlantic. În 2016, în calitate de reprezentant cu însărcinări speciale pentru diplomație economică, a contribuit la promovarea şi derularea proiectelor economice în

cadrul cărora România are interese strategice. Anterior, din noiembrie 2012 a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, urmărind cu prioritate asigurarea unei participări active a României în toate formatele de lucru ale UE. Totodată, a asigurat participarea în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Înainte de preluarea portofoliului de secretar de stat pentru Afaceri Europene, George Ciamba a fost ambasador al României în Republica Elenă, iar în perioada iulie 2003 – ianuarie 2005 a deţinut funcţia de secretar de stat pentru Afaceri Multilaterale și ulterior, Globale, în MAE. Între 1999 – 2003, George Ciamba a fost ambasador al României în Republica Turcia, precum şi Reprezentant Permanent al României la Organizaţia Cooperării Economice la Marea Neagră, între 2001 – 2003. Anterior primei desemnări în calitate de ambasador, a ocupat funcțiile de director adjunct (1996 – 1997) și apoi director al Direcției America de Nord (1997 – 1999). În 1995 a fost secretarul Grupului de lucru vizând reconcilierea istorică între România și Ungaria care a dus la semnarea Tratatului de bază cu Ungaria, în 1996. Între 1991 – 1995 a ocupat diferite funcţii în cadrul MAE: referent de spaţiu pentru SUA, pentru Agenția Internațională pentru Energie Atomică și pentru problematica neproliferării. În 1999 a primit distincţia “Ambasadorul Anului”, acordată de cotidianul “Nine O’clock”, iar în 2000, a fost decorat cu “Ordinul Meritul Naţional în Grad de Comandor”. De asemenea, a fost decorat de către Președintele Republicii Elene cu „Marea Cruce a Ordinului Phoenix”.George Ciamba a absolvit Facultatea de Inginerie Electronică (1989); deţine o diplomă de studii aprofundate în relaţii internaţionale (1993, Universitatea din București, MAE), a urmat cursurile Programului de Economie şi Relaţii Internaţionale la Hoover Institution (Universitatea Stanford, 1992) şi a fost selectat să participe la Programul “International Visitor” pentru lideri în formare pe probleme de politică externă al Agenţiei de Informaţii a SUA (1997). A publicat articole în domeniul relațiilor internaționale, cu accent pe Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, respectiv integrarea euro-atlantică a României.

Costel Ciuchi este Senior Information Technology Expert în cadrul administrației publice centrale cu responsabilități în dezvoltarea infrastructurii guvernamentale, securitatea serviciilor şi resurselor informatice (INFOSEC), coordonarea activităților de dezvoltare a aplicațiilor guvernamentale și a registrului de domenii GOV.RO. Dl Ciuchi a fost coordonator al sectorului IT pentru Summitul NATO de la București din 2008, participă activ ca expert în diverse granturi și proiecte în sectorul IT

(PHARE, Banca Mondială) și desfășoară activități de dezvoltare în domeniul structurării proceselor decizionale și a datelor complexe (big data, open data), cybersecurity (reziliența și survivabilitate) și managementul riscului de securitate.Profesor asociat al Facultății de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației din Universitatea Politehnica din București, susține prelegeri de curs și ore de aplicații în domeniile structurilor de date, programarea sistemelor de calcul, securității serviciilor internet. Este autor și coautor a numeroase articole și lucrări în domeniul modelării proceselor decizionale - business intelligence, managementul riscurilor și al securității sistemelor informatice.

VORBITORI

18


Lazăr Comănescu, Ambasador, este Consilier pentru relații externe al Președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României. A fost ministru al afacerilor externe perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016, respectiv aprilie - decembrie 2008. În perioada februarie - noiembrie 2015 a ocupat funcția de Consilier prezidențial pentru politică externă. Deține gradul diplomatic de ambasador din 1998.Timp de 6 ani, între 2009 și 2015, a fost Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Federală Germania. În perioada 2001-2008 a fost șeful Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană (până la sfârșitul anului 2006),

respectiv Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană (după aderarea la UE în 1 ianuarie 2007). Între 1998-2001 a ocupat funcția de șef al Misiunii României pe lângă NATO şi UEO. În perioada 1995-1998 a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. Anterior, în cursul anului 1995, a fost director general, consilier al ministrului afacerilor externe și director de cabinet. Între 1994-1995 a fost directorul Direcţiei Uniunea Europeană, iar între 1990-1994 a fost consilier şi ministru-consilier (din 1993) la Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană – Bruxelles. Între 1972-1982 a fost diplomat în cadrul Departamentului Organizaţii Economice Internaționale al MAE. Dl Comănescu deține titlul de Doctor în Relații Economice Internaționale din 1983. În perioada 1982 - 1990 a fost lector universitar și, ulterior (1995 – 1998), profesor asociat la catedra de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București. Este membru al Consiliului Consultativ Ştiinţific al Institutului European din România și membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului Român de Studii Internaţionale. De asemenea, este membru fondator al Forumului Europei Centrale – Varșovia.În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofiţer, în 2007 cu Ordinul naţional „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce, în 2015 a fost decorat cu Marea Cruce a Ordinului de Merit (grad de comandor) al Republicii Federale Germania, iar în 2018 a fost decorat cu Legiunea de Onoare în grad de Ofițer al Republicii Franceze.Este autor sau co-autor de cursuri şi manuale universitare, printre care: „Economia Mondială” – Ediţia 1985, 1990, 1995; „Tehnicile tranzacţiilor economice internaţionale ”– 1989; „Dicţionar de relaţii economice internaţionale” – 1993; „The EU and Romania: Accession and Beyond” – Ed. David Phinnemore, UK 2006. Totodată, este autorul a numeroase articole/interviuri pe teme europene și internaționale în publicații românești și străine.

Gabriela Crețu este președintele Comisiei pentru afaceri europene, Senatul României. Născută la 16 ianuarie 1965, în Târgu Frumos, România, Gabriela Crețu și-a petrecut copilăria în frumosul ținut al Moldovei, o cunoscută și pitorească zonă istorică a țării. A absolvit cursurile Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fiind licențiată în filozofie și istorie. A continuat cercetările în domeniu și, în 1998, a obținut doctoratul în filozofie - epistemologie și filosofia științei.În 2004 a fost aleasă deputat în Camera Deputaților, Parlamentul României. Din

septembrie 2005, a fost observator în Parlamentul European până la 1 ianuarie 2007, când România a devenit stat membru al UE. Ulterior, a devenit membru deplin al Parlamentului European. Între alegerile europene din 2009 și alegerile naționale din 2012, a fost reprezentant permanent al Senatului României la Parlamentul European. În urma alegerilor naționale din 2012, s-a întors pe scena politică românească, fiind aleasă membru al Senatului României. În calitate de senator, a fost extrem de dedicată și implicată în domeniul afacerilor europene, mai întâi în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene și apoi ca președinte al acesteia. Este prima femeie politician care a inițiat un proiect politic pentru drepturile femeilor, în baza angajamentelor sale anterioare asumate la nivel civic și politic, în calitate de colaborator

19

VORBITORI


permanent al ONG-urilor pentru drepturile femeilor și ale comunității rome. De asemenea, s-a implicat în campanii și proiecte inițiate de organizațiile International Socialist Women, PES Women, European Feminist Network, NDI, FES, UNFPA. A fost decorată cu Ordinul Național de „Merit în educație”, în grad de ofițer. Autoarea unei întregi serii de volume, studii și articole în domeniul științelor sociale, filosofiei politice, feminismului, epistemologiei; blogger activ la adresa www.gabrielacretu.ro, editorialist în ziare cu acoperire națională din România.A contribuit la mișcarea „Choisir la cause des femmes” în România, în cadrul proiectelor „Most Favoured European Women Clause” și „Good society project for the social democracy reformation”, promovate de Compass/FES/SPD. Are un fiu și o fiică. Vorbește limbile engleză, spaniolă și franceză.

Andi Cristea este membru al Partidului Social Democrat din România și membru al Parlamentului European (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților) din 2014.Este președintele Delegației la Comisia parlamentară de Asociere UE-Moldova și vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe. De asemenea, este membru al Conferinței președinților de delegație, al Subcomisiei pentru drepturile omului și al Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest. Dl Cristea este membru

supleant în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorului, Delegația la comisiile parlamentare de cooperare UE-Armenia și UE-Azerbaidjan, precum și în Comisia parlamentară de asociere UE-Georgia.Anterior mandatului actual, dl Cristea a activat în calitate de expert parlamentar la Camera Deputaților și de consilier parlamentar în Comisia pentru afaceri externe a Senatului României. De asemenea, a fost director de cabinet al ministrului în cadrul Ministerului Justiției și director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Dl Cristea este licențiat și deține o diplomă de master la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București și o diplomă de studii postuniversitare în drept comunitar european, economie și administrație la Universitatea din București. De asemenea, a absolvit modulul de integrare europeană Jean Monnet oferit de Centrul de Studii Euro-Atlantice al Universității București și cursurile Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe, București.

Daniel Dăianu este membru al Academiei Române, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României și profesor de economie la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București.Anterior, dl Dăianu a fost prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (2013-2014), membru al Parlamentului European (2007-2009, coautor al raportului PE despre reforma reglementării și a supravegherii piețelor financiare), președinte al Consiliului de Supraveghere al Băncii Comerciale Române (2005-

2007), ministru de finanțe al României (1997-1998), economist șef al BNR (1992-1997) și ministru adjunct de finanțe (1992). Președinte al Societății Române de Economie (SOREC); Membru al Grupului UE la nivel înalt privind resursele proprii (HLGOR) condus de Mario Monti; Membru al Consiliului European pentru Relații Externe; Fellow al CASE; Trustee al Friends of Europe; Cercetător invitat la Universitatea Harvard, Wilson Center (Washington DC), IMF (Washington DC), NATO Defense College (Roma) etc; Profesor vizitator la Berkeley, UCLA, Universitatea din Bologna etc.; Membru în Comisia Mării Negre.

VORBITORI

20


Este autor al volumelor „Emerging Europe and the Great Recession” (Cambridge Scholars Publishing, 2018); „Băncile Centrale, Criza și Post-criza” (Polirom, 2018); „Europa în impas” (Polirom, 2015); „The Macroeconomics of EU Integration: The Case of Romania” (Rosetti Educational, București, 2008); „South East Europe and The World We Live In” (București, Institutul Diplomatic Român, 2008); în colaborare cu Radu Vranceanu (ed.) „Ethical Boundaries of Capitalism” (Ashgate, UK, 2005); în colaborare cu Thanos Veremis (ed.) „Balkan Reconstruction” (Londra, Frank Cass, 2001); „Transformation as a Real Process” (Aldershot (UK), Ashgate, 1998); „Economic Vitality and Viability. A Dual Challenge for European Security” (Frankfurt, Peter Lang, 1996) ș.a.”

Gabriela Drăgan este Director General al Institutului European din România din 30 iulie 2009 (în perioada 1 ianuarie 2008 – 29 iulie 2009 a asigurat interimatul la conducerea operativă a IER). În perioada 2002 – 2006 a coordonat Direcția Studii Europene din cadrul Institutului.Dna Drăgan este titular cursuri Jean Monnet, expert în domeniul integrării europene și profesor universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice, București.

A publicat, în calitate de unic autor sau coautor, un număr important de cărţi şi articole (indexate în baze de date internaţionale, diferite publicaţii ştiinţifice sau volume apărute în urma unor conferinţe naţionale sau internaţionale). Este membru al Asociaţiei Române de Studii ale Integrării Europene (ARSIE), Asociaţiei Europene de Studii Regionale, Asociaţiei Române de Studii Regionale, din ianuarie 2008 director al revistei Romanian Journal of European Affairs, editată de Institutul European din România, membru al Consiliului editorial al revistei Romanian Economic Journal – Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, membru al Consiliului editorial al Bulletin of the Petroleum-Gas University of Ploiești, Seria Ştiinţe Economice etc.A participat ca vorbitor sau moderator în cadrul unor conferinţe, dezbateri naţionale şi internaţionale (organizate de Academia Română, Universitatea din Viena, Institutul de Economie Mondială din Budapesta, Institutul European din Japonia, Kobe şi Tokio, Centrul pentru Cooperare în domeniul Securităţii din Croaţia, European Forum Wachau – Austria, Universitatea din Tel Aviv, Institutul pentru Studii Estice din Polonia - Forumul Economic și Congresul European al Autorităților Locale) ș.a.În luna noiembrie 2013, doamna Drăgan a primit decoraţia de rang înalt Crucea de Cavaler al Ordinului de Merit al Republicii Polone din partea Președintelui Republicii Polone în semn de recunoaștere a contribuţiei sale la promovarea cooperării polono-române în domeniul afacerilor europene.

Sorin Ioniță este Președintele Expert Forum (EFOR) și expert în reforma administraţiei publice, dezvoltare şi politici locale. De asemenea, este consultant al Consiliului Europei, Băncii Mondiale şi PNUD pentru Europa de Est şi Balcani.Dl Ioniță a fost reprezentant al României în Comitetul Economic şi Social European (CESE), secțiunile Transport-Energie şi Mediu-Agricultură.Este lector asociat al Maastricht School of Management (MSM). A absolvit Institutul Politehnic București (IPB), deține un Master la Central European

University (CEU), Budapesta și a fost Fulbright fellow la Georgetown University, Washington DC.

21

VORBITORI


Bogdan Murgescu este profesor la Facultatea de Istorie și director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, Universitatea din București. Licențiat în istorie-filosofie (1986) și doctor în istorie (1995), a fost bursier Roman Herzog al Fundaţiei „Alexander von Humboldt” la Freie Universität Berlin din Germania (1998-2000) și visiting professor la University of Pittsburgh (2002) și Central European University, Budapesta (2004). A fost organizatorul concursurilor de cercetare istorică ISTORIA MEA – EUSTORY (6 ediții, 2000-2010) și membru

al Comitetului Executiv al rețelei EUSTORY (2001-2008 și 2009-2013), calitate în care a primit în 2007 Premiul Național German acordat acestei rețele. Din 2011 este președinte al Societății de Științe Istorice din România, fiind actualmente la al doilea mandat de 4 ani în fruntea acesteia. Este totodată membru în Consiliul Ştiinţific al Institut für Ost- und Südosteuropaforschung, Regensburg, în Consiliul de Cercetare al European University Institute, Florența, precum și în numeroase alte organisme academice. Cercetările sale vizează istoria economică și socială, istoria învățământului superior și rolul său în acumularea capitalului uman, metodologia cercetării istorice, istoria regimurilor comuniste și a tranziției post-comuniste. A participat și coordonat mai multe proiecte naționale și internaționale de cercetare și educație civică și a publicat până la această dată 5 cărți de autor și un mare număr de studii în reviste și volume colective, în țară și în străinătate. Pentru volumul Circulaţia monetarã în Ţãrile Române în secolul al XVI-lea (1996) i-a fost decernat Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române. Cartea sa cea mai cunoscută, multiplu premiată și citată, este România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010) (Iași, Polirom, 2010).În calitate de vicepreședinte al Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (2011-2015) a inițiat și coordonat publicarea rapoartelor publice anuale privitoare la finanțarea învățământului superior pentru anii 2012, 2013 și 2014. În 2015-2016 a deținut funcția de consilier pe învățământul superior al miniștrilor Adrian Curaj și Mircea Dumitru, iar din decembrie 2016 este președintele Consiliului Național de Statistică și Prognoză a Învățământului Superior.

Victor NEGRESCU –fost ministru delegat al afacerilor europene și europarlamentar, cadru universitar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și Universității Creștine Dimitrie Cantemir și membru al PES activists România, organizație compusă din peste 10.000 de persoane de stânga interesate de politica europeană. Victor Negrescu a fost europarlamentarul anului pentru Agenda Digitală în anul 2015. În calitatea sa de membru al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European a inițiat proiecte pilot de peste 50,3 milioane de euro pentru inițiative în domeniul sănătății, educației și noilor tehnologii.

Victor Negrescu este fondator al Fundației Stânga Democratică, Institutului de Cooperare Internațională și Dezvoltare și Masterului în limba engleză “Development, International Cooperation and Humanitarian Aid” din cadrul SNSPA. Pe parcursul carierei sale profesionale a lucrat mai mulți ani ca și jurnalist (ex.: RFI România) dar și ca antreprenor cu mai multe proiecte de succes în domeniul digital, consultanței și resurselor umane. Victor Negrescu are un doctorat în științe politice și afaceri europene în cadrul SNSPA, cu un parcursul academic în cadrul Colegiului European din Bruges, a absolvit un MBA în cotutelă ASE-CNAM Paris și a terminat un master în afaceri europene și internaționale în cadrul Universității Pierre Mendes France – IEP Grenoble.

VORBITORI

22


Artiom Radu este Delegat de tineret la Uniunea Europeană din 15 noiembrie 2018 și student al Facultății de Drept, Universitatea din București. Pe parcursul liceului, dar și al primului an de facultate a fost implicat în mai multe proiecte de anvergură națională și europeană, cum ar fi programul Promotori pentru democrația europeană, ediția a II-a (Biroul de Informare a Parlamentului European în București (martie – noiembrie 2016), evenimente precum European Youth Event (iunie 2018), programe de mobilitate europeană (programul de training și youth exchange Count Me In din Esnchede, Olanda, decembrie 2017 – martie 2018).

Totodată, Artiom face parte din rețeaua Young European Ambassadors, având calitatea de tânăr ambasador european în țările Parteneriatului Estic.

Iolanda Stăniloiu este consultant în comunicare strategică, specialist în coaching, precum și evaluator de competențe, formator și expert educațional în programe și proiecte de formare și dezvoltare profesională a adulților.A studiat marketing şi comunicare la Syracuse University, ca bursier Hubert H Humphrey, şi a făcut un stagiu de pregătire la departamentul de informaţii publice al Fondului Monetar Internaţional. Iolanda Stăniloiu și-a început cariera în presă în martie 1990, ca redactor al

departamentului de emisiuni economice şi de ştiință al Televiziunii Române. Între 1996-1998, a realizat şi prezentat emisiuni de dezbateri politice la Pro TV, și în 2011 la TVR Info. Este membru fondator al Centrului pentru Jurnalism Independent, a condus departamentele de comunicare ale unor companii din sectorul privat, Rompetrol și Bancpost, și a lucrat timp de trei ani la biroul din București al Băncii Mondiale.A fost purtător de cuvânt al guvernului României în 1991-1992, membru al Consiliului Național al Audiovizualului în 1992-1993, și purtător de cuvânt și consilier al miniștrilor muncii între 2012-2014, și din nou în 2016. Între august 2016 – ianuarie 2017, a fost secretar de stat pentru dialog social în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.În 2018, a făcut parte din colectivul de cercetare al studiului “Pilonul european al drepturilor sociale: reducerea inegalităților și a decalajelor sociale în România. Evoluții ale politicilor și inițiativelor europene din domeniul tineretului.”, în cadrul Proiectului de Studii de Strategie și Politici SPOS 2018, derulat de Institutul European din România.

23

VORBITORI


Mihaela Ștefănescu deține o vastă experiență în domeniul politicii de mediu, în zona dezvoltării durabile, economiei circulare, managementului deșeurilor și a schimbărilor climatice dobândită atât la nivel național în cadrul administrației publice centrale, precum și european în calitate de expert național detașat la Comisia Europeană, Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri. În prezent, este consilier superior în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor și

membru în cadrul Comitetul consultativ pentru afaceri, management și contabilitate al Cambridge Scholars Publishing. Deține titlul de Doctor în domeniul economiei și afacerilor internaționale (2011, Academia de Studii Economice din București). În cadrul cercetării sale, a analizat o serie de abordări integrate legate de competitivitate, dezvoltare durabilă și convergență economică în vederea identificării unor noi căi de acțiune aplicabile în România. De asemenea, a publicat 12 articole de cercetare în calitate de autor sau coautor în domeniile neutralității degradării terenurilor, responsabilității sociale corporative, economiei ecologice, eficienței resurselor, dezvoltării durabile etc.

Mircea Vasilescu este profesor la Facultatea de Litere, Universitatea din București, unde a înființat și a coordonat programele de master „Teoria și practica editării” și „Studii literare”. Predă cursuri despre mass-media, politici culturale, marketing cultural, presă culturală. A fost redactor-șef la revista Dilema veche între 1998-2015, a inițiat și a organizat Festivalul Dilema veche de la Alba Iulia. A fost membru în board-ul editorial Eurozine (www.eurozine.com), rețeaua revistelor culturale europene (2008-2012).

A publicat, între altele, volumele: „Iubite cetitoriule…”. Lectură, public şi comunicare în cultura română veche, București, Editura Paralela 45, 2001; Mass-comédia. Situaţii şi moravuri ale presei de tranziţie, București, Editura Curtea Veche, 2001; Europa dumitale. Dus-întors între „noi” şi „ei”, Iași, Editura Polirom, 2007; Eurotextes. Le continent qui nous sépare, Geneva, MetisPresses, 2010. A tradus din Michel Foucault, François Furet, Sergio Romano.

Premiile de excelență IER

24


Asociația Studenților la Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, IașiCea de-a doua ediție a proiectului Model European Union (#MEU) Iași, inițiativă unică în România ce își propune simularea procesului decizional al instituțiilor europene, a avut loc în perioada 14-18 martie 2018, sub Înaltul Patronaj al Reprezentanței Comisiei Europene în România. MEU Iași 2018 a reunit 75 de participanți din 8 țări, membre ale Uniunii Europene și nu numai. Aceștia au avut oportunitatea de a experimenta modul de funcționare și de a simula procesul decizional la nivelul Parlamentului, respectiv Consiliului Uniunii Europene, în cadrul

unor dezbateri pe teme de actualitate de pe agenda europeană, respectiv înființarea Biroului Procurorului European și contractele privind tranzacționarea bunurilor pe piața unică digitală. Retrospectiva evenimentului demonstrează faptul că a fost un proiect de succes și o experiență de învățare complexă, în cadrul cărora participanții și-au valorizat și dezvoltat competențe multiple, îmbunătățindu-și, totodată, cunoștințele cu privire la instituțiile și politicile europene. Mai mult decât atât, feedback-ul pozitiv al celor prezenți confirmă profesionalismul și calitatea proiectului, dar și ridicarea acestuia la așteptările fiecărui participant.

Model European Union Iași 2019 își propune, și de această dată, să creeze cadrul optim pentru simularea procesului decizional al instituțiilor Uniunii Europene, oferind astfel participanților șansa de a analiza substratul activităților întreprinse de către UE. Evenimentul este, în acest sens, o experiență unică, adresată tinerilor motivați și determinați să își consolideze cunoștințele cu privire la instituțiile și politicile Uniunii Europene, oferindu-le oportunitatea de a experimenta modul de funcționare a Parlamentului, respectiv Consiliului UE, în contextul unor dezbateri cu privire la puncte de pe agenda actuală la nivel european. Ne așteptăm la un număr mult mai mare de participanți, veniți din toate colțurile Uniunii Europene, principalul obiectiv al nostru fiind răspândirea printre tineri a cunoștințelor privind Uniunea Europeană și a rolului statului nostru în contextul european, precum și importanța votului pentru determinarea cursului Uniunii Europene și promovarea alegerilor europarlamentare din 2019. Având în vedere și evenimentul deosebit de important desfășurat începând cu 1 ianuarie 2019 și anume preluarea de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, ne-am propus să atragem atenția acestui fapt prin alegerea subiectelor de dezbatere în conformitate cu agenda și prioritățile statului nostru pentru viitorul european.

Colegiul Național „Jean Monnet”, Ploiești, județul PrahovaProiectul „Sincronizează-te cu ritmul european” inițiat de C.N. „Jean Monnet” din Ploiești a avut un scop foarte clar: conștientizarea de către tinerii participanți a impactului Uniunii Europene asupra vieții cotidiene a cetățenilor săi. Elevii au fost astfel îndemnați să susțină și să se implice în proiectele europene, fiind încurajat spiritul civic, respectiv implicarea în rezolvarea problemelor colectivității.

În cadrul proiectului, au avut loc o serie de sesiuni informative dedicate elevilor din ciclurile primar, gimnazial și liceal, a fost organizat seminarul „Sincronizează-

te cu ritmul european”, la care au participat 20 de tineri din comunitatea ploieșteană. Elevii au fost puși în situația să iasă din zona lor de confort și să își exerseze abilitățile organizatorice și de comunicare.

Concluziile rezultate în urma activităților derulate în cadrul proiectului sunt extrem de grăitoare: deși mulți tineri nu cunosc încă drepturile și oportunitățile de care pot beneficia în calitate de cetățeni UE, aceștia sunt dornici să devină cetățeni responsabili și să se implice în procesul decizional.

25



Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân”, BucureștiColegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân” s-a evidenţiat prin formarea multor specialiști în domeniile mecanică, construcţii și economic, începând de la muncitori, tehnicieni, maiștri, până la ingineri şi profesori. Valorile dominante promovate sunt: egalitate de șanse, cooperare, muncă în echipă, respect reciproc, atașamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare.

O dimensiune importantă a activității Colegiului Tehnic ”Mircea cel Bătrân” o reprezintă implicarea în proiecte naționale și internaționale. Astfel, în ultimii ani,

în cadrul Colegiului au fost derulate mai multe proiecte europene, dintre care amintim: POSDRU/154/1.1/ G/134669 „Formarea competenţelor cheie la elevii de liceu în vederea combaterii analfabetismului funcţional”, derulat în perioada 2014-2015, a avut drept obiectiv general susținerea formării competențelor cheie pentru 300 de elevi din clasele a IX a și a X a, prin organizarea, implementarea și evaluarea eficientă a unui program de formare a competențelor de comunicare în limba română, a competențelor sociale și civice, precum și a competențelor TIC; POSDRU/175/2.1/S/150401 ” Firma de exercițiu, startul tău în antreprenoriat – FESTINA”, derulat în perioada mai – decembrie 2015. Activitățile proiectului au vizat promovarea conceptului firmei de exercițiu, prin organizarea de diverse activități și concursuri; Educațional „Capital Filles”, organizat anual, începând din 2015, în parteneriat cu Ambasada Franței în România, Ministerul Educației Naționale, companii cu capital francez din România și care prevede activități de mentorat pentru elevele claselor a XI-a și a XII-a pentru alegerea carierei; „Școli ambasador ale Parlamentului European” (EPAS) urmărește creșterea gradului de informare al tinerilor cu privire la Uniunea Europeană, oferindu-le mijloace active de învățare; programul a fost lansat în anul 2011, iar din 2017 se desfășoară în toate statele membre ale Uniunii Europene; ca urmare a activităților derulate pe parcursul anului școlar 2017-2018, în luna septembrie 2018, Colegiului Tehnic ”Mircea cel Bătrân” a primit titlul de „Școală ambasador a Parlamentului European”.

Darius Filip Darius Filip este președinte al Asociației Elevilor din Maramureș și membru al Academiei de Științe din New York. Elev în clasa a XII-a la Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, este preocupat de reprezentarea drepturilor și intereselor elevilor, de activismul civic și de promovarea educației științifice.

Obiectivul general al proiectului „Europe in Your Hands”, a fost promovarea democrației și a altor valori europene în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani din Județul Maramureș, obiectivul specific fiind expunerea elevilor maramureșeni la mecanismele de funcționare a instituțiilor europene. La primul

eveniment, desfășurat cu ajutorul Asociației Elevilor din Maramureș, au participat în jur de 100 de elevi ai Colegiului Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, acțiunea fiind realizată în colaborare cu conducerea și catedra de istorie ale liceului.

În urma evenimentului, participanții au învățat care sunt principalii actori în procedura legislativă ordinară (Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene), care este rolul acestora și de ce este important ca cetățenii să se implice în procesul decizional din punct de vedere civic și juridic. Mai mult, pentru a sedimenta informația acumulată și pentru a conferi un caracter dual evenimentului, atât informativ cât și practic, tinerii au luat parte la o simulare a procesului decizional la nivelul Uniunii Europene. Înțelegând importanța democrației participative, mulți dintre tinerii participanți la proiect și-au exprimat dorința să se


26


implice în organizarea sesiunilor viitoare, programate a se desfășura în alte licee din oraș, precum și la alte evenimente pe teme europene. Mai mult, pentru a putea contribui în mod concret și organizat la îmbunătățirea situației din comunitatea în care trăiesc, unii elevii au decis să se înscrie în Asociația Elevilor din Maramureș.

Alin Gabriel Grămescu Alin Gabriel Grămescu este un tânăr iniţiator. În 2015, Alin a pornit Iubesc Studenția, o inițiativă care a intrat într-un top creat de Business Magazin, „Generaţia care face diferenţa – top 10 iniţiative naţionale”, și care a fost inclusă în alte două topuri internaționale, câștigând un premiu pentru activitatea digitală la Digital Democracy Day 2017, Bruxelles. Scopul iniţiativei lui este acela de a crea cât mai multe acţiuni utile pentru tinerii din România. Iubesc Studenţia promovează peste 1500 de oportunităţi în fiecare an şi, în felul acesta, rezolvă o problema pe care tinerii o semnalau în trecut: „Nu sunt oportunităţi pentru tinerii din ţară!”.

De asemenea, este vlogger de circumstanţă pe: https://www.facebook.com/gram.eu/ și scrie despre lucrurile care contează pe blogul său personal: http://alingramescu.com/

„Brief. The project” a fost un proiect ce s-a desfășurat atât online, cât și offline. Scopul a fost acela de a promova oportunitățile de care pot beneficia cetățenii europeni și valorile Uniunii Europene. Activitatea din cadrul #demospromotori organizată în 2017 s-a intitulat #enjoyEU și a cuprins două scurtmetraje construite pornind de la următoarele cuvinte: „oportunități europene, generație, valori europene”. Fiind promovate cu ajutorul canalelor de comunicare Iubesc Studenția (Facebook, Instagram și website) scurtmetrajele au atins un număr impresionant de participanți indirecți, respectiv numărul de persoane care au urmărit în întregime mesajul video. Alin a fost acceptat cu ideea acestui proiect la Future Lab Europe (https://futurelabeurope.eu/2018/03/26/european-heroes/), unde, alături de alţi doi tineri, a fondat European Heroes (www.europeanheroes.eu). European Heroes promoveaza SDGs’ prin realizarea de conţinut (video + articole + campanii) adresat publicului european. Este un proiect implementat în 12 ţări, finalist la European Youth Award 2018.

În 2018, Alin a făcut parte din echipa de comunicare a European Youth Event, un eveniment ce adună anual 8000 de tineri la Strasbourg, dar şi din echipa de comunicare a evenimentului University on Youth and Development – eveniment organizat în Spania ce adună anual 300 de tineri din întreaga lume. Alin face parte din European Youth Press şi din echipa Orange Magazine - o revistă online, care reunește tinerii jurnaliști pentru a acoperi evenimentele create pentru tinerii europeni. Tot în 2018, acesta a fost nominalizat la Webstock pentru titlul „Absolut Online Personality of the Year”. Alin este și iniţiatorul Milenialii.ro, un proiect dedicat tinerilor.

Ionuț-Alin GrigoreAlin Grigore este președintele Uniunii Studenților din România, președintele Forumului Tinerilor din România și fondatorul Asociației Clubul Român pentru Volunturism. A urmat cursurile de licență și masterat ale Facultății de Geografie, Universitatea din București, iar în prezent este doctorand în cadrul Școlii Doctorale „Simion Mehedinți”. Alin lucrează de peste șapte ani cu tinerii, iar de-a lungul timpului a demonstrat că, într-adevăr, face parte din „Generația care construiește”, deviză pe care o promovează cu fiecare ocazie. De-a lungul timpului a implementat

https://www.facebook.com/gram.eu/

http://alingramescu.com/

https://futurelabeurope.eu/2018/03/26/european-heroes/

https://futurelabeurope.eu/2018/03/26/european-heroes/

http://www.europeanheroes.eu

27



și coordonat o serie de proiecte educaționale, culturale, dar și sociale. Conștientizând importanța implicării civice, în ultima perioada a derulat o serie de campanii de conștientizare în rândul tinerilor.

Proiectul „Europe in YOUth hands” a beneficiat de sprijinul Uniunii Studenților din România și al asociațiilor membre și a constat într-o serie de 6 sesiuni de informare organizate atât în București, cât și în țară (Cluj, Arad, Craiova, Iași și Oradea). Organizatorii și-au propus să vină în sprijinul tinerilor interesați să afle mai multe informații despre UE, valorile și principiile sale, precum și despre preluarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în prima parte a anului 2019. Astfel, în cadrul sesiunilor regionale de informare, s-au pus în discuție următoarele teme: oportunitățile și provocările ce decurg din deținerea Președinției Consiliului Uniunii Europene, prioritățile României pentru perioada Președinției Consiliului Uniunii Europene, alegerile pentru Parlamentul European din 2019 în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, rolul societății civile și în special al tinerilor în demersurile de pregătire.

Proiectul a fost promovat atât online, cât și offline, fiind astfel implicați direct și indirect peste 2000 de studenți și tineri la nivel național. Fiecare participant s-a „transformat” practic într-un ambasador al valorilor și principiilor democrației europene, cultura generală a studenților fiind îmbogățită cu noțiuni legate de modalitățile de organizare a Uniunii Europene, de rolul tinerilor și al societății civile în demersurile pregătitoare preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România.

Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, Brănești, județul IlfovMisiunea Liceului Tehnologic „Cezar Nicolau” este de a forma viitorii specialiști în funcţie de cerinţele de pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, el fiind dedicat dezvoltării personale şi profesionale a elevilor în condiţii de calitate a procesului educaţional, asigurându-le şanse egale de integrare socio-profesională şi de continuare a învăţării pe tot parcursul vieţii în spaţiul românesc şi european. Ca atare, valorile europene dezvoltate în şcoală sunt: principiul egalității de șanse, motivarea pentru învățarea pe tot parcursul vieții, cooperarea directă a elevilor, părinţilor şi a profesorilor cu reţele şcolare naţionale şi internaţionale; dialogul intercultural prin activităţi realizate atât cu parteneri din România, dar și din UE.

În ceea ce privește experienţa în derularea de proiecte, parteneriate şi activităţi de cooperare europeană, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” a participat activ al evenimentele organizate la București în seria Consultări cetățenești pentru viitorul UE (conferința 9.05.2018, conferința finală 08.10.2018), precum și în cadrul programului „Școli Ambasador ale Parlamentului European” (trei ani consecutivi).

De asemenea, liceul a participat (în calitate de coordonator sau partener) la implementarea a patru proiecte KA1 VET („Mobilități europene pentru egalitate de șanse in formarea profesionala inițială”, „Plasamente europene în medii concurențiale - şanse sporite pe piaţa muncii”, „Brâu în jurul Bucureștiului-IF PractACtiv”, „Elevi în România – PROfesioniști în Europa – dezvoltarea competențelor practice pentru tranziţia de la şcoală la locul de muncă”), două proiecte finanțate prin Programul Tineret în Actiune - Activitatea Serviciul European de Tineret - A.2.1 ( „Start to vote Europe”, demarat de Asociația Voluntarilor pentru Viață în parteneriat cu liceul și “The Importance of Young People in The Triangle of Active Citizenship, Elections and Democracy”, derulat de Asociaţia pentru Tineret „Sakura” - Floare de Cireș), precum și două proiecte Erasmus+ KA1-EVS („Integrating by Street Football”, în parteneriat cu Asociatia Voluntarilor pentru Viață și „Social Inclusion+: No Socially Excluded Young People in „Erasmus+!”, derulat de Asociaţia pentru Tineret „Sakura” - Floare de Cireș).


28


Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia”, BucureștiUnitate de învățământ cu tradiție în mediul educațional românesc, Liceul Tehnologic de Metrologie își are începuturile ca Școală Tehnică Medie de Metrologie, în anul școlar 1949-1950. Din anul 1955, devine Liceu de Metrologie, cu profil unic în țară, fiind parte a Complexului Metrologic. Denumirea liceului este legată de personalitatea lui Traian Vuia, pionier al aviației mondiale, iar pentru toți, Traian Vuia a devenit simbolul performanței și al depășirii propriilor limite.

În anul școlar 2017- 2018, liceul a candidat pentru obținerea titulaturii de Școală Ambasador a Parlamentului European. În acest sens, în cadrul programului s-au

desfășurat numeroase activități care au ca scop informarea tinerilor cu privire la Uniunea Europeană. În urma implicării colective, liceul a primit titlul de Școala Ambasador a Parlamentului European. De asemenea, liceul a inițiat și dezvoltat colaborarea cu Spațiul Public European coordonat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, acolo unde elevii au aflat despre aspectele esențiale ale Uniunii Europene.

În cadrul unui parteneriat realizat cu Radio France International, Liceul Tehnologic de Metrologie „Traian Vuia” a fost gazda unei ediții a emisiunii Tineri în Europa, moderată de Andreea Orosz, redactor RFI și care a fost transmisă în direct pe pagina de Facebook a RFI, dar și la Radio, în data de 31.01.2018. Printre invitați s-au numărat Membri ai Parlamentului European, experți în domeniul afacerilor europene, coordonatorul pentru comunicare al programului #Erasmus Plus România, bursieri și voluntari #Erasmus, precum și redactorul șef al RFI Romania.

O colaborare deosebit de fructuoasă a fost realizată cu Centrul de Informare Europe Direct București, care s-a concretizat prin organizarea unor sesiuni de Teatru-Forum, o metodă inedită de implicare în respectarea drepturilor copiilor.

Liceul Teoretic „Jean Monnet”, București Proiectul „European Village” a devenit o tradiție pentru elevii liceului „Jean Monnet” din București, în acest an desfășurându-se cea de-a patra ediție. Inițiat și organizat de Clubul European din liceu, scopul proiectului este promovarea diversității, a toleranței și a identității românești în cadrul familiei europene, prin informarea elevilor cu privire la ce înseamnă UE și care sunt valorile acesteia. Prin transformarea fiecărei clase într-un stat UE, întregul liceu devine o variantă în miniatură a Uniunii Europene.

Într-o singură zi, toți elevii Liceului Teoretic „Jean Monnet” (clasa 0 – clasa a XII-a) au avut parte de activități potrivite vârstei și pasiunilor lor: manifestările artistice din curtea liceului care au prezentat tradițiile diferitelor state membre ale UE, standuri, concursul „pașapoartelor completate cu vize”, campionatul de fotbal (și el adevărat Campionat european), concursul de cultură generală, conferința „Europa pentru tine(ri)”, menită să îi informeze pe elevi în legătură cu oportunitățile de voluntariat, călătorii și muncă la nivelul UE.

Proiectul a fost promovat atât pe canalele media ale Clubului European, ale liceului, dar și pe cele ale partenerilor media: www.caleaeuropeana.ro, YOUth Parlamentor, TVR, Agerpres, TVH. Prin intermediul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, la fiecare ediție au participat și elevi de la alte licee, proiectul devenind astfel unul municipal. Proiectul s-a bucurat de sprijinul Biroului de Informare al Parlamentului European din România, al Asociației Pro Democrația și al mai multor institute culturale și

https://www.facebook.com/hashtag/erasmus?source=feed_text

https://www.facebook.com/RFI.Romania.FM/?fref=mentions

http://www.caleaeuropeana.ro

29



ambasade ale statelor membre UE (Institutul Cervantes, Institutul Italian de Cultură, Ambasada Slovaciei, Ambasada Islandei etc.). Printre invitații la conferința prilejuită de proiect s-au numărat europarlamentari români (Cristian Preda, Cătălin Ivan), reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Institutului European din România, ai Centrului Român de Politici Europene, ai Institutului pentru Politici Publice și ai Asociației Funky Citizens.

Liceul Teoretic „Ioan Petruș”, Otopeni, județul Ilfov De-a lungul timpului, Liceul Teoretic „Ioan Petruș” s-a implicat într-o multitudine de proiecte internaționale și naționale, proiecte care au promovat principalele valori ale UE, școala având amenajat un spațiu (European corner) cu materiale informative și imagini ale promotorilor UE, precum și ale principalilor conducători ai instituțiilor UE.

În categoria proiecte internaționale pe care liceul le-a coordonat sau în care a fost implicat pot fi menționate: Programul ”Școli-ambasador ale Parlamentului European” (EPAS), derulat în România de Biroul de Informare al Parlamentului European (BIPE) în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și cu sprijinul asociației APDD „Agenda 21”; în cadrul programului elevii şi profesorii sunt familiarizaţi cu posibilităţile pe care cetăţenia europeană le oferă şi cu rolul Parlamentului European în procesul decizional european. „EAThink2015 Învățare globală pentru schimbare” este un alt proiect de anvergură care se derulează în 19 unități școlare din 4 județe și municipii, inclusiv în Ilfov. Obiectivul general este de a contribui la creșterea gradului de conștientizare a tinerilor din UE și să ajute la contribuția politicilor europene de cooperare pentru creștere în vederea dezvoltării durabile la nivel global (țările implicate în proiect sunt Austria, Croația, Cipru, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, România, Senegal, Burkina Fasso). Proiectul „Let’s take care of the planet” a facilitat participarea elevilor din cadrul liceului la Conferința care a avut loc la Lisabona, Portugalia, în mai 2018; proiectul propune tinerilor cu vârste între 13 și 16 ani să își îndrepte atenția către problemele de mediu din viața noastră de zi cu zi, probleme ale căror cauze suntem chiar noi, fără o conștiință activă; la conferință au participat tineri din 10 țări: Spania, Italia, Franța, Belgia, Italia, Turcia, Portugalia, Danemarca, Georgia, Lituania.

Și, nu în ultimul rând, proiectele internaționale Erasmus+ (proiecte care au promovat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă), la care elevii liceului și-au adus contribuția prin participarea la diferite programe și evenimente organizate în țări precum Marea Britanie, Armenia, Portugalia, Franța, Germania, Italia, Belgia, Portugalia.

Vlad Măcelaru Vlad are 25 de ani și e din Brașov. După terminarea liceului în 2012 a decis să meargă mai departe de granițele tării, în Olanda, unde a studiat business și management. În al treilea an de facultate i s-a oferit oportunitatea să studieze societatea și cultura Japoniei într-un schimb de experiență de 6 luni la Tokyo. Experiența din străinătate l-a împins să fie curios și pasionat de tehnologie, însă nu l-a împiedicat să se întoarcă cu gândul spre casă, fiind atât de departe de origini. La terminarea studiilor a devenit voluntar al Ligii Studenților Români în Străinătate, unde a oferit sprijin prin proiectele de mentorat pentru tinerii ce vor să studieze în Europa.


30


Scopul programului de mentorat este de a crea perechi de tineri români care să faciliteze procesul și să ajute la întocmirea aplicațiilor elevilor la programe de licență, masterat sau doctorat în străinătate. Programul de mentorat dorește să valorifice experiența obținută de studenții români plecați în străinătate.

În perioada septembrie 2017 – august 2018 a fost delegat de tineret al României la ONU, alături de Ioana Covei.

În prezent, își canalizează energia pentru a găsi și aduce împreună oamenii ce susțin și contribuie la proiecte de educație, sănătate și tehnologie. Astfel, Vlad a construit, alături de un grup de prieteni, prototipul unor ochelari industriali care ar putea schimba modul în care se lucrează în multe fabrici. Ochelarii sunt dotați cu o serie de senzori – infraroșii, QR scanner, de gaze – dar și cu o cameră, pentru a ajuta muncitorii din fabrici să-și poată face treaba mai ușor.

ClarK, echipa care a realizat o pereche de ochelari inteligenți destinați mediului industrial, a câștigat premiul „Startup of the Year” la Innovation Labs 2018, premiul „Be an Innovator 2018” de la Berlin și multe alte recunoașteri pe plan internațional.

Societatea Studenților Europeniști, Cluj-NapocaSocietatea Studenţilor Europenişti (SSE) este o organizație studențească nonguvernamentală, înființată în anul 1995 care își desfășoară activitățile sub auspiciile Facultății de Studii Europene (Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca).

Simularea Parlamentului European (#SimPE) este un proiect aflat sub egida SSE, ce anul acesta s-a aflat la cea de a X-a ediție. Desfășurat la nivel național proiectul își propune să aducă o contribuție fundamentală în vederea consolidării democrației țării noastre, prin conștientizarea și înțelegerea importanței participării tineretului la dezvoltarea societății civile.

Încă de la început, scopul principal al proiectului a fost angrenarea și stimularea participării active a studenților în structurile procesului decizional prin intermediul căruia se iau deciziile la nivelul instituțiilor Uniunii Europene. De asemenea, participanții au posibilitatea de a-și dezvolta abilitățile de leadership în cadrul unor dezbateri deschise și, de asemenea, de a-și îmbunătăți abilitățile de discurs public, spirit de echipă, de a ști cum să administreze o criză sau o negociere, toate acestea pentru o mai bună cunoaștere a procesului ce conturează luarea deciziilor.

NOTES

NOTES

NOTES

NOTES

NOTES

Bd. Regina Elisabeta 7-9, sector 3, RO-030016 Bucureşti, România

(4021) 314 26 96 (97); fax: (4021) 314 26 66

[email protected]

http://www.ier.ro

http://www.facebook.com/institutuleuropeandinromania

http://www.linkedin.com/company/institutul-european-din-românia

Documents

Unitate în diversitate. UE încotro? - ier.gov.roier.gov.ro/wp-content/uploads/2018/12/Brosura_conf_anuala_IER_2018.pdf · AGEDA 4 Unitate în diversitate. UE încotro? Lucrările