Unicef Coperta Studiu Banca Mondiala cu adaosuri 20.07.2017 din... raportat la £®ntreaga popula¥£ie

  • View
    0

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Unicef Coperta Studiu Banca Mondiala cu adaosuri 20.07.2017 din... raportat la £®ntreaga...

  • România:

    Copiii din sistemul de protecţie a

    copilului - 2014

    Coordonatori:

    Manuela Sofia Stănculescu, Vlad Grigoraş, Emil Teşliuc şi Voichiţa Pop

    Editura Alpha MDN

    Bucureşti, 2016

  • 2

    Publicat de Banca Mondială împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi

    Adopţie şi UNICEF.

    www.worldbank.org, www.unicef.ro

    © Banca Mondială şi UNICEF 2016

    ISBN 978-973-139-350-6

    Autori:

    Manuela Sofia Stănculescu (autor principal)

    Vlad Grigoraş

    Monica Marin

    Cătălina Iamandi-Cioinaru

    Emil Teşliuc

    Georgiana Blaj (Neculau)

    Bogdan Corad

    Voichiţa Pop

    Andreea Trocea

    Hărţile din acest studiu au fost realizate de Ciprian Moldovan de la Facultatea de Geografie, Universitatea

    Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

    Motivele tradiţionale româneşti care ilustrează prezentul raport sunt inspirate din ţesăturile realizate în

    centrele pentru copii cu dizabilităţi vizitate în judeţele Arad şi Botoşani.

    Declinarea responsabilităţii:

    Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în raportul de faţă nu reflectă în mod necesar opiniile şi

    poziţia directorilor executivi ai Băncii Mondiale, ale UNICEF, ale Uniunii Europene sau ale Guvernului României.

    Drepturi de autor:

    Materialul inclus în prezenta publicaţie este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea şi/sau

    transmiterea fără permisiune a unor porţiuni sau a conţinutului integral al acestei lucrări poate constitui o

    încălcare a legislaţiei în vigoare.

    Pentru a obţine permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteţi o cerere

    cu toate informaţiile la oricare dintre cele două instituţii: (i) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

    Persoanelor Vârstnice, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (Bulevardul

    Magheru, Nr. 7, Sector 1, Bucureşti, România); (ii) Banca Mondială (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Etaj 6, Sector 2,

    Bucureşti, România).

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

    România : copiii din sistemul de protecţie a copilului / coord.: Manuela

    Sofia Stănculescu, Vlad Grigoraş, Emil Teşliuc şi Voichiţa Pop. - Buzău :

    Alpha MDN, 2016

    ISBN 978-973-139-350-6

    I. Stănculescu, Manuela Sofia (coord.)

    II. Grigoraş, Vlad (coord.)

    III. Teşliuc, Emil (coord.)

    IV. Pop, Voichiţa (coord.)

    364.65-053.2(498)

  • 3

    MulŃumiri Această carte a fost realizată sub coordonarea D-lui Andrew Mason şi cu îndrumarea generală a D-nei

    Elisabetta Capannelli. Documentul face parte dintr-o serie de studii de fundamentare care au stat la baza

    Strategiei Guvernului privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2015-2020) şi a unui proiect de Plan de

    acţiune, însoţite de planuri de implementare pentru nouă priorităţi cheie.

    Studiul a fost iniţiat în 2014 de către Gabriela Coman, Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

    Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), care a solicitat asistenţă tehnică din partea UNICEF şi a Băncii

    Mondiale pentru a realiza o cercetare cu scopul de a pregăti un nou val de reforme la nivelul serviciilor de

    protecţie a copilului din România. Echipa ANPDCA a fost coordonată de Gabriela Coman şi Elena Tudor. Echipa

    Băncii Mondiale a fost coordonată de Emil Teşliuc, Vlad Grigoraş (lideri de echipă) şi Manuela Sofia Stănculescu,

    iar echipa UNICEF a fost îndrumată de Voichiţa Pop.

    Raportul a beneficiat de evaluarea inter pares realizată de Penelope Jane Aske Williams (Banca Mondială) şi

    Otto Sestak (Director Naţional, HHC România).

    Membrii echipei doresc să mulţumească partenerilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia

    Drepturilor Copilului şi Adopţie pentru sprijinul constant acordat pe parcursul studiului. De asemenea,

    mulţumim tuturor Direcţiilor Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din ţară pentru că

    au investit timp şi efort fără de care acest studiu nu ar fi fost posibil.

    În cadrul activităţilor de colectare a datelor, realizate cu sprijinul Asociaţiei Centrul Român de Modelare

    Economică (CERME) şi al companiei Metro Media Transilvania (MMT), raportul a beneficiat de implicarea a

    peste 900 de reprezentanţi DGASPC şi ai câtorva organizaţii neguvernamentale ce oferă servicii în domeniul

    protecţiei copilului. Lor li se adaugă peste 780 de manageri de caz şi profesionişti din domeniul asistenţei

    sociale, peste 90 de părinţi cu copii în sistemul de protecţie şi 74 de copii în vârstă de 7-18 ani, care trăiesc

    separat de familiile lor. Tuturor acestora le suntem recunoscători că ne-au împărtăşit din problemele, ideile,

    speranţele şi dorinţele lor cu privire la cum şi ce ar trebui schimbat în sistemul de protecţie a copilului astfel

    încât să se asigure interesul superior al copilului.

  • 4

    Listă de acronime

    AMP Asistent maternal profesionist

    ANP Administraţia Naţională a Penitenciarelor

    ANPD Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi

    ANPDCA Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

    ASF Alocaţia de susţinere a familiei

    CE Comisia Europeană

    CES Cerinţe Educaţionale Speciale

    CJRAE Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

    CMTIS Sistemul Informatizat de Urmărire şi Monitorizare a Copiilor

    CP Centru de plasament

    CPC Comisia pentru Protecţia Copilului

    DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

    DPA Deschiderea Procedurii Adopţiei

    DSP Direcţia de Sănătate Publică

    ECE/CSI Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente

    EEG Grupul European de Experţi în tranziţia de la îngrijirea instituţională către cea din

    cadrul comunităţii

    Eurostat Biroul de Statistică al Uniunii Europene

    EU-SILC Ancheta UE asupra veniturilor şi condiţiilor de trai

    FONPC Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil

    GIS Sistem Informaţional Geografic (Geographic Information System)

    HHC Hope and Homes for Children România

    INS Institutul Naţional de Statistică

    ISR Indicatorul social de referinţă

    IVA Încredinţarea în Vederea Adopţiei

    MEN Ministerul Educaţiei Naţionale

    MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

    MS Ministerul Sănătăţii

    OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

    ONG Organizaţie Non-Guvernamentală

  • 5

    ONU Organizaţia Naţiunilor Unite

    OPA Organizaţii Private Acreditate

    ORA Oficiul Român pentru Adopţii

    PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

    PPA Potrivirea practică în vederea adopţiei

    PIP Plan Individualizat de Protecţie

    PIS Plan de Intervenţie Specifică

    PTA Potrivirea teoretică în vederea adopţiei

    SCC Structuri Comunitare Consultative

    SPAS Serviciu Public de Asistenţă Socială

    SPS Sistemul de Protecţie Specială

    TIC Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor

    UE Uniunea Europeană

    UNICEF Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

    VMG Venit Minim Garantat

  • 6

    Autor: Băieţel din familie în situaţie de dificultate, judeţul Giurgiu, rural.

  • 7

    Introducere La începutul anilor ‘90, România a moştenit din regimul comunist un sistem de protecţie a copilului catastrofal.

    Ca efect al politicilor pro-nataliste şi al declinului economic din anii ‘80, modelele tradiţionale de îngrijire a

    copilului în familie, mai ales a copiilor în dificultate (în special a celor cu dizabilităţi), au fost descurajate. Astfel,

    în 1989, se estimează că peste 100.000 de copii trăiau în instituţii de mari dimensiuni, în condiţii extrem de

    precare, cu un puternic impact negativ asupra sănătăţii, dezvoltării şi stării psihologice a copiilor.

    Guvernul României a înregistrat progrese semnificative în ultimii 25 ani în ceea ce priveşte reducerea

    numărului de copii aflaţi în îngrijirea statului.1 Deşi, în prezent, în contextul Europei Centrale şi de Est şi al

    Comunităţii Statelor Independente (ECE/CSI), România deţine o rată medie2 a copiilor în îngrijirea statului

    raportat la întreaga populaţie de copii, însă, în numere absolute, sistemul de protecţie a copiilor din România

    este încă unul dintre cele mai mari din regiune, fiind nevoit să furnizeze un răspuns adecvat pentru circa

    60.000 de copii.

    În ciuda numărului mare de copii aflaţi în sistemul de protecţie, Guvernul României a recunoscut faptul că

    îngrijirea de tip rezidenţial are efecte negative, mai ales asupra dezvoltării copilului mic, şi a reuşit să

    îmbunătăţească substanţial serviciile de protecţie a copilului prin de