UN MODEL DE PREVENŢIE ŞI SPRIJIN PENTRU FEMEILE VICTIME ... · implicaţi în educaţia adulţilor, în domeniul violenţei împotriva femeilor, şi pentru femei, cu privire la

1

UN MODEL DE PREVENŢIE ŞI SPRIJIN

PENTRU FEMEILE VICTIME ALE VIOLENŢEI

DIN PARTEA PARTENERULUI INTIM

Î N D R U M Ă R I P E N T R U P R O F E S I O N I Ş T I

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Proiectul WOMPOWER..........................................................................4

CAPITOLUL 2. Cadru conceptual: fenomenul violenţei pe bază de gen ......................6

CAPITOLUL 3. Experienţele femeilor victime ale violenţei din partea partenerului intim ……….................................................................................................................…9

CAPITOLUL 4. Serviciu complet de prevenţie şi sprijin pentru violenţa din partea partenerului intim – modelul wompower ……………………………...................... 14

CAPITOLUL 5. Remarci finale………………………………………………………….…………...............25

Resurse selectate şi bibliografie ……………………………………….……...............................26

Dezvoltat de:

Fundaţia SURT, SPANIA (autori: Mar Camarasa, Laura Sales Gutiérrez, Amanda Alexanian)

Societatea Română pentru Educaţie Permanentă, ROMANIA (autori: Emilia Săulescu, Simona Musteaţă)

Aprilie 2014

Această publicaţie a fost realizată cu sprijinul financiar al programului DAPHNE III al Uniunii Europene. Conţinutul acestei publicaţii reprezintă doar responsabilitatea parteneriatului şi nu punctul de vedere al Comisiei Europene. Nr. referinţă proiect: JUST/2012/DAP/AG/3008

3

Dragi cititori, Acest ghid se adresează profesioniştilor care oferă servicii femeilor, victime ale violenţei pe bază de gen: psihologi, terapeuţi, mentori, formatori, con-silieri, etc.

Ghidul a fost realizat în cadrul proiectului european „Să împuternicim femeile să lupte împotriva violenţei domestice, printr-un model integrat de pregătire, sprijin şi con-siliere”, finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul programului DAPHNE III.

Obiectivele acestui ghid sunt:

• De a oferi un cadru conceptual asupra fenomenului violenţei pe bază de gen; • De a prezenta pe scurt experienţele femeilor, victime ale violenţei partenerului in-

tim, conform cercetării realizate în proiect;• De a prezenta modelul nostru ,,Serviciul de Prevenţie şi Sprijin pentru Victimele

Violenţei din Partea Partenerului Intim” – modelul WOMPOWER.

În completarea acestui ghid am dezvoltat DVD-ul proiectului, unde veţi putea găsi în format electronic toate materialele dezvoltate în proiect, inclusiv modelul WOMPOWER integral, cu diferite instrumente pentru profesionişti.

Sperăm că acest ghid vă va fi util în activităţile şi serviciile pe care le realizaţi, pentru femeile care îndură sau au îndurat violenţa pe bază de gen.

4

Capitolul 1

PROIECTUL WOMPOWER

WOMPOWER - Să împuternicim femeile să lupte împotriva violenţei domestice, printr-un model integrat de pregătire, sprijin şi consiliere este un proiect european co-finanţat de Uniunea Europeană, în cadrul programului DAPHNE III (nr. referinţă JUST/2012/ DAP/AG/3008).

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

• De a realiza o cercetare asupra programelor naţionale şi legislaţiilor existente în tările europene partenere în proiect, cu privire la violenţa împotriva femeilor, precum şi asu-pra experienţelor de violenţă trăite de femei în mediul lor;• De a dezvolta un model integrat de formare şi consiliere pentru femeile victime sau posibile victime ale violenţei, din partea partenerului intim;• De a dezvolta materiale informaţionale pentru responsabilii de politici, profesionişti implicaţi în educaţia adulţilor, în domeniul violenţei împotriva femeilor, şi pentru femei, cu privire la drepturile lor, şi sprijinul existent pentru ghidarea şi protejarea femeilor, victime ale violenței;• De a organiza seminarii de conştientizare şi conferinţe cu implicarea directă a grupului ţintă şi a factorilor de decizie.

Principalele rezultate ale proiectului sunt:

raport de analiză și cercetare; model integrat de formare, consiliere și sprijin, ce va in-clude și o platformă online pentru informare și consiliere; formare și consiliere faţă în faţă și online cu femei din grupul țintă; ghiduri pentru: femei, responsabili de politici și profesioniști implicați în educația adulților; seminarii și conferințe de conștientizare, DVD-ul proiectului. Proiectul are o durată de doi ani: 1 Ianuarie 2013 – 31 Decembrie 2014.Pentru mai multe informaţii puteţi vizita website-ul proiectului: www.srep.ro/wompower.

PROIECTUL WOMPOWER

5

Parteneriatul proiectului:

Societatea Română pentru Educaţie Permanentă – Coordonator, Romania http://www.srep.ro

SURT Foundation. Women’s foundation. Private foundation, Spaniahttp://www.surt.org

Poliţia locală din Valencia - Local Police, Spaniahttp://www.policialocalvalencia.es

Oulu Mother and Child Home and Shelter association, Finlandahttp://www.ensijaturvakotienliitto.fi/jasenyhdistykset/ oulun_ensi-ja_turvakoti_ry

Institutul Educaţional Tehnologic din Creta , Greciahttp://lahers.seyp.teicrete.gr

Centrul pentru sprijinirea şi informarea femeilor Estonia www.naistetugi.ee

Municipalitatea din Upsalla , Suediawww.uppsala.se

Asociaţia Centru de Resurse pentru femei MARTA Latvia http://www.marta.lv

E.N.T.E.R, Austria www.enter-network.eu

6

Capitolul 2

CADRU CONCEPTUAL: FENOMENUL VIOLENŢEI PE BAZĂ DE GEN

CLARIFICAREA TERMINOLOGIEI

Una dintre principalele probleme cu care se confruntă responsabilii de politici şi profesioniştii, în legătură cu fenomenul violenţei pe bază de gen, este de a ajunge la un consens privind terminologia folosită.

Folosirea unei terminologii comune nu trebuie ignorată, deoarece are implicaţii impor-tante, afectând modul în care profesioniştii înţeleg şi abordează fenomenul. În plus, diferenţele de terminologie dintre ţări împiedică colectarea de date comparabile şi abordarea fenomenului, la nivel internaţional.

Organizaţiile internaţionale folosesc în principal doi termeni, pentru a vorbi despre violenţa exercitată asupra femeilor, pe considerente de gen: violenţa împotriva femeilor şi violenţa pe bază de gen.

Naţiunile Unite şi Consiliul Europei definesc termenul „violenţă împotriva femeilor” ca „orice act de violenţă pe bază de gen, care are ca rezultat, sau este susceptibil de a provoca: traume fizice, sexuale, psihologice, economice sau suferinţa femeilor, inclusiv ameninţările cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indifer-ent dacă are loc în public sau în viaţa privată”.

Conform Institutului European pentru Egalitatea de Gen, „violenţa pe bază de gen este violenţa îndreptată înspre o persoană pe considerente de gen. Reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale la viaţă, libertate, siguranţă, demnitate, egalitate între femei şi bărbaţi, non-discriminare şi integritate fizică şi psihică”.

În acest ghid sunt folosiţi alternativ termenii de violenţă pe bază de gen şi violenţă îm-


7

potriva femeilor, pe baza definiţiilor de mai sus.

O FORMĂ A VIOLENŢEI PE BAZĂ DE GEN: VIOLENŢA DIN PARTEA PARTENERULUI INTIM

Violenţa pe bază de gen sau violenţa împotriva femeilor poate lua diverse forme, pre-cum psihologică, fizică, sexuală, economică şi socială. Poate de asemenea să aibă loc în public şi în privat.

Recomandarea Consiliului Europei privind protejarea femeilor împotriva violenţei (2002) stipulează că, violenţa împotriva femeilor include, dar nu se limitează la: „violenţa ce are loc în cadrul familiei sau unităţii domestice, incluzând, printre altele, agresiunea fizică şi mentală, abuzul emoţional şi psihologic, violul şi abuzul sexual, incestul, violul în cadrul căsătoriei sau de către parteneri ocazionali, crimele în numele onoarei, mutilarea orga-nelor genitale feminine şi alte practici dăunătoare femeilor, precum căsătoriile forţate.”

Modelul propus în acest ghid se axează pe un tip specific de violenţă pe bază de gen: violenţa din partea partenerului intim exercitată asupra femeii. Organizaţia Modială a Sănătăţii defineşte violenţa din partea partenerului intim, ca acel comportament al partenerului intim, actual sau din trecut, care cauzează traume fizice, sexuale sau psihologice, inclusiv agresiunea fizică, constângerea sexuală, abuzul psihologic şi com-portamentele de control (Krug et al., 2002).1 În ceea ce priveşte violenţa din partea partenerului intim, aceasta se referă atât la soţul sau partenerul actual, cât şi la soţi/parteneri din trecut.

VIOLENŢA PE BAZĂ DE GEN: O PROBLEMĂ CE ŢINE DE DREPTURILE OMULUI, O MANIFESTARE A INEGALITĂŢII DINTRE SEXE

Violenţa pe bază de gen este o încălcare a drepturilor fundamentale, precum dreptul la libertate şi siguranţă, aşa cum sunt menţionate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (2000).În unele ţări termenul de „violenţă domestică” este folosit ca sinonim pentru violenţa din partea partenerului intim, în timp ce, în alte ţări,

este înţeles ca echivalent pentru violenţa familială (orice act de violenţă (fizică, psihologică, sexuală, financiară, emoţională...) exercitată

într-o relaţie de rudenie, în termeni largi (ascendeţi, descendenţi, fraţi, soţi...), indiferent de gen sau sex. Deoarece aceste ambiguităţi pot

crea confuzie, în acest document folosim termenul de “ violenţă din partea partenerului intim”.


8

Violenţa pe bază de gen este o manifestare a inegalității dintre sexe, un fenomen struc-tural înrădăcinat în relațiile inegale de putere dintre femei și bărbați, în cadrul societății patriarhale. Este expresia puterii masculine şi este folosită de bărbaţi, pentru a-şi re-dobândi sau a-şi menţine statutul şi autoritatea asupra femeilor.

În acest sens, vorbim despre o violenţă instrumentală, ce este funcţională pentru bărbaţi şi sistemul patriarhal. Recomandarea Generală nr. 19 (1992) a Convenţiei pen-tru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare a Femeilor (CEDAW) defineşte violenţa împotriva femeilor, precum „violenţa care este îndreptată către o femeie, doar pentru că este femeie, sau care, afectează femeile în mod disproporţional.”

Violenţa pe bază de gen este adesea tolerată şi legitimată. Rolurile de gen sunt trans-mise, învăţate şi interiorizate ca ceva normal, prin intermediul procesului de socializare. Pe baza acestui proces, bărbaţii sunt asociaţi cu un rol masculin. Societatea se aşteaptă de la ei să fie puternici, activi, independenţi şi curajoşi. Pe de altă parte, femeile sunt asociate cu rolul feminin, cu prestigiu social mai scăzut. Se aşteaptă de la ele să fie sen-timentale, pasive, dependente şi temătoare.

Sistemul actual de sex-gen stabileşte o ierarhie, care promovează relaţii inegale de putere între bărbaţi şi femei, care au ca rezultat o distribuţie inegală a cunoştinţelor, proprietăţilor, veniturilor, responsabilităţilor şi drepturilor. Totuşi, din cauza naturalizării rolurilor de gen, aceste inegalităţi sunt în mare parte acceptate, şi de obicei nu sunt puse sub semnul întrebării.

În cadrul proiectului WOMPOWER, a fost realizată o cercetare despre experienţele de violenţă trăite de femei şi nevoile lor de sprijin post-victimizare. Cercetarea a fost folosită ca bază pentru dezvoltarea modelului nostru de formare, sprijin şi consiliere pentru femei.

9

Capitolul 3 EXPERIENŢELE FEMEILOR VICTIME ALE VIOLENŢEI DIN PARTEA

În cadrul proiectului WOMPOWER, a fost realizată o cercetare despre experienţele de violenţă trăite de femei şi nevoile lor de sprijin post-victimizare. Cercetarea a fost folosită ca bază pentru dezvoltarea modelului nostru de formare, sprijin şi consiliere pentru femei. Un număr de 122 de interviuri semi-structurate au fost realizate cu femei, victime ale violenţei din partea partenerului intim, în 7 ţări partenere: Romania, Grecia, Spania, Finlanda, Suedia, Estonia şi Letonia.

Principalele rezultate ale acestei cercetări sunt rezumate mai jos. Raportul integral poate fi accesat pe website-ul proiectului www.srep.ro/wompower, în cadrul secţiunii Rezultate.

Trebuie menţionat faptul că, cercetarea a fost realizată în ţări diferite, cu legislaţii difer-ite cu privire la violenţa împotriva femeilor, şi cu situaţii sociale diferite

Descrierile de mai jos punctează anumite elemente, care au apărut în mod repetitiv în cadrul cercetării, precum şi diferenţe importante. Deşi oferă perspective importante, cercetarea nu trebuie privită ca reprezentativă pentru fenomenul violenţei din partea partenerului intim, în cele 7 ţări partenere. Bibliografia şi resursele de la sfârşitul ghidu-lui pot fi utile, pentru a obţine mai multe informaţii despre fenomen.

Elemente socio-demografice:

• Femeile care au participat la cercetare au avut vârste cuprinse între 20 şi 57 de ani;• Toate femeile au fost victime ale violenţei, din partea partenerului intim;• La momentul interviului, marea majoritate a femeilor erau singure, despărţite sau

implicate într-o procedură legală de separare, sau deja divorţate. Unele – dar puţine – încă erau căsătorite sau într-o relaţie cu agresorul.

• Majoritatea femeilor respondente au absolvit liceul sau şcoala generală şi foarte puţine facultatea.


10

Tipurile de abuz:

• Cea mai comună formă de violență exercitată asupra femeilor a fost violență fizică repetată. În toate cazurile, a co-existat violența verbală și psihologică, în timp ce, violenţa sexuală a fost în multe cazuri prezentă.

• în unele cazuri, femeile au experimentat şi violenţa economică. • Izolarea socială şi controlul au fost un element comun, în experienţele de violenţă

ale femeilor.

„„Au fost 28 de ani în care m-am luptat, am suferit ... Am fost lovită, agresată, atât eu cât şi copiii.” (RO5)

„A fost violenţă fizică şi emoţională. Au fost ambele. Se poate spune că, la început a fost mai mult emoţională, dar apoi s-a transformat în violenţă fizică.” (FI7)

Manifestarea abuzului Abuzul și violență au fost un fenomen repetat, și în cele mai multe cazuri, acestea au durat ani de zile. Acestea au început devreme în relaţie, chiar de la momentul primelor întâlniri.

Unde a avut loc de obicei violenţa?

Violenţa a avut loc în primul rând în cadrul domestic. Cele mai comune locuri au fost acasă şi în maşină. Violenţa în spaţiile publice a fost mai degrabă rară. Agresorilor nu

le plăcea să aibă martori şi era o practică obişnuită ca acest lucru să rămână secret. Violenţa se întâmpla mai ales când cuplul era singur într-o cameră, în timp ce copiii erau adesea acasă, dar de obicei în altă cameră. În majoritatea cazurilor, femeile participante la interviu au spus că matori la violenţă au fost şi copiii. În unele cazuri, copiii inşişi au fost victime ale violenţei fizice,

psihologice sau chiar sexuale.

Ce declanşa violenţa? În cadrul general al violenţei pe bază de gen folosită de bărbaţi, ca instrument specific

„A abuzat-o sexual (pe fiica vitregă) timp de patru ani, până când a rămas însărcinată.” (ES4)

Experienţele femeilor victime ale violenţei din partea partenerului intim


11

pentru a instaura şi menţine statutul şi autoritatea asupra femeilor, au existat situaţii specifice, care au declanşat incidentele de violenţă:

- situaţii triviale, de obicei legate de ceva ce agresorul vedea ca provocare pentru autori-tatea lui, consumul de droguri sau alcool,gelozia, o dorinţă generală a agresorului de a controla victima.

•Reacţia la violenţă: de la tăcere la acţiune

Reacţiile victimelor la violenţă au fost diferite, mergând de la acceptare şi obedienţă, pentru o lungă perioadă, până la a fugi de acasă, în cele din urmă.

• Perioada de tăcere

În cele mai multe cazuri, reacţia imediată a victimei a fost de a nu căuta ajutor, şi de a ţine incidentul ascuns faţă de prieteni, familie sau specialişti (doctori, poliţie, etc.).

• Perioada de acţiune

Ulterior, când violenţa s-a amplificat, victimele au căutat ajutor, cel mai adesea de la adăposturi pentru femei sau centre de consiliere, de la poliţie sau de la avocaţi. Aproape toate victimele au început să povestească prietenilor şi familiei despre abuz.

Pricipalii factori care le-au împiedicat pe victime să ceară ajutor au fost: frica faţă de agresor, dependenţa emoţională faţă de agresor, ruşine de situaţia familială în care se aflau, dorinţa de a projeja copiii, dependenţa financiară, lipsa reţelelor sociale, lipsa informaţiilor despre instituţiile unde se poate cere ajutor, speranţa că agresorul se va schimba şi/sau stima de sine scăzută.

Unde au căutat ajutor

Majoritatea victimelor au spus că au primit cel mai mult ajutor de la adăposturile şi cen-trele de sprijin pentru femei, în timp ce şi poliţia a fost apreciată ca fiind profesionistă, deşi unele femei au spus că au avut experienţe negative cu poliţia.

În majoritatea cazurilor, familia şi prietenii au avut un rol important, precum şi avocaţii.

„Prima dată m-au ajutat părinţii şi câţiva prieteni buni, apoi am apelat la grupul de sprijin si ajutorare a victimelor.” (SP1)



12

Consecinţele violenţei

Violența a avut consecințe traumatizante nu numai pentru femei, ci şi pentru copiii lor. Consecințele psihologice au fost de lungă durată, fiind încă prezente, pentru majori-tatea femeilor. Consecințele psihologice au inclus: anxietate, oboseală, plâns, depresie, pierderi de memorie, insomnie, senzație de amorțeală emoțională, lipsa de emoţie si gânduri suicidale.

Multe femei au suferit, de asemnea, probleme financiare grave.

Izolarea a fost un element important în mărturisirile femeilor. În cazul femeilor imi-grante, lipsa de reţele sociale a fost şi mai pronunţată.

„Emoţional cred că m-a afectat; acum mă uit la orice persoană ca la un posibil agresor. Nu plec niciodata de acasă fără spray-ul cu piper. Sunt speriată.” (ES9)

Nevoile de sprijin, dorite de victime

• În primul rând, victimele au nevoie de sprijin emoţional şi consiliere.• În al doilea rând, femeile au nevoie de sprijin financiar sau sprijin pentru a putea găsi

un loc de muncă.• Iar în al treilea rând, femeile au nevoie de sprijin legal. Este important să subliniem

că, femeile imigrante sunt mai vulnerabile

Calea către recuperare

În pofida tuturor vulnerabilităţilor acestor femei, marea majoritate au putut depăşi situaţia, cel puţin parţial, şi şi-au părăsit partenerii abuzivi. Femeile care nu şi-au părăsit încă partenerul, sunt, în majoritatea cazurilor, într-un proces de recuperare şi împuter-nicire.

Trebuie să menţionăm că, femeile intervievate au fost contactate prin intermediul ser-viciilor de sprijin şi, cu siguranţă acest lucru a avut un anumit efect asupra rezultatelor cercetării



13

Concluzii

În afară de sprijinul psihologic oferit de adăposturile pentru femei, victimele au cu adevărat nevoie de sprijin, pentru integrar-ea pe piaţa muncii, incluziune socială, for-mare profesională, precum şi de ajutor în rezolvarea problemelor cotidiene, rezultate din situaţia precară în care se află (locuinţă, sprijin cu copiii, etc.).

Acestea sunt nevoi emergente, care nu pot fi ignorate, dacă dorim să înaintăm în con-struirea unui sistem eficient de sprijin, pentru cazurile de violenţă din partea parteneru-lui intim

Prevenţia trebuie să fie de asemenea un scop principal, deoarece consecinţele violenţei se atenuează, dar nu dispar niciodată.

„De ce am nevoie cel mai mult acum? De cineva care să mă asculte, simt nevoia să vorbesc despre ce am trăit atunci şi ce trăiesc acum.” (SP19)


14

Capitolul 4

SERVICIU COMPLET DE PREVENŢIE ŞI SPRIJIN PENTRU VIOLENŢA DIN PARTEA PARTENERULUI INTIM – MODELUL WOMPOWER

BAZA MODELULUI NOSTRU

Abordăroi metodologice

Modelul propus se bazează pe căteva abordări metodologice.

• Axarea pe împuternicirea femeilor

Împuternicirea este procesul prin care femeile devin conştiente de subordonarea lor personală, privată şi publică, de drepturile lor şi de nevoia de a transforma situaţia în care se află, şi de a stabili noi relaţii de putere între oameni. Procesul de împuternicire este crucial, atât pentru prevenţie, cât şi pentru a sprijini victimele violenţei, din partea partenerului intim.

• O perspectivă intersecţională

Crenshaw (1991) a definit perspectiva intersecţională ca „ intersecţia multiplelor identităţi şi experienţe de excludere şi subordonare. Se referă la intersecţia dintre gen, rasă şi alte categorii de diferenţiere în vieţile individuale, practicile sociale, arangamen-tele instituţionale şi ideologiile culturale, şi rezultatele acestor intersecţii, în termeni de putere”.

Astfel, abordarea intersecţională pune accentul pe experienţa individuală, trăită de fe-mei din medii diferite, precum, şi cauzele structurale ale violenţei. Este o abordarea esenţială în societăţile noastre multiculturale.


15

•Modelul ecologic

Urie Bronfenbrenner (1994) afirmă că pentru a înţelege dezvoltarea umană trebuie să luăm în considerare întregul sistem ecologic, în care are loc dezvoltarea. Sistemul este compus din 5 sub-sisteme sociale, care sprjiniă şi ghidează dezvoltarea umană. Acestea pleacă de la microsistem, care se referă la relaţia dintre o persoană în proces de dezvol-tare şi mediul imediat apropiat (incluzând familia), până la macrosistem, care se referă la tiparele instituționale ale culturilor, precum economia şi cunoaşterea.

O abordare ecologică, a violenţei pe bază de gen, o conceptualizează ca un fenomen cu multiple faţete, ce depind de relaţionarea dintre factorii personali, situaţionali şi socio-culturali.

• O abordare bazată pe competenţe

Abordarea bazată pe competenţe permite recuperarea şi evaluarea resurselor deţinute de fiecare persoană, ca rezultat al experienţelor sale. Recuperarea acestor resurse şi valorificarea lor ca atuuri este o condiţie fundamentală pentru împuternicirea fe-meilor, pentru a se recupera dintr-o situaţie de violenţă. În acest sens, este esenţial să fructificăm competenţele femeilor, dobândite în diferite domenii şi să le facem să iasă la suprafaţă, în timpul procesului de recuperare.

Standarde minime de calitate

Atât Consiliul Europei (2007), cât şi Institutul European pentru Egalitatea de Gen (2012) au stabilit o serie de standarde minime pentru serviciile de sprijin oferite femeilor supravieţuitoare, în urma violenţei, din partea partenerului intim. Este important să luăm în considerare aceste standarde, atunci când implementăm acest serviciu de spri-jin. Câteva dintre aceste standarde sunt:• O înţelegere din perspectiva genului, a violenţei împotriva femeilor.• Împuternicire şi autonomie. • Diversitate şi non-discriminare: toate serviciile trebuie să respecte diversitatea ben-

eficiarilor şi să aplice o abordare non-discriminatorie.• Siguranţă, securitate şi demnitate umană: serviciile trebuie să se asigure că, toate

intervenţiile pun pe primul loc siguranţa şi securitatea supravieţuitoarelor, precum şi respectul demnităţii lor.


16

• Confidenţialitate.• Acces echitabil şi servicii gratuite.

În ceea ce priveşte calitatea serviciului, este de asemenea esenţial: • Să se promoveze şi să se garanteze colaborarea interdisciplinară între serviciile

oferite.• Să se garanteze un răspuns coordonat: serviciile trebuie să opereze într-un context

de cooperare şi colaborare între diverse agenţii. • Să se dezvolte un protocol, care stabileşte structura şi procedurile de operare ce

trebuie urmate.

Competenţele profesionale şi personale

TModelul de formare, sprijin şi consiliere se bazează pe servicii specializate: este esenţial să existe o echipă competentă şi multidisciplinară de profesionişti: avocaţi, psihologi şi asistenţi sociali.La modelul general, profesioniştii trebuie să deţină noţiuni elementarel cu privire la feminism, relaţiile de gen şi violenţa împotriva femeilor. Este de asemenea necesar cal profesioniştii să fie respectuoşi, empatici şi să aibă abilităţi de comunicare, precum: as-cultare activă, capacitatea de a reformula afirmaţii în mod pozitiv, precum şi de a facilita activităţile de grup.

Mai mult, este esenţial ca echipa de profesionişti să aibă competenţele interculturale, care să le permită să lucreze eficient, în contexte multi-culturale.

MODELUL PROPUS DE FORMARE, SPRIJIN ŞI CONSILIERE

Structura modelului

TModelul propus de proiectul WOMPOWER este conceput ca un model cuprinzător, care se adresează fenomenului violenţei din partea partenerului intim, şi care, include o serie de servicii de sprijin şi recuperare pentru femei, precum şi acţiuni de prevenţie. În ultimul capitol al ghidului (capitolul 6), sunt oferite câteva linkuri utile, cu privire la aspectele prezentate în aceste secţiuni



17

INTERVIUL INDIVIDUAL

Femeia a suferit/suferă violenţă din partea partenerului intim?

DA

Faţă în faţă Faţă în faţă Online Online

Calea de recuperare Prevenţie

Workshopuri de prevenţie de

grup

Materialele de pe platforma de consiliere

Consiliere individuală

Consiliere psihologică

Consiliere legală

Workshopuri de recuperare

de grup

Nu


18

Modelul acoperă atât activităţi de prevenţie, cât şi de recuperare, în urma violenţei din partea partenerului intim. Pentru a asigura siguranţa şi nevoiele femeilor beneficiare, este esenţial să diferenţiem două activităţi principale. De aceea serviciul este conceput în două direcţii:• Calea de recuperare: ce se adreseză femeilor care au suferit sau suferă violenţă din

partea partenerului intim. • Calea de prevenţie: care se adresează femeilor care nu au suferit violenţă din partea

partenerului intim.

Interviul individual

Atunci când femeile apelează pentru prima oară la serviciile oferite, profesioniştii trebuie să înceapă cu un interviu individual.

Principalul scop al interviului individual este de a identifica dacă, femeia este sau a fost victimă a violenţei, din partea partenerului intim. Identificarea violenţei, în cadrul in-terviului individual, se bazează pe confesiunea femeii, temerile, nevoile şi aşteptările sale. Decizia de a urma calea de prevenţie sau calea de recuperare trebuie luată de pro-fesionist, împreună cu femeia care beneficiează de servicii. Pentru a sprijini profesioniştii în acest proces, DVD-ul care acompaniează acest ghid include formulare utile, pentru a înregistra informaţiile primite de la pariticipante, şi pentru a putea oferi sprijin person-alizat (fişe personale, chestionare de evaluare, etc).

Fiecare femeie, care foloseşte serviciul, va avea nevoie de un tutore sau un manager de caz, care să-i supravegheze procesul. Tutorele poate fi atât profesionistul, care realizează interviul iniţial, cât şi alt profesionist, de obicei un asistent social sau un psiholog. Sta-bilitatea este importantă, de aceea este de preferat ca femeia să aibă acelaşi tutore, pe întreaga durată a procesului.

Calea de recuperare

Calea de recuperare include două servicii, ambele fiind cruciale: consilierea individuală şi workshopurile de recuperare de grup.

Participarea la consilierea individuală sau la workshopurile de grup trebuie decisă împreună de profesionist şi de femeile participante, pe baza nevoilor fiecărei femei şi evaluării realizate de profesionist, cu privire la stadiul în care se află în procesul de re-



19

cuperare. De exemplu, este posibil ca nu toate femeile, care abia au început să-şi revină din experinţe recente de violenţă, să poată participa imediat la workshopurile de grup.

• Consilierea individuală

Consilierea individuală este concepută ca un serviciu de sprijin interdisciplinar, ce in-clude consiliere legală şi psihologică. Consilierea individuală este un element fundamen-tal, în procesul de recuperare. Aceasta trebuie să fie flexibilă, pentru a răspunde proble-melor individuale, cu care se confruntă femeile. De exemplu, tipuri diferite de consiliere şi servicii de sprijin, pentru victimele actuale, faţă de fostele victime, care deja au reuşit să iasă din situaţiile de violenţă.

Principalele obiective ale consilierii individuale sunt:

9 De a contribui la procesul de depășire a situației de violenţă, din partea partenerului intim și de a sprijini femeile, în procesul de recuperare.

9 De a facilita îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă.

9 De a promova identificarea de către femei a altor forme de violenţă, pe care le pot experimenta, şi de a le oferi instrumente de prevenţie.

9 De a promova procesul de împuternicire a femeilor, ajutându-le să identifice şi să-şi dezvolte toate competenţele (în special competenţele emoţionale şi sociale).

Obiectivele specifice ale diferitelor opţiuni de sprijin sunt:

9 Sprijin legal: de a oferi informaţii legale şi juridice femeilor, care se află într-o situaţie de violenţă domestică.

9 Consiliere psihologică: de a oferi sprijin psihologic/terapie femeilor, care care se află într-o situaţie de violenţă.

Atât consilierea legală cât şi cea psihologică trebuie realizată, la început, sub formă de sesiuni faţă în faţă. Sesiunile faţă în faţă se adresează femeilor care, după un prim in-terviu, încep calea de recuperare. Dacă este posibil, se poate oferi şi un serviciu de consiliere legală şi psihologică online, similar platformei dezvoltate în cadrul proiectului WOMPOWER www.srep.ro/ wompower/platform .

Dacă femeile accesează serviciile online, fără a participa la consilierea faţă în faţă, atunci acestea trebuie puse în legătură cu profesioniştii cu care se pot întâlni, pentru interviul


20

faţă în faţă.

Conţinutul consilierii psihologice şi legale trebuie organizat de profesionist, în funcţie de cerinţele, nevoile şi posibilităţile femeilor. În cazul consilierii psihologice, este esenţial să se ia în considerare stadiul în care se află fiecare femeie, în procesul de recuperare.

•Workshopurile de recuperare de grup

Workshopurile de recuperare de grup fac parte din consilierea psihologică, şi sunt o acţiune cheie complementară, în sprijinul psihologic individual. Workshopurile de re-cuperare de grup le oferă femeilor un spaţiu, în care îşi pot împărtăşi experienţele, emoţiile şi temerile, cu alte femei, care se află în situaţii similare.

Principalele obiective ale workshopurilor de recuperare de grup sunt:

9 De a sprijini femeile să depăşească situaţia de violenţă.

9 De a promova schimbări, care contribuie la revenirea la o situaţie de normalitate.

9 De a sprijini procesul de împuternicire.

Obiectivele specifice ale workshopurilor de recuperare de grup sunt:

9 De a crea oportunităţi de dezvoltare personală, socială şi ocupaţională/profesională, pentru femei.

9 De a creşte gradul de conştientizare în rândul femeilor, asupra posibilităţii de a folosi resursele comunitare, din zona în care locuiesc.

9 De a consolida factorii de protecţie, şi de a reduce factorii de risc, pentru a stimula capacitatea de adaptare.

9 De a consolida şi de a promova un set de competenţe personale şi sociale.

Se recomandă ca implementarea workshopurilor de recuperare să se bazeze pe:

9 Cerinţele şi nevoile fiecărei femei care participă, respectându-i ritmul şi procesul personal. Acest lucru înseamnă şi să se respecte dorinţa femeii de a nu vorbi.

9 Flexibilitatea programului, pentru a răspunde diferitelor nevoi ale participantelor, care se pot afla în diferite stadii, în situaţia de violenţă şi în procesul de recuperare.

9 Crearea unei atmosfere de empatie şi încurajarea femeilor să participe la discuţii.

9 O abordarea a învăţării experenţiale.

9 Promovarea oportunităţilor de dezvoltare personală, socială şi profesională a



21

femeilor.

Programul de recuperare constă în 4 sesiuni, care pot fi organizate flexibil, în funcţie de profilul femeilor participante şi nevoile lor. Tematica fiecărei sesiuni este:1)Introducere. Schimbarea identităţii: de la o identitate de victimă, la una de

supravieţuitor.2) Violenţa: descriere, identificare şi resurse.3) De la dependenţă, la autonomie şi comunicare.4) FDe la izolare, la o reţea de sprijin. Prezentarea platformei online. Încheiere.

DVD-ul WOMPOWER include o descriere mai detaliată a fiecărei sesiuni, precum şi ma-terialele utile recomandate.

Ultima sesiune include o prezentare a platformei online, pentru a familiariza grupul cu acest instrument.

Calea de prevenţie

Calea de prevenţie se bazează pe o activitate principală: workshopuri de prevenţie de grup. Principalul obiectiv al workshopurilor de prevenţie este de a reduce posibilitatea ca violenţa să aibă loc, şi astfel, de a reduce posibilitatea ca o femeie să devină victimă a violenţei. Pentru a realiza acest lucru, grupul de prevenţie are ca scop să prevină nor-malizarea şi legitimarea violenţei, din partea partenerului intim.

Obiectivele specifice ale acestui grup sunt:

9 De a contribui la creşterea gradului de conştientizare asupra fenomenului violenţei.

9 De a facilita strategii de a identifica violenţa.

9 De a oferi instrumente şi mecanisme, pentru ca femeile să poată evita situaţii posi-bile de violenţă.

9 De a promova împuternicirea femeilor.După primul interviu individual, femeile care nu sunt identificate ca victime ale violenţei din partea partenerului intim şi care îşi doresc să participe, trebuie direcţionate înspre workshopurile de prevenţie. Dacă pe parcursul sesiunilor, o femeie dezvăluie că a fost sau este victima violenţei, formatorul/tutorele îi va oferi posibilitatea consilierii indi-viduale şi accesului la celelalte resurse disponibile.


22

Implementarea workshopurilor de prevenţie trebuie adaptată la cerinţele femeilor. De asemenea, programul trebuie să fie flexibil şi trebuie să existe o abordare, bazată pe învăţarea experenţială.

Programul de prevenţie sugerat constă în 4 sesiuni, care pot fi organizate flexibil, în funcţie de profilul femeilor participante şi de nevoile lor.

Tematica din fiecare sesiune este:1) Introducere. Stereotipurile de gen şi rolurile de gen.2) Înţelegerea fenomenului violenţei împotriva femeilor.3) Identificarea violenţei împotriva femeilor.4) Resurse disponbile. Prezentarea platformei online. Încheiere.

DVD-ul WOMPOWER include o descriere mai detaliată a fiecărei sesiuni, precum şi ma-teriale utile recomandate.

La fel ca în cazul grupului de recuperare, ultima sesiune include o prezentare a plat-formei online, pentru a familiariza grupul cu acest instrument.

Platforma online

Scopul principal al platformei online este de a oferi consiliere prin intermediul spaţiului online, precum și informații, cu privire la violența pe bază de gen și violența din partea partenerului intim. Este un instrument-cheie, care poate fi utilizat atât pentru calea de prevenţie, cât și pentru cea de recuperare.

Este un instrument foarte util, deoarece permite abordarea directă a femeilor, care nu frecventează serviciile, dar care au nevoie de ceea ce platforma online oferă, indiferent de locul în care au reședința. Acest lucru permite o multiplicare a impactului resurselor oferite.



23

Platforma online este împărţită în:

9 Materiale de informare, inclusiv o gamă largă de informații și resurse, cu privire la violența pe bază de gen și la violența din partea partenerului intim. Platforma poate fi o sursă suplimentară de informații, pentru femeile care participă la work-shopurile de recuperare şi prevenţie, deorece include materiale de referinţă, pentru conţinutul prezentat la ambele grupuri, precum şi materiale cu privire la chestiuni legale.

9 O secţiune de consiliere psihologică şi legală online, adresată femeilor victime sau foste victime ale violenţei. Aceasta poate fi un instrument complementar, pentru femeile care participă la consilierea faţă în faţă, însă se poate adresa, de aseme-nea, şi altor femei care au nevoie de asemenea servicii, indiferent de localitatea de reşedinţă.

Platforma online este disponibilă la adresa: www.srep.ro/wompower/platform.


24

REMARCI FINALE

25

Capitolul 5.

REMARCI FINALE

În cadrul proiectului WOMPOWER, cei 9 parteneri, provenind din 8 ţări europene, şi-au unit experienţa şi au dezvoltat un model cuprinzător de servicii de prevenţie şi sprijin, pentru femeile victime, sau posibil victime ale violenţei pe bază de gen.

DVD-ul care acompaniează acest ghid include informaţii, despre modul în care part-enerii au implementat acest model cu femeile participante, precum şi mărturii ale profesioniştilor, care au lucrat în proiect.

Dorim ca modelul nostru să fie util şi altor profesionişti, putând să-l folosească în activităţile lor profesionale, adaptându-l la nevoile fiecărei femei, sau grupului cu care lucrează.

În cadrul proiectului, am remarcat importanţa folosirii unei terminologii comune, atunci când se descrie fenomenul violenţei împotriva femeilor. Organizaţiile internaţionale folosesc în principal doi termeni, pentru a vorbi despre violenţa exercitată asupra fe-meilor, pe considerente de gen: violenţa împotriva femeilor şi violenţa pe bază de gen.

Trebuie, de asemenea, menţionat că, în unele ţări termenul de „violenţă domestică” este folosit ca sinonim pentru violenţa din partea partenerului intim.

Pentru mai multe informaţii despre proiectul WOMPOWER şi rezultatele sale, vă invităm să vizitaţi website-ul proiectului www.srep.ro/wompower, unde, în cadrul secţiunii Parteneri, puteţi găsi datele de contact, ale fiecărei organizaţii partenere.

26

RESURSE SELECTATE SI BIBLIOGRAFIE

Resurse selectate şi bibliografie1

Bază conceptualăCadrul internaţional şi european:Recomandarea Generală Nr. 19 (1992) a Convenţiei pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW). http://goo.gl/CmGdoL

Platforma de Acţiune Beijing (1995). http://goo.gl/VWJBMU

Consiliul Europei. Convenţia pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice (2011). http://goo.gl/kSMRgD

Krug, E.G. et al (2002). Raport mondial cu privire la violenţă şi sănătate. Geneva: Organizaţia Mondială a Sănătăţii http://goo.gl/erwP1J

Analiză pe bază de gen a violenţei împotriva femeilor: European Women’s Lobby (2010). Către o Europă fără nicio formă de violenţă, împotriva femeilor. http://goo.gl/iysw9w

Împuternicire: :Sardenberg (2008). Împuternicirea liberală vs. eliberatoare: O perspectivă feministă latino-americană asupra conceptualizării. IDS Bulletin, Volumul 39, Nr. 6. http://goo.gl/vpUWi7

Perspectiva intersecţională:AWID (2004). Intersecţionalitatea: Un instument pentru egalitatea de gen şi economică http://goo.gl/6F3UmK

Crenshaw, Kimberlé W. (1991). „Cartografierea marginilor: intersecționalitatea, identitate politică, și violența împotriva femeilor de culoare”. Stanford Law Review, Vol. 43, Nr 6.

Fundació SURT (2012). EMPOW-AIR. Raport european comparativ, cu privire la violenţa împotriva femeilor, în cadrul comunităţilor de Rromi: Fundació SURT.

Modelul ecologic cu privire la violenţă:HEISE, Lori (1998). „Violenţa împotriva femeilor. Un cadru integrat, ecologic”, Violenţa îm-potriva femeilor, Iunie 1998 vol. 4 nr. 3 p. 262-290. http://goo.gl/coqdht

Bronfenbrenner, U. (1994). „Modele ecologice de dezvoltare umană”. Enciclopedia internaţională de educaţie, Vol.3, A doua ediţie. Oxford: Elsevier.

1 O lista mai cuprinzătoare este disponibilă pe DVD-ul proiectului.

REMARCI FINALE

27

RESURSE SELECTATE SI BIBLIOGRAFIE

Abordarea bazată pe competenţe:Surt Women’s Foundation (2013). Un pas înainte: O abordare bazată pe competențe, pen-tru îmbunătățirea incluziunii sociale a femeilor imigrante. http://goo.gl/QWZ7z1

Standarde minime de calitate pentru serviciile de sprijin:Consiliul Europei (2007). Combaterea violenţei împotriva femeilor: standarde minime pen-tru servicii de sprijin. http://goo.gl/68xvL2

EInstitutul European pentru Egalitate de Gen (2012). Revizuirea implementării Platformei de acţiune de la Beijing în statele membre: Violenţa împotriva femeilor – Sprijin pentru victime. http://goo.gl/Jw7Upl

Manuale pentru profesionişti Universitatea din Saskatchewan (2001). Lucrul cu femeile abuzate: manual pentru cadrele medicale. http://goo.gl/PllhDq

Alto Comisionado de las Naciones Unidas para los Refugiados-ACNUR (2010). Grupos de apoyo para mujeres afectadas por violencia: Manual de agendas para el trabajo grupal. http://goo.gl/BMKhQO

Conştientizarea de gen asupra violenţei, din partea partenerului intim (2011). Ghid III: Manualul profesorului. http://goo.gl/lZ2EfP]

Consiliul Europei (2013). Genul contează. Un manual despre violenţa de gen, care afectează tinerii. http://goo.gl/ybNXSB

Institutul Mediteranean pentru Studii de Gen (2012). Tineri pentru tineri. Un manual pentru responsabilizarea tinerilor, în prevenirea violenței pe bază de gen, prin educație de la egal la egal. Programul Daphne III, Comisia Europeană. http://goo.gl/uCzkDR

Fundació SURT (2010). „L’abordatge de la violència masclista a SURT”. La Bastida, Núm. 2.

Sursă imagini: awrangler/123RF Stock

Design: Anna Lauk/Elegant Design

Această publicaţie a fost realizată cu sprijinul financiar al programului DAPHNE III al Uniunii Europene. Conţinutul acestei publicaţii reprezintă doar responsabilitatea parteneriatului şi nu punctul de vedere al

Comisiei Europene. Nr. referinţă proiect: JUST/2012/DAP/AG/3008

Documents

UN MODEL DE PREVENŢIE ŞI SPRIJIN PENTRU FEMEILE VICTIME ... · implicaţi în educaţia adulţilor, în domeniul violenţei împotriva femeilor, şi pentru femei, cu privire la