Ultimele descoperiri in fizica

8/18/2019 Ultimele descoperiri in fizica

1/18

Ultimele descoperiri in

stiinta


2/18

Cuprins:

1.Efectul Zeno confirmat

2.Hidrogenul metalic

3.

Cel mai uşor materialmetalic din lume4. Fuziunea la rece

5. Bacteriile comunică ca şineuronii din creierul uman6. Cea mai rapidă camerăvideo7. Computerul cuantic aloogle


3/18

!.Efectul ZenoEfectul Zeno confirmat:atomii nu se mişcă când sunt "na dintre cele mai ciudate predic#ii ale fizicicuantice$ aceea că un %i%tem cuantic nu&şi %c'im(ă %tarea atunci c)nd e%te o(%ervat %au mă%urat$ afo%t confirmată printr&un e*periment de către fizicienii de la Cornell "niver%it+. ,e%coperireacercetătorilor de%c'ide noi per%pective privind controlul şi manipularea %tărilor cuantice ale atomilor şipentru realizarea unor noi tipuri de %enzori.

Cercetătorii de la Cornell "niver%it+ au confirmat efectul Zeno$ adică faptul că atomii nu %e mişcăatunci c)nd %unt mă%ura i. -cea%tă con%tatare a rezultat n urma o(%ervării comportamentuluțatomilor de ru(idiu dintr&un gaz criogenat.

Un „ibric cuantic” nu ferbe dacă este observat

Efectul Zeno a fo%t demon%trat n urma e*perimentelor efectuate n la(oratorul "ltracold -tomic/'+%ic% 0a( condu% de 1uund 3engalattore$ profe%or a%i%tent de fizică.

Mukund Venalattore !st"na# $i coleii săi %n laboratorul Ultracold &tomic '()sics *ab.

Credit: &nne +u,Cornell C(ronicle

n cadrul Cornell "niver%it+$ 3engalattore a fo%t cel care a organizat activitatea de cercetare a gazelorultra&răcite p)nă la o temperatură de 5 n 1 n- 1/0 - 8 dea%upra lui zero a(%olut. 3engalattore acola(orat n cadrul e*perimentului cu 9oge%' /atil i :rivat%an . C'aram$ a(%olven#i ai Cornelș"niver%it+$ cei care au creat i au răcit un gaz ce con#inea apro*imativ 5 miliard de atomi de ru(idiu nșinteriorul unei camere de vid.

Cercetătorii au %tudiat comportamentul ace%tor atomi cu a;utorul unor fa%cicule la%er i au o(%ervatșceva unic< atomii nu %e mişcau atunci c)nd erau o(%erva#i. Cu c)t fizicienii utilizau mai de% la%erulpentru a mă%ura comportamentul atomilor$ cu at)t mai pu in %e mi cau ace tia. -tomii şi reluauț ș șmişcarea dacă inten%itatea la%erului era redu%ă n mod treptat %au dacă la%erul era oprit.

'erspective privind criptorafa cuantică

,e%coperirea cercetătorilor de la Cornell "niver%it+ are implica#ii profunde n ceea ce priveştecriptografia cuantică. /ractic acea%ta confirmă ideea criptării cuantice a informa#iei$ conform căreia unintru% nu poate %piona comunica#iile cuantice fără a di%truge datele. n ace%t fel informa ia dințcalculatoarele cuantice ar fi impo%i(il de acce%at de către 'aceri.


4/18

=-cea%tă de%coperire ne oferă un in%trument fără precedent pentru controlul unui %i%tem cuantic$poate c'iar atom cu atom>$ a declarat 9oge%' /atil. 1ai mult dec)t at)t$ e*i%tă per%pectiva utilizăriiunei noi metode pentru manipularea %tările cuantice ale atomilor i pentru o( inerea unor %enzori ș ț școmutatoare cuantice foarte %en%i(ile$ %e arată n Cornell C(ronicle.

!!.Hidrogenul metalic? ec'ipă de cercetători de la "niver%it+ of Edin(urg' a reuşit %ă o(#ină 'idrogen aflat ntr&o %tareunică i care con%tituie cea mai mare parte a planetelor gigant din :i%temul :olar.ș

Hidrogenul e%te cel mai a(undent element c'imic din "niver%$ iar oamenii de ştiin#ă cred că ace%tapoate e*i%ta şi ntr&o %tare caracterizată de o pre%iune ridicată$ dar care e%te e*trem de rară. ntr&adevăr$ %e crede că 'idrogenul n acea%tă formă poate fi gă%it doar n interiorul planetelor gigant@upiter i :aturn8 %au n :oare.ș

2nteriorul

planetei +upiter este ormat din (idroen metalic. Credit: 4ikiMedia

/entru prima dată$ cercetătorii de la "niver%it+ of Edin(urg' au realizat un e*periment careeviden#iază o formă de 'idrogen care poate fi nt)lnită la o pre%iune de A milioane de ori mai mare

dec)t pre%iunea atmo%ferei /ăm)ntului.

n cadrul e*perimentului %&au utilizat două diamante pentru comprimarea moleculei de 'idrogen ș%tudierea modului n care %e comportă 'idrogenul n condi#ii de pre%iune foarte mare. E*perimentul aarătat că 'idrogenul %e tran%formă ntr&o nouă fază %olidă$ men ionată ca faza 3$ la o pre%iune dețp)nă la A$2 milioane de ori mai mare dec)t pre%iunea atmo%ferei tere%tre.

http://www.news.cornell.edu/stories/2015/10/zeno-effect-verified-atoms-wont-move-while-you-watchhttp://www.news.cornell.edu/stories/2015/10/zeno-effect-verified-atoms-wont-move-while-you-watch


5/18

-cea%tă fază e*otică a 'idrogenului prezintă diver%e proprietă i fa%cinante i remarca(ile$ deoareceț șmoleculele de 'idrogen ncep %ă %e %cindeze n atomi individuali$ iar electronii din atomi %e comportăca cei din metale.

Faza 3 e%te primul pa% al %cindării moleculare. Conform teoriei$ %unt nece%are pre%iuni mult mai maripentru a %e o(#ine o %tare metalică %au atomică pură.

idroenul sub dierite orme

=n ultimii A de ani %&a anun#at de multe ori o(#inerea 'idrogenului metalic n condi#ii de la(orator$ dartoate ace%te afirma ii au fo%t ulterior infirmate. :tudiul no%tru prezintă primele dovezi e*perimentalețcă 'idrogenul %e comportă aşa cum %&a prezi%$ c'iar dacă la pre%iuni mult mai mari dec)t %e credeaanterior>$ a declarat ntr&un comunicat de presă profe%orul Eugene regor+anz de la :c'ool of/'+%ic% and -%tronom+.

Cu aproape opt decenii n urmă$ oamenii de ştiin#ă au teoretizat e*i%ten a unor forme diferite deț

'idrogen$ inclu%iv o formă atomică %au metalică care apare la pre%iuni ridicate. Ei au ncercat %ăo(#ină acea%tă formă particulară de 'idrogen care a fo%t cla%ificată ca fiind %tarea metalică a'idrogenului.

/)nă acum nu %&a putut confirma prin e*periment e*i%ten#a 'idrogenului metalic.

=Doua de%coperire va conduce la progre%ul ştiin#elor fundamentale şi a celor planetare>concluzionează regor+anz.

http://www.eurekalert.org/pub_releases/2016-01/uoe-ldg010616.phphttp://www.eurekalert.org/pub_releases/2016-01/uoe-ldg010616.php


6/18

222. Cel mai uşor materialmetalic din lume

1aterialul a fo%t conceput n anul 255 de către cercetătorii de la H0 0a(oratorie%$ un la(orator de

cercetare care derulează proiecte pentru Boeing i a fo%t prezentat n numărul din noiem(rie 255 așrevi%tei 6cience. Cercetătorii au lucrat n cola(orare cu oamenii de ştiin#ă de la Caltec' California!n%titute of ec'nolog+8 i de la "niver%it+ of California$ !rvine pentru a crea ace%t materiașrevolu#ionar. 1aterialul e%te cuno%cut %u( numele 1icrolattice şi ace%ta e%te de 5 de ori mai u orșdec)t poli%tirenul.Cu toate ace%tea$ %pre deo%e(ire de poli%tiren$ ace%t material e%te uimitor de rezi%tent. Cercetătoriafirmă că un ou nvelit n ace%t material va răm)ne intact c'iar dacă ar cădea de la năl#imea uneiclădiri cu 2 eta;e. ,eşi e%te e*trem de uşor$ datorită %tructurii %ale$ materialul %e poate contractapentru a a(%or(i o mare parte din energia e*ercitată a%upra %a. -tunci cand ace%ta e%te %trivit şi

ră%ucit$ el poate reveni la forma ini#ială.

Microlattice este cel mai u$or material metalic. 7oein speră să0l utili8e8e pentru a

reduce masa avioanelor.

http://www.sciencemag.org/content/334/6058/962.fullhttp://www.sciencemag.org/content/334/6058/962.full


7/18

-şa cum %e poate vedea n imaginea de mai %u%$ %tructura metalică poate %ta dea%upra unei păpădifără %ă o di%trugă. /entru realizarea ace%tui material pe (ază de microtu(uri$ oamenii de ştiin#ă %&auin%pirat din (iologie.

?a%ele %unt %olide la e*terior$ dar ace%tea %unt mai degra(ă goale pe interior. -cea%tă proprietate leface %ă fie u oare i totodată e*trem de rezi%tente. n mod %imilar$ %tructura metalică realizată deș ș

cercetători e%te formată din tu(uri goale$ interconectate$ de 5. de ori mai %u(#iri dec)t firul de păral omului. -cea%ta poate %uporta for#e uriaşe fără %ă %e rupă$ fiind n aceleaşi timp e*trem de fle*i(ilă1aterialul are o den%itate de $G miligrame pe centimetru cu( şi %tructura ace%tuia e%te%uprinzatoare< GG$GG aer şi $5 materiale %olide.

-şa cum a afirmat :op'ia 9ang$ cercetător n cadrul -rc'itected 1aterial% al H0 0a(%$ ntr&un comunicat din anul 255$ una dintre aplica iile cele mai pro(a(ile ale ace%tui material oțreprezintă indu%tria aero%pa ială. ,e fapt ace%t material a fo%t realizat pentru firma Boeing carețrecent a lan%at un videoclip de%pre ace%ta pe care l pute#i urmări mai ;o%.

!3. Fuziunea la

receFuziunea la rece a devenit oarecum o glumă n r)ndul comunită ii tiin ifice i aț ș ț ș%ocietă ii n an%am(lu. !ni#ial mai multe ec'ipe de cercetare au afirmat că au reu it %ă o(#ină energieț șprin proce%ul de fuziune la rece. n urma unor cercetări e*perimentale care au nceput ncă din aniiI6$ intere%ul pentru fuziunea la rece a nceput %ă crea%că n r)ndul cercetătorilor. -cea%ta a devenitun fel de vi% care promitea o( inerea unor cantită i mari de energie la unț ț pre %căzut. 1ai multțfuziunea la rece ar fi %igură şi nu ar avea niciun impact ma;or a%upra mediului ncon;urător$ acea%ta

http://www.hrl.com/hrlDocs/pressreleases/2011/prsRls_111117.htmlhttp://www.hrl.com/hrlDocs/pressreleases/2011/prsRls_111117.html


8/18

fiind con%iderată o %ur%ă de energie regenera(ilă$ curată. Cu toate ace%tea$ după mai multe ncercăre uate de reproducere a unor rezultate o(#inute e*perimental mai ale% prin :tanle+ /on% i 1artinș șFlei%c'mann8$ intere%ul pentru fuziunea la rece a nceput %ă %e reducă. /)nă n anul 5GJG$ acea%ta adi%părut n ar'ivele cu e ecuri tiin ifice. Cu toate ace%tea$ de ce e%te fuziunea la rece at)t deș ș țpopularăK

9tiina u8iunii nucleare

Fuziunea la rece %e referă la un tip %pecial de reac#ie de fuziune nucleară care %&ar produce latemperaturi mult mai %căzute dec)t cele ce %unt nece%are n mod normal pentru declanşarea reac#ieide fuziune nucleară. /entru a vă reaminti$ fuziunea nucleară e%te proce%ul prin care două nucleeatomice %unt for#ate %ă %e unea%că pentru a forma un %ingur nucleu. n ace%t fel %e eli(erează ocantitate de energie mai mare dec)t cea o(#inută n urma reac#iei de fi%iune nucleară. ,oar reac#ia deani'ilare dintre materie şi antimaterie generează o energie mai mare dec)t fuziunea nucleară. ?(om(ă (azată pe reac#ia de fuziune nucleară are un efect di%trugător mult mai mare dec)t o (om(ă(azată pe reac#ia de fi%iune nucleară. /e de altă parte$ o a%tfel de (om(ă nu ar genera efectele

nocive pe termen lung ale radioizotopilor. !zotopii radioactivi %unt un produ% al reac#iilor nucleare defi%iune.

;u8iunea nucleară versus fsiunea nucleară.

,acă ntr&o centrală nucleară$ n care %e generează energie prin utilizarea ntr&o manieră controlată areac#iei de fuziune nucleară$ %e produce un accident n cadrul %i%temelor de control$ nu %e vor dega;aradia#ii periculoa%e aşa cum %&a nt)mplat n cazul incidentului de la Cerno(l. ,e a%emenea$ n ceeace prive te protec#ia mediului ncon;urător$ un reactor de fuziune nucleară nu generează de eurș șpericuloa%eLto*ice.


9/18

&lte avanta


10/18

:e crede că proce%ul de fuziune prin tunelare cuantică e*plică reac#iile de fuziune nucleară din %tele.

n concluzie$ fuziunea la rece ar putea fi te'nologia viitorului şi din ace%t motiv cercetătorii$ ingineriioamenii de afaceri din domeniu ar tre(ui %ă&i acorde mai multă aten#ie. /oate că fuziunea la rece vade%c'ide o nouă eră n i%toria omenirii$ iar numele celor care vor tran%forma n realitate vi%ul fuziuniila rece va fi imortalizat pentru totdeauna n căr ile de i%torie$ ca o parte a efortului de renun#are lațafacerile cu com(u%ti(ili fo%ili.


11/18

V. Bacteriile comunică ca şineuronii din creierul uman

ntr&un nou %tudiu pu(licat n revi%ta >ature %e arată că (acteriile comunică ntre ele prin %emnaleelectrice ca şi neuronii din creierul uman.

=Bacteriile care trăie%c n comunită#i comunică ntre ele prin %emnale electrice cu a;utorul unorproteine denumite =canale de ioni>$ a e*plicat ,r. urol :uel de la "niver%it+ of California :an ,iego$autorul principal al %tudiului.

=,e%coperirea noa%tră %c'im(ă modul n care n#elegem (acteriile şi c'iar creierul uman. oate%im#urile noa%tre$ comportamentul i inteligen a %e (azează pe comunicarea ntre neuronii din creierș țprin %emnale electrice mediate de canale ionice. n prezent am aflat că (acteriile folo%e%c canale%imilare de ioni pentru a comunica i pentru a& i rezolva pro(lemele meta(olice>$ a adăugat el.ș ș,e%coperirea %ugerează că tul(urările neurologice care %unt declan ate de %tre%ul meta(olic potș

avea origini (acteriene i acea%tă con%tatare oferă o nouă per%pectivă cu privire la modul cum pot fiștratate ace%te afec#iuni.

=n#elegerea %emnalelor electrice din creierul no%tru %e (azează pe %tudiile %tructurale ale canalelorionice (acteriene>$ a declarat ,r. :uel.

http://www.nature.com/nature/journal/v527/n7576/full/nature15709.htmlhttp://www.nature.com/nature/journal/v527/n7576/full/nature15709.htmlhttp://www.nature.com/scitable/topicpage/ion-channel-14047658http://www.nature.com/nature/journal/v527/n7576/full/nature15709.htmlhttp://www.nature.com/scitable/topicpage/ion-channel-14047658


12/18

1odul n care (acteriile folo%e%c ace%te canale de ioni a răma% un mi%ter p)nă c)nd oamenii deştiin#ă au e*aminat comunicarea pe di%tan#ă mare din cadrul (iofilmelor$ comunită i cuprinz)ndțmilioane de (acterii.

Cercetătorii au de%coperit că atunci c)nd un (iofilm compu% din celule (acteriene Bacillu% %u(tili%creşte p)nă la o anumită mărime$ ace%ta evoluează n mod ciclic a%tfel nc)t (acteriile de la periferie

care au acce% nelimitat la nutrien i %ă permită acce%ul ace%tora n %pecial glutamatul8 n centruț(iofilmului.

7acillus subtilis. Credit: +ose =eisc(i , CC 7@06& 3./.

n ace%t fel$ (acteriile prote;ate din centrul coloniei %unt men#inute n via ă i ele pot %upravie uț ș țac#iunii anti(ioticelor.

,)ndu& i %eama că varia#ia mărimii (iofilmelor nece%ită o coordonare pe o di%tan#ă mare ntreș(acteriile de la periferie i cele din interiorul (iofilmului şi că (acteriile %e află ntr&o competi ie pentruș țglutamat$ o moleculă ncărcată electric$ cercetătorii au pre%upu% că coordonarea meta(olică ntrecele mai ndepărtate celule din (iofilme ar putea implica o formă de comunicare electroc'imică.

?amenii de ştiin#ă au proiectat un e*periment pentru a te%ta ipoteza lor. ?(iectivul a fo%t acela de a

mă%ura cu aten ie varia#ia poten ialului mem(ranei celulare n timpul o%cila iilor meta(olice.ț ț ț

Cercetătorii au o(%ervat că varia#iile poten ialului de mem(rană core%pund unor varia#ii de cre tere aț ș(iofilmelor$ iar canalele de ioni au fo%t re%pon%a(ile pentru ace%te %c'im(ări n poten ialul dețmem(rană.


13/18

=0a fel ca neuronii din creierul uman$ am con%tatat că (acteriile folo%e%c canale de ioni pentru acomunica ntre ele prin %emnale electrice. Coloniile de (acterii din cadrul (iofilmelor par %ăfunc#ioneze mai mult ca un =creier micro(ian>.

1ecani%mul %pecific prin care (acteriile comunică ntre ele e%te %urprinzător de %imilar cu un proce%din creierul uman cuno%cut %u( numele de =e*pan%iunea depre%iei corticale> de%pre care %e crede că

e%te implicat n apari#ia migrenelor şi a convul%iilor.

=-m de%coperit că at)t migrenele$ c)t şi %emnalele electrice n (acterii %unt declanşate de %tre%ulmeta(olic>$ a declarat ,r. :uel.

=-ce%t lucru %ugerează că multe medicamente care au fo%t create ini ial pentru epilep%ie i migreneț șpot fi$ de a%emenea$ eficiente n atacul a%upra (iofilmelor (acteriene care au devenit o pro(lemă de%ănătate tot mai ră%p)ndită din cauza rezi%ten ei lor la anti(iotice>.ț


14/18

3!. Cea mai rapidă camerăvideo

n fiecare an %unt realizate unele di%pozitive te'nologice uimitoare. ,in păcate$ multe dintre ace%teatrec neo(%ervate.

!ată$ de e*emplu$ camera video realizată de cercetătorii de la 1a%%ac'u%ett% !n%titute of ec'nolog+1!8. -cea%ta poate captura nu mai pu#in de un trilion de cadre pe %ecundă. /entru compara ie$ oț

cameră video o(işnuită capturează n medie doar 24 de cadre pe %ecundă. ,e%igur$ oc'ii no tri nușpot urmări imaginile care %unt reprodu%e cu viteze at)t de mari. Creierul poate proce%a p)nă laapro*imativ 5. de cadre pe %ecundă. n concluzie$ la ce ar folo%i o cameră video care poatefunc#iona at)t de rapidK

n clipul video de mai ;o% pute i vedea imagini cu cel mai rapid lucru din "niver%ul cuno%cut$ lumina$țcare %e depla%ează prin apă cu o viteză de 22. mL%. ,e i filmul a fo%t nregi%trat ntr&o frac iuneș țde %ecundă$ o imagine fiind capturată n mai pu in de două trilionimi de %ecundă$ cercetătorii auțderulat cu ncetinitorul filmul pentru a mări durata de redare a cadrelor p)nă la douăzeci de %ecunde.

Camera video reali8ată de cercetătorii de la M2? surprinde deplasarea luminii prin apă.

Credit >AV& '76

!ntere%ant$ proiectul a nceput deoarece cercetătorii şi&au dorit %ă ncerce %ă privea%că pe după col .ț -ce%t lucru a devenit po%i(il cu a;utorul unui di%pozitiv care emite o rază la%er ndreptată %pre unperete care o reflectă n direc#ia dorită de o(%ervare. "lterior$ o cameră video captează razele delumină reflectate de %uprafe#ele de care %e love%c i %e calculează traiectoria razelor de lumină careș%&au ntor% napoi n di%pozitivul care le&a emi%. -şa cum a remarcat +o(n MarkoB $ =n ace%t mod amreuşit %ă con%truim imagini provenind din camere care altfel nu ar fi putut fi o(%ervate n mod direct>.

http://www.nytimes.com/2011/12/13/science/speed-of-light-lingers-in-face-of-mit-media-lab-camera.html?_r=1http://www.nytimes.com/2011/12/13/science/speed-of-light-lingers-in-face-of-mit-media-lab-camera.html?_r=1


15/18

Cum se poate vedea pe după col. Credit: >ature video

/otrivit lui -ndrea 3elten$ un cercetător po%tdoctorand care a participat la ace%t proiect$ =-m reuşit %ă ncetinim mişcarea at)t de mult nc)t %e poate vedea cum %e depla%ează lumina. E%te vor(a aicide%pre viteza luminii< nu e*i%tă nimic n "niver% care %ă %e depla%eze mai repede>. -cea%tă cercetarea avut loc n anul 255.

,acă crede i că acea%tă cameră e%te impre%ionantă$ atunci tre(uie %ă şti#i că n anul 254țcercetătorii din @aponia au realizat o cameră video care poate captura nu mai pu#in de 4$4 trilioane decadre pe %ecundă.

e'nica utilizată e%te cuno%cută %u( numele de =%eOuentiall+ timed all&optical mapping p'otograp'+>%au :-1/. *ucrarea cercetătorilor a fo%t pu(licată n Dature /'otonic%. :e anticipează că acea%tărealizare ar putea fi utilă n indu%tria auto şi a di%pozitivelor %emiconductoare$ acolo unde camera fotopoate fi utilizată pentru m(unătă#irea te'nologiei de prelucrare cu la%er. -cea%ta ar putea fi utilă$ dea%emenea$ n domeniul medical$ acolo unde poate a;uta la m(unătă#irea terapiei pe (ază de

ultra%unete.

'rincipalelecomponente ale camerei video ce utili8ea8ă procedeul 6?&M' i sc(ema sa de

uncDionare. Credit: >ature '(otonics

http://www.nature.com/nphoton/journal/v8/n9/full/nphoton.2014.163.htmlhttp://www.nature.com/nphoton/journal/v8/n9/full/nphoton.2014.163.html


16/18


17/18

Computerul

cuantic F0 4ave.

Credit: >&6&

Companii precum1icro%oft$ !B1 iș oogle$ dar ş

unele agen#ii guvernamentale$ au ncercat %ă dezvolte computere cuantice care folo%e%c mecanicacuantică pentru a prelucra datele de calcul. :e crede că computerele cuantice vor putea conduce ladezvoltarea inteligen ei artificiale. ,e a%emenea$ D-:- are aşteptări mari de la computerele cuanticețpentru programarea lan%ării rac'etelor %pa#iale şi pentru %imularea viitoarelor mi%iuni %pa#iale. =E%te ote'nologie cu adevărat inovatoare care ne&ar putea %c'im(a modul n care lucrăm>$ a declarat,eepa Bi%Ra%$ director la -me% e%earc' Center al D-:- din 1ountain 3ieR$ California.

:pre deo%e(ire de calculul cla%ic$ n care (i#ii unui calculator e*i%tă %u( o formă (inară =5LS$ =daLnu>%au =adevăratLfal%>8$ Ou(i#ii pe care i utilizează computerele cuantice %e pot afla ntr&o %uperpozi#ie de%tări cuantice. ,atorită ace%tei proprietă#i$ computerele cuantice au o putere uriaşă de calcul$ dar tot

acea%tă proprietate e%te cea care le conferă Ou(i#ilor un caracter in%ta(il. /rin interac#iunea cu mediul ncon;urător$ %tarea cuantică a Ou(i#ilor %e poate modifica necontrolat. /ute i citi mai multe informa#iiț n articolul 'rimul dispo8itiv cuantic care0$i detectea8ă $i corectea8ă propriile erori./ute#i urmări n clipul video de mai ;o% o prezentare a modului de func#ionare a computerelor cuantice

oogle a cumpărat computerul ,&Pave de la producătorul canadian ,&Pave :+%tem% i ace%ta e%teșcomercializat ca =primul calculator cuantic comercial din lume>. Computerul %e află la -me% e%earc'Center al D-:- din 1ountain 3ieR$ California şi folo%eşte un cip %uperconductor denumit =Ouantumannealer> care utilizează algoritmi pentru rezolvarea unor pro(leme de optimizare.

Cipurile utilizate de ,&Pave %unt controver%ate n r)ndul fizicienilor deoarece nimeni nu a fo%t nmă%ură %ă demon%treze$ n mod concludent$ că ace%tea folo%e%c fizica cuantică pentru a depăşiperforman#ele calculatoarelor conven ionale. Cu toate ace%tea$ Hartmut Deven$ şeful Tuantum -! 0a(țal oogle din 0o% -ngele%$ %u% ine că ec'ipa %a de cercetători are acum dovada faptului că ,&Pavețutilizează ntr&adevăr principiile mecanicii cuantice.

Cercetătorii au te%tat viteza de lucru a calculatorul ,&Pave n compara#ie cu cea a unui calculatorconven ional av)nd un %ingur proce%or. /entru acea%ta ei au utilizat un algoritm denumit Tuantumț

http://www.stiintaonline.ro/primul-dispozitiv-cuantic-care-si-detecteaza-si-corecteaza-erorile/http://www.stiintaonline.ro/primul-dispozitiv-cuantic-care-si-detecteaza-si-corecteaza-erorile/


18/18

1onte Carlo$ care emulează modul de calcul al %i%temelor cuantice$ pe proce%oare cla%ice$ (inare."lterior$ cercetătorii au e*ecutat algoritmul pe computerul ,&Pave. =U pentru rezolvarea unui anumittip de pro(lemă$ computerul cuantic %&a dovedit mai rapid de 5 de milioane de ori fa#ă de uncomputer o(işnuit>$ a %pu% Deven.

n viitor %e vor căuta %olu#ii 'ardRare cuantice care %ă nu fie limitate doar la rezolvarea unor pro(leme

de optimizare. =Computerul cuantic univer%al> ar tre(ui %ă poată rezolva orice pro(lemă.

@o'n iannandrea$ şeful departamentului de inteligen#ă artificială de la oogle$ a declarat că te'nica=Ouantum annealer> ar putea fi utilizată pentru dezvoltarea %oftRare&ului oogle privind inteligen ațartificială dacă acea%ta ar fi mai uşor de aplicat.

=-m nt)mpinat de;a pro(leme privind rezolvarea unor pro(leme cu a;utorul calculatoarelor e*i%tente$i noi avem o mul ime de computere>$ a %pu% el. iannandrea a adăugat i că =%&ar putea %ă treacăș ț ș

mai mul i ani nainte ca acea%tă cercetare %ă conducă la o m(unătă#ire a produ%elor oogle>.ț

Documents

Ultimele descoperiri in fizica