18
Universitatea Politehnica București Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor ULEIUL DE LAVANDĂ

Uleiul de Lavanda.doc

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Uleiul de Lavanda.doc

Universitatea Politehnica BucureștiFacultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

ULEIUL DE LAVANDĂ

Page 2: Uleiul de Lavanda.doc

Cuprins

INTRODUCERE........................................................................................................................3TEHNICI DE CULTURĂ..........................................................................................................4

Asolament :............................................................................................................................4Aplicarea îngrășămintelor:..................................................................................................4Lucrările solului:...................................................................................................................4Înființarea culturii :..............................................................................................................4Lucrări de întreținere:..........................................................................................................4Erbicidare:.............................................................................................................................4

TEHNICI DE RECOLTARE......................................................................................................5PROCESUL DE OBȚINERE A ULEIULUI DE LAVANDĂ..................................................6

Principiul antrenării cu vapori:...........................................................................................6Antrenarea cu vapori la foc direct......................................................................................6Antrenarea in curent de vapori...........................................................................................7

Compoziţia uleiului volatil.........................................................................................................8UTILIZĂRI...............................................................................................................................11

Intern....................................................................................................................................11Extern...................................................................................................................................12Utiliză casnice ale lavandei.................................................................................................12Utilizări industriale.............................................................................................................12

Bibliografie...............................................................................................................................13

2

Page 3: Uleiul de Lavanda.doc

INTRODUCERE

Este un semiarbust cu aspect globulos, peren, cultiva în Antichitate. Dioscoride Pedanios menţionează această plantă în lucrările sale, precizând că era răspândită pe coastele Galiei în insulele Stoechas. Vegetează în flora spontană de pe coastele însorite ale Munţilor Alpi, începând cu 400 m până la 1800 m altitudine, pe soluri calcaroase, afânate, permeabile, relativ uscate. Răspândită în Europa Meridională, mai ales în sudul Franţei, Italiei, Spaniei, Greciei. În anul 1923 din cca. 60 t ulei eteric de levănţică realizate pe glob 90% au provenit din colectarea plantelor spontane, iar în 1956 din cele 70 t ulei de levănţică 90% au provenit din plante cultivate.

Cultura lavandei în România este relativă. Primele tufe de lavandă şi în special de lavandin se găseau răzleţe în jurul capitalei şi au fost probabil aduse de grădinarii de origine bulgară.

Prezintă rădăcină lignificată, lungă până la 2 m, groasă până la 2-3 cm. Tulpina este puternic ramificată începănd de la bază (sau de la colet), ramificaţii care, la rândul lor, se ramifică din nou, înaltă de 30-70 (100) cm. Ramurile tinere conțin perişori deşi, cenuşii, cele bătrâne lignificate, cu scoarţa exfoliată. Frunzele sunt opuse, liniare, întregi, sesile, acute, lungi de 2-3 cm, late de 3-5 mm, cele inferioare cenuşii, păroase, cele superioare cenuşiu-verzui, mai puţin păroase. Florile au culoarea albastru-violet, pubescente, glanduloase grupate în vârful ramurilor în mai multe verticile distanţate, câte 3-7 într-un verticil. Înflorirea are loc între lunile iunie – august, însă înflorește și a doua oară în lunile septernbrie – octombrie, dacă îi merge bine. Polenizarea este alogamă. Fructele sunt nucule ovoidale, lucioase, brune, grupate câte patru. Longevitatea este de până la 20-30 ani cu puterea maximă în anii 5-15. Se recoltează infloreșcențele - Ftores Lavandulae - care au un miros plăcut, caracteristic.

Există numeroase specii de lavandă, însă Lavandula angustifolia este cea mai răspândită, precum și cea mai valoroasă.

Florile albastre-violet au nuanțe extrem de variate de la albastru deschis spre alb. Principala ei utilizare este extracția uleiului volatil, care se obține din vârfurile florale recoltate în lunile

iulie-august și prelucrate în stare proaspătă. Randamentul în ulei volatil este de 0,5-1 %.Principalele țări producătoare de ulei volatil de lavandă sunt: Franța, Italia, Anglia, Rusia și Bulgaria.

Producția mondiala de ulei este de 300 – 500 de tone anual.Lavanda spic are aceeași proveniență, diferențiindu-se morfologic de lavandă prin frunze, care sunt mai late

și prin înălțime. Principalele țări producătoare sunt Franța, Spania, Anglia si China. Uleiul volatil se obține din infloreșcențe proasete prin antrenare cu vapori, cu un randament de 0,8 – 1 %

Lavandinul este un hibrid al celor 2 specii anterioare, realizat artificial și intens cultivat în Franța, Spania, Argentina, Iugoslavia, Italia și Rusia, în scopul exclusiv de a servi ca materie primă pentru ulei volatil. Producția mondială de lavandin este de circa 1000 de tone anual, principalul producător fiind Franța. Randamentul în uleiul de lavandin este cuprins între 1 și 1,8 %.

Uleiul volatil de lavandă este un lichid de culoare galbenă sau galben – închis cu un miros caracteristic, cald și dulceag, ușor lemnos și camforat. Nota camforată este accentuată în uleiul de lavandă spic, alături de note verzi – ierboase. Uleiul de lavandin amintește prin miros de uleiul de lavandă, însă are un miros mai puțin delicat, camforaceu.

3

Page 4: Uleiul de Lavanda.doc

TEHNICI DE CULTURĂ

Asolament :Levanțica se cultivă în afara asolamentului, deoarece o

cultură rămâne pe același teren timp de 20 –30 ani. La alegerea terenului importanța deosebită o are gradul de

îmburuienare, care trebuie să fie cât mai mic în special cu specii perene: palamida, pir, costrei, susai, volbura. Aplicarea îngră ămintelor:ș

Fosforul și potasiul se aplică anual toamna, iar azotul primăvara la pornirea în vegetație. Dozele recomandate sunt: fosfor 70 – 80 kg/ ha, recomandat sub formă de superfosfat. Azotul 60 – 80 kg/ha, îngrășământ pe baza de azot mai greu solubil, potasiu 40 – 60 kg/ha. Gunoiul de grajd se administrează înainte de înființarea culturii, sub arătura de desfundare, în

cantitate de 30 – 50 t/ ha , bine fermentat.Lucrările solului:

Pregătirea terenului începe cu arătura adâncă de toamna la 40 – 70 cm. Cu 3 – 4 zile înainte de plantare, se va lucra terenul cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colți reglabili.

Înfiin area culturii :ț Înfiinșarea culturii se poate face toamna la sfârșit de septembrie - început de octombrie sau primăvara devreme, imediat ce se poate intra în câmp. Înainte de plantare se marchează terenul , distanțele de plantare 100 x 50 cm, norma: 20.000 but./ha + 10% pentru completarea golurilor (se vor planta în marginea solei ). Pentru plantare, butașii se fasonează, reducându-se sistemul radicular pana la 15 cm ( fără a distruge rădăcinile fasciculare), iar partea aeriană până la 10 –15 cm.

Lucrări de între inere: țAcestea constau din prăsile mecanice: 4 – 5 pentru plantațiile

tinere și 2 – 3 pentru cele aflate la maturitate. Prăsilele manuale, în număr de 2 –3, se fac in funcție de necesități. La culturile de 10 –12 ani se fac tăieri de regenerare primăvara foarte devreme, înainte de pornirea în vegetație. Dacă tăierile se fac toamna, culturile se vor bilona pentru ca plantele sa fie ferite de îngheț.

Erbicidare:Lucrarea se poate face în perioada de repaus (toamna târziu sau

primăvara devreme) cu Triflurex – 4l/ha, Afalon – 2 kg/ha sau in vegetație cu Basagran – 2 l/ha.

Lavanda simplă poate tolera îngheț și secetă. Lavanda spic nu poate tolera înghețul. Toate cele trei principale soiuri sunt sensibile la umiditate ridicată. Temperatura ridicată de vară afetează în mod negativ calitatea uleiului.

Lavanda necesită soluri luminoase, bine drenate, nisipoase sau lut nisipos, poate crește și pe solurile cu petriș. PH-ul solului trebuie să fie între 5,8 și 8,3.

4

Page 5: Uleiul de Lavanda.doc

TEHNICI DE RECOLTARE

Levănțica este o plantă de la care se recoltează florile cu partea aeriana

pentru procesare și semințe pentru înființarea culturii.

Epoca de recoltareRecoltarea se face pe vreme uscata si

senină. Este bine sa înceapă cînd cca. 50% din flori au înflorit și sunt puține flori vestejite.

Recoltarea se face de obicei la sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie , în funcție de sezon. Timpul recoltei poate fi de 4-10 zile, după care calitatea va scădea. Plantele destinate producerii de sămânță se recoltează când fructele ajung la

maturitate pe majoritatea inflorescențelor.

Modul de recoltare De la levănțica se recoltează florile pentru

distilare. Inflorescențele se taie manual sau cu echipamente specializate de recoltat lavanda pe 1 rând cu buncăr propriu de colectare a herbei tăiate, echipamente specializate de recoltat lavanda pe 1 rând prevăzut cu toba de tocare a herbei, echipamente pe 2 rânduri sau pe 3 rânduri ce pot fi atașate la combinele de recoltat furaje. Taierea se face cu cel mult 10 cm de tija sub ultimul verticil. După taiere, herba care se toaca se încarcă direct în remorci agricole și se transportă imediat la locul de uscare sau la distilărie.

PROCESUL DE OB INERE A ULEIULUI DE LAVANDĂȚ

Principiul antrenării cu vapori:

5

Page 6: Uleiul de Lavanda.doc

Procedeul folosit este atrenarea cu vapori de apă. Majoritarea uleiulilor volatile , produse pe scară înaltă, se obţin prin această metodă.

Fenomenul fizic care are loc este bazat pe legea aditivităţii presiunilor de vapori ale componentelor unui amestec, comform căruia amestecul fierbe la temperatura la care suma presiunilor parţiale ale componentelor ajunge să fie egală cu presiunea atmosferică. Toate substanţele componente ale unui ulei volatil au puncte de fierbere superioare celui al apei, dar au o volatilitate ridicată la temperaturi inferioare temperaturii de fierbere, fapt ce face ca ele să fie antrenate uşor de vaporii de apă. Insolubilitatea lor în apă şi densitatea diferită de a apei facilitează separarea lor.

Din punct de vedere fizic, antrenarea uleiului volatil este precedată de difuzia lui din celulele vegetale ce îl conţin. Acest proces durează mai mult sau mai puţin, în funcţie de natura materiei prime, care influenţează la final timpul necesar antrenării. Timpul necesar antrenării uleiului volatil este determinat şi de debitul de vapori, fiind invers proporţional cu acesta.

Antrenarea cu vapori se practică în 4 variante diferite: Antrenarea la foc direct; Antrenarea în curent de vapori; Antrenarea cu abur la presiune; Antrenarea la presiune redusă.Pentru obţinerea uliului volativ de lavandă se foloseşte metoda de antrenare cu vapori la foc direct.Antrenarea cu vapori la foc direct este un prodeu vechi.Instalaţia se compune dintr-un recipient metalic, aşezat deasupra unei vetre. Cazanul este acoperit cu un

capac curbat, care face corp comun cu conducta de evacuare a vaporilor, numit „ gât de lebadă”, având o secţiune din ce în ce mai mică, pe măsură ce se îndepărtează de capac. Uneori capcaul se racordează la gâtul de lebadă printr-o flanşă, constituind doua componente diferite. Gâtul de lebadă se continuă cu un condensator format dintr-o serpentină, răcită în exterior cu apă. Ondesatorul este colectat într-un vas separator, numit vas florentin, de diferite construcţii.

Materialul vegetal se introduce în cazan şi se acoperă cu apă. Se montează capacul şi se începe încălzirea. Incălzirea se face cu lemne sau cu deşeurile vegetale, uscate în prealabil, rezultate de şarje anterioare. Vaporii de apă rezultaţi din fierberea apei iniţial introdusă în cazan antrenează uleiul volatil, parcurg gâtul de lebadă şi sunt condesaţi în seprentină de către apa rece care circulă în exterior. Condensul se acumulează în vasul florentin. Uleiul volatil, de obicei mai uşor decât apa se separă în stratul superior, de unde se colectează printr-un tub lateral. In vas este menţinut un nivel vonstant de lichid, excesul de apă condenstată fiind evacuat la nivelul tubului de golire a uleiului volatil. In timpul antrenării tubul de golire a uleiului este închis. In cazul în care uleiul volatil este mai greu ca apa, se închide tubul curbat, iar apa de condensare se elimină continuu prin tubul de la partea superioară.

De obicei apa rezultată din condensare, conţinând cantităţi mai mari sau mai mici de ulei dizolvat, se adaugă la o nouă şarja în cazan.

Procedeul are o serie de dezavantaje printre care: operaţiile de încărcare a materiei prime si descărcare a acelei epuizate se fac manual; contactul direct al materialului vegetal cu pereţii supraîncălziţi ai recipientului duce la o degradare

parţiala a uleiului volatile;

6

Page 7: Uleiul de Lavanda.doc

timp îndelungat pentru atingerea temperaturii de fierbere a apei pe peretele cazanului se depun săruri (din apa) reducându-se coeficientul de transfer termic.

Aceste inconveniente pot fi diminuate fie prin încărcarea materiei vegetale in coşuri metalice perforate, fie prin introducerea in interiorul cazanului a unei placi perforate care susţine încărcătura. Pentru antrenarea uleiurilor sensibile provenite din flori, acestea se încărcă intr-o coloana dispusa intre capac si gatul de lebădă ceea ce face ca material vegetala sa fie numai traversata de vapori generali in situ. Are loc o antrenare cu vapori la presiune normala fără contact cu apa de fierbere.

Antrenarea in curent de vaporiAntrenarea in curent de vapori este cel mai utilizat

procedeu de obţinere a uleiurilor volatile in care aburul este generat intr-o instalaţie anexa. Se asigura astfel o temperatura uniforma si posibilitatea unui control eficient al debitului de vapori.

Simultan se evita degradarea uleiului volatil datorita contactului direct al plantei cu pereţii supraincalziti ai extractorului. Sunt instalaţii de mare capacitate in care se incarcă cateva tone de materie prima.

Materialul vegetal este dispus la partea superioara a antrenorului fiind sustinut fie de un fund perforat, fie de un cos metalic perforat. Antrenarea in curent de vapori se poate efectua atat cu abur direct(mai rar) cat si cu abur indirect. Aburul direct se introduce la partea inferioara a recipientului printr-un distribuitor (spirala perforata). La incălzirea cu aburul indirect, agentul termic circula intr-o manta si asigura vaporizarea unei cantitati de apa ce se introduce in vasul de antrenare odată cu materia prima.

Materialul vegetal intra in contact numai cu vaporii de apa generate in antrenor ceea ce asigura o incălzire treptata. Separarea se realizează cu vase Florentine modificate pentru a prelungi timpul de staţionare si a asigura o separare mai buna a uleiului volatile.

Pentru a diminua pierderile cauzate de dizolvarea parţiala a uleiului volatile in apa de antrenare , in cele mai multe cazuri se recircula in antrenor apa separate in vasele Florentine.

Compoziţia uleiului volatil

Uleiul de lavandă conţine:

7

Page 8: Uleiul de Lavanda.doc

Hidrocarburi monoterpenice care reprezintă până la 25% din compoziţia uleiului. S-au identificat: α-ocimen, β-mircen, α şi β-pinen, Δ3-caren, limonen, camfen, sabinen, α-felandren şi α-terpinen.

Compuşi monoterpenici oxigenaţi: acetat de linalil ( 30-60 %), comeponentul principal al uleiului, linalool, camfor, borneol sub (5%), geraniol, 1,8-cineol (sub 1%), terpinen-4-ol (între 1 şi 10%), α-terpineol, nerol, lavandulol, acetat de lavandulil (2%), citronel, linalooloxid, acetaţi de bornil, geranil, esteri valerianici, izovalerianici, propionici şi capronici ai linaloolului şi geraniolului, alcool perilic şi perilaldehidă.

Compuşi oxigenaţi de altă natură: metil şi etil amil-cetotă, 5 pentil-5-pentonolidă, 4,4-dimetil-2-buten-4-olidă, acizi graşi, fenoli,etc.

Sesquiterpene: β-cariofilen, α-γ şi δ-cadinen, farnesen, bisabolen, santalen şi cedren.

Numele compusului Structura compusului

8

Page 9: Uleiul de Lavanda.doc

α-ocimen

β-mircen

α şi β-pinen

Δ3-caren

limonen

camfen

α-felandren

α-terpinen

linalool

9

Page 10: Uleiul de Lavanda.doc

borneol

terpinen-4-ol

nerol

lavandulol

acetat de linalil

acetat de geranil

acetat de lavandulil

1,8-cineol

UTILIZĂRIIntern

10

Page 11: Uleiul de Lavanda.doc

- Dischinezie biliară, balonarea la bolnavii de bilă, crizele biliare însoțite de dureri de cap. Se ia lavandă sub formă de pulbere, administrata pe stomacul gol, câte o linguriță de patru ori pe zi. Datorită principiilor sale active amare, lavanda mărește secreția de bilă și ajută la evacuarea ei, calmând durerile abdominale și activând digestia.

- Depresia, anxietatea - în cazurile ușoare se ia lavandă sub formă de tinctura - 1 lingurita dizolvată în jumătate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, în cure de lungă durată (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administrează în depresiile și crizele de anxietate severe: două picături de ulei volatil amestecate cu puțină miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Studiile făcute până în prezent au arătat că există o anumită selectivitate a pacienților tratați cu aceasta plantă, unii neavând o reacție specială la uleiul volatil, în timp ce la alții s-a observat o ameliorare clara a stării lăuntrice, ameliorare tradusă prin reducerea sensibilității psihice, estomparea fricilor si angoaselor, reapariția dorinței de viață.

- Aritmie cardiacă, adjuvant în ischemia cardiacă aparută pe fond de stres. Lavanda este prin excelență o plantă antistres, motiv pentru care, administrată în cure de lungă durată, ameliorează sau conduce la vindecarea bolilor produse de aceasta. În problemele cardiace s-a observat o acțiune deosebit de favorabilă a tincturii de lavanda, care acționează direct la nivelul sistemului nervos central. Se administrează de trei-patru ori pe zi câte o linguriță de tinctura diluată în jumătate de pahar de apa.

- Viermii intestinali, infecții cu Giardia lamblia. Se combină în proporții egale tinctura de lavandă, de pelin și de cimbru (toate tincturile se prepară la fel ca cea de lavanda). Se ia din aceasta combinație de tincturi câte o linguriță diluată în puțină apă, de patru ori pe zi, înainte de masă. O cură durează minimum doua săptămâni. Acest tratament este eficient atât singur, cât și în combinație cu medicamente, a căror eficiență o marește.

- Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia. Cele mai bune rezultate se obțin făcând băi cu lavandă, cu jumătate de ora înainte de culcare. Suplimentar, este bine să puneți sub pernă un mic săculeț (ceva mai plat) cu lavandă. Somnul va fi mai odihnitor și mai lin, iar peste zi veți remarca o mult mai buna rezistență psihică și stăpânire de sine. Intern, se ia tinctura de lavandă: o linguriță de trei ori pe zi.

- Dureri de cap, migrena, amețeala. Ca remediu de urgență se iau 1-2 picături de ulei volatil de lavandă cu puțină miere. Ca tratament pe termen lung se recomandă pulberea de lavandă: o linguriță de patru ori pe zi, administrată pe stomacul gol.

- Reumatism. Se face un ceai din o parte flori de soc și doua parți lavandă, o linguriță din acest amestec fiind oparită cu o cană de apă, după care se lasă să se racească puțin și se filtrează. Se beau pe zi 2-3 căni din acest ceai, cât mai cald (pentru că efectul sudorific și depurativ să fie mai intens). Are un gust destul de greu de suportat, dar o cură de 10 zile cu acest ceai are efecte antireumatice excepționale. Tuse convulsivă, gripă, bronșită - 2 picături de ulei volatil se amestecă cu o lingură de miere și se administrează câte puțin din acest amestec, care nu va fi înghițit direct, ci va fi lăsat sa alunece pe gât pentru a-și exercite din plin efectele antiinfecțioase și calmanre. Se iau maxim 6 picături de ulei de lavandă pe zi la adulți și doua picături pe zi la copii.

Extern

11

Page 12: Uleiul de Lavanda.doc

- Contra păduchilor și a altor insecte parazite. 3-4 picături de ulei volatil de lavandă se amestecă cu o linguriță de oțet și se aplică pe păr (sau pe zona afectată), după care capul se acoperă vreme de câteva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Se aplică tratamentul 7-10 zile la rând.

- Pentru creșterea părului. Se face un masaj la radacina părului cu oțet de lavandă.

- Întreținerea pielii uscate. Imediat după baie se aplică uleiul gras de lavandă (obtinuț prin macerarea plantei în ulei de floarea-soarelui) pe toată pielea, făcându-se în același timp un masaj ușor. Eczeme uscate, tumefacții produse de loviri - Se aplica uleiul gras de lavandă pe zona afectata de 3-4 ori pe zi.

Utiliză casnice ale lavandei

- Condiment de lavandă – amestecați în cimbrul cu care condimentați mâncărurile puțină lavandă (într-o proporție aproximativă de 1:5). Mâncărurile vor căpăta o aroma deopotrivă delicioasa și rafinată, fiind, în plus, și mai ușor digerabile. În zona sudica a Alpilor, cimbrul amestecat cu lavandă se dă persoanelor grase pentru a le regla apetitul și a-i ajuta astfel să scadă spontan în greutate.

- Pentru a scăpa de molii - se pun în dulap săculeți cu inflorescențe de lavandă uscată. Zilnic, conținutul săculeților se freacă în palme pentru ca astfel să se degaje cât mai mult ulei volatil, care alungă insectele.

- Furnicile, puricii și gândacii fug de mirosul de lavandă. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti, stropiți de doua ori pe zi locurile în care aceștia se ascund sau traseele pe care vin, cu o soluție formată din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.

- Pentru a scapa de mirosurile neplăcute din casa – puneți într-o cană de apă 10 picături de ulei volatil de lavandă și 10 picături de ulei volatil de mentă. Ștergeți cu această soluție pereții, podelele toate zonele care degaja mirosuri neplăcute. Evitați suprafețele lăcuite, pentru că uleiurile volatile sunt un dizolvant bun și strică lacul.

Utilizări industriale

Uleiul de lavandă este foarte utilizat în pafumerie și cosmetică. Intră în compoziția multor tipuri de parfumuri, în primul rând în ape de colonie de lavandă. Uleiul este foarte apreciat intrând în compoziția uneo ape de colonie de tip lavandă englezească.

Uleiurile de lavană spic și lavandin sunt destinate în mare măsură parfumării produselor cosmetice și de uz casnic. Uleiurile de lavandă intră în compoziția unor arome pentru băuturi alcoolice, nealcoolice și pentru dulcețuri. Compoziția maximă admisă este de 0,0002 %.

Bibliografie

12

Page 13: Uleiul de Lavanda.doc

1. Lavander production,autor:Departament of agriculture, foresty and fisheries, Shouth Africa

2. Lavanda și uleiul de lavandă, autor: Ștefan Manea3. Odorante și aromatizante, autori: V. Eliu Ceaușescu, Gh. Rădoiaș, T. Cădariu

4. Toxicity, development and physiological effect of Thymus vulgaris and Lavandula

angustifolia essential oils on Xanthogaleruca luteola (Coleoptera: Chrysomelidae),

autori: Roya Khosravi, Jalal Jalali Sendi

5. Is lavender an anxiolytic drug? A systematic review of randomised clinical trials,

autori: R. Perry,L.K. Watson, E. Ernst

6. Lavender and sleep: A systematic review of the evidence, autor: Kate Louise Fismer,

Karen Pilkington

7. www.medPlanet.dbioro.eu

13