TUSEA CONVULSIVA

- boală infecto-contagioasă acută a copilului

- evoluţie de câteva săptămâni (tusea de 100 de zile)

- tuse spastică, în accese paroxistice - predominant nocturne,

- cianozante,

- emetizante.

Epidemiologie

- boală endemică, evoluează în mici epidemii la interval de 2-5 ani

- incidenţă legată de receptivitate,

- receptivitate de la naştere,

- contagiozitate - 80-90% în familie,

- 25-50% în colectivităţi.

Etiologie

- Bordetella pertussis (bacilul Bordet-Geangou- agentul

etiologic principal al bolii),

- Bordetella parapertussis,

- adenovirusuri,

- virusul sinciţial respirator,

- virusuri paragripale etc.

Bordetella pertussis

-cocobacil Gram negativ,

-aerob,

-imobil,

-dimensiuni între 0,5-1 µm.

Pe mediul de cultură, dar şi in vivo , germenii primar izolaţi, aflaţi în

faza I (colonii S), îşi modifică morfologia şi structura antigenică şi îşi

pierd patogenitatea trecând în fazele III si IV (colonii R).

Factori de virulenţă: - aglutinogene hemaglutinina filamentoasa - toxina termolabilă dermonecrotică - toxina termostabilă ( endotoxina LPZ) - antigenică, - pirogenică, - cu rol în formele toxice de boală. - toxina pertusis - afectează activitatea bactericidă a fagocitelor, - unul dintre cei mai importanţi factori de virulenţă - responsabilă de limfocitoză - rol imunogen anticorpi protectori - adenilat-ciclaza invazivă – reduce activitatea fagocitară, - citotoxina traheală – afectează activitatea cililor vibratili.

Patogenie

-calea de transmitere aerogenă.

- inhalare germenii aderă la epiteliul bronhiilor şi

bronhiolelor se multiplică reacţie inflamatorie locală necroza

epiteliului respirator motilitatea cililor vibratili inhibată,

secreţia de mucus este stimulată.

-exudatul mucopurulent din bronhiole zone de atelectazie

sau de emfizem

-simptomatologia neurologică – prin acţiunea toxinei pertussis

- prin hipoxie.

Tabloul clinicIncubaţia - 7-14 zile (maxim 21 zile).Perioada de debut (perioadă catarală)

- 1-2 săptămîni - contagiozitatea cea mai mare - rinoree, - tuse umedă, frecventă, rezistentă la medicaţie - febra poate lipsi sau este moderată, - starea generală este bună. Obiectiv - stetacustic pulmonar - raluri bronşice.

Perioada de stare (convulsivă) - 2-4 săptămâni. - începe cand tusea devine spastică, în accese paroxistice, cianozante, emetizante şi predominant nocturne.

Accesul de tuse

1. aura (doar la copii mai mari)

-presimţirea de către copil a declanşării accesului;

-acesta devine neliniştit, anxios şi îşi întrerupe jocul;

-înaintea accesului propriu zis apare un inspir brusc,

adînc,

suspinat.

2. accesul de tuse propriu-zis

- (5-10) secuse expiratorii explozive,

- pauză prelungită în expir forţat faciesul devine

congestionat sau cianotic.

- inspir adânc, prelungit, zgomotos, comparat cu zbieratul

măgarului (tuse măgărească) sau cu cântatul cocoşului.

La sugar, inspirul zgomotos poate lipsi, fiind înlocuit de

apnee prelungită în cursul căreia pot surveni convulsii (tuse

convulsivă).

-secusele expiratorii-pauzele în expir forţat se repetă de mai multe ori în timpul unui acces copilul expectorează - expectoraţia -filantă, -vâscoasă, greu de eliminat, -asemănătoare albuşului de ou.-accesele de tuse se pot finalizeaza cu vărsături pot determina -deshidratarea -denutriţia bolnavului.

07-TUSE CONVULSIVA.wmv

În accesul de tuse:

- faciesul congestionat (chiar cianotic în accesele prelungite)

- ochii lăcrimează

- conjunctivele hiperemiate uneori cu microhemoragii

- salivaţia abundentă

- limba proiectată în afară şi cu vârful orientat în sus

- se pot produce ulceraţii ale frâului lingual (la sugarul de 6 luni

care are doar 2 incisivi inferiori)

În perioada de stare

- faciesul este tumefiat

- edeme palpebrale

- uneori peteşii la nivelul pomeţilor

- în urma efortului repetat de tuse pot să apară:

- epistaxis

- prolaps de mucoasă anală

- hernii

- pneumotorax

Numărul de accese de tuse în 24 de ore

- 4-8 (în formele uşoare)

- până la 30 (în formele severe)

Accesele se declanşează:

- spontan

- stimuli dureroşi

- apăsarea - pe peretele faringian posterior

- pe cartilajele laringiene.

Convalscenţa

- scurtarea si rărirea acceselor de tuse

- dispariţia vărsăturilor

- în convalescenţă şi încă aproximativ 6 luni - orice

intercurenţă respiratorie redeşteptarea tusei spastice, în accese

- în absenţa tratamentului şi în urma formelor severe, prelungite

sechele: bronşiectazii

emfizem pulmonar

astm bronşic

ComplicaţiiLa sugarii distrofici

-pneumonii -bronhopneumonii - tusea pierde caracterul de tuse spastică - stare generală alterată - febră - dispnee - polipnee - bătăi ale aripoarelor nazale - cianoză - insuficienţă cardio-respiratorie acută Diagnosticul se precizează clinic si radiologic.

Encefalita pertusis

- cea mai gravă complicaţie

- după 3-4 săptămâni de la debutul bolii

-acţiunea combinată

- hipoxiei din cursul acceselor

- efectele neurotoxice ale toxinelor pertussis

- microhemoragii în substanţa nervoasă

- mecanism imunologic

Encefalita pertusis

-somnolenţa

-obnubilare (chiar comă)

-convulsii

-tulburări vasomotorii (tegumente palide, marmorate, reci,

hipersudoraţie)

-pareze, paralizii

Evoluţia este mai severă şi prognosticul mai rezervat cu cât vârsta

copilului este mai mică.

Diagnostic pozitiv- date epidemiologice :

- provenienţa din focar de tuse convulsivă - absenţa vaccinării specifice sau vaccinare incompletă

- date clinice : -copil cu stare generala bună -afebril -tuse rebelă la tratament - în accese paroxistice - cianozante - emetizante -predominant nocturne

Diagnostic pozitiv

-date de laborator

- leucocitoză marcată (20-60.000 leuc/mm³ cu Li = 60-80%)

- izolarea Bordetellei pertussis din exudatul faringian sau spută

- testele serologice (RFC şi reacţia de aglutinare) se pozitivează

doar din săptămâna a treia (corespunzător creşterii titrului de anticorpi specifici)

-radiografia pulmonara este mai importantă în precizarea

complicaţiilor pulmonare

Diagnostic diferenţialÎn perioada catarală

- catarul din rujeolă - infecţiile cu adenovirusuri - virusuri paragripale - virus sinciţial respirator.

În perioada de stare - laringita acută (tuse spastică, lătrătoare la copiii cu disfonie sau afonie) - adenoiditele cronice (tuse umedă, mai frecventă dimineaţa, facies adenoidian) -tusea iritativă prin compresie mediastinală produsă de adenopatii mediastinale, tumori , hipertrofie de timus.

Evoluţie şi prognostic

Formele uşoare şi medii

-evoluţie favorabilă

Excepţie pot face sugarii mici, care, chiar în absenţa unor

complicaţii patente, pot rămâne cu sechele neurologice dacă au

prezentat hemoragii în substanţa cerebrală.

Formele severe

-bronhopneumoniile sau encefalite , pot evolua

nefavorabil, prognosticul fiind rezervat atât imediat cât şi prin

sechelele tardive neuropsihice sau respiratorii.

Tratament

- izolare la domiciliu 10 zile sub tratament antibiotic,

- se internează în spital sugarii şi copiii sub 2 ani şi formele

complicate.

Tratamentul igieno-dietetic

- izolare în camere bine aerisite, corect încălzite

- alimentaţie bogată repartizată în mai multe mese (cu

repetarea alimentaţiei după vărsături pentru a evita deshidratarea şi

denutriţia copiilor).

Tratament

Tratamentul etiologic

- ampicilină (100 mg/kg corp/zi- 8 zile preferabil i.m.).

- eritromicină (30-50 mg/kg corp/zi)

- alte macrolide ( claritromicina 15 mg/kg corp/zi)

- cotrimoxazol (10 mg/kg corp/zi).

Tratamentul patogenetic şi simptomatic

- clorpromazină (2 mg/kg corp/zi)

- antihistaminice (romergan, fenergan)

- capilarotonice (vitamina C, Ca, tarosin).

Tratament

Tratamentul complicatiilorBronhopneumonia

- antibiotice ţintind atât germenii Gram + şi cei Gram - - corticoterapie - tonicardiace, oxigenoterapie.

Encefalita pertussis - corticoizi (HSH 10-20 mg/kg corp/zi) - depletive (soluţie hipertonă de glucoză, manitol) - anticonvulsivante (preferabil diazepamul deoarece fenobarbitalul poate induce inhibiţia centrului respirator)

Profilaxie -adminsistrarea vaccinului DTP conform schemei MS prin medicii de familie Reactii adverse -reacţii induse de vaccin, -reacţii potenţate de vaccin

-locale: durere la locul inocularii -sistemice: convulsii febrile encefalita post vaccinală ( poate apare la copii cu tulburări neurologice preexistente)

Noi tipuri de vaccinuri

-fragmente imunogenice

-toxina pertussis prelucrata

-hemaglutinina filamentoasa

-pertactina

-sunt mai puţin reactogene

-exemple: PENTAMIX – DTP acelular+ polio+ Hib

TETRAXIM – DTP acelular + polio

INFANRIX – DTP acelular + hepatita B