Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

  • Upload
    elydan

  • View
    465

  • Download
    36

Embed Size (px)

Citation preview

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    1/20

    TULBUR RILE DE NXIET TE

    PSYCLINIC

    Psihoterapie si Psihologie Clinica

    www.psyclinic.ro

    http://www.psyclinic.ro/http://www.psyclinic.ro/
  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    2/20

    Tulburarile de anxietate pot afecta deopotriva copii sau adulti, barbati sau femei, indiferent de rasa, etnie,nivel de educatie.

    Gravitatea tulburarilor de anxietate si implicatiile pe care o astfel de tulburare le poate avea asupra calitatiivietii, sunt deseori subestimate. Tulburarile de anxietate pot afecta relatiile personale, calitatea studiului saua muncii, activitatile zilnice si dezvoltarea personala in general. Unii oameni se adreseaza specialistului(medic psihiatru sau psihoterapeut) inca de la primele simptome, in timp ce pentru altii ajutorul vine dupaani de suferinta. Informarea corecta va poate ajuta sa identificati de timpuriu simptomele unei tulburari de anxietate si saluati decizia potrivita cu privire la tratament, pentru a limita efectele anxietatii asupra calitatii vietiidumneavoastra.

    In acest ghid, dezvoltat de echipa PsyClinic, puteti afla ce inseamna anxietatea, cum se manifesta, sub ce

    forme ne poate afecta, care sunt tratamentele eficiente pentru tulburarile de anxietate si ce poate face

    familia pentru a ajuta un pacient cu o astfel de tulburare.

    Pentru mai multe informatii despre anxietate si metode de tratament, vizitati www.anxietate.psyclinic.ro

    Autori:

    Stancescu Raluca, psiholog si psihoterapeut

    Chiscu Andrei, psiholog si psihoterapeut

    Pana lena, psiholog si psihoterapeut

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    3/20

    ANXIETATEA PRIETEN SAU DUSMAN?

    Anxietatea, starea de teama pe care o resimtim cu totii cand ne aflam in fata unui posibil pericol, ne ajuta zi de zi

    a supravietuim (cand trebuie sa coboram scarile, sa traversam strada, etc) si poate fi utila in multe situatii personale

    ociale sau profesionale.

    Este greu de trasat o linie intre anxietatea normala, adaptativa si cea disfunctionala, clinica.

    Anxietatea este considerata un raspuns normal, atunci cand este determinata de un pericol real si daca scade sau

    ispare odata cu disparitia pericolului. Atunci cand nivelul anxietatii este disproportionat in raport cu riscul sau

    everitatea unui posibil pericol, si daca ea continua si in absenta pericolului, atunci consideram aceasta reactie ca fiin

    anormala. Putem, de asemenea, evalua acest raspuns si prin prisma impactului pe care acesta il are asupra

    unctionarii persoanei: daca observam ca anxietatea are un efect psihosomatic sau daca functionarea cognitiva, socia

    au profesionala este afectata, atunci putem spune ca anxietatea este de nivel clinic.

    Anxietatea ne afecteaza in cel putin 4 moduri:

    La nivel cognitiv (ganduri negative, anxioase)

    La nivel emotional (emotii: teama, neliniste, frica, panica, etc)

    La nivel fiziologic (incordare musculara, dificultati de respiratie, ameteala, moleseala, nod in gat, palpitatii,

    dureri de cap sau de stomac, etc)

    La nivel comportamental (prin comportamente de evitare a pericolului sau prin luarea unor masuri de

    asigurare)

    Exemplu: Anxietate privind un interviu pentru angajare

    Ganduri automate

    Ex. Daca nu iau interviul de angajare? Sotia mea va fifoarte suparata, daca nu reusim sa mai platim ratelea masina?

    Emotii

    - teama, neliniste

    Comportamente

    imi verific CV-ul, imi cumpar o camasa noua, exerse !repet raspunsuri la posi"ile intre"ari pentru angajare

    Senzatii fizice

    - incordare musculara, senatia de apasare in piept sinod in gat

    Anxietatea, care este un raspuns normal si adecvat in fata pericolului, devine o problema de sanatate mintala atunci

    and simptomele:

    sunt severe si foarte neplacute

    interfera cu activitatea zilnica (cu viata sociala, de familie, profesionala, etc)

    sunt persistente si dureaza de prea mult timp

    ne afecteaza calitatea vietii

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    4/20

    lnerabilitatea N cle l t lb rarilor de anxietate

    Vulnerabilitatea se defineste ca fiind perceptia unei persoane despre sine ca fiind subiectul unui pericol intern sau

    xtern asupra caruia nu detine controlul sau controlul sau este prea mic pentru a-i oferi un sentiment de siguranta. In

    azul tulburarilor de anxietate, acest sentiment de vulnerabilitate este intensificat de anumite procese cognitive

    isfunctionale. De exemplu, un pacient subestimeaza aspectele pozitive privind propriile sale resurse (minimizare), s

    ste predispus sa-si concentreze (involuntar) atentia asupra propriilor slabiciuni (abstractie selectiva). El vede fiecare

    mperfectiune ca pe o prapastie, si fiecare greseala ca pe un dezastru (magnificare si catastrofizare). Astfel, in urma

    iecarei mici greseli pe care va tinde sa o suprageneralizeze, se va simti tot mai vulnerabil in fata pericolului si mai

    utin capabil sa-i faca fata.

    Vulnerabilitatea tine atat de factori personali, cat si de factori de mediu. Printre factorii personali se afla fie lipsa

    au prezenta scazuta a unor abilitati (ex. lipsa unor abilitati sociale, in cazul unei persoane cu anxietate sociala), fie

    erceptia eronata asupra abilitatilor personale (ex. lipsa increderii ca pot face fata anumitor situatii).

    Factorii de mediu tin de contextul, mediul in care ne aflam. Ca exemplu, o persoana care a copilarit intr-un oras, v

    i mai vulnerabila daca va pleca in excursie, prima oara in viata, pe munte, neavand experienta si abilitatile necesare

    entru a gestiona situatia la fel de eficient ca o persoana care a crescut intr-un sat de munte. Din aceasta perspectiva,

    bservam importanta expunerii la cat mai multe experiente, acestea avand atat rolul de a ne creste abilitatile cat si de

    e creste increderea ca putem face fata intr-o serie de situatii diverse.

    Increderea in sine, definita ca auto-evaluarea pozitiva privind propriile resurse si calitati pentru a gestiona

    roblemele si a face fata amenintarilor, joaca asadar un rol important in toate tulburarile de anxietate. In tratamentul

    nei tulburari de anxietate, acest aspect trebuie luat in calcul, planul terapeutic trebuind sa includa si cresterea de

    bilitati, dar si identificarea si modificarea credintelor disfunctionale privind propria persoana (ex. Eu sunt mai

    lab, Intotdeauna am fost mai bolnavicios, Eu nu sunt capabila sa fac fata situatiilor de stres, sunt prea emotiva

    tc)

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    5/20

    Ce determina si mentine anxietatea? Modelul cognitiv-comportamental

    Fiecare situatie sau eveniment prin care trecem este filtrat prin prisma propriilor noastre credinte si experiente, cee

    e determina o interpretare diferita, de la persoana la persoana. Interpretarea pe care o dam anumitor situatii sau

    venimente, determina modificari in planul emotional si comportamental.

    Deseori oamenii tind sa spuna ca emotiile lor se datoreaza unor factori externi, simtindu-se astfel incapabili sa le

    ontroleze: Seful meu m-a facut sa ma enervez, pentru ca nu i-a placut raportul meu, Sotia mea ma face sa ma sim

    oarte vinovat, pentru ca nu-mi spune de ce e trista, Situatia financiara din Europa ma sperie foarte tare, etc. In

    ealitate insa, ceea ce determina starea noastra emotionala, este modul in care interpretam evenimentele si situatiile

    rin care trecem.

    Iata cateva exemple:

    Situatia Interpretarea mea (gandurile mele) Emotiile mele

    Sefului nu i-a placut raportul Omul asta ma exaspereaza, nu stiu

    ce vrea, si m-am saturat, nu mai am

    chef sa lucrez la raportul ala!

    - frustrare, enervare

    Sotia mea e trista Cred ca e trista din cauza mea. Sigur

    am facut ceva ce a suparat-o, de aceea

    nici nu vrea sa-mi spuna

    - vinovatie

    Stire la TV despre situatia financiara

    a Greciei

    Ce ma fac? Situatia este catastrofala,

    o sa intre in faliment toate bancile, o

    sa ajungem sa nu mai avem ce manca!Daca nu o sa-mi mai pot hrani

    copiii?!

    - teama, panica

    Fiecare dintre aceste evenimente poate fi interpretat si privit din multe alte perspective. De exemplu:

    Situatia Interpretarea mea / ganduri Emotiile mele

    Sotia mea e trista Probabil are o zi proasta, tuturor ni se

    intampla

    - compasiune

    Sotia mea e trista Ce ma enerveaza cand sta asa, si nu vorbeste!

    Parca i-a mancat pisica limba! Ce sa spun, e

    trista, de parca eu sunt vesel!

    - furie, enervare

    Sotia mea e trista Cred ca e suparata din cauza serviciului. Oare

    ce se intampla? Daca o supara sefa ei si isi da

    demisia, cum o sa ne descurcam?

    - neliniste, teama

    Sotia mea e trista Trebuie sa facem ceva, nu se poate sa stam

    asa! Normal ca e trista, daca nu facem si noi

    mai multe activitati. Gata, am hotarat

    saptamana viitoare mergem impreuna la

    munte! Abia astept sa-i fac surpriza asta!

    - bucurie, nerabdare

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    6/20

    Terapia cognitivapune accentul pe aceasta legatura intre modul de a gandi si emotiile pe care le traim. Cercetarile

    rata ca persoanele care sufera de tulburari de anxietate interpreteaza, in mod eronat, unele situatii sau evenimente ca

    iind periculoase, acest lucru determinand o stare de teama sau chiar panica.

    Terapia cognitiva ajuta la identificarea si modificarea gandurilor automate negative, anxioase, cu ganduri realiste si

    ationale.

    Atunci cand avem o stare de teama, tindem sa evitam situatia pe care o consideram periculoasa. De fapt, persoanel

    u tulburari de anxietate ajung uneori sa-si modifice intreaga viata pentru a evita sa se confrunte cu stimulii

    nxiogeni. Mai jos exista o lista cu cateva comportamente specifice in 3 tulburari de anxietate - tulburarea de panica

    ulburarea obsesiv-compulsiva si anxietatea de sanatate.

    Tulburarea de anxietate Comportamente de evitare, verificare, asigurare

    Tulburarea de panica si agorafobia - Evitari: mijloace de transport(metrou, autobuz), mall-

    uri, supermarket-uri, tuneluri, poduri, lifturi, restaurante

    zone in care nu exista spital in apropiere (ex. pe munte),

    avion, locuri aglomerate, locuri din care nu poti iesi

    rapid, etc

    - Asigurari: medicamente la indemana (ex. calciu, Xanax

    etc), apa la indemana, persoana care sa ma insoteasca,

    verificat pulsul / tensiunea, etc

    Tulburarea obsesiv-compulsiva (In functie de continutul obsesiilor)- Evitari: sa stau cu anumite persoane, sa ating anumite

    obiecte, sa merg in unele locuri, sa fac diverse activitati

    - Asigurari: ritualuri mentale, numarat, rugaciuni, facut

    curatenie / ordine, spalat excesiv, repetari, etc

    Anxietatea de sanatate - Evitari: spitale, locuri unde sunt microbi sau risc de

    infectii, oameni bolnavi, unele emisiuni, etc

    - Asigurari: - vizite dese la medic, cautat pe internet

    informatii despre boli, multe medicamente in casa,medicamente in geanta, etc

    Terapia comportamentalapune accentul, in cazul tulburarilor de anxietate, pe importanta expunerii la stimulii

    nxiogeni, aceasta avand ca rezultat pe termen lung scaderea sau disparitia starii de teama. Studiile au arata ca

    vitarea joaca un rol major in mentinerea anxietatii pe termen lung, chiar daca ajuta, pe moment, persoana sa se

    nisteasca.

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    7/20

    Raspunsul fiziologic la frica: Fugi sau lupta!

    Senzatiile fizice care insotesc starea de teama, intalnite in tulburarile de anxietate, reprezinta un factor major de

    isconfort pentru persoanele cu astfel de tulburari. Deseori aceste senzatii fizice sunt interpretate ca fiind un semnal

    e pericol, devenind, la randul lor, un factor declansator al reactiei de panica.

    Fie ca ne aflam in fata unui pericol real sau doar ne gandim la ceva ce consideram periculos, corpul nostru va

    eactiona printr-un raspuns automat, care ne va ajuta sa ne luptam sau sa fugim de pericol: raspunsul fugi sau lupta

    Creierul nostru primeste si proceseaza in permanenta semnale din mediu sau din propriul organism. Unele dintre

    ceste informatii sunt procesate cognitiv (prin intermediul gandurilor), determinand astfel o serie de emotii. Alteori,

    reierul are o reactie automata in fata unui pericol, fara a mai procesa cognitiv informatia. De exemplu, daca vedem

    in bucatarie vine un fum puternic, vom procesa cognitiv aceasta

    nformatie - Ce se intampla?! Ceva a luat foc!!! , iar acest lucru vaetermina o stare de teama si un raspuns fiziologic (cresterea pulsului,

    ncordarea muschilor, accelerarea respiratiei, etc).

    n alte situatii de pericol, raspunsul fiziologic este automat: daca traversam

    i brusc vedem ca un camion vine cu viteza fara sa incetineasca, vom reactiona

    apid, fara a mai gandi ce se intampla sau ce avem de facut. Muschii se

    ncordeaza brusc, respiratia se accelereaza, iar in felul acesta corpul e pregatit

    a sara din fata camionului.Acest lucru se explica prin faptul ca informatia ajunge sa fie procesata de

    atre amigdala (formatiunea din creier responsabila cu declansarea

    aspunsului lupta sau fugi) pe 2 cai diferite:

    O cale scurta, de la talamus catre amigdala pe aceasta cale informatia nu este procesata cognitiv, aparand

    doar un raspuns automat in fata pericolului, ca in exemplul cu camionul

    O cale mai lunga, in care informatia trece prin talamus, scoarta cerebrala si apoi ajunge la amigdala; peaceasta cale, informatia este procesata cognitiv, ca in primul exemplu, cu fumul din bucatarie.

    Cand informatia privind pericolul ajunge la amigdala, aceasta va transmite mai departe semnalul de alarma catre

    landele suprarenale, determinand o descarcare rapida de adrenalina in sange. Adrenalina va produce, la randul ei, o

    erie de modificari fiziologice, care vor ajuta corpul sa devina mai puternic si sa poata sa lupte sau sa scape de

    ericol.

    Chiar si in somn, daca avem un

    cosmar, creierul va declansa

    raspunsul fugi sau lupta,

    considerand ca ne aflam in pericol

    Astfel, inima va incepe sa bata cu

    putere, respiratia va deveni mai

    accelerata, muschii se vor incorda.

    Aceste reactii fiziologice sunt

    sistemul nostru de protectie in fata

    pericolului.

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    8/20

    Tabel: Schimbari produse de adrenalina in organism si modul in care sunt resimtite de individ

    Schimbari in organism Resimtite ca...

    * Cresterea ritmului cardiac (numarul de

    batai ale inimii / minut), pentru a creste

    aportul de oxigen si substante nutritive

    catre principalele organe

    Batai de inima puternice

    * Accelerarea respiratiei, pentru a creste

    oxigenarea organismului

    Dificultati de respiratie, senzatia lipsei de aer, senzatia de sufocare,

    ameteala

    * Incordarea muschilor Tremurat, dureri, tensiune, incordare

    * Incetinirea digestiei Greata, fluturasi in stomac

    * Intensificarea activitatii glandelor

    sudoripare, pentru a face fata cresterii

    ratei metabolice

    Transpiratie abundenta

    * Dirijarea sangelui catre organele vitale

    si muschi (prin vasoconstrictie periferica)

    Furnicaturi si amorteli la nivelul extremitatilor

    * Scaderea salivatiei Senzatia de uscaciune a gurii si de nod in gat

    Dificultati de inghitire

    * Dilatarea pupilelor, pentru a depista mai

    usor pericolul

    Senzatia de privire incetosata, ameteala

    Oamenii care trec prin stari de anxietate intense descriu si o serie de alte senzatii specifice raspunsului fugi sau

    upta; fiecare persoana traieste diferit aceste momente de frica, si nu este obligatoriu ca o persoana sa resimta toate

    imptomele descrise mai sus.

    De ce se declanseaza acest raspuns, in cazul

    persoanelor cu tulburari de anxietate?

    Tulburarile de anxietate distorsioneaza perceptia asupra

    ericolului. Altfel spus, stimuli pe care majoritatea dintre noi

    considera inofensivi (ex.: o senzatie de ameteala, o intalnire

    u prietenii, un gand sau o imagine violenta, etc), determina,

    n cazul unei persoane cu anxietate, o stare intensa de teama sau

    hiar panica. Asa cum am mentionat mai sus, chiar si un gand

    egativ asupra unui posibil pericol poate sa declanseze aceasi

    tare de teama ca si cum ne-am afla in fata unui pericol real.

    * Raspunsul fugi sau lupta, caracterizatprin modificari fiziologice determinate dedescarcare de adrenalina, este un raspunsnatural, adaptativ. Nici una dintre acestemodificari fiziologice nu este periculoasa sinu determina probleme de sanatate pe termenscurt sau lung.

    * Raspunsul fugi sau lupta nu este specificdoar oamenilor. Si animalele, aflate in fataunui pericol, au aceleasi reactii fiziologice casi oamenii accelerarea batailor inimii,accelerarea respiratiei, incordarea musc!ilor,etc".

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    9/20

    Tulburarea de panica

    Un atac de panica nu este o tulburare in sine. In timpul unui atac de panica, o persoana poate sa resimta urmatoarel

    enzatii fizice:

    Batai puternice de inima

    Senzatia de nod in gat, lipsa de aer sau senzatia de sufocare

    Accelerarea respiratiei

    Ameteala

    Tremuraturi, furnicaturi si amorteli la nivelul extremitatilor

    Transpiratie

    Greata, dureri de stomac sau alte simptome gastro-intestinale

    Privire incetosata

    Senzatia de derealizare sau depersonalizare

    Aceste senzatii fizice sunt insotite de teama persoanei ca va innebuni, va pierde controlul sau va muri.

    Desi multi oameni au atacuri de panica de-a lungul vietii, doar o parte dintre acestia vor interpreta catastrofic

    ceasta experienta, devenind hipervigilenti si mentinand o stare continua de alerta, care ii va predispune la repetarea

    tacurilor de panica.

    Unele persoane cu tulburare de panica incep sa evite anumite locuri sau situatii in care considera fie ca atacurile d

    anica se pot repeta, fie ca evadarea in cazul unui atac de panica este foarte dificila.

    Printre evitarile si asigurarile la care apeleaza persoanele cu tulburare de panica, se numara:

    Evitarea unor mijloace de transport (metrou, autobuz, microbuz, tren, avion, masina), evitarea liftului, a

    restaurantelor, a mall-urilor, a pietelor, a zonelor aglomerate, a spatiilor mici si neaerisite, a locurilor in care

    au avut atacuri de panica, evitarea activitatii fizice, etc

    Asigurarea ca exista un spital in apropiere, tinut medicamente la indemana (ex. calciu sau xanax in geanta),

    apa la indemana, mers insotit de o persoana de siguranta, vizite frecvente la Urgente sau la medic pentru

    analize, folosirea unor medicamente pe baza de plante, verificarea pulsului / tensiunii, etc

    In timp, aceste comportamente cresc starea de hipervigilenta si mentin gandurile anxioase: pe masura ce ma compo

    a un om bolnav, credinta ca sunt bolnav (sau ca mi se poate intampla ceva grav) va fi mai puternica.

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    10/20

    Persoanele care sufera de tulburare de panica sunt prinse in cercul vicios al hipervigilentei si interpretarii

    atastrofice a senzatiilor fizice:

    #tentie involuntaracrescuta asupra stariifizice $ scanareacorpului e% &aresunt o'("

    )epistarea oricarormici sc!imbari dinorganism e%. batai deinima, stari deameteala firesti, etc"

    nterpretarea catastrofica aacestora+Cred ca iar mi se facerau )aca o sa fie maigrav( )aca de data astalesin(

    -eama intensa

    )eclansarearaspunsului fugisau lupta

    aparitiasenzatiilor fizice"

    Atac de panicaC!iar mi se face rau #cumo sa lesin

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    11/20

    Tulburarea obsesiv-compulsiva

    Tulburarea obsesiv-compulsiva se caracterizeaza prin aparitia unor ganduri, imagini sau impulsuri (numite obsesii

    are determina o stare crescuta de teama. Pentru a scadea starea de teama, persoana cu aceasta tulburare va apela la o

    erie de activitati sau ritualuri (numite compulsii).

    Obsesii frecvente Compulsii asociate

    Ganduri sau imagini legate de

    contaminarea cu diverse substante

    periculoase, HIV, murdarie, etc

    - Spalat / dezinfectat frecvent, excesiv (ex. spalat excesiv pe maini sau

    corp, sters excesiv anumite parti ale corpului, dezinfectat zilnic obiectel

    sanitare, etc)

    - Verificarea corpului pentru a depista semne de contaminare

    - evitarea locurilor sau a atingerii unor obiecte despre care persoana

    considera ca o pot contamina

    Ganduri sau imagini legate de ceva

    periculos care urmeaza sa se intample din

    cauza propriei neglijente (ex. explozie de

    gaz, incendiu, jefuirea casei, etc)

    - verificarea frecventa a aragazului, a prizelor, a usilor si geamurilor, etc

    (inclusiv intoarcerea frecventa pentru verificari)

    - evitarea de a fi ultima persoana care iese din casa

    - cereri frecvente de re-asigurari din partea altor persoane ca totul e in

    regula

    magini, ganduri sau impulsuri legate de

    ranirea (abuzarea, lovirea, uciderea, etc)

    unor persoane (de regula persoane dragi).

    Exemple: imagini conform carora iti

    ovesti copilul, ganduri ca o sa iti ranesti

    sotul, etc

    - evitarea situatiilor in care riscul de -ai rani pe cei dragi este mai mare.

    Ex.: ascund obiectele ascutite, sticlele, nu raman singur/a cu anumite

    persoane (ex cu copilul), etc

    - neutralizarea gandurilor te gandesti la ceva care sa indeparteze

    obsesiile (ex. iti spui ceva, spui o rugaciune, numeri, etc)

    Ganduri, imagini, impulsuri cu continut

    sexual, considerate imorale (Ex. ganduriegate de homosexualitate, imagini ca faci

    sex cu anumite persoane, imagini

    - evitarea de a privi, a atinge sau a se afla in preajma anumitor persoane

    - evitarea unor activitati care pot declansa obsesiile (ex. evit sa ma uit launele scene de dragoste din filme, evit discutiile legate de sex, etc)

    - efectuarea unor activitati care sa contrazica gandurile, imaginile sau

    impulsurile

    Ganduri, imagini cu continut blasfemic sau

    ndoieli privind propria credinta (ex.

    gandul ma inchin diavolului, il provoc

    pe Dumnezeu, etc)

    - rugaciuni, ritualuri mentale care sa inlature gandurile sau imaginile

    - efectuarea unor comportamente sau activitati care sa infirme gandurile

    si imaginile

    - consultarea preotului, cautarea asigurarilor din partea altor persoane

    Ganduri sau imagini legate de a-ti face rau

    singur (inclusiv suicid). Ex: Daca ma

    arunc pe geam?, Daca ma tai cucutitul?, imagini cu propria persoana

    moarta

    - evitarea situatiilor in care riscul de suicid e mai mare (ex. evit sa rama

    singur/a acasa, sa stau langa geam, sa ma apropii de balcon, sa traversez

    intersectii aglomerate, sa stau pe peron la metrou, etc)- cautarea asigurarilor din partea altor persoane

    - ascunderea cutitelor, a obiectelor ascutie sau considerate 'periculoase

    Ganduri legate nevoia de a ordona, aranja

    anumite lucruri, sau de a desfasura unele

    activitati intr-un anumit mod (poate

    nclude si gandul Daca nu fac X -lucru,

    ceva rau se va intampla)

    - ordonarea obiectelor intr-un anumit mod (ex. aranjarea hainelor pe

    culori, ordonarea tacamurilor intr-un anumit fel, ordonarea altor obiecte

    din casa, etc)

    - executarea unor activitati dupa anumite ritualuri (ex. ma spal pe maini

    de 3 ori, urc scarile si le cobor de 2 ori, numar pana la 10 cand ma urc i

    masina, etc)

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    12/20

    Tuturor ne vin uneori in minte ganduri sau imagini ciudate, violente sau pe care nu le dorim (asa cum in minte ne

    in, tot in mod involuntar, si ganduri placute). Majoritatea dintre noi nu le bagam in seama, trecem rapid peste ele,

    ara a ne pune prea multe intrebari.

    Unele persoane insa se simt foarte speriate de aceste ganduri, considerand ca:

    Astfel de ganduri sau imagini nu trebuie sa-ti vinaniciodatain minte

    Daca gandesti ceva imoral, violent sau ciudat inseamna ca estio persoana imorala, rea, ciudata, etc

    Daca gandesti un lucru, inseamna ca iti dorestisa se intample / vrei sa-l faci / ai putea sa-l faci fara sa-ti dai

    seama

    Trebuie sa-ti controlezigandurile, imaginile sau impulsurile, altfel poti scapa controlul total

    Persoanele care prezinta credinte de tipul celor descrise mai sus vor face tot posibilul pentru a impiedica gandurile

    maginile sau impulsurile nedorite sa mai apara devenind hipervigilente in a depista momentele in care pot aparea

    ceste ganduri, si apeland la diferite mecanisme de evitare si asigurare (compulsii) de tipul celor descrise in tabelul d

    mai sus. Astfel, preocuparea legata de indepartarea gandurilor nedorite le va ocupa tot mai mult timp, iar gandurile

    or tinde sa devina tot mai dese - cu cat incerci mai mult sa nu te gandesti la ceva, cu atat te vei gandi mai mult.

    Cercul vicios al tulburarii obsesiv-compulsive arata, in cele mai multe cazuri, astfel:

    #paritia unui gand,imagine sau impulsnedorit violent, cucontinut se%ual,imoral, etc"

    nterpretarea /udecareagandului sau imaginii+)e ce am gandit asaceva( nseamna cavreau sa fac asta, 0agandesc la asta pentru casunt rau, imoral, agresiv,etc

    1rica intensa

    Trebuie sa am grija sa

    nu -mi mai vina asta inminte (gandul,imaginea, impulsul)

    Cresterea!ipervigilentei si a

    preocuparii pentrudepistarea siinlaturareagandurilor nedorite

    Modificareacomportamentului,

    pentru a evita sau aneutraliza gandurilenedorite (compulsii)

    Creste frecventa si intensitatea gandurilor, imaginilor, impulsurilor devenind obsesii

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    13/20

    Anxietatea generalizata

    Tulburarea de anxietate generalizata se caracterizeaza prin

    prezenta aproape permanenta a ingrijorarilor, asupra carora

    persoana simte ca nu are controlul. Desi nu exista motive

    reale de ingrijorare, persoanele cu anxietate generalizata

    dezvolta scenarii catastrofice cu privire la o serie de aspecte ale vietii : sanatatea lor sau a familiei, situatia

    inanciara, viata de familie sau viata profesionala. Ziua unei persoane cu anxietate generalizata este dominata de

    anduri negative legate de viitor, insotite de stari intense de disconfort emotional, dar si fizic. Deseori persoanele cu

    nxietate generalizata acuza simptome fizice de tipul durerilor musculare, dificultati de inghitire, oboseala, dureri de

    ap sau de stomac, carcei si, foarte des, insomnie.

    Desi realizeaza ca ingrijorarile sunt exagerate, persoanele cu anxietate generalizata simt ca nu se pot opri si nu pot

    ontrola ingrijorarile. Anxietatea generalizata poate fi insotita si de stari depresive, dificultati de concentrare si

    ritabilitate crescuta.

    Cercetarile au aratat ca persoanele cu anxietate generalizata au o serie de credinte atat negative, cat si pozitive lega

    e ingrijorare:

    Credinte negative:

    Ingrijorarile sunt de necontrolat

    Odata ce incep sa ma ingrijorez nu ma mai pot opri

    Nu pot face nimic pentru a opri ingrijorarile

    O sa innebunesc daca ma tot ingrijorez

    O sa ma imbolnavesc daca voi continua sa ma ingrijorez

    Ingrijorarile o sa-mi afecteze starea de sanatate fizica

    Credinte pozitive:

    Daca te ingrijorezi, poti sa previi evenimentele nedorite

    Ingrijorarea ma ajuta sa fac fata unor situatii neplacute

    Ingrijorarea ma ajuta sa fiu pregatit pentru orice situatie

    Ingrijorarea ma ajuta sa rezolv problemele

    Daca ma ingrijorez, voi fi mai motivat sa fac anumite lucruri

    Daca ma ingrijorez, nu mi se poate intampla nimic care sa ma ia prin surprindere

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    14/20

    Un alt factor implicat in dezvoltarea si mentinerea anxietatii generalizate este intoleranta la incertitudine. Studiile a

    ratat ca persoanele cu aceasta tulburare au dificultati mai mari in a tolera nesiguranta si incertitudinea, precum si

    motiile negative. Ingrijorarea le ofera, din aceasta perspectiva, un fals sentiment de control si siguranta.

    Acceptarea incertitudinii, cresterea abilitatilor de rezolvare a problemelor precum si invatarea unor tehnici deelaxare, fac parte din tratamentul cognitiv-comportamental al anxietatii generalizate.

    Anxietatea sociala

    Cu totii avem emotii in unele situatii sociale: la examene, la interviuri, atunci cand tinem un discurs sau avem

    rima intalnire cu o persoana de care ne place. Unii dintre noi sunt mai timizi, si au dificultati in a initia o conversati

    au se simt inconfortabil cand sunt in centrul atentiei.

    Fobia sociala este, insa, mai mult decat o simpla timiditate. Principalele caracteristici care diferentiaza timiditatea d

    obia sociala sunt:

    Timiditate Fobia sociala

    - este o trasatura de personalitate

    - se caracterizeaza prin reticenta si inhibitie

    sociala

    - persoana nu evita situatiile sociale

    - se poate implica in activitati sociale atunci

    cand este necesar

    - prevalenta crescuta in randul populatiei

    - nu interfera cu activitatea zilnica

    - tulburare psihica

    - se caracterizeaza prin anxietate marcanta, chiar

    panica, in situatii sociale evaluative

    - persoana prezinta performante sociale scazute

    - evitarea situatiilor sociale este frecventa si

    pervaziva

    - prevalenta mai scazuta in randul populatiei

    - debutul este, de regula, in adolescenta

    - afecteaza domeniul social si profesional

    Persoanele cu fobie sociala au standarde excesiv de inalte legate de propria performanta sociala si se indoiesc ca po

    ace o buna impresie. In situatii sociale, acestea traiesc un disconfort foarte intens, gandindu-se ca vor atrage atentia

    supra lor si se vor face de ras sau se vor comporta intr-un mod umilitor, jenant.

    Asadar, expunerea la situatii sociale este fie evitata, fie traita cu un disconfort intens. Anxietatea apare dinainte de

    ntrarea in situatie, fiind determinata de ganduri anticipatorii catastrofice (O sa ma fac de ras, O sa-si dea seama c

    unt anxios, Voi fi penibil, etc), dar continua si dupa incheierea situatiei sociale, cand persoana rememoreaza

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    15/20

    fiecare gest pe care l-a facut, verificand daca a fost bine sau nu. Fiecare stimul ambiguu va fi interpretat in mod

    egativ, intarind convingerea ca nu poate face fata acestor situatii (Nimeni nu ma place, Sunt neinteresant, Sunt

    iudat / plictisitor / nepotrivit, etc).

    Unele persoane prezinta stari intense de teama sau chiar panica in majoritatea situatiilor sociale, fobia sociala fiind

    eneralizata. Altele traiesc stari de disconfort doar in anumite situatii, de exemplu in prezenta anumitor persoane sau

    n anumite locuri sau activitati.Printre situatiile care genereaza cel mai intens disconfort se numara:

    Vorbitul in public (la intalniri sociale, discursuri publice, la petreceri, la intalniri de afaceri, etc)

    A canta sau a performa in fata unui public

    Initierea si mentinerea unei conversatii

    A manca sau a bea in fata altor persoane

    A folosi toalete publice

    A scrie in fata altor persoane

    Persoanele cu fobie sociala pot prezenta abilitati sociale scazute, iar interventia psihologica trebuie sa aiba ca

    biectiv si cresterii asertivitatii si a altor abilitati.

    Fobiile specifice

    Fobia specifica reprezinta teama intensa, irationala de

    un stimul inofensiv sau foarte putin periculos. Fricile cel

    mai des intalnite sunt: frica de inaltimi, frica de tuneluri,

    frica de zbor, de caini, paienjeni / gandaci, frica de sange

    frica de locuri inchise, frica de pasari, frica de soareci,

    frica de serpi.

    Persoanele cu fobie specifica realizeaza ca teama lor este prea intensa, irationala sau nejustificata, insa in momentu

    n care se afla in fata obiectului sau situatiei de care se tem (sau uneori doar cand se gandesc la asta), traiesc o stare

    ntensa de anxietate sau chiar un atac de panica.

    Fobiile apar de regula in copilarie sau in adolescenta. Desi cauzele exacte ale dezvoltarii unei fobii specifice nu su

    unoscute, studiile arata ca o fobie specifica se intalneste la mai multi membrii ai aceleiasi familii.

    Persoanele cu fobie specifica nu apeleaza la tratament specializat atunci cand reusesc, cu usurinta, sa evite lucrul d

    are se tem, ci, de regula, doar atunci cand evitarea interfera cu activitatea profesionala sau cu viata lor personala.

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    16/20

    Psihoterapia, in special terapia cognitiv-comportamentala, reprezinta un tratament foarte eficient pentru fobiile

    pecifice.

    Tulburarea de stres post-traumatic

    Tulburarea de stres post-traumatic poate fi experimentata de unii oameni care fie trec

    printr-o situatie periculoasa, fie sunt martorii unui astfel de eveniment. Persoanele care au

    uferit un abuz fizic sau sexual (pe termen scurt sau lung), care au avut un accident, care s-au confruntat cu un

    ezastru natural (ex. cutremur, inundatii, etc), care au fost victimele unui jaf sau a unei tentative de viol, sau au

    xperimentat alte tipuri de evenimente sau situatii traumatice, pot dezvolta o tulburare de stres post-traumatic. Unele

    ersoane dezvolta aceasta tulburare fara a fi victimele directe ale unei agresiuni sau ale unei situatii periculoase;

    tunci cand o persoana este martora la un eveniment care pune in pericol viata altcuiva fie cineva apropiat (ex.

    ecesul unei persoane iubite), fie cineva necunoscut (ex. martorul unui accident de masina), exista posibilitatea de a

    ezvolta o tulburare de stres post-traumatic.

    Aceasta tulburare de manifesta prin re-trairea momentelor traumatice sub forma unor secvente de ganduri sau

    magini (flashback-uri), insotite de stare de teama foarte intensa si senzatii fizice (batai de inima, senzatie de

    ufocare, etc), cosmaruri, ganduri si imagini infricosatoare. Persoanele cu TSPT evita locurile, situatiile, persoanele

    au obiectele care le amintesc de momentul traumatic si au dificultati in a-si aminti experienta prin care au trecut. D

    xemplu, o persoana care a avut un accident de masina, s-ar putea sa nu isi aminteasca exact ce s-a intamplat si sa

    vite sa se mai urce in masina.

    Persoanele cu TSPT se pot simti vinovate, deprimate sau ingrijorate, pot sa-si piarda interesul pentru activitatile car

    e faceau placere si se pot simti amortite emotional. Unele persoane cu TSPT simt o stare de neliniste, agitatie si

    ritabilitate crescuta si au probleme cu somnul (dificultati de a adormi, cosmaruri, etc).

    Daca observati ca cineva apropiat, care a trecut printr-un eveniment traumatic, prezinta astfel de simptome, il putet

    juta oferindu-i suport emotional, intelegere si incurajari. Ascultati-l cu atentie si asigurati-l ca aceste simptome se v

    iminua odata cu timpul dar si cu ajutor specializat. Nu ignorati afirmatiile legate de suicid sau de auto-ranire, si

    ncurajati persoana apropiata sa caute ajutor de specialitate (medic psihiatru, psihoterapeut).

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    17/20

    Tratamentul tulburarilor de anxietate

    Tulburarile de anxietate pot fi tratate cu medicatie, cu unele forme de

    sihoterapie sau ambele. Optiunea privind tratamentul depinde de tipul de

    ulburare si de preferinta pacientului. Inainte de a urma un tratament este necesara

    onsultarea unui medic de specialitate, pentru a determina daca simptomele se

    atoreaza unei tulburari de anxietate sau au o cauza fizica.

    -ratamentul se stabileste in functie de diagnostic, de severitatea simptomatologiei

    i prezenta comorbiditatilor e%. depresie, abuz de substante, etc", dar si preferintele

    acientului. )e e%emplu, unele persoane opteaza pentru tratament medicamentos, avand avanta/ul ca reduce rapidimptomatologia. #ltii prefera sa urmeze o forma de psi!oterapie, in care sa invete cum sa gestioneze an%ietatea si s

    mentina starea de bine.

    2nele tulburari de an%ietate pot fi tratate doar prin psi!oterapie, si, c!iar daca pacientul urmeaza un tratament

    medicamentos, este important sa urmeze si o interventie de tip psi!ologic pentru a invata ce este an%ietatea si cum sa

    gestioneze eficient.

    Studiile clinice au aratat ca cea mai eficienta forma de interventie psi!ologica in tulburarile de an%ietate este

    sihoterapia cognitiv-comportamentala. -erapia cognitiva a/uta persoana sa sc!imbe tiparele negative de gandire

    are mentin frica, iar terapia comportamentala a/uta la identificarea comportamentelor disfunctionale si sc!imbarea

    eactiilor pe care persoana le are in situatiile care ii provoaca teama.

    Terapia cognitiv-comportamentala dureaza, in medie, 3 - 4 luni si poate fi urmata individual sau in cadrul unei

    erapii de grup.

    Anxietatea in familie

    Cand cineva din familie sufera de o tulburare de anxietate, poate fi dificil pentru ceilalti membri sa-i inteleaga

    rairile, gandurile si comportamentele. Unele reactii vi se pot parea absurde, sau va puteti gandi ca persoana in cauza

    u are suficienta vointa pentru a depasi situatia. Pentru a intelege mai bine persoana de langa dumneavoastra, este

    ecomandat sa aflati mai multe despre tulburarile de anxietate de ce apar, cum se manifesta, care sunt factorii de

    mentinere si care sunt pasii necesari pentru recuperare.

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    18/20

    Confruntati cu o tulburare de anxietate, cei mai multi dintre noi nu stiu cum sa reactioneze. Este normal, asadar, ca

    membrii familiei sa traiasca sentimente de teama, frustrare, vinovatie, confuzie, sau chiar furie. Parintii, in special,

    nd sa se invinovateasca atunci cand copilul lor are o tulburare de anxietate. Trebuie sa stiti ca tulburarile de anxieta

    unt cauzate de diferiti factori, multi dintre acestia nefiind in controlul nostru, asadar nu putem spune cine e de

    ina.

    Unii membri ai familiei se pot simti furiosi, gandindu-se De ce nu depaseste pur si simplu problema asta? De ce n

    re vointa?. Daca va regasiti in aceasta situatie, este bine sa invatati mai multe despre ce inseamna anxietatea;

    anditi-va la faptul ca persoanele cu anxietate nu isi doresc sa sufere de aceasta problema si cu atat mai putin sa lase

    nxietatea sa-i afecteze pe cei dragi.

    Anxietatea este o problema de sanatate psihica si necesita ingrijire de specialitate (tratament medicamentos sau

    sihoterapie), la fel ca alte boli cu care ne confruntam de-a lungul vietii.

    Alte familii devin foarte ingrijorate si speriate: Daca nu o sa-i mai treaca, daca se imbolnaveste mai rau? sau chia

    Daca pateste ceva fizic (atac de cord, AVC, etc) din cauza anxietatii?. Deseori acestia devin foarte grijulii si atenti

    u persoana cu anxietate, transmitand mesaje de tipul Nu te mai ingrijora, ca-ti face rau, Ai grija sa nu te obosesti

    eja te simti rau, Sa-mi spui daca nu ti-e bine, sa-ti dau o pastila, etc.

    n primul rand trebuie sa stiti ca, urmand un tratament adecvat (tratament medicamentos si / sau psihoterapie cogniti

    omportamentala), sansele de vindecare in cazul tulburarilor anxioase sunt foarte mari. De asemenea, este bine de

    tiut ca anxietatea nu produce alte boli psihice sau fizice, asadar grija trebuie indreptata catre tratamentul episodului

    nxios si nu catre prevenirea altor boli de natura fizica sau emotionala.

    Grija excesiva si hiperprotectivitatea pot avea insa un efect nedorit pe termen lung: ele intaresc credinta pacientulu

    a se afla in pericol, ca nu este capabil sa depaseasca teama si ca fara o atentie sporita si o stare permanenta de alerta

    ucrurile pot sa devina mai grave; asadar, pe termen lung, acestea hranesc anxietatea, in loc sa o diminueze.

    Compatimirea excesiva este deseori intalnita impreuna cu hiperprotectivitatea: Vai, saracul de tine..., Of, ce ne

    acem.., Mi-e tare mila de tine.., Nu stiu cum mai suporti.., etc; din nou, astfel de mesaje nu sunt de ajutor,

    acand pacientul sa creada ca ceea ce i se intampla este groaznic, fara rezolvare si ca el este neputincios in fata

    nxietatii.

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    19/20

    Minimalizarea este una dintre tehnicile la care apeleaza unii membri ai familiei: Stai linistit ca nu ai nimic, Nu

    e mai ingrijora ca nu ai motive, Lasa ca o sa-ti treaca, etc. Din nou, aceasta este o metoda disfunctionala pe

    ermen lung astfel de mesaje nu ajuta pacientul sa dobandeasca abilitatile necesare pentru a infrange anxietatea, ba

    hiar mai mult, il fac sa se simta ne-inteles si inadecvat.

    Ce poate face familia?

    Iata cum puteti ajuta un membru al familiei care se confrunta cu o tulburare de anxietate:

    * Observati si confirmati emotiile:ex. Observ ca iti este foarte teama, Vad ca esti foarte speriat, ce crezi ca se v

    ntampla? Inteleg ca iti este foarte frica sa nu patesti ceva.

    * Oferiti suport si intelegere:E in regula sa-ti fie teama uneori, chiar daca pentru unii motivul poate parea minor

    Voi fi langa tine si te voi ajuta sa treci peste asta, In viata ne confruntam cu diferite dificultati, cu ajutor specializ

    utem trece insa peste ele, Stiu ca iti este greu si ca aceasta problema iti afecteaza viata, dar cred ca poti invata, la

    el ca altii, sa gestionezi anxietatea.

    * Ajutati-l pe pacient sa gaseasca raspunsuri, in loc sa-i oferiti sfaturi : Ce te face sa crezi ca vei pati asta?, Ti

    mai intamplat asta?, Tu ce ti-ai spune, daca ai fi in locul meu?, Care crezi ca este riscul sa patesti ceva ingrozitor

    e ce te bazezi?, Desi iti este foarte teama, crezi ca ai putea incerca totusi sa faci lucrul acesta (ex.iesit singur din

    asa, mers cu liftul / metroul, etc) ?

    * Ajutati-l pe pacient sa gandeasca rational si realist, nu neaparat pozitiv! Asigurarile de tipul O sa fie bine,

    Bucura-te ca nu ai nimic fizic, Gandeste-te la ce e mai frumos in viata ta, etc il vor ajuta pe pacient sa se simta

    mai bine, fix pana la urmatorul moment de anxietate. Pacientul are insa nevoie de metode care sa-l ajute pe termen

    ung: in momentul in care gandurile anxioase preiau controlul, ele vor trebui contrabalansate cu ganduri rationale, nu

    ozitive.

    Ex. Pacientul: Imi bate inima foarte tare, o sa fac un atac de cord!

    Varianta pozitiva: Nu ai nimic, calmeaza-te! E doar in capul tau, gandeste-te la ceva frumos!

    Varianta rationala: Ce te face sa crezi ca vei face un atac de cord? Ai o boala de inima? Ti s-a mai intamplat sa-ti

    ata inima asa de tare? Daca da, ce s-a intamplat, ai facut atac de cord? Pot exista si alte motive pentru care sa-ti bata

    nima, in afara de iminenta unui atac de cord? Crezi ca e posibil sa-ti bata inima mai tare din cauza ca te-ai speriat, s

    e fapt, sa fie doar o stare intensa de anxietate?, etc

  • 7/26/2019 Tulburarile de anxietate - Brosura.pdf

    20/20

    Astfel de intrebari pot ajuta pacientul sa inteleaga ca, desi simte unele senzatii fizice care ii provoaca teama, acestea

    u sunt neaparat un semn de pericol iminent, ci se datoreaza unei stari normale, firesti, de teama.

    * Ajutati pacientul sa identifice si sa elimine comportamentele de asigurare si evitaresi nu va lasati atras in astf

    e comportamente. Comportamentele de asigurare si evitare reprezinta acele activitati pe care pacientul nu le mai fa

    au le face in plus pentru a evita anxietatea.

    Amintiti-va insa ca cel mai bun mod in care puteti ajuta pe cineva care sufera de o tulburare psihica, este sa-l

    ncurajati sa caute ajutor de specialitate (medic psihiatru, psihoterapeut).

    Unde pot beneficia de tratament adecvat?

    Echipa PsyClinic, formata din psihologi cu formare in psihoterapie cognitiv-comportamentala, va pune la

    dispozitie servicii complexe de tratament al tulburarilor de anxietate:

    Psihoterapie individuala pentru adulti

    Psihoterapie individuala pentru copii si adolescenti

    Consiliere pentru parinti

    Grupuri de terapie

    Programe structurate de tratament

    Ateliere de suport si informare pentru pacienti si

    familiile acestora

    PsyClinic colaboreaza cu un medic primar psihiatru si un medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice,

    ferind astfel pacientilor posibilitatea de a beneficia de tratament multidisciplinar al tulburarilor de anxietate.

    Psihoterapie si Psihologie Clinica

    Credem in oameni!

    PsyClinic Psihoterapie si Psihologie Clinica

    www.psyclinic.ro

    [email protected]

    +40 726 191 822

    http://www.psyclinic.ro/mailto:[email protected]:[email protected]://www.psyclinic.ro/