Tulburarile Circulatiei Sanguine Si Limfatice

Embed Size (px)

Text of Tulburarile Circulatiei Sanguine Si Limfatice

  • 5/11/2018 Tulburarile Circulatiei Sanguine Si Limfatice

    1/41

    TULBURAruLE CIRCULATIEl SANGUINE ~I LlMFATICE C a p l t o l u l q

    TU LBU RA luLE C IR CU LA TIEISANGUINE ~I LIM FATICE

    4.1. HIPEREMIAHiperemia reprezinta cresterea volu-

    mului de singe intr-un organ sau tesut.Poate fi arteriala ~ivenoasa, generalizata ~ilocala.

    4.1.1. HIPEREMIA ARTERIALAHiperemia arterials consta in creste-

    rea masei de singe in organ sau tesut caurmare a afluxului crescut de singe arteri-al.Macroscopic, se manifesta prin culoarearosie a tegumentelor ~i cresterea tempera-turii locale, iar microscopic - prin dilatareaactiva a arteriolelor.Poate avea caracter general, cand estemarit volumul de singe circulant sau nu-marul de eritrocite, ~ipoate fi locald. Hipe-remia arterials locala este mai frecventa ~ise observa atat in conditii fiziologice, cat sipatologice. Ca exemple de hiperemie fizi-ologica pot fi: hiperemia tegumentelor indiferite stari emotive, hiperemia mucoaseigastrice ~i intestinale in timpul digestiei,hiperemia muschilor in cursul unui efortfizic, hiperemia pielii la actiunea razelorsolare etc.

    Hiperemia arteriala patologica poatefi: a) angioneurotica, b) colaterala, c) post-anemica, d) hiperemia ex vacuo ~i e) infla-

    Hiperemia angioneurotica apare inurma unor dereglari de inervatie cu exci-tarea nervilor vasodilatatori sau paralizianervilor vasoconstrictori. Se observa inune1e boli infectioase, precum scarlatina,febra tifoida, rujeola.

    Hiperemia colateraldapare in cazul ob-turarii vasului magistral cu tromb sau embolcand au loc dilatarea si hiperemia arterelorcolaterale. Aceasta reactie poate compensapartial sau totalmente ischemia cauzata deobstructia arterei magistrale.

    Hiperemia postanemicd se observa incazurile cand un vas a fost comprimat de 0tumoare, ligatura, aderente, colectie de li-chid etc. si la inlaturarea brusca a factoru-lui respectiv survine 0 hiperemiere rapidaa zonei anterior ischemiate, ceea ce poateconduce la rupturi de vase, hemoragii. Inafara de aceasta, poate aparea anemiereaaltor organe, de exemplu a creierului, caurmare a redistribuirii bruste a sangelui,

  • 5/11/2018 Tulburarile Circulatiei Sanguine Si Limfatice

    2/41

    ITULBURARILE CIRCULATIEI SANGUINE ~I L1MFATICEa p l t o l u l q

    derii presiunii barometrice si se observa lascafandri si chesonieri la ridicarea lor ra-pida de la presiune inalta la cea norrnala;are caracter generalizat. Hiperernia localaconditionata de un mecanism analogic areloc la aplicarea ventuzelor pe piele.

    Hiperemia injlamatorie este 0manifes-tare a fenomenelor exsudative in proceseleinflamatorii, constituind un semn cliniccaracteristic al inflamatiei.

    4.1.2. HIPEREM IA VENOASA (DE STAZA)Hiperemia venoasa este cauzata de

    incetinirea (diminuarea) fluxului sangeluivenos in conditiile unei circulatii arteriale,normale. Se manifesta prin dilatarea pasi-

    va a venelor ~i capilarelor cu un exces desange in aceste vase. Poate fi generalizatasi localizata, acuta si cronica,

    4.1.2.1. HIPEREMIA VENOASA GENERALIZATA

    . .. . .. ... .-. .C IS

    Este consecinta insuficientei cardiaceacute sau cronice, avand la baza tulburareaactivitatii contractile a inimii (decompen-sarea inimii).

    Insuficienta cardiacd acutd se intalnestein infarct miocardic, miocardita acuta, en-docardita acuta cu rupturi valvulare, crizahipertensiva etc. Se manifesta prin hipe-remie venoasa generalizata acuta: in or-gane ~i tesuturi apar dilatarea ~i hiperemiavenelor ~i capilarelor, infiltratie plasmatica(plasmoragie) ~i edem, hemoragii perivas-culare multiple prin diapedeza, leziuni di-strofice si necrotice in urma hipoxiei acute~i a comprimarii mecanice a elementelorparenchimatoase perivasculare de catre va-sele dilatate.

    Insuficienta cardia cd cronicd se observain boli cardiace cronice, de exemplu in val-vulopatii, cardioscleroza, tulburari grave deritm ~i de conducere, miocardita cronica,pericardita constrictiva s.a. Se manifestsprin dilatarea ~i hiperemia cronica a vene-lor, plasmoragie si edem, eritrodiapedeza,hemosideroza, atrofia ~i disparitia celule-lor parenchimatoase ~i sderoza organelorsi resuturilor .

    Aceste modificari sunt stereotipe ~i seintalnesc atat in hiperemia venoasa ge-

    CD. .. . .. . . .III. ... .. ..IS

    neralizata, cat si in cea localizata. Meca-nismul patogenetic principal alleziunilormorfologice in hiperemia venoasa estehipoxia tisulara (hipoxia venoasa sau destaza),

    Aspectele macroscopice caracteristiceale organelor in hiperemia de staza cronicapot fi grupate in felul urmator:a) dimensiunile si mas a sunt marite;b) capsula organelor este neteda, extin-

    sa (sub tensiune);c) consistenta crescuta, densa;d) culoarea pe sectiune rosie-inchis-violacee - culoarea sangelui venosneoxigenat;e) la sectionare, de pe suprafata de sec-tiune se scurge abundent sange ro-su-negricios .

    Modificarile diferitor organe ~i re-suturi in staza venoasa cronies au multetrasaturi comune ~i poarta denu_mirea deinduratie de stazd sau cianotica. In acelasi,timp, in unele organe se observa anumitetrasaturi specifice conditionate de particu-laritatile angioarhitectonicii lor, indeosebiin ficat si plamani .

    Pielea are aspect cianotic, culoare al-bastruie-violeta ~i temperatura scazuta, seobserva deosebit de dar in regiunea fetei

  • 5/11/2018 Tulburarile Circulatiei Sanguine Si Limfatice

    3/41

    ITULBURAruLE CIRCULATIEI SANGUINE ~I LIMFATlCE C a p l t o l u l q

    (nasului, buzelor) (fig. 4-1). Fenomenuleste generat de excesul de singe venos ne-oxigen at in venele ~i capilarele dilatate aledermului. Este un simptom cert al insufi-cientei cardiace.

    lor sunt marite, suprafata neteda, capsulaintinsa, sub tensiune, consistenta crescuta.Pe sectiune parenchimul are culoare rosie-vanata, se scurge abundent singe venos(fig. 4-3). Microscopic in rinichiul de sta-

    Fig. 4-1. Cianoza pielii [etei ~i a mucoasei bu-zelor.

    Tesutul celulo-adipos subcutanateste edematiat, tumefiat. Mai frecvent ~imai intens sunt afectate tesuturile laxe inregiunea membrelor inferioare, organelorgenitale externe, pleoapelor, In general,edemul cardiac este mai pro nun tat inpartea inferioara a corpului. La apasare cudegetul ramane 0 depresiune - godeu,care nu dispare cateva secunde sau minu-te (fig. 4-2). Se pot dezvolta dilatarea va-ricoasa a venelor, hemosideroza pielii, ul-ceratii trofice, care se vindeca foarte greu.

    Fig. 4-2. Edem al membrului inferior, simpto-mul godeului.

    Rinichii si splina - induratie cianotica,(de staza), Dimensiunile si masa organe-

    Fig. 4-3. Induratia cianoticii a rinichiului (ri-nichi de staza),za se constata dilatarea ~i hiperemia capi-larelor glomerulare ~i peritubulare, leziunidistrofice ale epiteliului tubilor contorti,proliferarea excesiva a tesutului conjunctiv.In splina, la examenul microscopic, pulparosie este puternic hiperemiata, inundatacu singe, sinusurile dilatate, pline cu eri-trocite, pot fi focare hemoragice, peretiisunt fibrozati, iar pulpa alba este redusa sise evidentiaza cu greu (fig. 4-4).I n cavitatile seroase apar acumularide lichid de edem - hidropizia cavitatilor

    Fig. 4-4. Hiperemia venoasii cronica a splinei(coloratie hematoxilinii-eozinii; x70)respective (hidrotorax, hidropericard, asci-ta sau hidroperitoneu).

  • 5/11/2018 Tulburarile Circulatiei Sanguine Si Limfatice

    4/41

    C a p l t o l u l q TULBURAruLECIRCULATlEI SANGUINE~I LIMFATICEFicatul este marit in dimensiuni ~i

    masa, are capsula extinsa, neteda, con-sistenta creseuta, marginea anterioararotunjita, pe sectiune cu desenul lobularfoarte accentuat, aspect caracteristic pes-trit, asemanator cu miezul nucii ameri-cane sau nucii de nUqior (fig. 4-5 a), din

    Fig. 4-5 a. Hiperemia venoasa cronica a fica-tului (ficat muscad): aspect macroscopic (inpartea de jos - 0nuca muscad) coloratie hema-toxilinii-eozina; x70).

    cauza altemantei unor focare mici, punc-tiforme, de culoare rosie-inchisa (zonelecentrolobulare ale lobulilor hepatici) cualtele de culoare bruna-galbena (zoneleperiferice ale Iobulilor), Acest aspect pes-trit al ficatului de staza este determinatde particularitatile circulatiei sanguin e si ,angioarhitectonicii organului. ~crosco-pic venele centrale ale lobulilor hepatici~i portiunile adiacente ale capilarelor si-nusoidale sunt dilatate, pline cu sange,in centrullobulilor se observa hemoragiidiapedetice (Jacuri de sange"), hepatoci-tele sunt atrofiate, portiunile centrale aletraveelor hepatice - subtiri (aceste zonepericentrolobulare macroscopic au culoa-rea rosie-inchisa), In. zonele intermediareale lobulilor se observa distrofia grasa ahepatocitelor (macroscopic apar brune-galbene), iar in zonele periferice capila-

    rele sinusoid ale si hepatocitele nu suntmodificate, structura trabeculara este pas-trata (macroscopic culoarea acestor zoneeste cafenie-rosietica - aspectul obisnuital parenchimului hepatic) (fig.4-5 b).

    Hiperemia selectiva a zonelor cen-trale ale lobulilor se explica prin faptul

    Fig. 4-5 b. Hiperemia venoasa cronica a fica-tului (jicat muscad): tablou microscopic (1 -stadiu initial, 2 - stadiu avansat cu atrofiahepatocitelor pericentrolobulare); coloraiiehematoxilina-eozina; x 70).di staza venoasa cuprinde, in primulrand, venele hepatice ~iveneIe colectoa-re, iar la nivelullobulilor - venele cen-trolobulare ~i portiunile invecinate alecapilarelor sinusoidale. Staza insa nu seextinde p a r r a la periferia lobulilor da-torita vitezei si tensiunii sanguine maimari in zonele periferice ale sinusoide-lor in care patrund capilarele arterialedin sistemul arterei hepatice (la granitadintre treimea exterioara ~i cea mediea Iobulilor hepatici). Din aceasta cauza,centrul lobulului hepatic este hipererni-at, iar periferia - nu, ceea ce ~ideterminaaspectul pestrit ("muscad") al ficatuluide staza, Mecanismul dezvoltarii f