Universitatea de Vest TimioaraFacultatea de Sociologie i PsihologieDepartamentul de tiine ale EducaieiSpecializarea Psihopedagogie Special

Tulburriile Limbajului Scris-Citit

Srca EdwinAnul IIPPS

2014-06-11

Tulburriile de limbaj scris-citit sunt incapaciti paradoxale n nvarea iformularea deprinderilor de scris-citit. Acestea fiind cunoscute sub denumirea de alexie-agrafie sau incapaciti pariale denumite dislexie-disgrafie ce apar ca urmare a unor factori psiho-pedagogici necorespunztori la structura psihic a individului .Tulburriile de scris-citit se clasific n tulburri pariale (disgrafia , dislexia ) i totale(agrafia , alexia ).Cauzele tulburriilor de limbaj scris-citit :E. Verza stabileste doua tipuri de factori care pot produce tulburariale limbajului scris-citit:factori ce apartin subiectului si factori ceapartin mediului.Dintre factorii ce apartin subiectului putem enumera:deficienta de ordin senzorial, gradul dezvoltarii intelectuale, slabadezvoltare psihomotorie, starea sanatatii, reactiile nevrotice, conditiilemotivationale. Factorii de mediu sunt slaba integrare in colectiv si in activitatea scolara, nivelul scazut socio-cultural al familiei, metode siprocedee necorespunzatoare.Dificultatile in deprinderea scris-cititului se pot datora unorcauzeorganice(leziune cerebrala) sau unorcauze functionale,cum ar fiblocajul emotiv. in neuropsihiatrie, termenii de dislexie-disgrafie suntrezervati pentru acele tulburari in deprinderea scris-cititului care au unsubstrat organic si, ca atare, o etiologie, o simptomatologie si o evolutiespecifice.Deficientele dislexo-disgrafice pot fi consecinte ale dificultatilor dearticulatie, care se transpun in limbajul scris-citit. Cand lipsescdeficientele de pronuntie, tulburarile se datoreaza handicapului de lanivelul auzului fonematic.Alte cauze ale acestor tulburari pot fi: sarcinile purtate dificil,nasterile grele, conditiile materiale si culturale scazute ale familiei, loculocupat in raport cu ceilalti frati. O alta cauza este slaba dezvoltare amotricitatii sau a deficientelor din planul motric.Mai pot determina asemenea tulburari incidentele survenite:

1)in antecedentele heredocolaterale,la genitori, frati si heredo-colaterali (alcoolismul sau abuzul de alcool, tuberculoza, bolile neurologice si organice, bolile psihice, endocrinopatiile);2)in perioada sarcinii:disgravidia (toxicoza gravidica), traumelefizice si psihice, iminenta de avort, infectiile gravidei (bacteriene, viralesau cu protozoari, in cazul din urma malaria), intoxicatiile exogene sau endogene, tentativele de avort, medicatia folosita in sarcina;3)in perioada perinatala:postmaturitatea si excesul ponderal peste 4000 g, imaturitatea si deficitul ponderal sub 2800 g, distociile cu aplicarede forceps, operatie cezariana sau travaliu prelungit, suferinta fetala sisindromul neurovascular;4)in perioada postnatala:bronhopneumonia, toxicoza, infectiilerepetate de cai aeriene superioare, rujeola si varicela - survenite subvarsta de 1 an, tusea convulsiva pana la 3 ani, encefalitele si meningitele pana la 5 ani, traumatismele craniene grave pana la 7 ani.Toate aceste cauze pot duce la dificultati dislexo-disgrafice ca urmare a leziunilor cerebrale.

Manifestriile tulburriilor limbajului scris-citit : 1.Citit-scris sacadat isilabisit n raport cuceilali colegi, 2.Dificultin corelarea complexului sonor cu simbolul grafic innelegreasemnificaieicorecte n contextul propoziiei, 3.Nerespectarea regulilor grafice, gramaticale icaligrafice, 4.Omisiuni de litere icuvinte, 5.Adugiride litere icuvinte, 6.Substituiri de litere icuvinte, 7.Contopiri i comprimri de cuvinte, 8.Nerespectarea spaiuluipaginii,srireaisuprapunerea rndurilor, 9.Scrisul servile i citit-scrisul ca n oglind.

Tehnici de intervenie :1.Metoda Stauffer :Aceasta metoda permite explorarea resurselor intelectuale, lingvistice si culturale ale elevului. Elevul dicteaza profesorului o povestire si vede cum cuvintele sale se transforma in cuvant scris. Profesorul citeste textul ca atare, fara modificari ortografice sau de punctuatie. Se reciteste textul corect, subliniind cuvintele si structurile pe care vrem sa-l invatam.2. Metoda Graves :Dupa Graves, capacitatea intelectuala a elevilor este data de experientele concrete. Nu acelasi lucru se intampla cu cunoasterea limbajului. Pentru aceasta va trebui sa ajutam elevul sa descopere ca scrisul este un mijloc de comunicare, inainte de a-l invata regulile ortografice. Eliberat de grija de a face greseli, copilul se joaca" cu cuvintele, structurile si ideile. In acelasi fel in care a invatat sa vorbeasca, copilul va invata sa scrie din amuzament. Dupa un timp, va realiza valoarea textului scris si va dori sa citeasca si la altii. Atunci va incepe sa vada importanta respectarii regulilor ortografice si va accepta mai usor corectarea acestor greseli.3. Metoda Cunningham:Elevii care nu au achizitionat un vocabular suficient nu vor putea beneficia de metoda anterioara. In acest caz, li se da o propozitie care trebuie completata de acestia. Ne putem folosi de o tema, cum ar fi animale, prezentandu-le 10-12 propozitii care numesc si descriu diverse animale. A doua zi, dupa ce s-au recapitulat numele animalelor, se cere elevului sa scrie o mica povestire despre fiecare, incepand cu Mie imi place...". copilul completeaza propozitia, iar profesorul o scrie la tabla. La sfarsitul lectiei, pe tabla sunt scrise mai multe propozitii, elevul putand invata astfel ortografierea corecta.4. Metoda Lentin :

Metoda Lentin se bazeaza pe cele doua metode precedente, vizand imbunatatirea limbajului oral inainte de a-l aplica lecturii si scrierii. Exploatarea situatiilor concrete ale limbajului permite elevului cunoasterea mai buna a acestuia. Chiar daca elevul povesteste ceva, vom scrie in fata sa ceea ce povesteste. Foaia ii va fi data acestuia. In curand vom vedea ca elevul va incepe sa scrie singur textul, la inceput copiind ceea ce a scris profesorul, apoi texte personale. Astfel, copilul se va invata cu sintaxa, vocabularul si ortografia.Concluzii : Tulburrilor citit-scrisului au implicaiideosebite n dezvoltarea psihic a individului in asigurarea reuitei activitii desfuratede acesta. n acest context, studierea icorectarea lor devin mult mai necesare, mai ales cla copiii care manifestastfel de tulburrise ntlnesc ianumite rmnerin urmdin cauza repulsiei pentru efortul intelectual, a slabei motivaiiia interesului sczutpentru activitatea colar,la care se adaugtrireadramatica eecurilor lanvtur. Ca atare, se nregistreazo necessitate pentru cunoatereaicorectareaunorastfelde tulburri.

Bibliografie :Burlea, G. (2007)Tulburrile limbajului scris-citit , Editura Polirom, IaiCarantina, D., I., Totolan, D., M., (2007)Psihopedagogie special, Editura University Press ,ConstanaVerza, E. (2009)Tratat de Logopedie , volI, Editura Didactic i Pedagogic , Bucureti