Tulburari ale metabolismului proteic si lipidic. Cai commune de metabolizare a alimentelor

Tulburari in metabolismul lipidelor Lipidele constituie un grup de substante organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal:

-rol plastic, întrând în constitutia membranelor celulare;

-rol energetic, prin utilizarea energogenica a acizilor grasi;

-rol de protectie mecanica a unor organe (rinichii);

-rol de protectie termica a organismului (maniamentele subcutanate – depozite de grasime);

-rol de sursa de apa metabolica, utilizabila în conditii de deshidratare si inanitie hidrica;

-rol de materii prime utilizate în scopul biosintezei unor substante liposolubile biologic active (hormoni steroizi).

Organismul isi procura acizii grasi, glicerolul si colesterolul, indispensabili biosintezei lipidelor proprii din doua surse: 1. Hrana, care furnizeaza:

-trigliceride, digerate succesiv sub influenta lipazei gastrice si a celei pancreatice, în glicerol si acizi grasi;

-fosfolipide, digerate sub influenta fosfolipazelor pancreatica si intestinala în glicerol, acizi grasi, colina si radicali fosfat;

-colesterol esterificat, digerate sub influenta colesterolesterazei pancreatice în colesterol si acizi grasi.

-biosinteaza, la nivel hepatic a trigliceridelor, folosind ca materie prima glucide si proteine.

Digestia, absorbtia si metabolismul lipidelor se deruleaza prin implicarea urmatorilor factori:

-enzimatici, precum: lipazele gastrica si pancreatica, fosfolipazele pancreatica si intestinala si colesterolesteraza pancreatica, implicate în procesele de digestie a lipidelor din ratie;

-secretia biliara, raspunzatoare (prin sarurile biliare) de emulsionarea lipidelor din ratia alimentara si:

-facilitarea digestiei acestora; -facilitarea absorbtiei acestora;

-hormonali, implicati în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum:

-insulina, care amplifică anabolismul lipidelor;

-catecolaminele, STH, hormonii tiroidirni iodati (tiroxina), hormonii sexuali, glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care amplifica catabolismul ;

-prezenta în ratie a factorilor lipotropi (colina, inozitolul, acidul folic, vitaminele B6 și B12, metionina, proteinele ), care se opun depunerii lipidelor în diverse tesuturi (ficat);

-prezenta în ratie a factorilor antilipotropi (biotina, vitaminele B1, B2, PP si cistina), care se opun depunerii lipidelor în diverse tesuturi (ficat);

-nervosi, reprezentati de hipotalamus, care se implica:

-în calitate sa de centru de reglare a ingestiei de hrana;

-în calitatea sa de releu neuroendocrin, în sinteza unor hormoni implicati direct (STH ) sau indirect (TSH , ACTH , FSH ), în metabolismul lipidelor;

-genetici, care pot predispune organismul, la dezechilibre metabolice, manifestate fie prin prevalenta anabolismului (tendinta de îngrasare), fie prin cea a catabolismului lipidic (tendinta de mentinere la un nivel scazut a depozitelor lipidice corporale).

În consecinta, orice disfunctie în derularea actiunilor specifice factorilor enumerati mai sus, are darul de a induce tulburari ale metabolismului lipidelor.

Tulburarile metabolismului lipidelor, intra în categoria lipidozelor se manifesta la nivelul: -metabolismului lipidelor neutre;

-metabolismului lipidelor complexe. Tulburarile metabolismului lipidelor neutre tulburarile metabolismului lipidelor neutre se grupeaza în doua categorii: -tulburari prin aport redus de lipide;

-tulburari prin aport crescut de lipide.

Tulburari in metabolismul proteinelor Proteinele constituie un grup de substante

organice, care îndeplinesc roluri multiple în cadrul organismului animal:

-rol plastic, întrând în constitutia tesuturilor organismului;

-rol de transportator plasmatic al unor hormoni, lipide (lipoproteine), vitamine etc.;

-rol de biocatalizator (enzime); -rol în apararea specifica (imunoglobuline) si

nespecifica (complementul); -rol în mentinerea echulibrului acido-bazic (prin

gruparile aminio si carboxil); -rol hidropexic, de retinere a apei (genereaza

presiunea oncotica); -rol detoxifiant (conjugarea cu aminoacizi a

toxicului, la nivel hepatic); -rol energetic, prin utilizarea aminoacizilor:

-în sens energogenic; -în sens neoglucogenic sau lipogenic.

Organismul procura aminoacizii, indispensabili biosintezei proteinelor proprii din doua surse: -hrana, care furnizeaza:

-proteine, digerate succesiv sub influenta enzimelor proteolitice din sucurile gastric (pepsina si gelatinaza), pancreatic (tripsina, chimotripsina, elastaza si carboxipeptidazele) si intestinal (enterochinazele, aminopeptidazele tri si dipeptidazele);

-biosinteaza în organism a aminoacizilor neesentiali. Digestia, absorbtia si metabolismul proteinelor

se deruleaza prin implicarea urmatorilor factori: -enzimatici, precum: pepsina, gelatinaza,

tripsina, chimotripsina, elastaza, carboxipeptidazele, enterochinazele, aminopeptidazele, tri si dipeptidazele, implicate în procesele de digestie a proteinelor din ratie;

-hormonali, implicati în reglarea nivelului metabolismului proteinelor, precum:

-insulina, STH, hormonii tiroidirni iodati (tiroxina) si hormonii sexuali, care amplifica anabolismul proteinelor;

-glucagonul si hormonii glucocorticoizi, care amplifica catabolismul proteinelor; -vitaminici, precum vitaminele hidrosolubile din

complexul B (B2, B6, B12) si PP, precum si vitaminele liposolubile (A,D,E,K) care se implica în metabolismul intermediar al proteinelor;

-nervosi, implicati în reglarea biosintezei si secretiei unor componente proteice (Sistemul Nervos Vegetativ) sau asigurarea unei balante

pozitive a biosintezei proteice în anumite structuri, precum muschii scheletici (Sistemul Nervos Central);

-genetici, constituiti de genele implicate în codificarea proteinelor proprii organismului. In consecinta, orice disfunctie în derularea actiunilor specifice factorilor enumerati mai sus, are darul de a induce tulburari ale metabolismului proteinelor.

Tulburarile metabolismului proteinelor, intra în categoria proteineozelor si se manifesta la nivelul: -metabolismului unor aminoacizi;

-metabolismului anumitor proteine sau categorii de proteine.

Tulburari ale metabolismului proteinelor, cu manifestare la nivelul aminoacizilor. Aceste tulburari au un caracter congenital, intrând în categoria enzimopatiilor, fiind datorate unor deficite enzimatice (cantitative sau calitative), care stopeaza derularea unor lanturi metabolice, determinând sindroame specifice, precum:

-fenilcetonemia, produsa de incapacitatea enzimei fenilaalaninhidroxilaza de a transforma fenilalanina în tirozina;

-tirozinoza, produsa de deficitul în aminotransferaza, fapt care face imposibila transformarea acidului b tri fenil piruvic în acid homogentizinic;

-alcaptonuria, -leucinoza, -cistinuria;

-albinismul, (imposibilitatea transformării tirozinei în melanina).

Albinismul este o afectiune ereditara, fiind caracterizata prin absenta pigmentului (melanina) care confera culoare pielii, parului si ochilor.

Aceste tulburari se concretizeaza prin afectarea nivelului cantitativ si calitativ al unor proteine specifice organismului, fiind induse prin:

-deficite congenitale manifestate prin afectarea cantitativa sau calitativa a biosintezei unor proteine specifice organismului (hemofiliile);

-afectarea biosintezei unor proteine specifice, în urma:

-alterarii functionale a organelor care gazduiesc aceste procese (tulburari de coagulabilitate consecutive si disfunctii consecutive alterarii nivelului proteinelor plasmatice, induse de insuficienta hepatice);

-carente alimentare, inductoare de: -diminuarea fondului de aminoacizi

necesari biosintezei proteice (malnutritie); -tulburari ale sintezei proteice, precum

carentele în vitamina C (inductoare de deficiente ale biosintezei colagenului) si K (inductoare de deficiente biosintetice ale factorilor plasmatici II, VII, IX si X, ai coagularii sângelui);

-diminuarea fondului de aminoacizi necesari biosintezei proteice,urmare a maldigestiei si malabsorbtiei(tulburari

digestive ); -amplificarea biosintezei proteice

(hipergamagobulinemia specifica unor stari infectioase);

-procese patologice concretizate prin distrugerea sau eliminarea crescuta a unor proteine specifice (hemoragii si plasmoragii, inductoare de hipoproteinemii si respectiv hiperproteinemii).

Organismul este un sistem deschis care face schimb de substanta si energie cu mediul extern. Acest schimb permanent se numeste metabolism. Metabolismul începe odata cu ingestia alimentelor si sfârseste cu excretia produsilor neutilizabili. El se desfasoara în trei etape: digestiva, celulara si excretorie. Legatura dintre aceste etape o asigura sângele si circulatia acestuia.

Reactiile biochimice, care au ca suport nutrientii, sunt exergonice si endergonice. Reactiile exergonice sunt cele asociate cu degradarea nutrientilor, fiind furnizoare de energie; ele constituie latura catabolicã a metabolismului sau catabolismul.

Reactiile endergonice sunt cele consumatoare de energie, necesarã reconstructiei sau sintezelor celulare; ele constituie latura anabolicã a metabolismului sau anabolismul.

Calcul metabolism bazal Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)

• pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V) • pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V)

Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani • pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161 • pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5

Calcul greutatea ideala Greutatea ideala(kg)=(inaltimea-100)+varsta/10x0,9