Embed Size (px)
DESCRIPTION
medicina veterinara si sanatate publica
Citation preview
Cuprins:
CAPITOLUL 1. SCURTĂ DESCRIERE A TUBERCULOZEI BOVINE....................................................................3
1.1 Definiție, răspândire, importanță...................................................................................................3
1.2 Etiologie..........................................................................................................................................3
1.3 Epidemiologie.................................................................................................................................4
1.4 Metode de depistare și diagnostic..................................................................................................5
1.5 Strategii de prevenire, supraveghere și combatere........................................................................7
CAPITOLUL 2. EVOLUȚIA TUBERCULOZEI BOVINE ÎN EUROPA ÎN INTERVALUL 1996-2012………………….....9
CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA BOLII ÎN ROMÂNIA ÎN INTERVALUL 1996-2013………………………….……………………13
CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ………………………………………………………………………………………………..……………...16
4.1 Condiții privitoare la transportul international de animale……………………………………………………….…17
4.2 Condiții care trebuiesc îndeplinite de autovehicul……………………………………………………………………...17
CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………………………………………..19
ANEXE……………………………………………………………………………………………………………………………………………………21
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………………………………………24
1
Tuberculoza bovină
Studenți:
Grupa 781 A
Mihai Razvan Danalache
Raluca Cojocariu
2
CAPITOLUL 1. Scurtă descriere a tuberculozei bovine
1.1 Definiție :
Tuberculoza bovină este o boală infecto-contagioasă, transmisibilă la om, produsă de specia
Mycobacterium bovis. Infecția se caracterizează printr-o simptomatologie nespecifică și prin
apariția în diferite organe și țesuturi a unor leziuni specifice proliferative sau exsudative, de tip
granulomatos.
Răspândire și importanță:
Tuberculoza bovină este răspândită pe tot globul pământesc, procentul de animale variind de
la o țară la alta.
Astfel în unele țări în care se practică exploatația intensivă a bovinelor, procentul de animale
tuberculoase atinge cifra de 80 %, în timp ce la altele este de 3-10 %.
Infecția tuberculoasă determină pierderi economice însemnate, însă datorită măsurilor sanitar-
veterinare aplicate, în multe țări din lume, tuberculoza bovină a fost mult mai redusă sau chiar
eradicată.
Pierderile economice sunt determinate de scurtarea vieții economice a animalelor tuberculoase,
scăderea randamentului la sacrificare în medie cu 10 % față de animalele sănătoase, scăderea
producției de lapte, în medie cu 12 % față de producția normală, creșterea incidenței cazurilor de
sterilitate, etc.
Infecția tuberculoasă mai are importanță sanitară, fiind una din cele mai vechi și mai grave
zoonoze. Frecventă și ușor transmisibilă la om, tuberculoza bovină poate determina forme tot
atât de grave ca și bacilul tuberculozei umane, adeseori mai grave.
Fig. 1 – M. bovis
1.2 Etiologie:
-agentul etiologic – Mycobacterium bovis
-este un bacil scurt și gros, drept sau încurbat, neciliat, necapsulat, nesporulat, Gram-pozitiv
-se cultivă în anaerobioză pe medii speciale solide sau lichide, organice, sintetice, cele mai
uzuale fiind cartoful glicerinat, Petragnani, Petroff, Dubos etc.
3
-viabilitatea germenilor în afara organismului animal este condiționată de temperatură, umiditate,
intensitatea luminii, substratul material în care sunt înglobați germenii.
-astfel, lumina solară directă, prin acțiunea razelor UV, distruge germenul în 5 ore în mediul
uscat, este distrus în laptele încălzit la 65 ̊ C în 25 de minute, în unt rămâne viabil peste 4
săptămâni, în brânza fermentată, 4- 5 luni;
-de asemenea sunt sensibili la unele antibiotice, în special la acțiunea streptomicinei;
1.3 Epidemiologie:
Incidența tuberculozei la taurine variază în limite foarte largi, de la un individ la altul, fiind
condiționată de o serie de factori intrinseci și extrinseci.
Din prima categorie fac parte rasa, vârsta, sexul, individul, iar din cea de a doua tipul de
creștere și exploatație, alimentația, igiena adăposturilor etc.
În cadrul aceleiași rase, vârsta tânară constituie un factor favorizant, atât pentru apariția, cât și
pentru evoluția tuberculozei. Faptul că tuberculoza este întâlnită într-o proporție mai mare la
animalele adulte se datorează evoluției cronice, latente a bolii.
Factorii exogeni ce duc la instalarea infecției tuberculoase sunt reprezentați de alimentația
insuficientă calitativ și cantitativ, epuizarea animalului consecutiv fătărilor repetate, a lactației
prelungite sau a unui regim de exploatare nerațional, la care se adaugă condiții
necorespunzătoare de igienă.
Sursele primare de infecție sunt reprezentate de animale bolnave, cu leziuni deschise de
tuberculoză, ce pot elimina bacilii prin diverse secreții și excreții (lapte, secreții vaginale, secreții
bronșice, urină, etc.).
Sursele secundare de infecție sunt obiectele contaminate cu bacili ai tuberculozei proveniți
din cadavre sau secreții și excreții de la animalele bolnave (solul, apa, furajele, așternutul,
ustensile de îngrijire, etc.)
Sursă de infecție pentru animale poate fi și omul.
Contaminarea se face pe cale directă, prin contactul cu animalele bolnave cu cele sănătoase,
prin montă, prin aerosolii eliminați în mediul extern de animalele infectate, vițeii se pot
contamina fie direct sugând laptele de la mamele bolnave, fie transplacentar.
Căile principale de pătrundere a germenilor în organism sunt calea respiratorie și calea
aerogenă.
4
În concluzie tuberculoza bovină este o boală contagioasă, cu difuzibilitate progresivă în focar și
care, acolo unde nu se iau măsuri corespunzătoare de prevenire și combatere, poate duce în 1-2
ani, la compromiterea totală a efectivelor contaminate.
1.4 Metode de depistare și diagnostic:
Tuberculoza bovină se suspicioneaza pe baza datelor epidemiologice, clinice și
anatomopatologice.
De asemenea se va ține seama și de proveniența animalelor nou achiziționate, de alte specii de
animale, diverse alimente, starea sanitară a personalului din sector, etc.
Clinic, tuberculoza se suspicionează la animalele care slăbesc progresiv, prezintă tulburări
respiratorii, la cele cu hipertrofie și modificări de consistență și formă a limfonodulilor
explorabili, ca și la cele cu mamită sau cu perturbări ale ciclului sexual.
Datele anatomopatologice au o deosebită valoare de diagnostic, deoarece leziunile
tuberculoase au o morfologie caracteristică și sunt în general evidente, ușor de găsit și
indentificat.
Pentru depistarea animalelor cu infecție tuberculoasă, în viața, se practică proba alergică, prin
testul tuberculinic.
În prezent, în România se execută tuberculinarea intradermică simplă, cunoscută și sub
numele de „test unic” și tuberculinarea intradermică comparativă sau „testul comparativ
simultan” (TCS).La taurine, testul unic se folosește în efectivele indemne, la animalele în vârstă
de peste 6 luni, de 2 ori pe an (trimestrele II și IV), pentru depistarea animalelor reagente. În
treimea mijlocie a gâtului se tunde un pătrat cu latura de 5 cm, pe o porțiune de derm integră și
se măsoară cu ajutorul cutimetrului grosimea pliului vertical de piele din mijlocul zonei tunse,
după care se inoculează strict intradermic 0,1 ml tuberculină tip bovin. Citirea reacției se face
după 72 ore de la inocularea substanței revelatoare.
Interpretarea reacției se face ținând cont de dimensiunea pielii (diferența de grosime de cea
existentă anterior inoculării) și de caracterul modficărilor locale (edem,nodul), putând fi
apreciată ca negativă, dubioasă sau pozitivă.
Tabelul.1.1 Interpretarea reacției la animale suspecte tuberculinării prin testul unic
Îngroșarea pliului Caracterul reacției locale Interpretarea reacției
Cu până la 1 mm Lipsește; edem dur sau nodul Negativă
5
Cu 1-3 mm Edem dur sau nodul Dubioasă
Cu până la 3 mm Edem moale sau edem păstos Dubioasă
Cu peste 3 mm Indiferent de caracrerul
reacției
Pozitivă
6
Testul comparativ simultan (T.C.S) se folosește pentru a stabili specificitatea infecției și se
aplică la bovinele reagente la testul intradermic unic (T.U), după 45 de zile de la acesta, la
supravegherea bovinelor aflate în carantină de import, după 45 de zile de la tuberculinarea din
țara de origine și la bovinele condiționat indemne din efectivele contaminate, din 3 în 3 luni.
În treimea mijlocie a laturii gâtului, pe diagonala dreapta-sus, stânga jos a unui pătrat
imaginar cu latura de 15 cm, se tund 2 pătrate cu latura de 5 cm (se respectă direcția marginii
anterioare a spetei). După cutimetrie și înregistarea grosimii pliurilor de piele din centrul celor 2
pătrate se inoculează stric intradermic 0,1 ml tuberculină PPD aviar (Purified protein derivativ)
în centrul pâtratului supero-posterior și 0,1 ml tuberculină PPD tip bovin în centrul pătratului
intero-anterior. Citirea reacției se face după 72 ore și se comportă aceleași aprecieri ca la testul
tuberculinic unic (TU), pentru fiecare alergen în parte. Reacția poate fi pozitivă, recontrol și
negativă.
Tuberculinarea intradermică de obicei este o metodă fidelă, în sensul că animalele
tuberculoase dau reacții pozitive la peste 90% din cazuri. Faptul că în structura antigenică a
diferitelor specii de micobacterii există fracțiuni antigenice comune, ce generează adeseori
tuberculinoreacții încrucișate, fac să scadă mult din specificitatea testului.
Tuberculinoreacția poate fi influențată și de: calitatea și de cantitatea tuberculinei. Aceasta
trebuie să fie în termenul de valabilitate, bine conservată și să se respecte doza de 0,1 ml. În caz
contrar, intensitatea reacției poate să fie diminuată sau accentuată. Să se respecte locul și calea de
inoculare. Inocularea în partea superioară a gâtului și pe cale subcutanată depistează doar 50%
din animalele tuberculoase.
De asemenea, pentru diagnosticarea animalelor cu infecție tuberculoasă, se poate folosi și
testul „Stormont” (test similar tuberculinării unice), ce constă în reinocularea tuberculinii PPD
tip bovin, după 7 zile, în același loc și în aceeași doză.
Pentru confirmarea diagnosticului de tuberculoză se folosesc examenele de laborator:
bacterioscopic, bacteriologic, biologic și serologic.
Examenul bacterioscopic al frotiurilor din materialele patologice (organe sau limfonoduri cu
leziuni, lapte, lichid auricular sau secreții vaginale,etc), colorate prin metoda Ziehl-Neelsen, are
se face prin însămânțare directă a materialului din organe sau o valoare limitată din cauza
sărăciei în bacili a acestor materiale.
Examenul bacteriologic din limfonoduri de cercetat, ori alte organe pe medii de cultură, fie
prin însămânțarea materialului patologic recoltat de la animalele de laborator inoculate
experimental cu materialul de cercetat.
7
Proba biologică prin inocularea animalelor de laborator, servește ca metodă de diagnostic,
atât pentru punerea în evidență a bacililor tuberculozei și izolarea lor, cât și pentru determinarea
tipului. În acest scop se folosește cobaiul tânăr, care se pretează cel mai bine, atât ca sensibilitate
față de infecția tuberculoasă cât și ca posibilitate de inoculare.
Examenul serologic, are o sferă mai limitată de aplicare în diagnosticul tuberculozei la
animale, metodele folosite cu rezultate încurajatoare s-au obținut cu ajutorul reației de fixare a
complementului. Se mai poate folosi și tehnica imunoenzimatică ( ELISA).
Diagnosticul diferențial se face față de : emfizemul pulmonar (evoluează afebril și fără
tulburări generale), bronșita și bronhopneumonia verminoasă (afectează de preferință tineretul la
pășune, evoluează afebril și fără tulburări generale), echinococoza pulmonară ( evoluează afebril,
iar tusea este totdeauna uscată).
1.5 Strategii de prevenire, supraveghere și combatere:
Profilaxia se realizează prin respectarea măsurilor generale, care trebuie să vizele următoarele aspecte:
- Supravegherea permanentă a efectivelor de bovine prin examene clinice și prin
tuberculinări generale prin test unic, efectuate periodic, de 2 ori pe an, la toate bovinele în
vârstă de peste 6 luni (în prezent de la 6 săptămâni);
- În efectivele indemne nu se introduce decât animale sănătoase, provenite din efective
atestate oficial, ca libere de tuberculoză;
- Carantina profilactică timp de 60 de zile a animalelor ce urmează a fi introduse într-un
efectiv indemn, timp în care se supun examenului clinic repetat și tuberculinării prin test
unic, la minimum 45 de zile de la introducere.
Imunoprofilaxia se poate realiza cu BCG sau cu alte vaccinuri, din diferite tulpini atenuate de
bacili ai tuberculozei de tip mamifer (Mycobacterium tuberculosis și Mycobacterium bovis).
Combatere:
Tuberculoza bovină este inclusă în lista B a Codului Oficiului Internațional de epizootii, iar în
normele sanitar-veterinar din România, ca boala supusă declarării oficiale.
Combaterea tuberculozei se întemeiază pe depistarea precoce a bolii și înlăturarea din efectiv a
taurinelor bolnave.
Astfel, după confirmarea diagnosticului, pe baza examinării clinice a analizei modului cum s-au
făcut tuberculinările, a rezultatului lor, a documentelor în legătură cu examenul de abator și a
8
examenului de laborator, ca și rezultatul anchetei epidemiologice, se întocmește planul de
asanare al unității și graficul tuberculinărilor.
În efectivele de bovine contaminate, se aplică măsurile:
- Bovinele pozitive la testul de tuberculinare comparativ simultan ca și cele cu semne
clince de boală se elimină obligatoriu din efectiv prin abatorizare;
- Toate bovinele din efectivul contaminat, după eliminarea raegenților, se izolează și se
retestează după 60 de zile prin T.C.S, eliminând de fiecare dată animalele positive;
- În situația în care procentul de infecție depășește 10% din efectivul testat și tuberculoza a
fost diagnosticată și la tineret sub vârsta de 6 luni, efectivul se supune programului de
asanare prin depopulare totală;
- Repopularea unităților și/sau gospodăriilor se poate face la cel puțin 3 luni după stingerea
oficială a bolii;
În efectivele de bovine cu prevalență ridicată a tuberculozei, care depășește limitele stabilite
prin instrucțiuni ANSV, asanarea se face prin depopulare totală, urmată de curățenie
mecanică și dezinfecție, a cărei eficiență se controlează prin teste de sanitație.
9
CAPITOLUL 2. Evoluția tuberculozei bovine în Europa în intervalul 1996-2013
Tabelul 2.1
Country/Territory 19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
20
07
20
08
20
09
20
10
20
11
20
12
20
13
ou
tbr
ea
ks
Albania 5 7 12 5 13 3 18 18 12 7 8 7
Andorra 6 6 4 6 6 3 3 1 0 1
Armenia 1 1 1 2 4 1 4 3 2
Austria 5 6 6 2 1 23 2 1 2 3 4
Azerbaijan 25 12 7 3 3 10 3 1 1
Belarus ... 52 13 7 18 3 3 1 3 2 5 2 1
Belgium 43 6 4 11 23 20 1 7 5 12 2 1 1 6
Bosnia and Herzegovina ... 3 1 4 1 1 1 21 4 3 4 1
Bulgaria 3 2 1 7 5 1 3 1 2
Croatia 27 2 4 1 8 10 5 3 11 18 93 34 34 47
12
4
19
5
12
6
Czech Republic 1
Former Yug. Rep. of
Macedonia
5 8 21 56 39 26 40 57 85 5 2 22 3 15 15 13
10
5
France
26
1
19
5
14
9
12
2
10
3 70 42 46 32 64 2 81 59 64
13
5
Georgia 2 3 3 3 2 3 1
Germany ... 10 5 2 4 4 6 9 10 5 5 13 23 23 11 6
Greece
16
7 73 9 85
41
6 77 84
10
4 37 73 42 39 48 44 57 62
Greenland 72
Hungary 1 6 1 2 3 3 1 1 8 6 13 7 16
Ireland
88
67
81
39
10
05
5
10
66
0
10
78
5
91
95
83
38
76
99
68
82
66
47
63
86
28
07
68
37
58
83
53
20
47
80
48
56
17
82
Italy
44
4
14
32
84
1
13
12
99
6
15
03
56
0
60
0
29
0
21
74 33 55
34
2
16
5
21
9
31
3
Lithuania 1 1 1 2
Malta ... 1
Moldavia 1 2 1
Netherlands 1 3 3 5 7 2 2 1 6 6 4 1
Poland
39
0
15
6
11
3 85 60 32 11 21 13 14
Portugal
20
9
14
4
27
4
30
6
23
9
16
0
10
0 69 2 51 56 33 60
13
8
19
3 63
11
Romania 79
16
3 71 46 68 30 30
11
3
14
8 64 77 58 54 18 35 63 35
Russia
71
2
59
3
18
6
14
0
14
5 78 71 87 50 10 2 35 15 6 2 3 5
Serbia and Montenegro 3 32 20 22 1 2 1 6 6 2 37 36 35 32 2 10 15 10
Slovakia 1
Slovenia ... 6 1 1 2 1 1 1
Spain ...
27
35 2
10
33
13
18
11
61
76
4
12
74
19
3 10
Sweden 1
Switzerland 2 2 1
Turkey ... 6 11 19 15 49 45 79
10
2
27
7
34
2
42
2
25
3
13
1
34
8
10
2
73
3
U.K./Great Britain
47
1 1
98
8
40
5
14
51
36
59 2
41
33
62
82
58
14
58
83
61
77
67
99
U.K./Isle of Man 3 1 4
U.K./Northern Ireland
12
32
14
86
20
69
27
13
28
72
31
36
30
47
30
70
Ukraine
13
9
14
4
10
0 67 55 69 29 27 35 54 23 24 11 8 11 10 5 1
12
1996199
7199
8199
9200
0200
1200
2200
3200
4200
5200
6200
7200
8200
9201
0201
1201
2201
30
20004000600080001000012000140001600018000
Focare semnalate în Europa în perioada 1996 - 2013
Focare
Fig.2.1 Graficul evoluției tuberculozei bovine în Europa în intervalul 1996-2013
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
1270411487
13841
1554916823
10370
13445
11871
15254
1117910356
9108
15185
13419134881230612445
2537
88678139
100551066010785
91958338
76996882 6647 6386
2807
68375883 5320 4780 4856
1782
FocareNr. de focare in Europa Nr. de focare in Irlanda
Fig.2.2 Graficul evoluției focarelor de tuberculoză bovină în Europa și Irlanda în intervalul 1996-2013
13
Fig.2.3 Harta Europei cu țările în care nu au fost semnalate focare de tuberculoză bovină
14
15
CAPITOLUL 3. Evoluția tuberculozei bovine în România în intervalul 1996-2013
Tabel3.1
16
17
2007 2008 2009 2010 2011 2012
ARAD 3 4 1 8 1
BACAU 1 2 6 11
BIHOR 2 5 1 23 3
BISTRITA-
NASAUD 4 4 2 14
BOTOSANI 1 8
BRAILA 2 3
BRASOV 1
BUZAU 1
CARAS-
SEVERIN 2 2
CONSTANTA 7 5 1
COVASNA 3 2 1
DIMBOVITA 2 1 1
GIURGIU 2
IALOMITA 1 1 1
MARAMURES 1 2 1
OLT 10 8 1 4
PRAHOVA 2 1 1
SALAJ 2
ARADBIHOR
BOTOSA
NI
BRASOV
CARAS-SEV
ERIN
COVASNA
GIURGIU
MARAMURES
PRAHOVA
SATU
MARE
SUCEA
VATIM
IS
VASLUI
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Focare de tuberculoză bovină în România semnalate în intervalul 2007-2012
Focare de tuberculoză bovină în România semnalate în intervalu...
Fig.3.1 Numărul total al focarelor de tuberculoză bovină în România în intervalul 2007-2012
2007 2008 2009 2010 2011 20120
5
10
15
20
25
BISTRITA-NASAUDSATU MAREBIHOROLTTELEORMAN
Fig.3.2 Județele cu cea mai ridicată incidență a tuberculozei bovine în intervalul 2007-201218
19
Fig.3.3 Județele în care au fost semnalate focare de tuberculoză bovină în intervalul 2007-2012
CAPITOLUL 4. Studiu de caz
Importul de 100 de bovine din localitatea Farvagny ( Elveția) într-o fermă din județul Iași.
În momentul actual, Elveția este o țară indemnă de tuberculoză bovină.
Itinerariul cuprinde următoarele țări: Elveția, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, România;
Distanța dintre Farvagny și Iași este de 1979 km și poate fi parcursă în aproximativ 22 de ore.
Fig.4.1 Ruta dintre Farvagny(Switzerland) și Iași
20
4.1 Condiții privitoare la transportul international de animale:
1. Înainte de încărcarea animalelor, ele vor fi verificate de către un medic veterinar autorizat
din țara exportatoare, care să se asigure ca sunt apte de a călători.
2. Încărcarea trebuie efectuată conform condițiilor aprobate de medicul veterinar.
3. Medicul veterinar autorizat eliberează un certificat în care sunt consemnate indentificarea
animalelor, daca sunt apte de a calatori și daca este posibil înmatricularea mijlocului de transport
și tipul de vehicul.
4. Medicul veterinar autorizat din țara exportatoare, din țara de tranzit sau din țara
importatoare poate prescrie o perioada de odihnă în locul pe care îl desemneaza, timp în care
animalele vor primi îngrijirile necesare.
5. Animalele care trebuie să fete în perioada corespunzatoare transportului sau care au fătat cu
mai puțin de 48 de ore în urmă pot fi considerate apte de drum.
6. Pentru descărcarea și încărcarea animalelor se vor folosi echipamente corespunzatoare ca
punți, rampe sau pasarele. Aceste echipamente vor fi dotate cu planșeu neglisant și cu protecție
laterală.
7. Vacile lactante vor fi mulse la intervale care să nu depășească 12 ore.
8. Animalele bolnave sau rănite pe parcursul transportului vor primi cât mai repede posibil
îngrijirile unui medic veterinar.
4.2 Condiții care trebuiesc îndeplinite de autovehicul :
1. Animalele trebuie să dispună de suficient spațiu și trebuie în cazul absenței unor indicatii
speciale contrare, să se poată culca.
2. Mijloacele de transport trebuie să fie concepute astfel încât să protejeze animalele
împotriva intemperiilor și diferențelor mari de climă. Ventilația și cubajul de aer trebuie adaptate
la condițiile de transport și la specia de transportat.
3. Ambalaje (lăzi, cuști etc.) care servesc la transportul animalelor trebuie să fie prevazute cu
un simbol care să indice prezența de animale vii și cu un semn care să indice poziția în care se
găsesc în picioare.
21
Trebuie să fie ușor de curățat și să asigure securitate animalelor, trebuie să permită examinarea
animalelor și îngirjirea lor și să fie astfel așezate încât să nu jeneze circulația aerului.
4. Pe parcursul transportului, animalele trebuie adăpate și alimentate corespunzator la
intervale convenabile.
5. Bovinele nu vor fi legate de coarne în timpul transportului.
6. Taurii peste 18 luni vor fi de preferință legați, vor avea un inel nazal care va fi utilizat
numai pentru a-i manevra.
7. Taurii vor fi ținuti separați de femele.
8. Planșeul mijloacelor de transport trebuie să fie suficient de solid pentru a rezista greutății
animalelor transportate, nu trebuie să fie alunecos sau să prezinte denivelări.
El trebuie să fie acoperit cu un așternut suficient de gros pentru a absorbi dejecțiile.
9. Hrana și apa trebuie să le stea la dispoziție în cantități suficiente.
La intrarea în țară, toate animalele provenite din comerțul intracomunitar se supun carantinei
profilactice de 30 zile, proprietarul trebuie să dețină locuri special amenajate în acest scop.
Documentele necesare privind achiziționarea de bovine din spațiul UE :
- certificat sanitar veterinar
- formular de mișcare
- pașaport
- certificat de competență profesională pentru șofer și/sau însoțitor
- autorizația trasportatorului și a mijlocului de transport
- certificat de înregistrare și autorizare pentru mijloacele de transport care efectuează
călătorii de lungă durată (peste 65 de km)
Și respectiv jurnalul de bord care va cuprinde :
- planificarea călătoriei
- locul de plecare
- locul de destinație
- declarația transportatorului
CONCLUZII:
Tuberculoza bovină constituie o piedică serioasă în dezvoltarea creşterii animalelor şi o gravă
ameninţare pentru sănătatea publică. Aceasta a făcut ca problema supravegherii şi controlului
tuberculozei la animale, în general şi a tuberculozei bovine în special, să constituie o preocupare
din ce în ce mai atentă pentru serviciile veterinare de teren.22
Bovinele reprezintă principalul rezervor de Mycobacterium bovis şi pot transmite infecţia la
un număr mare de mamifere, printre care şi omul. Acesta contractează infecţia, mai ales, prin
consumul de lapte crud şi de produse lactate sau prin inhalaţie.
În concluzie, datorită supravegherii și combaterii eficiente a tuberculozei bovine în România
numărul de focare a scazut de la 54 în anul 2007 la 34 în anul 2012.
23
ANEXE:
MODEL DE CERTIFICAT DE COMERT INTRACOMUNITAR
S.C. ________________________
Nr______Data ________________
CERERE
Subsemnat (ul/a)______________________________ domiciliat in _______________
str. ______________________nr. _____, bloc____, scara_____, etaj____, ap.____, judet/sector
________________, telefon_________________, act identitate _____, seria____, nr_____________, CNP
______________________________ eliberat de _______________la data__________, in calitate
de________________ la SC ______________________________ avand numar de ordine in registrul comertului
_________________, cod unic de inregistrare _______________, cu sediul social in localitatea
_________________________, str. ________________________, nr. _____, bloc___, scara____, etaj___, ap.___,
judet/sector ______________, cod postal ___________, casuta postala______ telefon_______________,
fax____________, e-mail______________, solicit eliberarea autorizatiei sanitare veterinare pentru export/comert
intracomunitar conform legislatiei sanitare veterinare in vigoare, pentru urmatoarele activitati (denumire activitate şi
cod CAEN):
____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________
care se vor desfasura la punctul de lucru situat in localitatea _________________________ str.
___________________________, nr. _____, bloc___, scara____, etaj___, ap.___, judet/sector ___________, cod
postal _______________, casuta postala_________telefon_________________,fax________________, e-
mail____________
Anexez alaturat urmatoarele documente :
- copii de pe certificatul unic de inregistrare,
- certificatul constatator eliberat de oficiul registrului comertului,
- proiectul de amplasare,
- proiectul constructiei si al dotarii, cu identificarea fluxului tehnologic si/sau utilitatilor,
- memoriul tehnic justificativ,
- copia autorizatiei sanitare veterinare.
Data ____________ Semnatura si stampila ________________ROMÂNIA
AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU
SIGURANŢA ALIMENTELOR
CERTIFICAT DE COMPETENŢĂ PENTRU CONDUCĂTORII ŞI ÎNSOŢITORII,
24
DE PE VEHICULELE RUTIERE CARE TRANSPORTĂ ANIMALE VII
| _ _ |
| 1. IDENTIFICAREA |_| CONDUCĂTORULUI |_| ÎNSOŢITORULUI |
| _ _ |
| 1. |_| DRIVER |_| ATTENDANT IDENTIFICATION |
| 1.1. Nume |
| 1.1. Surname |
| 1.2. Prenume |
| 1.2. First name |
| 1.3. Data naşterii | 1.4. Locul şi ţara naşterii | 1.5. Naţionalitatea |
| 1.3. Date of birth | 1.4. Place and country of birth | 1.5. Nationality |
| | | |
|_____________________|_________________________________|______________________|
| 2. NUMĂRUL CERTIFICATULUI |
| 2. CERTIFICATE NUMBER |
| 2.1. Prezenta autorizaţie este valabilă până la data de |
| 2.1. This authorisation is valid until |
| |
|______________________________________________________________________________|
| 3. AUTORITATEA CARE EMITE CERTIFICATUL |
| 3. BODY ISSUING THE CERTIFICATE |
| 3.1. Numele şi adresa autorităţii care emite certificatul |
| 3.1. Name and address of the body issuing the certificate |
| |
| AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR |
| NATIONAL SANITARY VETERINARY AND FOOD SAFETY AUTHORITY |
| Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951 |
| Bucharest, Negustori Str. 1B, Branch 2, postal code 023951 |
|______________________________________________________________________________|
| 3.2. Telefon | 3.3. Fax | 3.4. Email |
| 3.2. Telephone | 3.3. Fax | 3.4. Email |
| | | |
| 0040213157875 | 0040213124967 | [email protected] |
|_____________________|_________________________________|______________________|
| 3.5. Data 3.6. Locul 3.7. Ştampila |
| 3.5. Date 3.6. Place 3.7. Stamp |
| ___ |
| 3.8. Numele şi semnătura / Director General |
| 3.8. Name and signature | | |
MODEL CERERE AUTORIZARE TRANSPORT ANIMALE
S.C. ________________________
Nr______Data ________________
CERERE
25
Subsemnat (ul/a)___________________________________ domiciliat in
___________________
Str. _____________________________nr. _____, bloc____, scara_____, etaj____, ap.____, judet/sector
____________, telefon________________, act identitate ______, seria____, nr_____________,
CNP _________________________ eliberat de _______________ la data_______________ in calitate
de reprezentant legal al SC ______________________________ avand numar de ordine in registrul
comertului __________________, cod unic de inregistrare ______________ cu sediul social in
localitatea ______________________str.____________________ nr. _____, bloc____, scara_____,
etaj____, ap._____, judet/sector ____________ cod postal ________________ casuta
postala____________ telefon_________________,fax________________, e-mail________________,
va rog sa binevoiti a elibera autorizatia sanitara veterinara pentru mijlocul de transport
____________________________ seria_________________, capacitatea____________, nr. de
înmatriculare (auto, avion, nava, vagon)
_____________________________________________________________________________________
, proprietatea__________________________________adresa
___________________________________
_____________________________________________________________________________________
I. Condiţii de temperatură:
1. fără regim termic 3. T de congelare
2. T de refrigerare 4. alt regim termic II. Condiţii de transport:
1.agatat 3. ambalat
2. vrac 4. impachetat
Capacitatea de transport __________________________________________________
Achitat cu chitanta nr.______________
Data _____________ Semnatura si stampila ______________________
26
Bibliografie:
1. PERIANU TUDOR, 2005 – Boli infecţioase ale animalelor, vol. 2, Editura Universitas XXI, Iași
2.http://www.ansvsa.ro/documente/admin/
5%20Ghid_privind_protectia_si_bunastarea_animalelor_in_timpul_transportului_223ro.pdf
3. www.oie.int
4. http://www.gefor.4t.com/micobacterias/mycobacteriumbovis.html
27
