TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVENdload.oktatas.educatio.hu/erettsegi/feladatok_2013... · 1.Subiectul se referă la criza republicii romane. De care pături sau grupuri sociale se leagă

Történelem román nyelven középszint — írásbeli vizsga 1312

Név: ........................................................... osztály:......

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVEN

KÖZÉPSZINTŰ

ÍRÁSBELI VIZSGA

2013. május 8. 8:00

Az írásbeli vizsga időtartama: 180 perc

Pótlapok száma Tisztázati Piszkozati

EMBERI ERŐFORRÁSOK MINISZTÉRIUMA

ÉR

ET

TS

ÉG

I V

IZS

GA

● 2

01

3.

má

jus

8.

írásbeli vizsga 1312 2 / 32 2013. május 8.

Történelem román nyelven — középszint Név: ........................................................... osztály:......

Notă importantă Daţi răspunsuri explicite, folosiţi semne explicite – şi în cazul corectării.

În răspunsuri străduiţi-vă să definiţi esenţa problemelor şi încadraţi-vă în limita de spaţiu precizată.

Treceţi doar atâtea elemente de răspuns câte vi se cer la subiectul respectiv. (Dacă veţi da mai multe răspunsuri, ele vor fi evaluate în ordinea în care le-aţi trecut.)

Vă rugăm, folosiţi stilouri de culoarea albastră.

La rezolvarea problemelor ţineţi cont de următoarele sugestii.

• Citiţi cu atenţie subiectele.

• Urmăriţi cu atenţie indicaţiile formulate.

• Studiaţi sursele legate de probleme (tablou, schemă, text, hartă).

• La rezolvarea fiecărui subiect utilizaţi materialele auxiliare autorizate: hărţile din atlasul de istorie pentru liceu şi dicţionarul bilingv. La evaluare se va ţine cont doar de numele de persoane, datele topografice şi noţiunile ortografiate corect.

• După ce aţi reflectat suficient, treceţi pe curat răspunsurile, pe cât posibil, fără corecturi.

La rezolvarea problemelor care necesită o rezolvare mai lungă (eseu) vă propunem să urmăriţi următorul plan de muncă:

1. Aşezaţi în timp şi spaţiu problemele menţionate în subiect. 2. Utilizaţi sursele, respectiv astlasul de istorie de liceu pentru înţelegerea problemei. 3. Selectaţi conceptele generale (de ex.: evoluţie, schimbare, producţie), respectiv

noţiunile legate de epoca dată (de ex.: iobagi de cetate, breaslă, cultul personalităţii) cu ajutorul cărora puteţi rezolva subiectul respectiv.

4. Integraţi în compunere informaţiile şi concluziile din sursele alăturate. 5. În caz de nevoie, faceţi o schiţă, respectiv folosiţi ciorne. 6. Precizaţi premisele, cauzele şi consecinţele problemei. 7. Definiţi ipoteze, explicaţii. 8. Integraţi în prezentarea problemei cunoştinţele individuale (de ex.: nume, date), punctul

vostru de vedere şi păreri proprii. 9. Fiţi atenţi la formularea frazelor ca ele să fie clare. 10. Aşezaţi corect în pagină textul şi respectaţi normele ortografice.

Pentru a vă informa:

Criteriile de corectare a eseurilor sunt: • înţelegerea problemei, • conformitatea cu cerinţele de conţinut, • unitatea compoziţiei, coerenţa, corectitudinea răspunsului şi ortografia.

Vă dorim spor la muncă.



1. SUBIECTE CU RĂSPUNSURI /REZOLVĂRI SCURTE

1.Subiectul se referă la criza republicii romane. De care pături sau grupuri sociale se leagă oamenii despre ale căror nemulţumiri vorbesc sursele? Alegeţi dintre păturile sau grupurile enumerate mai jos. Treceţi numărul păturii sau grupului social în pătratul potrivit. Treceţi numai un singur număr în dreptul surselor. (1 punct pentru fiecare element) Pături/stări, grupuri sociale

1. coloni; 2. membrii ordinului cavalerilor; 3. patricieni; 4. micii proprietari agricoli sărăciţi; 5. sclavii; 6. locuitorii provinciilor; 7. popoarele italice aliate Romei; 8. membrii ordinului senatorilor. a) „A hadvezérek hazudnak a katonáiknak, amikor a csatákban arra bíztatják őket, hogy őseik sírjáért és templomaiért harcoljanak az ellenséggel, hiszen ezek közül a rómaiak közül nincs egynek sem családi oltára, nincs ősi temetkezőhelye, vadidegenek fényűzéséért és vagyonáért harcolnak és halnak meg; […].” (Plutarkhosz: Tiberius Gracchus)

a) „Comandanţii nu spun adevărul, atunci când îi încurajează pe soldaţi să lupte, să îşi apere mormintele şi templele strămoşilor în faţa duşmanului, căci din mulţimea de romani niciunul nu are altar străvechi, nici loc de veci al familiei, ci vor lupta şi vor muri pentru luxul şi bogăţia altora [...].” (Plutarh, Tiberius Gracchus)

b) „[A felkelők] követeket küldtek Rómába, akik panaszt emeltek azért, hogy őket, bár Rómának segítettek birodalma meghódításában, az általuk megsegített polgárok nem méltatják polgárjogra. A senatus kemény választ adott nekik: ha megbánták eddig elkövetett tetteiket, küldjenek követséget, ellenkező esetben azonban ne. Ők tehát minden jó reményüket elvesztvén, megindították a háborút.” (Appianosz)

b) „[Răsculaţii] au trimis soli la Roma, care s-au plâns pentru că deşi au dat o mână de ajutor Romei pentru cucerirea imperiului, iar cetăţenii romani pe care, pe atunci, i-au ajutat, nu vor să le asigure libertăţi individuale şi cetăţeneşti. Senatul le-a dat un răspuns sever: dacă le pare rău de ceea ce au săvârşit, atunci să trimită soli, în caz contrar să renunţe la acestea. Astfel, pierzându-şi toate speranţele, ei au pornit la război.” (Istoricul Appian)

c) „Az itáliai Capuában tartott cirkuszi gladiátorok közül […] mintegy hetven társát arra beszélte rá, hogy inkább vállaljanak minden veszélyt a szabadságért, semhogy az előadásokon látványként szolgáljanak. Őreiket erőszakkal elűzték és elmenekültek.” (Appianosz)

c) „Dintre gladiatorii circului din Capua [...], el a convins pe 70 de colegi de ai săi, să-şi ia toate riscurile pentru libertate, în loc să facă spectacole. Gardienii au fost alungaţi cu forţa, iar ei au reuşit să evadeze.” (Istoricul Appian)

3 puncte



2. Subiectul se referă la economia europeană din epoca Evului Mediu. Rezolvaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor problemele legate de comerţul la distanţă/la mari depărtări. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) a) „A velenceiek semmiféle illetéket sem tartoznak fizetni, amit szokás folytán vagy más okból tőlük megkövetelhetnének, sem akkor, mikor megérkeznek, itt tartózkodnak, eladnak, vesznek, letelepednek, sem amikor eltávoznak, csakis akkor, ha zarándokokat szállító hajókon érkeznek vagy távoznak, akkor ugyanis a király szokásjoga szerint harmadrészt tartoznak a királynak adni.” (Jeruzsálem királyának oklevele, 1124) a) ”Veneţienii nu sunt obligaţi să plătească dări, ce s-ar putea să li se ceară după anumite datini sau din alte pricini, nici atunci când sosesc cu mărfurile, se află aci, vând sau cumpără, nici atunci când se stabilesc sau când pleacă; doar numai în cazul în care ei sosesc sau pleacă cu vapoare ce transportă pelerini, deoarece conform cutumelor regale, ei sunt obligaţi să-i plătească o treime.” (Document regal al oraşului Ierusalim, 1124) Documentul citat a contribuit la dezvoltarea traficului rutelor comerciale maritime din Evul Mediu. Denumiţi această rută comercială ……………………………………………………………………

b) „Mi, Bréma város konzuljai és közönsége a tengeri városok, s más városok konzuljainak, valamint a Római Szent Birodalom német [szövetségéhez] tartozó valamennyi kereskedőnek mérhetetlen nagy hálánkat fejezzük ki, amiért kegyelmükbe fogadtak, és a mondott kalmárok szabadságaiból és kiváltságaiból nekünk is részt engedtek […].” (Bréma városának levele) b) „Noi, consulii şi populaţia oraşului Brema ne exprimăm nesfârşita noastră gratitudine consulilor altor oraşe şi tuturor negustorilor, aparţinând [uniunii] Sfântului Imperiu Romano-German pentru că ne-au primit cu bunăvoinţă, şi ne-au oferit, şi nouă, o parte din libertăţile şi privilegiile comercianţilor pomeniţi [...]” (Scrisoare din partea oraşului Brema) Numiţi liga comercială căreia i-a fost adresată scrisoarea oraşului Brema. .............................................................................................

c) „Az angol király lezárta az összes tengerszorosokat, semmit sem engedve jönni [a Franciaországgal szövetséges területről], sem érkezni oda, legkevésbé pedig gyapjút és gyapjas báránybőrt. [A Franciaországgal szövetséges terület egész lakossága] megdöbbent, hiszen a posztókészítés a legfőbb mesterség […]. Igaz ugyan, hogy sok gabona jön részükre Franciaországból, de miből vegyék meg, miből fizessék, ha nincs kereset.” (XIV. századi krónika)

c) „Regele Angliei a închis toate trecătorile de pe mare, nelăsând nici să intre [de pe teritorii aliate Franţei], nici să se transporte mărfuri, cu precădere lână pură sau piei de miei. [Întreaga populaţie a teritoriilor aliate Franţei] a rămas consternată, deoarece confecţionarea postavului a fost îndeletnicirea cea mai importantă [...]. Ce-i drept, cantităţile mari de cereale le primesc din Franţa, dar cu ce să le plătească, dacă nu au niciun câştig.” (Cronică din secolul al XIV-lea)



Care este teritoriul, amintit în sursă, ale cărui posibilităţi comerciale s-au restrâns? Încercuiţi numărul care indică răpunsul corect.

1. Champagne 2. Dalmaţia 3. Flandra 4. Silezia

3 puncte

3. Subiectul se leagă de preistoria poporului maghiar. Răspundeţi la întrebări pe baza hărţii şi a cunoştinţelor: care sunt definiţiile care pot fi legate de presupusele zone de locuit de mai jos. (Despre aşezarea geografică a zonelor de locuit există mai multe teorii, la rezolvare să luaţi în considerare presupusele locuri marcate pe hartă.) Treceţi în tabel denumirea portivită a zonei de locuit. Denumirea unei zone de locuit poate figura în mai multe locuri. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Aşezarea geografică presupusă a zonelor de locuit ale maghiarilor

(denumirea zonelor de locuit sunt marcate pe hartă cu aldine)

Fekete-tenger Marea Neagră Kaukázus Caucaz Kaszpi-tenger Marea Caspică



Definiţia Zone de locuit/patrii mame

a) În secolul al XIII-lea, călugărul Iulianus a mai găsit populaţii de limbă maghiară în această zonă de locuit.

b) Această zonă de locuit se afla la sud, în imediata apropiere a reşedinţei administrative (a domnitorilor) a statului slav.

c) Această zonă de locuit se află pe versantele europene ale munţilor care despart Europa de Asia.

d) La graniţa acestei zone de locuit se află pasul Verecke.

4. Subiectul se leagă de Reformă. Stabiliţi biserica/religia din epoca Reformei de care pot fi legate sursele de mai jos. Treceţi denumirea bisericii/religiei pe liniile punctate. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) a) „Ámde – bármiként is ítéltessenek meg az emberek cselekedetei – az Úr mégis azok által egyformán saját művét hajtotta végre, akik fennhéjazó királyok véres kormánypálcáját összetörték, és tűrhetetlen uralmukat megsemmisítették. Hallják meg ezt a fejedelmek és rettegjenek!” (A keresztény vallás tanítása, 1536) a)„Însă – oricum ar fi judecate faptele oamenilor – prin ei, Domnul şi-a dus la bun sfârşit opera sa dreaptă, când a pus capăt guvernării sângeroase a regilor îngâmfaţi şi a tiraniei lor insuportabile. Să asculte acest lucru domnitorii şi să se înfioreze!” (Sistemul religiei creştine, 1536) ……………………………………….

b)

Pagina de titlu a primei traduceri complete a Bibliei în limba germană (ediţia din 1541)

………………………………………..…..

4 puncte



c) „Ezen parlament hatalma által törvénybe iktatjuk, hogy elfogadjuk és elismerjük felséges urunkat, a Királyt, örököseit és utódait a trónon az […] egyház egyetlen fejének ezen a földön.” (Egyházfőségi törvény, 1534) c) ”Prin puterea acestui parlament instituim prin lege că acceptăm şi recunoaştem, fiind Regele şi Domnul nostru, pe Regele nostru, pe succesorii şi urmaşii acestuia pe tron [...] ca pe unicul conducător legitim al Bisericii pe pământ.” (Legea conducătorilor bisericii, 1534)

………………………………………..…..

d) „Ez az egész társaság és annak minden tagja a mi szentséges urunknak […] hű engedelmessége alatt harcol, s jóllehet arra tanít az evangélium, és mi igaz hittel elismerjük és szilárdan valljuk, hogy az összes keresztények alá vannak vetve […], fejüknek és Jézus Krisztus helyettesének, mégis […] minket amaz egyetemes kötelékeken kívül külön fogadalom kössön, úgy hogy akármit parancsolnak, […] azt tartozunk, amennyiben rajtunk fordul, minden halogatás vagy mentegetődzés nélkül végrehajtani.” (Szervezeti szabályzat, 1540) d) „Această Societate în întregime, cu toţi membrii ei, toţi ai Sfântului Dumenezeu [...] vor lupta sub supunere credincioasă, deşi Evanghelia ne învaţă, noi cu a noastră credinţă ireproşabilă recunoaştem şi afirmăm cu tărie că toţi creştinii sunt supuşii Papei, Locţiitorului lui Iisus Hristos, [...] pe noi, în afara acelui legământ universal, totuşi să ne lege un jurământ special, în aşa fel încât orice poruncă ni s-ar da [...] suntem datori, cât depinde de noi, să o ducem la îndeplinire, fără tărăgănare sau fără orice fel de justificare.” (Regulament organic din 1540)

........................................................... 5. Subiectul se leagă de luptele dintre turci şi maghiari în secolul al XVI-lea. Corelaţi cu sursele istorice numele personalităţilor care au participat la bătăliile/asediile prezentate. Treceţi pe liniile punctate numele personalităţilor care au participat la bătăliile/asediile respective. La câte una din aceste bătălii au participat mai multe personalităţi, două persoane nu au luat parte la niciuna din lupte. (1 punct pentru fiecare parte a răspunsului) Personalităţi: Dobó István, Fráter György, II. Lajos, Szapolyai János, Suleiman, Zrínyi Miklós

a) „E közben Ahmed a Temesköz meghódítását befejezte, veszteségeit kiheverte s pihent seregével Alihoz csatlakozott. Szolnok alatt kellett egyesülniök, hová Ali már augusztus 22-ikén megérkezett. […] az erős vár pedig ellenállás nélkül török kézbe került. A könnyű sikertől még inkább elvakítva, az egyesült roppant török had […], »a gyermekszoba«, a »rossz akol« – így nevezte Ali – megvívására indult. […] Hat vármegye nagy részének megtartása s messze föld biztonsága függött […], mely fontosságához képest még mindig nem volt kellően megerősítve. Belső és külső várból, a palánkkal védett városból s nehány előre tolt védműből, toronyból állott. Az őrség száma legföllebb 2000 volt. Egy részük csak kevéssel az ostrom előtt érkezett, mert […] segítségre szólította a közeli városokat, vármegyéket, urakat, s épen ezek szolgáltatták az őrség túlnyomó részét.” (Szilágyi Sándor, történész)

4 puncte



a) „Între timp Ahmed a încheiat cucerirea Banatului, pierderile lor au fost recuperate, şi cu oştirile sale odihnite s-a aliat lui Ali. A trebuit să se întâlnească la Szolnok, unde se aflase Ali deja de la 22 august [...], şi puternica cetate a căzut fără rezistenţă în mâinile turcilor. Orbiţi de succesul prea rapid, turcii cu marea armată aliată [...] au pornit la cucerirea „camerei pentru copii”, a „oborului şubred” – cum îi zicea Ali. [...] De aceasta depindea menţinerea a şase comitate şi siguranţa teritoriilor la distanţe mari [...] care, pentru importanţa pe care o avea [această cetate] tot nu a fost fortificată îndeajuns. Ea avea o cetate interioară şi exterioară, partea de oraş era apărată de o palisadă, şi mai existau, în afară, câteva fortificaţii şi un turn, tot pentru apărare. Garda cetăţii se compunea din cel mult de 2000 de oameni. O parte din ei a sosit doar cu puţin timp înainte de asediu [...] pentru că s-a dat alertă în oraşele, comitatele apropiate pentru fruntaşii domni ai acestora, şi dintre ei s-a format în mare parte garda cetăţii.” (Szilágyi Sándor, istoric)

………………………………………………………………………………

b) „A küzdelem pontosan egy és fél óráig tartott. A mocsár is nem egyet nyelt el mély örvényeiben: sokan azt mondták, hogy a király is ott pusztult el. Azonban később egy meredek part hasadékában lelték meg. Ezen a helyen akkor a Duna áradása miatt a szokottnál magasabban állott a víz: itt fulladt bele a vízbe lovával együtt úgy, ahogy fel volt fegyverkezve. […] A csatában és menekülés közben a királyon kívül a püspökök közül elpusztult: […]. A bárók közül: […]. Az ország előkelőbb és hatalmasabb emberei közül: […]. Ezenkívül még mintegy ötszáz előkelőbb nemes.” (Brodarics István: Igaz leírás) b) „Bătălia a ţinut exact o oră şi jumătate. În vârtejurile ei adânci, mlaştina a înghiţit un număr mare de oameni: mulţi au afirmat că regele însuşi ar fi pierit aici. Însă mai târziu l-au găsit într-o văgăună, într-un mal abrupt [al Dunării]. Din cauza inundaţiilor, în acest loc, nivelul apelor Dunării a fost mult mai ridicat ca de obicei: aici s-a înecat în apă [regele], împreună cu calul său, aşa cum era cu armură cu tot. [...] În bătălie, şi în învălmăşeala retragerii, în afara regelui au decedat dintre episcopi: [...] Dintre baroni: [...] Dintre mai-marii ţării: [...] În afară de aceasta, au dispărut încă cinci sute de nobili distinşi.” (Brodarics István: O descriere adevărată)

………………………………………………………………………………

c) „Szombaton reggel […] a belső vár hídja fölött levő kaput kinyittatta, s háromszáz embernyi puskás, kardos és dzsidás hitetlent maga előtt bocsátván, »Haj, huj!« kiáltással és puskatűzzel kirohant az iszlám seregére. Fején aranyhímzésű bársonyföveg, mellén aranylánc, kezében aranyos markolatú szablya volt. Mivel a szemközt felállított janicsárágyúból egy ötdrachmás golyó mellen találta, hanyatt esett, összes katonái pedig egy pillanat leforgása alatt lekaszaboltattak. […] egy janicsár levágta fejét a nyakáról. Szerencsétlen fejét a muhzir aga, bársonyfövegével és aranyláncával együtt janicsárjaival a szultán sátrához vitette.” (Szelániki Musztafa: Szaloniki Krónika) c) „Sâmbăta dimineaţa [...] el a făcut să deschidă poarta, aflată deasupra podului cetăţii, şi trimiţând înainte trei sute de necredincioşi înarmaţi cu puşti, săbii şi suliţe, sub zgomotoasele strigături «Haj, huj» şi acoperit de focuri de puşti, s-a abătut asupra armatei islamice. Capul îi era acoperit cu o cuşmă din catifea, brodată cu aur, pe piept purta un colier de aur, în mână ţinea o sabie cu mâner de aur. Şi pentru că o ghiulea de cinci drahme, trasă dintr-un tun de ieniceri îl lovise drept în piept, el a căzut în sapte, iar soldaţii săi au fost căsăpiţi în câteva



secunde [...], iar un ienicer i-a tăiat capul şi l-a luat cu el. Capul nenoricitului, împreună cu cuşma de catifea şi cu colierul de aur a fost transportat de muzir aga, în compania ienicerilor, la cortul sultanului.” (Mustafa din Selanic: Cronica din Salonic.)

………………………………………………………………………………

3 puncte

6. Subiectul se referă la conflictul din Balcani în secolul al XIX-lea. Identificaţi pe baza hărţii oarbe oraşele şi teritoriile definite în tabel. Treceţi în dreptul definiţiilor numerele potrivite, aflate pe harta oarbă. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Definiţia Numărul ce indică oraşul/ sau teritoriul

a) Capitala unui stat din Balcani, centru important economic şi cultural din Antichitate care, cel mai devreme, şi-a câştigat independenţa faţă de Imperiul Otoman.

b) Teritoriu mai întâi ocupat şi pe urmă întegrat în Monarhia Austro-Ungară. c) Din Antichitate capitală a mai multor imperii, obectiv de mult dorit al expansiunii ruseşti, care a fost poziţia cheie pentru ieşirea flotei ruseşti din Marea Neagră spre alte mări.

d) Unul din componentele Regatului României în devenire, care înainte fusese principat vasal al turcilor.

4 puncte



7. Subiectul se referă la agricultura din epoca dualismului. Fiecare dintre factorii menţionaţi a influenţat cultivarea grâului sau comerţul cu grâne. Descrieţi câte o consecinţă directă a factorilor menţionaţi care reiese din schemele ce figurează ca surse. (1 punct pentru fiecare răspuns corect) Producţia medie de grâu

(1871–1915)

perioada producţia medie

chintal/iugăr cadastral

1871–1885 5,0 1886–1900 6,9 1901–1915 7,0

Preţul mediu al grâului la bursă

(1872–1886) perioada preţul (1867 = 100)

1872–1876 112,8 1877–1881 106,4 1882–1886 86,3

egyéb = alte state Ausztria = Austria

a) Factor: În epoca respectivă între Austria şi Ungaria exista o uniune vamală, cele două state nu au fost despărţite de graniţă. Consecinţă:..................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

b) Factor: De la mijlocul anilor 1870 grâul ieftin din America a invadat piaţa europeană. Consecinţă:..................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

c) Factor: În agricultură s-au răspândit tehnologii noi, şi a început să se folosească sistematic de îngrăşământul natural (de fermă). Consecinţă:..................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

3 puncte

73,9 %

Ausztria

egyéb

Raportul exportului de grâu în funcţie de ţările ţintă (1887–1891)



8. Subiectul se leagă de egalitatea în drepturi a femeii. Decideţi pe baza imaginilor-sursă de mai jos, dacă ele sprijină sau condamnă dreptul femeilor la vot. Scrieţi litera ce indică imaginea-sursă în caroul portivit. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

A) B) Inscripţia de pe frânghie: „Politica nu-i treabă pentru femei” Inscripţia de pe imagine: „Ziua alegerilor”

C) D) Inscripţia de pe panou: „Criminalii şi nebunii nu au drept de vot.”

sprijină dreptul la vot al femeilor respinge sau critică dreptul la vot al femeilor

4 puncte

Inscripţia de pe imagine: „Iubirea stă la baza lumii.”



9. Subiectul se referă la istoria Ungariei în perioada dintre cele Două Războaie Mondiale. Răspundeţi la întrebări pe baza surselor şi cunoştinţelor. „Amit a szomszédos államok és a nagyhatalmak jelenleg várnak a magyar kormánytól, az külpolitikailag mindenekelőtt béke, a belpolitikában pedig a rend. Agressziót és felfordulást három irányzat idézhet elő: a magyar fasiszták (irredenta és antiszemita szervezetek), a karlisták [IV. Károly hívei] és a kommunisták. Bethlen gróf mindeddig féken tartotta őket […]. Képes lenne-e ma egy másik kormány uralni a helyzetet, és ugyanezeket a garanciákat adni a külföldnek? Ez nagyon kétségesnek tűnik, és kollégáim közül többen azt állítják, hogy nem.” (A francia követ jelentése Magyarországról, 1922. március) „Ceea ce în prezent se aşteaptă de la guvernul maghiar din partea statelor vecine şi a marilor puteri, din punct de vedere al politicii externe, este pacea, iar pe plan intern ordinea. Trei curente pot provoca agresiunea şi agitaţia: fasciştii maghiari (organizaţiile iredentiste şi antisemite), carliştii (adepţii lui Carol al IV-lea) şi comuniştii. Contele Bethlen i-a ţinut în frâu până acum. [...] Un alt guvern ar putea oare să fie stăpân pe situaţie şi să asigure aceleaşi garanţii pentru străinătate? Pare a fi îndoielnic, şi mulţi dintre colegii mei susţin că nu.” (Raportul ambasadorului francez despre Ungaria, martie 1922) a) Dintre grupurile menţionate în sursă, în special care grup trebuia să fie „ţinut în frâu” de către legea citată? (1 punct)

„1. § Aki az állam és társadalom törvényes rendjének erőszakos felforgatására vagy megsemmisítésére, különösen valamely társadalmi osztály kizárólagos uralmának erőszakos létesítésére irányuló mozgalmat vagy szervezkedést kezdeményez vagy vezet, bűntettet követ el, és öt évig terjedhető fegyházzal büntetendő.” (Részlet az 1921. évi III. törvénycikkből)

„§ 1. Cel care organizează şi conduce activităţi sau organizaţii menite să conducă la periclitarea sau lichidarea prin forţă a ordinii de stat şi sociale, îndeosebi, mişcarea pentru instaurarea prin forţă a dominaţiei exclusive a unui grup social, săvârşeşte o infracţiune, fapt pentru care poate fi condamnat la închisoare până la cinci ani.” (Fragment articolul 3. din Legea din 1921)

………………………………………………………….

b) Din ce cauză iredentismul maghiar a lezat interesele statelor vecine? (1 punct) .......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

c) Cum se numeşte alianţa antimaghiară a unelor state vecine, în epoca respectivă? (1 punct) .........................................................................................

d) Ce element al politicii lui Bethlen István a fost apreciat de către ambasadorul francez? Dintre afirmaţiile de mai jos încercuiţi numărul ce indică cele două răspunsuri corecte. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)



1. A respectat principiile democratice. 2. A împiedicat răspândirea mişcărilor extremiste. 3. A încheiat tratate de prietenie cu statele vecine. 4. Nu a exclus posibilitatea revenirii Habsburgilor. 5. A guvernat cu severitate.

5 puncte

10. Subiectul se leagă de istoria schimbării de regim în Ungaria. Răspundeţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

În fotografie vedeţi o manifestaţie din Budapesta a) Manifestanţii de pe această fotografie s-au întrunit pentru a sărbători cea de-a 141 aniversare a unui eveniment important din istoria ungară. Vorbitorii disidenţi au cerut întemeierea Ungariei independente şi democratice, ce era un mesaj clar, adresat conducerii de atunci. Când s-a făcut această fotografie? În răspuns indicaţi ziua, luna, anul. .........................................................................................

b) Pe fotografie figurează în comun numele celor doi foşti prim-miniştri. Care sunt trăsăturile identice privind soarta lor? .......................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

c) La ce evenimente concrete legate de numele lui Kádár János se referă una din pancartele de pe fotografie? .......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................



d) Care a fost revendicarea principală a luptei împotriva ocupaţiei străine în perioada când a fost făcută această fotografie? .....................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

4 puncte

11. Subiectul se leagă de dificultăţile din lumea a treia. Stabiliţi care sunt sursele în care apar dificultăţile menţionate direct în tabel. Indicaţi cu X coloana literei ce indică sursa respectivă. Într-o coloană poate figura de mai mlte ori litera X. (1 punct pentru fiecare rând.) A) „A 20 milliós Mexikóvárosban a külvárosi tájat […] uraló száraz, felrepedezett föld láttán nehéz elképzelni, hogy ez a vidék 70 évvel ezelőtt vízzel teli terület volt. […] A népesség rohamos növekedése miatt a felszín alatti vízkészlet túlzott kitermelése és a vízvisszaforgatás hiánya egy termékeny területet kopár sivataggá változtatott. Ma már a város lakói közül sokan egy héten összesen csak egy órán keresztül juthatnak folyó csapvízhez.” (National Geographic, 2006) A) „La vederea pământului arid, plin de crăpături, al peisajului suburban din oraşul Mexico cu 20 de milioane de locuitori [...], îţi vine greu să-ţi imaginezi că acum 70 de ani aici se întindea un teren acoperit de apă. [...] Din cauza creşterii vertigionase a populaţiei care a dus la exploatarea excesivă cantitativă a apei şi la lipsa refacerii resurselor subterane, acest teren fertil s-a transformat într-un deşert. În prezent, mulţi locuitori ai oraşului, nu au acces la apă potabilă prin reţea, săptămânal, decât timp de o oră.” (National Geographic, 2006) B) „2025-re a népesség számottevően növekszik a legtöbb fejlődő országban, amelyekben egyébként már ma is igen magas a népsűrűség. A tengerpartokon, mintegy 100 kilométer széles sávban élő lakosság száma becslések szerint közel 35 százalékkal emelkedik az 1995. évi értékhez képest, így több mint 2, 5 milliárd ember lesz kitéve a tengerszint emelkedés és más – globális éghajlatváltozás által okozott – hatás veszélyének.” (National Geographic, 2006) B) „Până la anul 2025 populaţia va creşte cu mult în cele mai multe ţări în curs de dezvoltare, în care densitatea populaţiei, de altfel, este şi în prezent foarte ridicată. Numărul populaţiei care trăieşte pe o fâşie de 100 de km, pe malul mărilor, după estimări, va creşte aroape cu 35% faţă de anul 1995, astfel, mai mult de 2,5 miliarde de oameni, vor fi expuşi pericolului efectelor ridicării nivelului mării şi ale altor schimbări climaterice.” (National Geographic, 2006) C) „Az általános felmelegedés mára a legszegényebbek sorsát tovább nehezítő valósággá vált [Afrikában]: aszályok és árvizek követik egymást, terjednek a betegségek, ember és állat egyaránt tanácstalan. »Megváltozott az időjárás. Egyre szeszélyesebb az eső, a termés pedig egyre gyengébb« – panaszolja Tuke Shika, az etiópiai Loke faluban élő földműves kiszáradt kukoricaföldjei előtt.” (National Geographic, 2009)



C) „În prezent încălzirea globală, ce îngreunează în continuare soarta celor mai săraci, a devenit o realitate [în Africa]: secetele şi inundaţiile sunt frecvente, epidemiile se extind tot mai mult, oamenii, la fel şi animalele, sunt deznădăjduiţi. „S-a schimbat vremea. Ploaia e tot mai schimbătorare, producţia este tot mai slabă” – se plânge Tuke Shika, un ţăran din satul etiopian Loke, stând în faţa lanului său de porumb.” (National Geographic, 2009)

Dificultăţi: A B C

a) criza alimentară

b) schimbările climaterice

c) epidemii

d) explozie demografică

4 puncte

12. Subiectul se referă la minorităţile din Ungaria. Stabiliţi pe baza datelor din tabel dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false. Marcaţi cu X rubrica potrivită din tabel. (1 punct pentru fiecare răspuns corect)

Repartiţia populaţiei din Ungaria după limbă maternă anul maghiari români germani slovaci alte 1920 89,6 % 0,3 % 6,9 % 1,8 % 1,4 % 1930 92,1 % 0,2 % 5,5 % 1,2 % 1,0 % 1941 92,9 % 0,2 % 5,1 % 0,8 % 1,0 % 1960 98,2 % 0,2 % 0,5 % 0,3 % 0,8 % 1970 98,5 % 0,1 % 0,3 % 0,2 % 0,9 % 1980 98,8 % 0,1 % 0,3 % 0,1 % 0,7 % 1990 98,5 % 0,1 % 0,5 % 0,1 % 0,8 %

(Datele din tabel se referă numai la teritoriul Ungariei de după momentul Trianon) Constatarea Adevărat Fals a) Din datele din tabel reiese clar că numărul populaţiei care s-a considerat de origine germană a scăzut între anii 1930-1941.

b) Din datele din tabel reiese că în timpul schimbării de regim a crescut numărul celor care s-au considerat având altă limbă maternă ca cea maghiară.

c) Din datele din tabel reiese clar că în Ungaria, între anii 1920-1990, numărul cetăţenilor care s-au considerat de limbă maternă germană nu a fost niciodată inferior faţă de cetăţenii care s-au considerat de limbă maternă română.

d) Din datele din tabel reiese clar că în Ungaria, între anii 1920-1990, numărul cetăţenilor care s-au considerat de limbă maternă sârbă, niciodată nu a depăşit numărul celor care s-au considerat de limbă maternă slovacă.

4 puncte



II. SUBIECTE PRIN EXPUNERE CU REZOLVĂRI SCURTE/LUNGI

Citiţi cu atenţie! Dintre următoarele subiecte trebuie să rezolvaţi în total trei. Alegerea trebuie să se facă după regulile următoare: Trebuie să redactaţi: un subiect referitor la istoria universală, două subiecte, unul scurt şi unul lung (eseu), referitoare la istoria Ungariei, referitoare la diferite epoci. Studiaţi cu atenţie subiectele:

Nr. Epoci, teme Tipul de subiect

Istoria universală

13. Biserica şi cultura Scurt

14. Criza economică mondială Scurt

Istoria Ungariei

15. Organizarea sistemului de comitate Scurt

16. Oraşele din Evul Mediu Lung

17. Legile din aprilie Scurt

18. Lupta pentru libertate sub conducerea lui Rákóczi Lung

19. Agricultura în epoca Rákosi Scurt

20. Sistemul politic al epocii Kádár Lung Pentru a vă ajuta indicăm variantele posibile ale numerelor alese corect. Indicaţi una din coloanele din tabelul de mai jos Încercuiţi litera coloanei pe care v-aţi ales-o.

Tipul de subiect A B C D E F G H I J K L

Scurt 13. 13. 13. 13. 13. 13. 14. 14. 14. 14. 14. 14.

Scurt 15. 15. 17. 17. 19. 19. 15. 15. 17. 17. 19. 19.

Lung 18. 20. 16. 20. 16. 18. 18. 20. 16. 20. 16. 18.

Se vor evalua doar subiectele pe care le-aţi ales după regulile amintite. După subiecte figurează criteriile de evaluare, iar punctajul obţinut va fi stabilit de către examinator.

Din subiecte rezolvaţi doar trei pe care le-aţi ales, de restul nu vă mai ocupaţi.

Înainte de a rezolva subiectele, vă rugăm să studiaţi îndrumătorul de pe pagina 2.

La răspunsuri puteţi folosi şi ciorne.



13. Subiectul se leagă de cultura Evului Mediu. (rezolvare scurtă) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor rolul bisericii creştine în ştiinţele şi cultura din Evul Mediu. „Tárjanak fel mindent a bölcsek, kutassák ki az ég magasságát, a föld térségeit […] mi más lesz ebből számukra, mint vesződség, fájdalom és a lélek szorongattatása. Saját tapasztalatából tudta ezt az, aki így szólt: Szívemet arra szántam, hogy megismerjek minden bölcsességet és minden tudományt […], s csak azt tudtam meg, hogy mindebből bajlódás […] származik, a sok tudományban csak sok kétséget találni.” (III. Ince pápa: Az emberi sors nyomorúságos voltáról) „Înţelepţii să descopere totul, să cerceteze înălţimile cerului, spaţiile pământeşti [...] şi cu ce se vor alege din toate acestea, dacă nu cu durere, cu epuizarea forţelor şi cu strâmtorile sufletului. El o ştia din propria experienţă, şi grăi astfel: Mi-am hărăzit sufletul pentru cunoaşterea tuturor înţelepciunilor şi tuturor ştiinţelor [...], şi am putut afla doar că din toate nu mă aleg decât cu osteneală [...], în ştiinţe nu găseşti decât îndoieli.”(Papa Inocenţiu al III-lea: Despre condiţia mizeră a omului)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



Criterii de evaluare

Punctaj max.

Punc tajul

obţinut

Înţelegerea problemei 4 Aşezarea unor evenimente în timp şi spaţiu 4 Folosirea terminologiei de specialitate 4 Utilizarea surselor 4 Identificarea factorilor care influenţează evenimentele

6

Unitatea compoziţiei, corectitudinea limbii 2 Total 24

ÎMPĂRŢIT LA 2 Punctajul obţinut 12

14. Subiectul se leagă de istoria economiei mondiale dintre Cele Două Războaie Mondiale. (rezolvare scurtă) Prezentaţi pe baza sursei şi a cunoştinţelor condiţiile în care a izbucnit criza mondială economică şi efectele sale asupra vieţii cotidiene din Statele Unite ale Americii.

Caricatură de epocă (Traducerea textului din engleză sună în felul următor: „Scuze, amice, aci se stă la coadă pentru pâine pe gratis, sau vreţi să atacaţi o bancă?”)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………


Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


6



15. Subiectul se leagă de întemeierea statului maghiar (rezolvare scurtă) Prezentaţi pe baza sursei şi a cunoştinţelor organizarea sistemului de comitate şi caracteristicile principale ale acestuia în timpul domniei (Sfântul) Ştefan I. „Akkoriban volt Marosvárt egy Ajtony nevű nagyon hatalmas fejedelem […]. István királynak nem adta meg a tiszteletet semmiben, mert bízott katonáinak és nemes embereinek seregében, akik felett uralkodott hatalma teljében. […]

Volt egy Csanád nevű igen nagyra becsült vitéze, [… aki] elmenekült , és titkon a királyhoz ment; a király őt Krisztushoz térítve megkeresztelte. […]

[A király] így szólt a főembereihez: »Készüljetek hadra ellenségem, Ajtony ellen, és foglaljuk el országát.« […]

Késedelem nélkül harcba szálltak hát […]. Ajtony serege, mely a síkságon táborozott, hátat fordítva futásnak eredt. Ajtonyt pedig Csanád serege a csata helyszínén megölte. [István király Csanádot] megtette a királyi ház és Ajtony házának intézőjévé. Ezt mondta a király: »Ezt a várost a mai naptól ne nevezzék már a Marostól, hanem legyen neve Csanádtól. Azért, mert kipusztítottad belőle az ellenségemet, te légy ennek a tartománynak ispánja« […].” (Szent Gellért püspök nagy legendája)



„În acel timp era la Cetatea Mureş un principe puternic pe nume Ajtony [...] Iar regelui Ştefan nu-i arăta respect în nimic, deoarece se baza pe armata soldaţilor săi şi a oamenilor săi nobili , asupra cărora domnea cu toată puterea. [...] Acesta avea un comandant de mare preţ, pe nume Csanád, [... care] s-a refugiat, şi a venit în secret la rege; iar regele l-a bozetat în credinţa lu Hristos [...]

[Regele] aşa a grăit către dregătorii săi: „Pregătiţi-vă pentru luptă împotriva duşmanului meu Ajtony, şi să-i ocupăm ţara” [...]

Fără întârziere ei au intrat în luptă [...]. Oastea lui Ajtony care se aflase pe câmpie, întorcându-i spatele, a luat-o la fugă. Iar oastea lui Csanád l-a ucis pe locul bătăliei pe Ajtony. [Regele Ştefan pe Csanád] l-a numit mai-mare peste casa regală şi peste casa lui Ajtony. Regele vorbi în felul acesta: „Din ziua de azi, acest oraş să nu mai fie numit Mureş, ci denumirea lui să se tragă de la Csanád. Pentru că tu i-ai distrus pe duşmanii mei, tu să fii comandantul acestei regiuni.” (Din legenda cea mare a Sfântului Gellért)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………




Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


6



16. Subiectul se referă la dezvoltarea oraşelor în Evul Mediu (rezolvare lungă) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor politica de dezvoltare a oraşelor, promovată de către regii maghiari. Folosiţi atlasul de istorie de liceu. „[…] hogy ugyanazon óvári polgáraink, illetve hospeseink mostantól fogva és a jövőben, miként más szabad királyi városok, mint például Buda városa […] az ország bármely most működő és kinevezendő bírájának joghatósága és hatalma alól teljességgel és örökre mentesek és kivételezettek legyenek; a közöttük bármiképpen felmerülő összes ügyeket és pereket […] a maguk közül közmegegyezéssel és közös akarattal választott mindenkori bírájuk […] fogja megítélni […].” (Erzsébet királyné oklevele, 1354) „[…] aceiaşi cetăţeni ai noştri din cetatea veche, respectiv coloniştii noştri, de acum înainte şi în viitor, asemenea altor oraşe libere regale, ca de pildă oraşul Buda […] să se bucure pe veci de privilegii şi să fie scutiţi cu totul de sub jurisdicţia şi puterea oricărui jude actual al ţării sau numit ulterior; toate litigiile şi procesele iscate între ei […] vor fi supuse judecăţii unui jude în funcţie […] ales dintre ei, de comun acord şi cu voinţă generală.” (Decretul reginei Erzsébet/Elisabeta, 1354) „Mi, Károly, Isten kegyelméből Magyarország királya amidőn […] János úrral, Csehország dicső királyával tárgyaltunk, […] elrendeltük, hogy mind a mi kereskedőinknek, mind a csehországiaknak az alább megírt országutakon kell járniuk és utazniuk. […] Mivel jól tudjuk, hogy még Béla király jelölte ki mind a brünni [brno-i] polgároknak, mind a nagyszombatiaknak a vámhelyeket, ezért mind a mi kereskedőinket, mind a csehországi és más országokból érkező kereskedőket hívjuk és bíztatjuk, hogy áruikkal minden akadályoztatás nélkül, a vámok lefizetése után szabadon jöjjenek keresztül az említett vámhelyeken.” (A visegrádi királytalálkozó döntése, 1335) „Noi, Carol, din mila lui Dumnezeu regele Ungariei şi domnul Ioan, regele glorios al Cehiei […] am ordonat: comercianţii noştri şi cei din Cehia sau din alte ţări învecinate să circule şi să călătorească pe drumurile naţionale prescrise mai jos […] Deoarece ştim bine, că punctele de vamă pentru locuitorii din Brünn (Brno) şi Nagyszombat au fost stabilite încă de regele



Béla (Adalbert), tocmai de aceea îi chemăm şi îi încurajăm pe comercianţii noştri, pe cei din Cehia sau pe cei sosiţi din alte ţări, să treacă liber prin punctele amintite, liniştiţi şi nederanjaţi cu mărfurile şi bunurile lor, fără nicio îngreunare, după plătirea taxei de vamă.” (Hotărârea reuniunii regale de la Visegrád, 1335)

Oraşele din Ungaria în secolul al XV-lea (civitas = oraşe libere regale, oppidum = oraş de câmpie, oppidum országos vásárral = oraş de câmpie cu drept de târg naţional )

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….


Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


10





17. Subiectul se leagă de Revoluţia din 1848. (rezolvare scurtă) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor apariţia liberalismului (constituţionalităţii liberale) prezente în legile din aprilie. „III. tc. Független felelős minisztérium alakításáról 3.§. Ő Felsége […] a végrehajtó hatalmat a független felelős magyar minisztérium által gyakorolja, s bármely rendeletei csak úgy érvényesek, ha a Buda-Pesten székelő miniszterek egyike által is aláiratik. 4.§. A minisztériumnak mindegyik tagja mindennemű hivatalos eljárásért felelős. 5.§. Mindazon tárgyakban, melyek eddig a Kancelláriához, a Helytartótanácshoz, s a Kincstárhoz tartoztak […], Ő Felsége a végrehajtó hatalmat kizárólag a magyar minisztérium által fogja gyakorolni.” (Részlet az áprilisi törvényekből)

„Articolul de lege nr. III. Despre formarea ministerului maghiar independent şi responsabil. Paragraful 3. Maiestatea Sa [...] exercită puterea executivă prin ministerul maghiar independent şi toate decretele provenite din partea sa sunt valabile numai în cazul în care poartă semnătura cel puţin a unui ministru cu sediul la Buda-Pesta. Paragraful 4. Fiecare membru al ministerului este răspunzător pentru orice fel de procedeu oficial. Paragraful 5. În toate subiectele care până acum au aparţinut de Cancelaria Aulică Regală Maghiară, de Consiliul Locumtenenţial Regal, şi de Tezaurul Regal [...], Maiestatea Sa va exercita puterea executivă prin ministerul maghiar.” (Fragmente din legile din aprilie)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………




Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


6



18. Subiectul se leagă de lupta pentru libertate de sub conducerea lui Rákóczi. (rezolvare lungă) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor istoria luptelor conduse de Rákóczi. În rezolvare prezentaţi cauzele izbucnirii luptelor, deciziile dietelor curuţeşti, raporturile militare şi politice şi încheierea luptei pentru libertate. Nu prezentaţi concret luptele.

„[…] e folyó 1705dik esztendőben, September havának első Napjára ide a Szécseni Mezőben Generalis Conventusra [általános rendi gyűlésre] bennünket hívogató Levelei általl öszve hívott és gyűjtött volna, szükségesnek ítéltük mi is, hogy mindeneknek előtte edj olly Fejet válasszunk magunknak, aki velünk eddjütt hittel confoederálván [szövetkezvén] ezen Hazánknak ügyét, valamíg Isten által régi szabadságának helyre hozásával s megnyerésével kívánt tzéllyát el nem éri, nem tsak az Hadi dolgokban, hanem a Törvényes, Edjházi, Politiai és Oeconomiai [gazdasági] állapotokban is igazgassa és kormányozza, velünk egyetemben óltalmazza: Tettzet közönségessen és eddjező akarattal praemíttált [előbb említett] Méltóságos Fejedelem Felső-Vadászi Rákóczi Ferenc Kegyelmes Urunkat, Erdély országának választott Fejedelmét minékünk is, confoederáltaknak [szövetkezetteknek] vezérlő Fejedelmünknek választanúnk, amint választottuk is.” (Hajdúszoboszló városának esküszövege a szécsényi konföderációra, 1705) ” [...] prin fatul că el ne-a poftit şi ne-a adunat prin scrisorile sale de invitaţie la Conventul General (la dieta generală) de pe Câmpia Szécsény, pentru prima zi a lunii septembrie a anului 1705, la rândul nostru, şi noi am considerat necesar să ne alegem, înainte de toate, un Principe, care, în alianţă cu noi, să-şi îndeplinească datoria de a rezolva soarta Patriei noastre, a de a reface şi de a recâştiga, din mila lui Dumnezeu, libertăţile noastre vechi, şi nu numai din punct de vedere militar, ci şi să stăpânească ţara, să o guverneze în treburile Legislaţiei, Bisericii, Politicii şi Economiei, şi să o ocrotească împreună cu noi: cu toată vrererea generală şi consensuală iată că am hotărât să ni-l alegem şi noi Principe, pe conducătorul nostru al confederaţiilor, ceea ce am şi făcut-o, pe Măiestatea Sa Principe, [pe amintitul] preamăritul nostru domn Rákóczi Ferenc din Felső-Vadász, Principe ales al Ţării Ardealului (Textul jurământului oraşului Hajdúszoboszló pentru Confederaţia de la Szécsény, 1705)



„Josephus Királyságának lemondása, az Interregnumnak vagy Király nem létének békövetkezett ideje, és az Austriai Ház akármi módon praetendált [követelt] mindennémű jussának eltörlése. […] első Leopoldusnak […] nem jól folytatott Királyi Országlásának azonnal ellene mondottunk, és magunkat az alól felszabadultnak lenni kijelentettük, mindazonáltal tovább is […] vizsgálván, és meggondolván a mostani Országló Első Joseph Császárnak a Magyar Coronához képzett jussát, és álnokul koholt praetentióját [követelését], vagy ahhoz jutásra való kívánságát […].” (Ónodi országgyűlés törvénycikke, 1707) „[Se cere] Abdicarea Regelui lui Iosif, şi anularea perioadei de interregn sau a nonexistenţei Regelui şi a tututor pretenţiilor, sub orice formă, ale Casei de Austria. […] noi ne-am împotrivit deîndată […] guvernării lui Leopold I, şi ne-am declarat liberi de sub regnarea lui, şi iar […] examinând lucrurile în continuare şi chibzuind succensiunea la Coroana Ungară a Împaratului Iosif I de azi, şi ne împotrivim pretenţiei lui la Coroană, născocită perfid, sau dorinţei lui de a o poseda […].” (Articol din Legea Dietei de la Ónod, 1707) „Azok megvigasztalására, akik mint paraszti sorsúak vállalják vagy a jövőben vállalni fogják az ország szolgálatát, határozzuk és rendeljük, hogy mindazok, akik ennek a háborúnak a végéig hűségesen és állhatatosan kitartanak, saját személyükben […] földesuraik joghatósága alól örökre felszabadítottak, szabadok és felmentettek legyenek; gondoskodni fog lakóhelyükről is a hajdúvárosok mintájára különleges kiváltságok adományozásával, ha a fenséges fejedelem előtt jelentkeznek.” (Sárospataki országgyűlés határozata, 1708) „Pentru îmbărbătarea acelora, care ţărani fiind, făgăduiesc şi vor făgădui şi în viitor să slujească interesul ţării, decidem şi ordonăm că cei care ne vor fi fideli şi devotaţi până la sfărşitul răscoalei, […] vor fi eliberaţi, în persoană, veşnic de sub jurisdicţia moşierilor lor, să devină liberi şi scutiţi; maiestatea sa principele se va îngriji de ei, de locuinţa lor prin acordarea unor privilegii speciale după modelul oraşelor-haiduci, dacă ei se prezintă în faţa lui. (Hotărârea Dietei de la Sárospatak, 1708)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….


Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


10





19. Subiectul se leagă de istoria Ungariei de după cel de-Al Doilea Război Mondial. (rezolvare scurtă) Prezentaţi schimbările ce au avut loc în agricultură în epoca Rákosi. (În răspuns analizaţi impactul schimbărilor asupra producţiei).

Kulák a boltban = Un chiabur la prăvălie Caricatură de epocă (chiabur = ţăran înstărit, bogat)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………




Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


6



20. Subiectul se referă la istoria Ungraiei după cel de-al Doilea Război Mondial. (rezolvare lungă) Prezentaţi pe baza surselor şi a cunoştinţelor caracteristicile principale ale sistemului politic al regimului Kádár, de la începtul anilor 1960. În răspuns prezentaţi diferenţele esenţiale faţă de epoca Rákosi. Nu scrieţi despre problemele legate de politica economică. „Aki nincs a Magyar Népköztársaság ellen, az vele van; aki nincs az MSZMP ellen, az vele van […]” (Kádár János, 1961) „Cine nu este împotriva Republicii Populare Ungare, acela e de partea ei; cine nu este împortiva PSMU-lui, acela e de partea lui […] (Kádár János, 1961)

„A mi címerünknek ki kell fejeznie népi államunk politikai eszméjét. Javasolt új címerünkben a nemzetiszínű pajzs kifejezi a dolgozó magyar népnek a nemzeti hagyományokat tiszteletben tartó hazafias érzelmeit. Ezek a hazafias érzelmek harmonikus egységben vannak a nemzetközi proletárszolidaritás eszméivel és ezt kifejezi a pajzs felett elhelyezett ötágú vörös csillag. A nemzetiszínű és vörös szalagokkal átkötött búzakoszorú további magyar sajátosságot kölcsönöz és kidomborítja címerünk népi jellegét.” (Kádár János az új címerről)

„Stema noastră trebuie să exprime principiul politic al statului nostru popular. Pe stema noastră, pe care o propunem, scutul tricolor reflectă sentimentele patriotice ale poporului maghiar, care îşi respectă tradiţiile naţionale. Aceste sentimente patriotice se află într-o armonie perfectă cu principiile solidarităţii internaţionale a proletariatului, şi aceasta se exprimă prin steaua cu cinci colţuri, aşezată deasupra scutului. Cununa de spice, înfăşurată cu o panglică tricoloră şi una roşie, îi conferă un caracter specific maghiar stemei noastre şi accentuează caracterul ei popular.” (Kádár János despre stema nouă)



„[…] a szocializmus építéséhez rosszul fogtunk hozzá. Rákosi folyton a Szovjetunió példájára hivatkozott, arra utalt, hogy minden a Szovjetunió kívánságára történik. Ilyen kívánság a valóságban persze nem létezett. De akkoriban a szocialista országok között sajátos ’verseny’ bontakozott ki, tudniillik, ki áll közelebb a Szovjetunióhoz, ki hűségesebb hozzá.” (Kádár János bizalmas beszélgetése Mihail Gorbacsov szovjet pártfőtitkárral, 1985) „am apucat-o pe căi greşite în construirea socialismului. Rákosi nu făcea altceva decât invoca mereu exemplul Uniunii Sovietice, se referea la faptul că totul se întâmplă din dorinţa Uniunii Sovietice. În realitate, asemenea deziderate nu au existat. Dar pe atunci s-a creat o „rivalitate” specială între ţările socialiste, şi anume, care din state să fie mai aproape de Uniunea Sovietică, şi care să fie mai fidel faţă de ea.” (Convorbire confidenţială dintre Kádár János şi Mihail Gorbaciov, secretar general sovietic, 1985)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………



…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………….


Punctaj max.

Punc tajul

obţinut


10





Punctajul

max. Punctajul

obţinut

I. Subiecte cu rezolvări scurte

1. Criza republicii romane 3 2. Comerţul din Evul Mediu 3 3. Preistoria maghiarilor 4 4. Reforma 4 5. Luptele dintre turci şi maghiari 3 6. Conflictele din zona Balcanilor 4 7. Agricultura din epoca dualismului 3 8. Egalitatea în drepturi a femeii 4 9. Consolidarea în perioada guvernării lui Bethlen 5 10. Schimbarea de regim 4 11. Lumea a treia 4 12. Minorităţile din Ungaria 4

Total 45 I. Punctajul obţinut, rotunjit la număr întreg

II. Subiecte prin expunere cu

rezolvări lungi

13. Biserica şi cultura 12 14. Criză economică mondială 12 15. Organizarea srtructurii administrative în comitate 12 16. Oraşele din Evul Mediu 21 17. Legile din aprilie 12 18. Lupta pentru libertate sub conducerea lui Rákóczi 21 19. Agricultura în epoca Rákosi 12 20. Sistemul politic al epocii Kádár 21

Total 45 II. Punctajul obţinut, rotunjit la număr întreg

I. + II. Punctajul obţinut la examenul de scris 90

profesor examinator

Data………………….. _________________________________________________________________________________

Punctajul obţinut rotunjit

la număr întreg / elért

pontszám egész számra

kerekítve

punctajul ca număr întreg

trecut în programă / programba beírt egész pontszám

I. Subiecte cu rezolvări scurte I. Egyszerű, rövid feladatok II. Subiecte prin expunere cu rezolvări lungi II. Szöveges, kifejtendő feladatok

profesor examinator/javító tanár notar/jegyző Data/Dátum:.. ................................................... Data/Dátum: ...............................................

Documents

TÖRTÉNELEM ROMÁN NYELVENdload.oktatas.educatio.hu/erettsegi/feladatok_2013... · 1.Subiectul se referă la criza republicii romane. De care pături sau grupuri sociale se leagă