Tristan Si Isolda - Elixirul Dragostei

5/14/2018 Tristan Si Isolda - Elixirul Dragostei

1/95

Colectia labirintcoordonata de

Cristina Stef'anescu Cristina Jinga

GABRIELA DOBRISAN

Tristan si Isolda,elixirul dragostei

I~p :Jridenii (lIifrtii\ C J . : BUCURE~TI 2000


2/95

~ 1 1 11 f! Pf{P1'ENII cAlqn CP 58-47 BUCURE$TI


3/95

Le destin leur avait reserve pourconsolation bien superieure a tous leursmalheurs le bonheur d'aimer et d'etreaime avec passion.

STENDHAL - De l'Amour

Destinul Ze-a rezervat drept consolaresuperioard, mai presus de orice ne-fericire, bucuria de a iubi si de a fiiubit cu pasiune.STENDHAL - Despre dragoste


4/95

Se lasii seara, seniori. E ora cdnd umbrelene inconjoarii. E vremea cdnd glasurile celorcare au iubit si au murit pentru dragostea lorse imple tesc cu freamatul frunzisului. Si,printre acesie murmure suave, se deslusescdoud VOGi pline de durere si pentru totdeaunaunite, a lui Tristan si a Isoldei.

Ei ne povestesc despre iubirea lor ceo maresi despre felul cum au murit, in aceeasi zi,el pentru eo, si eo pentru el,

Pregiititi-vii, seniori, sa ascultati a povestetristd, duioasii, plina de dor si suferiruii,povestea a doud suflete care au fost mereuunite si despdrtite, regiisindu-se eu adevaratabia in moarte. Inchideti ochii! Cdnd ti veiideschide, trubadurul va va purta, in aeordurimaiastre de lira, in timpurile demult apuse,cand bunul rege Mare domnea asupra tinutuluiCornouailles ...

__ 1 _


5/95

nchipuiti-va pamantul pestecare stapane~te regele Marc,aWldata atfit de infloritor,pustiit de razboi. Saracia sijalea domnesc in tinut, iarbietii supusi nu vad nici 0scapare. Au ajuns la capatulnadejdilor cand i~i vad taratrecuta pnn foe si sabie.Din fericire , regele are aliati devotati , gata oricand

83- i sara in ajutor. Le cere sprijin, iar chemarea luinu ramane tara raspuns,

1Copilaria lui Tristan


6/95

12 LABIRINT TRISTAN ~I ISOLDA 13I Rivalen, prie-tenul regelui, el

insusi rege in taraLeonois, nu pre-gem nici 0 clipa, I~aduna oastea, pen-tru a-si sprijiniprietenul. Impre-una, ei reusesc, du-pa 0 lunga bataliesangeroasa, sa-i in-franga pe dusmani.Drept rasplata, soralui Marc, frumoasaBlanchefleur, ii de-vine sotie, A fost 0nunta minunata,dl'batorita cu marer a l ! l C la manastireadin Tintagel. Dupaal'tiH l arnar si la-r iml, pIlJlr1l111 I,J pnrtt: d in [ontl inima la petrecerea~iIlnf',Hrlll" Glfl" lltmt'lll!\. $i, p~ chipurile oamenilor,dmnT~ il Q !JI1H f'l] milt repede IUtr-UR suras plin de

"if" "H1~~ 1;1dr I'tflm:IMIUlica unor timpuri mai linistite,

.Dar, in acele vremuri de razboaie cumplite, purineerau elipele de bucurie, A~a c a niei fericirea ceIordoi tineri soti nu a durat prea mult. De-abia secasatorisera, cand dueele Morgan, un veehi dusmanal lui Rivalen, a invadat regatul Leonois en oasteasa, devastandu-LDesi buna si frumoasa Blanchefleur asteapta uneopil, 'ea nu' e~ita a se imbarca pe eorabia sotuluisau, alaturi de care se indreapta spre indepartatulIuitinut natal. Din nefericire, vor fi ultimele momentepe care le petrec impreuna. Ei nu stiu c a . destinulnemilos este aproape de a-~i implini menirea. Ajunsla castelul sau, Kanoel, Rivalen 0 incredinteaza peregina devotatului sau maresal Rohalt, zis Credin-ciosul. Apoi isi cheama baronii, strange oastea siplead la razboi,Timpul trece ~i frumoasa Blanchefleur asteaptain zadar. Nici un sernn de la regele mult iubit... Cuinima stransa, printesa priveste indelung de lafereastra castelului tacut, dar nici un sol nu-i aducedin departari vesti de la Rivalen, Dar intr-o zi, iatac a presimtirile sale sumbre se adeveresc: sotul ei amurit! Nu mai are nici macar puterea s a strige saus a pHingii_ Lacrimile i-au secat de atata vreme,consumate intr-o asteptare plina de sperante. Slilbita,


7/95

14 LABIRINT

Ia capatul puterilor, va reusi sa nasca un fiu. Venitpe lume intr-un moment de tristete, de jale, e1 vaprimi numele Tristan.

In zadar a incercat credinciosul Rohalt s a 0consoleze pe regina:- Maria ta, ii spunea, nu ajuta la nirnic sa marestidurerea unui doliu en altul, sa. lasi micutul abia venit

pe lume in voia soartei ... Orieum vor trebui sa moaratori cei care se nase... Bunul Dumnezeu sa-iprimeasca pe eei morti si sa-i apere pe cei vii!

Dar ea nu mai are puterea s a aseulte. Abia.reuseste s a se minuneze de frumusetea copiluluicaruia i-a dat viata, c a lsi si d a obstescul sfarsit,Sufletul sau pleaca sa-~i .regaseasca 'alesul. ind~tadupa nasterea fiului , ea l~i va intalni, pe Iumeacealalta, sotul iubit, Vor fi din nou impreuna, demeum nimic nu ii va mai desparti, Si daca aiei, peMtlst pamant trecator au fast impreuna pentru unr stirnp att de scurt, eternitatea mortii Ii va unipentru totdeauna. Cu acest gaud se stinge printesaB la nc he fle ur , llllS lld ] ' 1 1 urma un prune abia nascut,al dlrui nume vel)lc~tc suferinta.

Rcgatul r.lilc d Ileum eucerit de ducele Morgan.Credinoiosul Rohalt, pentru a-I proteja pe fiul regeluiRivalen, l'npUfl in lupta, II da drept fiul sau, Cand

implineste varsta de 7 ani, micutul este incredintatunui maestro intelept, Gomeval, pentru a-i daInva~atura sa ~i pentru a-I instrui in tainele armelor.Acesta 11 invata nu numai s:um sa manuiasca lancea,spada, scutul-si areul, ei si sa urasca minciuna, sa-iajute pe cei sarmani, sa fie milostiv ~i intelept,

El aila astfel tot ceea ce trebuie s a stie un m n a rnobil. Armele nu vor mai avea pentru el nici un secret,Tristan devenind un eavaler si un vanator desavarsit,Pe deasupra, dum minunat la harps ~i are 0 vocefermecatoare. Este bun, drept, viteaz. Tineretea si fru-muse tea parintilor sai renasc in el. Rohalt 11considerafiul sau, mai mult, printul devine copilul sau preferat.


8/95

) 2Rapirea lui Tristan

ar timpuriIe de Iiniste si paceiau sfar$it in ziua cand nistenegustori veniti din Norvegia1 1 atrag pe corabia lor si 11rapesc ca pe 0prada. I n zadarincearca Tristan sa scape, cacicorabia se indeparteaza detinutul sau drag, de familia lui.

Marea nu-i iubeste insa pe cei slabi si pe tradatori,Ea va razbuna rapirea copilului smuls de 1.nga aisill, purtat departe, intr-o directie necunoscuta. Timpde opt zi1e, 0 furtuna cumplita ingrozeste echipajul,


9/95

18 LABIRINT

purtand corabia pe valnri dezlantuite, catre tarmuristancoase, pline de primejdii. Marinarii inteleg, insfarsit, c a aceasta este pedeapsa pentru c a au rapitcopilul. Atunci se hotarasc sa-i redea libertatea. IIasaza intr-o bard. ~i-l lasa in voia soartei, sapluteasca oriincotro il vor purta valuri1e.De indata, marea se Iinisteste si soarele stralucestedin nou pe cer. Norvegienii i$ i continua calatoria,jar barca lui Tristan ajunge pe Firm.Tanarul se simte pierdut, iar arnintirea tinutuluisau si a celor dragi 11 face sa sufere. Se simte singurpe lume. In timp ce ratace~te fara tinta, un cerb Iita~ne~te in fata din padure. Pare speriat, si indataTristan aude latratul cainilor care 11 urmaresc sisunetul Indepartat al comilor vanatorilor. Sunt totmai aproape. Totul se desfasoara Cll repeziciune.Incoltit, cerbul se prabuseste intr-o balta de sange.Sosesc ~i vanatorii, iar unul dintre ei inainteaza,voind sit tale g fi tu l a nim al ul ui rapus, Strigatul luiT I ' . 1 ! i l 1 l U l , I U S f t , il oprcste:

- !" le I11ul\ ac 'lilt cerb este un animal nobil, nu unpur. d i l l care tl~ ta i halcile insangerate. Se cuvinefit( folQ!'!rm t r l n U t Ul~iestria artei vanatoresti pentru a-I1.~li'Ip~m asm n calitatilor sale . N u obisnuiti s a facetiH!itt 1 '1

TRISTAN $1 ISOLDA 19

-Frate, aICI, III Comouailles, dintotdeauna amfacut asa. Mai intii taiem capul animalului, apoi iltransam In patru ~i ne infa~ i~ am inainte a re ge lui,purtand bucatile pe sei, Dar dad ne poti arata cums a procedam altfel, bucurosi vom invata, pentru a-Imultumi pe regele Marc, in slujba caruia suntem.

Tristan mgenuncbeaza, jupoaie cerbul ~i 11 taieen 0 asemenea indernanare , incat vanatorii raman


10/95

20 LABIRINT

uimiti. Indeparteaza oasele, limba $i dintii animalului.Apoi, ii invata pe vanatori cum sa se infatisezedinaintea regelui, calare, insiruiti cate doi, pentru aoferi cerbul potrivit regulilor vanatoresti,

- Prietene, rosteste vanatorul, vad c a . ai 0 cresterealeasa, Cu siguranta, trebuie sa fii fiul vreunui baronbogat.- Nicidecum, nobile domn. Numele meu este Tris- .tan si Yin din tinutul Leonois, Tatal meu este negus torde meserie, dar l-am parasit, fiindca dare am sa vadlumea, sa cunosc alte locuri si obiceiuri. Dad va faceplacere , va voi insoti ~i va V al ajuta Ia vanatoare.- Desigur, frumosule Tristan. Ma mir insa ci texista un tinut unde fiii de negustori stiu ceea eein tara noastra nici macar fiii de eavaler nn stiu.Vino eu noi, dadi doresti, esti binevenit. Vom mergeirnpreuna la regele Marc!

Tristan toemai terminase de taiat cerbul, Le dacainilor inima si maruntaiele animalului, dupa careasaza in furci bucatile taiate si le ofera vanatorilor:unuia ii da capul, altuia pulpele, altuia pieptul, apoiIi.randuieste pe masura importantei bucatii din varfulfurcii fiecaruia.

Tinutul pe care il strabat este frurnos si bogat. Indepartare , se Inal~a castelul Tintagel. Tristan nu stie,

-------------- ------- - --

TRISTA.,N ~I ISOLDA 21

dar acela este locu] unde parintii lui s-au cunoseut s is-au iubit, Zidurile masive , cenusii, care inconjoaracastelul, fae din el a fortareata de nepatruns.

Cum ajung in apropierea donjonului'", trambitelevestese sosirea vanatorilor $f intreaga Curte se ad~nain fata portilor. Regele Marc admira prada, dar,dintr-o data, privirea ii este atrasa de ehipul frumosal lui Tristan. Se sirnte coplesit de emotie, fiha sainteleaga din ce cauza, Inca nu stie di tanarul asupracaruia oehii is-au oprit este chiar fiul surorii saleiubite, dar Iegaturile de sange sunt mai puternicedecat vorbele sau faptele. Se simte atras de acelcopilandru, ale carui trasaturi poarta semnele nobletii.Seara, dupa cina, Tristan cantil atat de [mmas' laharpa, iar glasul iieste atat de duios , incat intreagaCurte rilrnaue vrajitil. Sunetele rnelodioase picura Insufletul ascultatorilor fascinati stropi de melancoliesi, ascultand chernarea tainica, ce le infioara sufletul,se simt mai buni, mai Ingildui tori , mai iubitori. Maiales rege1e l$i simte inima plina de tandrete.

- Fiule, ii spune el eu blandete, ramai alaturide mine. Cantecele tale irni aduc bucuria in suflet.1) donjon - turnul principal, eel mai bine fortificat, alunui castel medieval.


11/95

~22 LABIRINT

- Sire, va voi servi atata vrerne c a t Yeti dori.Si iata-l pe Tristan ajuns la curtea unchiului sau.

Trei ani tree pe negandite ~i tanarul este iubit detoti supusii regelui, care nu se mai desparte de elmel 0 clipa.

Seniori, povestitorului fi std bine sa-siurmeze firul intdmpldrii si sa nu intre inamanunte lipsite de interes. De aceea, nu arerost so. v a povestesc despre peripetiile credin-ciosului Rohalt, care nu putuse sa se impacecu gdndul pierderii lui Tristan si-l cautaneincetat, striibiitdnd cele patru zari.In eele din urma, Rohalt ajunge in Comouailles,

11 intalneste si Ii dezvaluie regelui cine era strainul, , -cu adevifrat:- Rege Marc, acesta este ehiar nepotul Mariei

tale, Tristan din Leonois, fiul reginei Blanchefleursi al regelui Rivalen. Dueele Morgan Ii stapanestetinutul pe nedrept. Este timpul ca mostenitorul s arnearga s 3 . - , ; ; 1 cucereasca drepturile.

Tanarul a ajuns acum la varsta cand 19i poateindeplini datoria pe care 0 are fata de parintii sai,Asculta cererea lui Rohalt, razbunarea se savarseste

si regatul este eliberat, dar printul refuza tronul. Leporunceste baronilor sa-l recunoasca drept rege petatlil s a u adoptiv, Rohalt. EI, Tristan se va intoarcesa-l slujeasca pe unchiul Marc, caci si acesta i-afost ca un tata 9i il doare despartirea de el.

Baronii sunt de aeord cu hotararea inteleapt:l, desinconduc eu lacrimi in ochi pe Tristan. Au intelesde mult timp c a tanarul print ar fi eel mai potrivitsa conduca tara, dar stiu de asemenea di un dorrnai puternic dedit dragostea pentru tinutul natal ilmana in intampinarea destinului pe care trebuie sa-limplineasca. Rugamintile vasalilor s a i nu-l pot retine,caci 0 chemare nestiuta ilindeamna s a pIece. Sa fieoare yorba doar despre atasamentul pentru unchiulMarc? Sau este chiar mana destinului, careia nu ise poate irnpotrivi?

Tristan i~iparaseste supusii, pornind insotit numaide Gorneval. Iar cand umbrele inserarii se lasa asupraregatului, siluetele a doi cavaleri se pierd in zare,dineolo de linia sangerie a orizontului, care pare aprevesti suferintele viitoare.

---------- -


12/95

TEMATICA ROMANELORCAVALERESTI

Romanele medievale, avan , f l U ; trulatentiei viata, eomportamentul ~ a rilecavalerului, s-au orientat in general, in juru a treimarl teme, dupa trei caracteristici ale vietii erou-lui-cavaler: 1) v i te j ia - dovedirea suprematiei inconfruntarile cu ceila~i (opera reprezentativa ar fiC ant ecul N i belungi lor y ; 2) a v en tu ra - atingereaunui ideal prin desavarslrea sutleteasca(reprezentativa este cunoscuta legenda aGraalulw); 3) d ra go ste a - al?acum a fast inunanimitate acceptat, pentru cea de-a treiaterna, Tristan $i Isolda reprezlnta cea maipopulara paveste de iubire din lume. Chiardin zorii Evului Mediu (secolul XII) au lnceputsa apara mai multe variante ale acesteilegende, dernonstrand ca trlbulatiile inimii l-auinteresat pe oameni dintotdeauna. In toateaceste variante, in care doar circumstanteledifera, se pastreaza aceeasi substanta,epica: dragostea mai puternlca decat volntasl chiar decat moartea.Drama Cavalerufui Ttistei Figur i , cum a fast

supranumit Tristan, este neputlnta de a obtine9i in dragoste implinirea dorintei, tara de carenu supravietuleste.Exista versiuni in toate limbile Europei, mitulcirculand panelin Scandinavia si lslanda. Tex-tul original a disparut, iar din diversele redactaricare ne-au parvenit, amintim pe cele mal im-portante: 0 veche versiune in franceza, maiexact In normanda, atribuita lui Luce, conte deSalisbury; una in germana, facuta se pare pebaza precedentei; un poem in versuri, semnatGodefroy von Strasburg (unul din trubadurii ceimai cunoscuti in secolul at XII-lea) l?iun poemscotian, allui Thomas d'Ercetdoun (1147). Separe ca sl Chretien de Troyes a campus una-care s-a pierdut, din paoate, in intregime - dardespre care se poate deduce ca se baza pe 0varianta provensala care circula la acea data,fiindca trubadurii fae adesea referir i la ea.Multa vreme nu s~a vazut in romanul luiTristan decat produsut lmaqinatlei poetilorIndraqostlti de idealul feminin - dupa modavremiL Astazi este lnsa demonstrat ca toatepersonaje!e au un suport real, istoric. i n ge-neral toate romanele ciclului Mesei Rotunde nupar a fi altceva decat cronici toarte vechi,


13/95

versificate sau aranjate lntr-o forma placutapentru I!Jnauditorlu pe care altte! seriozitateaistoriei l-ar fi lndepartat.Asadar si Tristan a existat cu adevarat, afast un celebru capitan care a trait spre mijloeulseeolului VI (aiei parerile sunt lrnpartite) fiindlrnpreuna cu Greidol sl Gwon unul dintre eei treiprincipi rnostenitori ai Britaniei. Este pomenitca fiind ;;i unul dintre primii trei regi tncoronan,Detinea titlul de conducstot absolut, pe carenimeni nu-l putea taee sa renunte la proiectelesale. De asemenea, a fost unul din eei treiarnanti fideli ai istoriei, recunoscut pentru pasi-

unea pentru sotia unehiului sau, Marc, rege inCornouailles, anume pentru neasemuita Isolda(Esyllt) eea blonda, filca regelui Irlandei, Dupaalte opinii, Tristan ar fi fost un bard gal, discipolal lui Merddin. Mai mult, ar fi fost unul din ceitrei compeers (prieteni) ai lui Arthur.Dar, indiferent ce ar fi fost cu adevarat,!egenda l-a transformat tntr-unul din eroii ceimai iubit i si mai cantati, numele sau reusind saintre in circuitul larg al miturilor popoarelor,pierzand radacinile istoriee ;;1devenind .al tu-turor",

a intoarcerea in Cornouailles,acesta ii apare lui Tristanschimbat. Nimic nu-i maiaminteste de bucuria, de zgo-motul vesel al localnicilor, dechipurile lor senine. RegeleIrlandei a trimis solie,amenintand di va distruge tinu-

tul, dad regele va continua s a refuze plata unuitribut de la care stramosii nu se abateau niciodata,I~ acest an, trei sute de fete si trei sute de baietide 15 ani trebuie s a fie dati irlandezilor, pentru a

I)

3Lupta ell Morholt


14/95

28 , LABIRINT

deveni servitorii lor.Regele Irlandei ~i-a trimis cumnatul, pe Morbolt,pentru a ridica bind. EI este un cavaler urias, putemic

$ i curajos, care nu a fost niciodata infrant in nici abatiHie.Orgolios si dispretuitor, stand in mijlocul salii cubalta a castelului, Morholt ii sfideaza pe baroniiregelui Marc, provocandu-i Ia lupta, Dad vreunul

dintre ei ar dori sa dovedeasca faptul c a regeleIrlandei face 0 cerere nedreapta, el, MorhoIt, vaaccepta duelul. Le vorbeste tuturor eu siguranra simandrie:

- Ascultati pentru ultima oara porunca regeluiIrlandei. Va trebui sa pIatiti tributul pe care ni-ldatorati, Pentru di. ati refuzat pana acum sa vasupuneti, va ardon sa-mi fie adusi chiar astazi ceitrei sute de tineri ~i trei sute de tinere, in varsta de15 ani. Nava mea, ancoratii in portul TintageI, Ii vaduce in Irlanda, unde vor deveni servitorii nostri.Daca vreunul dintre Dornniile voastre seniori dor~stes a se lupte, accept... ",De trei ori, irlandezul ii provoaca pe baronii dinCornouailles si de trei ori acestia l$i l~sa privirileIn pamant, rusinati. Adversarul este mult preaputemic si se tern. Atunci Tristan, care tocmai sosise,

TRISTAN ~I ISOLDAc::::,:=c::. n., e=I 1VIlr=1 29

ingenuncheaza la picioarele regelui, spunand:- Maria ta, acorda-mi favoarea de a luptaimpotriva lui Morholt!In zadar incearca regele 83.-i schimbe gandul luiTristan, caci el este neclintit.In ziua hotliratii pentru lupta, cei doi rivali ureafieeare intr-o bard si pornesc spre insula Saint-Sam-son.Baronii ramasi pe mal deplang curajul celui cea plecat, dar si rusinea lasitatii lor. "Tristan, rostese

ei, tanar frumos ~i plin de 'iodrazneal!l., de ce nu ampleeat ell la lupta in Iocul tau?! Cu siguranta, moarteamea ar fi adus mai purina durere acestui tinut,"ClopoteIe incep sa bam, iar cetatea este cuprinsa dejale,

Iodata ce pune piciorul pe insula, Tristan l$iimpinge barca, lasand valurile s-o poarte in largo- De ce ai fikut asta, vasale? De ce nu ti-aitras barca la mal?- Pentru di una singura Ii va fi de ajuns celuicare se va intoarce viu de aiei.Dupa acest schimb de cuvinte plin de cutezanta,ei stiu d va urrna 0 lupta crancena, la capatul careiadoar invingatorul va ramane in viata, Impreuna,

pomesc printre stancile care mconjoara insula.


15/95

30 LABIRINT

Atat supusii regelui Marc cat si eotropitorii ir-landezi l$i dau seama c a inclestarea va fi c ump li ta ..De pe mal nu se poate urmari desfasurarea ei, dartotl asteapta deznodamantu] cu sufletul la gura, 0tacere mormantala domneste, fiecare incercand s aprinda un sunet c a t de slab, pentru a-~i da seamade felul cum se petree faptele, De trei ori Ii s-aparut celor ce stateau pe tarm c a au auzit un str igat.Disperarea Ioeuitorilor din Cornouailles si veseliainsotitorilor lui Morholt sunt de neimaginat. Darorele tree, si dinspre insula. nu se zare~te nici unsemn, In sfarsit, spre seara , se vede aparand in zarepanza purpurie a barcii irlandezului. Se aud strigatede deznadejde, In timp ee bucuria sfidatoare a inami-cilor se dezlantuie, Dar pe masura ce barea se a-propie, cei de pe mal reusesc s a distinga siluetafrumoasa s i eleganta a lui Tristan. A invinsl Le-aadus eliberareal

Poporul 11 binecuvanteaza, intr-un suspin deusurare. Atunci, Tristan inainteaza catre irlandezi,rostind:- Cavaleri, luati eu VOl aceasta bucata de otel.Varful larnei de la spada mea s-a rupt, si acestfragment a ramas infipt in capul lui Marholt. Luati-lsi sa nu ne mai cereti tribut niciodata ...

TRISTAN ~I ISOLDA 31

Porneste incet, eu pasi sovaielnici, spre TintageLLa trecerea lui, copiii dinta, aruncandu-i in calecrengute inflorite, Dar cand, printre urale vesele $1sunetul patrunzator al clopotelor $i trambitasilor careanunta victoria, cavalerul ajunge la castel, se pra-buseste In bratele regelui Marc.I n acest timp, insotitorii lui Morholt se intorc intinutul lor natal. Altadata, cand revenea la Weisefort,Morholt se bucura sa-si regaseasca poporulaclarnandu-l, s a le vada pe regina, sora lui, si peneasemuit de frumoasa Isolda cea cu pletele de aur,nepoata lui draga asteptandu-I, Cu tandrete , ele iiban-dajau ranile, caci cunosteau leacuri ce puteau s a ilvindece ~ipe un bolnav aflat pe patul de moarte. DarIa ce ar mai folosi acum retetele magiee, ierburile sifiltrele? Cavalerul era mort, invelit intr-o piele de cerb,iar a bucata din spada dusmanului Ii era inca infiptain cap.

Isolda cea cu pletele de aUI, coplesita de durere ,o smulge si 0 asaza intr-o caseta de fildes, Si ,aplecate asupra trupului neinsufletit, mama si fiieail jelesc pe eel mai viteaz cavaler din regatul Irlandei.I n acea zi, Isolda a aflat numele celui pe care, deacum inainre, va trebui s . 3 . - 1 urasca din tot sut1etul:Tristan din Leonois.


16/95

32 LABIRINT

Destinul poate cii a hotdrdt altfel, Unsentiment cu totul diferit 0 va cuprinde pefrumoasa priniesii. Iar ura ei se va transformain altceva, care ti va aduce mari suferinte,S a ne intoarcem, insii, la castelul Tintagel.

Povestea este departe de punctul ei final.Lasati-va purtati pe firul ei si s a vedem ces-a mai inidmplat cu nobilul cavaler,

4Rana lui Tristan

ristan a invins, dar, din nefe-ricire, este gray ranit. Morholta reusit sa-i infiga in carne 0tepusa otravita. Rana sange-reaza, raspandind in jur unmiros insuportabil. Singurelepersoane care mai pot sa steain apropierea lui Tristan suntMarc, Gorneval ~i baronul Dinas de Lidan. Doctorii

11 privesc neputinciosi, Atunci, e1 Ii cere regeluiMarc:r- Unchiule, as dori s a fiu asezat intr-o bard


17/95

fara panze si fara vasle. Poate rnarea rna va ajuta.Poate rna va duce undeva, departe, unde sa rna potvindeca. Lasa-ma s a plec, Maria ta, este singura measansa, Lasati-ma in voia soartei, care va duce laindeplinire ceea ee imi este scris!

Intr-un tarziu, vazand c a nu mai este nici 0speranta, plio de durere , regele accepts. ViteazuleavaIer avand alaturi harpa, este asezat intr-o barca,iar Gomeval 0 impinge in largo

Sapte zile ~i sapte nopti a navigat Tristan astfel,purtat de valuri. Marea a fost linistita. Uneori, elavea chiar puterea de a canta la harpa. In cea de-asaptea zi, ajunge pe un tann necunoscut; poate acolose afla salvarea. Pescarii aud sunetele divine aleharpei si 11gasesc. Ei se infati~eaza cu ranitul inainteabunei lor stapane, care, folosind leacuri doar de eacunoscute, cu ajutorul Domnului, reuseste sa-lvindece.

Bietul Tristan! Nici ou stie in ce primejdie segaseste: Portul in care l-au purtat valurile esteWeisefort, capitala regelui Irlandei. Iar cea care 11ingrijeste nu este nimeni alta decat Isolda cea cupletele de aur, nepoata lui Morholt.

Ea a jurat sa-l omoare pe ucigasul unchiului san.Doreste razbunare! Dar nu stie ca bietul rnenestrel

TRISTAN $1 ISOLDA 3 5

salvat de pescari este dusmanul pe care-l uraste eelmai mult, Nu banuieste di tanarul slabit, purtand pechip suferinta si pe trnp unnele unei inclestari peviata ~!pe moarte este tocmai acela pe care ilcauta.lar el stie s a rosteasca vorbele potrivite pentru a-siapara viata:- Am fost atacat de pirati, frumoasa doamnalRanit, am reusit sa fug cu aceasta barca, pentru aajunge aici, unde rni-ati salvat viata'Figura ii este atat de deformata de suferintelecauzate de otrava, fncat niei unul dintre martoriiduelului nu-l recunoaste pe rucigasul lui Morholt,Isolda i1 ingrijeste eu multa atentie, astfel c a ,dupa '40 de zile, Tristan este aproape vindecat. Atune!intelege c a ilpandeste pericolul de a fi recunoscut~i se hotaraste s a fuga. Dupa a ci'ilatorie plina deperipetii, reuseste sa ajunga din nou la eurtea regeluiMarc, unchiul sau iubit. Mare i-a fast acestuiamirarea si bucuria cand a vazut c a nepotul drag, pecare-l credea pierdut, este din nou alaturi de el,teafar si nevatamat.

Dar ascultati, seniori, continuarea povestii,caci partca ei cea mai frumoasa abia acumincepe,


18/95

36 LABIRINT

Lsati cunoscut pe Tristan, i-ati vdzutiscusirua, vitejia $1 curajul, A suportat cubarbiuie durerea, pana cdnd rana i s-avindecai. Dar 0 durere cu mult mai cumplitasi fiirii leac fl va incerca. Cad ea se nastedin suflet, si nu are alean decal dacii un altsuflet i-o impartaseste! S a poposim jar laCurtea regelui Marc, acolo unde se desfiisoariipovestea noastra, impreuna cu Tristan, reintorsprintre ai lui. Destinul I-a purtat spre Irlanda,unde l-a intdmpinat aceea cu care viata I seva impleti atdt de zbuciumat.

DE LA ARC LA HARPAJ P ( I J f f N !

t r - cu moda cavalerului curtenitor -a stie sa se comports. in societateasentoriate - apare si dragostea capri t a trasatura a acestuia sl ca terna cul-turala esentlala. Ce altceva ar f putut starnl inmai mare rnasura lrnaqlnatia, atat a povestito-rilor, cat sl a ascultatorilor?Cand vremea cuceririlor s-a mai damolit,cacl interesul era acum sa se pastreze domeni-ile deja cucerite, seniorii s-au gandit cum sataca din Curtea lor un loc al placerii, astlel incatcei care vor intra data, sa nu sovale sa Iepovesteasca apoi tuturor despre cat de bines-au simtit la Curtea lor. Era unalt mij loc de a-filicafiltiga faima, far moda era sa se vorbeascadespre curtenie, despre galanterie, despremaniere alese 9i lux. Asadar se lncurajeazatoate artele, in special cele plastice, 9i artatrubadureasca: era indelung apreciat 9irasplatlt reqeste eel care reusea sa se remarceprin trurnusatea povestirii lui.Poezia lirica lncepe sa fie dorninanta. Fi-indca dragostea este prin excelenta 0 terna

_________ --l


19/95

lirjea, atunci nu este de mirare lnalta pretulrecare i se acorda,A9a cum majoritatea cavalerilor invataserasa recite sau sa cornpuna eilnsis] poezii pentrua face impresie buna la eastelele unde eraugazduiti, tot asa ine~p ~cum s~ lnvete ~s~pretuiasca acest slmtarnant, consl~e!at pan~nu de mult ca 0 ispita condarnnablla, care IIintarzia in realizarea rnarilor lui idealuri. Portre-tul standard al cavalerulul, tnarmat, calarind pefocosullui bidiviu, inzauat $i lnclestat in armuralui greoaie, din cafe nu ie$ea rnulta vr~me,nevisand decat gloria pe carnpul de lupta,. S9umanizeaza, Devine un suflet sensibil, tandru,suferind din dragoste nelrnpartasita sau im-posibila. Cacl dragostea trnpllruta rapid nu esteconsiderata sursa de insplratie poetica,

DOAMNA INIMIIAsadar, orice cavaler trebuia sa lsl aleaqa

o doarnna careia sa-l dediee inima lui. Eraobligatoriu ca ea sa fie de sorginte nobila: s~merite devotamentul lui, sa fie de prsterlnta

casatorita sau fiica a dusmanului de moarte, eas a S8 prelunqeasca, sa s e am an a pe cat posibileueerirea, seduce rea tilnd cea creatoare,starnlnc irnaqinatia.

Cacl si in dragoste, cavalerul medievalpastreaza esenta cornportarnentulul sau initial:este tot un cuceritor, care l$i assdiaza iubita,fiind 'gata sa infrfmga toate obstacolele. Dealtfel cavalerul era Inarmat cu rabdare, dez-voltand pentru cucerire 0 strategie arnanuntita,care apare ca a transpunere ritualizata atehnieilor vanatorli eu ogari, a asaltuluitortaretelor.Este tot un suflet cucernic slcredincios, caclodata ce declara una din temeile lurni l ca fiindstapana inimii sale, devotamentul sa u trebuie(a98 spune morala epocii) sa fie exemplar, cutotul iesit din cornun, Am putea aminti de unadin probele pe care iubirea i Ie impunealndn:igostitului, dovada cea mai clara aarnanaril consirntite, despre care seporneneste In romanele medievale, aceea dea dormi langa iublta stapanindu-sl dorinteletrupesti, Nu este pudibonderie, ci dlscipllna.Astfel se tranforrna placerea fizica in senti"mente. scanteta dragostei nu mai unea trupuri,


20/95

ci inimi. Amanarea nu provenea numai dinlnterdictia oricaror relatll adultere sub pe-deapsa capltala (medievalii au avut 0 grijadeosebita pentru rnorala, normand-o, legi-terand-o foarte strict), cl mai ales din p/acereajocului dragostei. Fiindca, e adevarat,dragostea de Curte va ramane totdeauna unjoe, un divertisment secret, traind din ocheade,din cornplicttatl, din continua dislrnulare.Efectele se ooserva 9i in poezie, sub rnascalir ismului departarii , Se deplanqe soarta care,cruda fiind, 1'nal1a bariere, desparte inimile,oferind speranta lntalnirii intr-o alta viara, tntr-oalta lume, a trurnusetii , a puritani. Dar ca secre-tul sa se pastrezs in aceasta fume, inevitabilrea 9i invidioasa, poezia devine ezotenca, detipul trobare/us, dorinta se ascunde sub gesturisimbofice, sub devize GU dublu sens, sub aluzti- limbaj pe care doar inltiatii (lndragostitii siconfidentii) II Inteleq,

5Cautarea unei regine

iata la castelul Tintagel sescurge linistita, dar incep s a sepregatesca deja evenimentelecare vor face din Tristan eelmai fericit ~i eel mai nefericitdintre oameni.

Ducele Andret, un alt nepotal regelui Marc, are cunostintadespre dragostea pe care acestai-o poarta lui Tristan.

Eletie c a regele vrea sai lase tronul mostenire ~iincepe sa-l urasca. Se gandeste din ce ~n ce maimult cum l-ar putea inlatura din calea sa. Isi gaseste


21/95

42 LABffi.INT

alti trei aliati, Guenelon, Gordoine ~i Denoalen, pecare ii uneste ura si invidia fata de favoritul regelui.Ei ii conving si pe ceilalti baroni c a Tristan esteun vrsjitor, in mainile caruia tronul ar fi in mareprimejdie. Iata-i cum toarna venin in mintileseniorilor:

- Omul acesta a facut prea multe minuni! CaI-a invins pe MorhoIt, se poate! Dar prin ce vrajisi descantece a reusit, fiind aproape mort, sa strabatamarea? Care dintre noi, cinstiti seniori, ar fi in staresa conduca 0 barca, fad. vasle$i panze? Doarvrajitorii pot sa faca asa ceva, ~i apoi, cdnd a plecatde aiei, unde altundeva de c a t in tinutul vrajitorilor,si-ar fi putut gasi salvarea?! Desigur, este un mag.Barca si spada ii sunt vrajite. ~i harpa-i estefermecata. In fiecare zi, varsa cu ea otrava in inimaregelui Marc. Cum aItfel i-ar fi castigat dragostea,dad nu prin vrajitorie? Va ajunge rege, seniori, dadnu ne unim impotriva lui. Vreti s a va vedetipamanturile stapanite de un mag?! Trebuie sa~limpiedicam sa devina mostenitorul regelui.~i multi nobill tree de partea lor, fiindca nu stiuc a ceea ce sta in puterea unui magician poate fiindeplinit si prin curaj ~i prin puterea dragostei.De aceea, baronii ii eer regelui Cll tot mai multa

TRIST AN ~I ISOLDA 43

insistenta sa se insoare cu 0 printesa, pentru a dpataastfel mostenitori directi. Daca refuza, iI arnenintiic a se vor retrage in castelele lor ~i Ii vor declararazboi,

Impotriva dorintei sale, convins mai mult de insusiTristan, care-l ameninta c a il va parasi daca nuaccepts propunetea baronilor, Marc le cere un ragaznecesar pentru a se gandi, de patruzeci de zile. I ntot acest timp, incearca sa gaseasca 0 scapare ~i iataca, in ziua homrata, pe fereastra deschisa patrund inzbor in camera rege1ui dona randunele, care daudrumul din cioc unui fir de par lung ~i stralucindea aurul,

Regele it ridica si 1$1cheama baronii:- Seniori, am hotarat: rtu r n a voi casatori decatcu. aceea careia ii apartine acest fir de par. Mi-afost adus de doua randunele; doar ele stiu undetraieste frumoasa.Toti baronii l;d dau atunci seama di regele i~i batejoe de ei. Le cere un Iucru imposibil. Numai Tristan,amintindu-si de Isolda eea eu pletele de aur, graieste:;- Rege Marc, en 0 voi aduee pe regina eeablonda, fiindca te iubesc si vreau s a te slujesc eutrup si suflet! Sa stii di pomesc intr-o cautare plinade primejdii, c a imi va fi mull mai greu s a r n a

------------~...I


22/95

44 LABIRINT

intorc din tara frumoasei ell parul de aur dedit depe insula unde l-am ueis pe Morholt. Dar pentruunchiul meu, irni voi pune viata in joe. Pentru eatoti acesti onorabili baroni sa inteleaga c a devo-tamentul meu este sineer, voi face urmatorullegarnant: fie voi muri, fie 0 voi aduce la castel pefrumoasa eu parul de aur.

De indata, pune sa i se pregateasca 0 eorabie,incarcand-o cu grane , miere si yin. Alege 0 suta deeavaIeri chipesi, pe care Ii imbraca asemenea unornegustori. Dar, sub puntea corabiei, ei ascund arme~i vesminte bogate, tivite eu auI.Nepotul regelui Marc este hotarilt sa 0 cucereaseaprin orice mijloc pe cea dorita de unchiul sau, Iardad nu va obtine consimtamantul tatalui Isoldei, seva folosi de orice siretlic, ~i daca niei astfel nu vareusi, va pustii tara, va ucide, daca va fi nevoie,dar in Comouailles nu se va intoarce fara printesacu parul auriu. Ea trebuie sa devina sotia aceluiacaruia Tristan i-a inchinat devotamentul sau, Are deindeplinit 0 datorie, iar onoarea cavalereasca Ii ceres a nu se inapoieze la Curtea regala inainte de a 0fi dus Ia bun sfarsit,

Nava se indreapta spre Iarg, Jar carmaciulintreaba:


- Seniorul meu, in ce directie pornim?- Prietene, mergi drept spre portul Weisefort,din Irlanda.Carmaciul se infioara. Oare Tristan nu stie d o i dela moartea lui Morholt regele Irlandei oprea toatecorabiile din Cornouailles? Pe marinarii prinsi, Iispanzura in furci. Dar fiindca trebuia sa se supunaporuneii, pomira spre Irlanda.Mai intai, ii convinsera pe cei din Weisefort cilerau negustori englezi, veniti sa-si vanda marfurile,Dar, cum acesti negustori ciudati isi petreceau timpuljucand table si sah, parand a se pricepe mai binela a manui zarurile dedit la a cantari graul, Tristanse temea sa nu fie descoperiti,lata 'insa c a 0 imprejurare prielnica ilva apropia, "pe Tristan de atingerea tintei calatoriei sale, mairepede decat ar fi crezut,


23/95

VRAJITORIA'in Evul Mediu, se eredea ea vrajitorti

detineau puteri extraordinare, cu ajutorulcarora puteau sa cunoasca trecutul si viltorul,sa influenteze destinul, tacandu-I sa actionezein tavoarea lor.Daca barbatil vedeau in vrajitorle in primulrand un mijloe de a schimba ordinea socialaexistenta, femeile erau atrase in special delatura mlraculoasa.Prin puterea lor considerate de origine ma-lefica, vraiitoril preparau filtre, prafuri, otravuri.Erau sacrifieate si animale, anumite parti dintrupullor servind practicilor vrajitoresti,In Evul Mediu, pedeap~a e care '0primeaueei acuzatl de vrajitorie e . -~. pe rug. Erade ajuns 0si~Pla-.ba~u~i a~~n. _ase da ordinca persoana In cauza s we a.Este greu de facut .' it re intre magie9ivralltone, Dupa aparitia e~ismului, totusl,vrajitoria s-a imp us, devenind arta de a tnde-plini anumite fapte cu ajutorul diavolului.Descantece, filtre, tarmece, evocarea rnortilor,transformarea oamenilor in animale, toatereprezentau tapte uimitoare ale vrajitoarelor.

6Lupta eu balaurul

a putina vreme dupa sosirea inportul Weisefort, eavalerii dinCornouailles au inceput sa vadac a teroarea domnea in eras, c aoamenii erau inspaimantati, iarcurand au aflat si cauzele. Unrnonstru care se pripasise prinunprejurimi venea in fiecare zis a ceara drept prada 0 t a n a r a , pe care 0 inghiteaimediat. Atunci, regele a promis mana fiicei sale,

Isolda cea ell pletele de aur, aceluia care va ucidefiara. Douazeci de cavaleri, care s-au .incumetat s a


24/95

48 LABJRINT

porneasca Ia lupta, au pierit astfel, dar macelulcontinua.tnspaimanta~i, pretendentii la mana frumoaseiprintese renuntau sa porneasca la lupta, auzindgrozaviile petrecute. Se dusese vestea despre cruzi-mea monstrului in toate colturile regatului si , infiecare zi, oamenii tremurau pentru viata lor. Numai indrazneau sa iasa din cetate si se rug au zi ~inoapte, sperand c a se va gasi candva un cavalerneinfricat care sa-i izbaveasca de necazuri.Afland despre intamplare, Tristan ia 0 hotarare:

in mare taina, se inarmeaza, iar in zori porneste sainfrunte dihania inspaimantatoare. Nimeoi ou l-avazut, nimeni nu stie de plecarea lui. La acea ora,strazile erau pustii. Abia iesise pe portile cetatii,cand a zarit cinci oameni care alergau speriati, fugioddin toate puterile, pentru a se ascunde dincolo dezidurile ceii puneau la adapost, Tristan 11 oprestepe unul diotre ei si-l intreaba de drumul pe carevine balaurul, apoi illasa sa-~i continue, inspaiman-tat, goana. Hotarat, iiiese in intampinare monstrului.Namila care i. s'e iveste In fat a ochilor este cumplita.Are eapul acoperit cu solzi, asemanator cu acela alunui grifon, cap de lup, doua coarne pe fruote,gheare de vultur ~l coada de sarpe.

TRISTAN SI ISOLDA5E:!S1nlnSl

49

Incepe 0 lupta crancena. In zadar incearca Tristansa-l strapunga pe balaur eu spada. Aceasta alunecape solzii tari si nu reuseste nici macar sa-l raneasca,Dar iata di monstrul s-a infuriat: scoate flacariveninoase pe n a n , care innegresc armura lui Tristan.Calul, parjolit de focul necrutator, cade, si dupa cese mai zbate cateva clipe, moare. Tristan, aflat siel la pamant , se ridica ~i reuseste sa-~i infiga spadain gura monstrului. Lovitura este atat de puternica,incat ii strapunge inima, despicand-o in doua.Cava1erul ii taie apoi limba si 0 pune la brau, Darotrava care se scurge din limba balaurului ii patrundein corp si bietul Tristan se prabuseste, f a r a cunostinta,pe iarba, In timpul cat zace lesinat, fugarul pe care11 oprise pentru a-i arata drumul se intoarce, Nu estenimeni altul decat ofiterul regelui Irlandei, Aguyn-guerran eel Roscovan, Inddigostit nebuneste de Isoldacea cu plete1e de aur, el incerca de multa vreme,in fiecare zi, s a infrunte rnonstrul.Dar era atat de las, incat numai cand il zarea, 0si lua la fuga. Acum, iusa, a avut curajul de a seintoarce. Gasind balaurul rapus, calul lui Tristanmort, se gandeste ca si invingatorul a murit. Ii taiecapul monstrului si, mandru, pleaca la Curte, pentrua cere mana Isoldei. Nimeni nu il crede, insa capul


25/95

50 LABIRINT

balaurului este 0 dovada de netagaduit. Rege1e trebuiesa-si respecte promisiunea.

Numai Isolda cea ell pletele de aur banuieste dis-a comis 0 faradelege. Insatita de valetul ei, Perinissi de Branghina, slujitoarea credincioasa, ea pomestecatre pestera in care locuia monstrul. Acolo, dupace cauta indelung, reuseste sa-l gaseasca pe Tristan.Impreuna cu cei doi supusi, ea 1 1 duce pe tinar lapalat si-l incredinteaza spre ingrijire mamei sale. Deindata ce ii este scoasa annura, limba balauruluicade ~i regina intelege totul. Dar va putea ea, oare,sa-i salveze viata cavalerului?Cu multa iscusinta, reuseste sa-i gaseasca leacurilepotrivite astfel ca, incetul cu incetul, Tristan l$ ireface fortele.

'------------

7Cucerirea Isoldei

solda, fermecata de frumuseteasi curajul celui care a cucerit-oprin uciderea balaurului, vreasa-i fie cumva de folos. in timpee Tristan inca mai zacea,nerefacut in urma ranilorprimite ill lupta, Isolda ia spadainsangerata ea s-o curete. Ob-serva ca tai~ul are varful rupt $1 i~i aduce amintede bucata de otel scoasa candva din capul luiMorholt, Alearga in camera unde 0 pastra si, punand

fragmental in prelungirea spadei, vede d se potrivesc


26/95

52 LABIRINT

perfect. Atunci in~elege totul. Ia spada si H amenintape Tristan:~ II voi oman ell mainile mele pe ucigasulunehiului meu, Morholt!Slabit, Tristan nu mai are dedit puterea sa-i

raspunda:- Frumoasa printesa, aveti dreptul sa-rni luativiata, fiindca mi-ati salvat-o p a n a aeum de doua ori.Fie! Dad asa trebuie , va l muri. Dar pentru a vacruta de cainta, as vrea sa va vorbesc. Eu suntmenestrelul pe care l-ati ingrijit candva .. Aeum vadatorez din nou viata, M a puteti ucide, dar sa nuuitati cil eu l-am rapus pe Morholt in lupta dreapta,M a puteti ueide, dar nu uitati c a eu l-am lnvins pebalanr. Acum, voi muri fara aparare. Vreti sa fitisotia cavalerului irlandez? Omorati-ma, daca ganditic a astfel veri obtine multumire ~i glorie. Hid.indoiala, cand Yeti fi in bratele cavalerului care v-arnintit, v a Yeti gandi cu placere la oaspetele ranitcare si-a riscat viata pentru a va cueeri, pe care l-atiueis, r a r a a-i da sansa de a se apara, Pentru Domniata am venit aici, frumoasa printesa. lata acest fircusut printre fire1e de aur ale tunicii mele. Aurulfirelor de pa r tesute a disparut aeum. Dar aurulfirului de par pe care mi l-au adus randunelele,


tocmai dincolo de mare, la castelul din Cornouailles,nu si-a pierdut stralucirea.Atunci, Isolda l-a sarutat pe Tristan pe buze inse~ de irnpacare ~i l-a imbracat in haine scumpe.In ziua cand baronii trebuia sa se intruneasca la

Curte, Tristan ~i-a adunat insotitorii si impreuna aupatruns in mare a saUi a castelului, imbracati in celemai frumoase vesminte. Nimeni nu ii cunoaste sinu vorbesc cu c~i din jur. Tori sunt surprinsi deaparitia acestor tineri chipesi, care pasesc falnici,privind in jur cu mandrie si siguranta.Dar iata c a regele Irlandei soseste, si cavalerulAguynguerran i~i inalta trufas capul, privindu-l inochi f a r a teama, arata eapul balaurului ~i i~i cererasplata promisa: pe frumoasa Isolda.Isolda, lnsa, zice:- Rege a1 meu, tata drag, este aid un om care

spune c a acest nobiI minte si nu r n a merits. Poates a - ti aduca dovada e a el este eu adevarat eel carea invins monstrul, caci el ~i nimeni altul este viteazulcare a s alv at regatul. Mai inainte , fosa, as vrea sa-mipromiti c a ii vei ierta orice alta suparare pe careti-a pricinuit-o si a sa-l onorezi ell prietenia tao

Baronii si regele au consimtit. Imediat, au aparutTristan si cavalerii sai. Atunci, mai multi nobili


27/95

54 LABIRINT

irlandezi I-au recunoscut si au inceput sa strige:- Este Tristan din Leonoisl Moarte lui!Dar glasul Isoldei s-a ridicat poruncitor deasupracelorlalte:- Rege, saruta-l pe acest om, asa cum ai promislRegele il saruta pe Tristan si strigatele se sting.Atunei, Tristan le arata tuturor limba balaurului rapussi Ie povesteste desfasurarea Iuptei, Apoi le graiestebaronilor:- Seniori, regele Marc, unchiul men, m-a trimis

aici pentru a va aduce pacea si dragostea, V a asigurade prietenia lui, de sprijinul poporului sau, El se vacasatori eu Isolda eea cu pleteIe de aur, pecare ameueerit-o pentru el. Eu si cei 0 suta de cavaleri pecare ii vedeti juram pe moastele sfintilor c a regeleMarc 0 va cinsti pe printesa Isolda ea pe 0 sotieiubita, si eli' toti locuitorii din Cornouailles 0 vorsluji ca pe stapana si regina lor.

Intreaga curte se bucura , in afara de Isolda, carese simte parasita si trsdata, Tristan nu a luptat, deci,8-0 cucereasca pentru sine, ci pentru un altul, Nu 0vrea ~ a mintit-ol Trista, simte c a a cazut intr-ocapcana. Va deveni regina din CornouailIes, l~i vapetrece viata alaturi de un rege pc care nu il cunoaste,care nu a luptat pentru inirna ei. Iar frumosul cavaler


care si-a dovedit vitejia si curajul intr-o lupta dreaptasi primejdioasa nu va ezita sa 0 duca aceluia carei-a incredintat misiunea. ~Tristan i~i inlocuieste unchiul de-a lungul cere-moniei de nunta care se sarbatoreste la Weisefort,dar nu el este sotul., Si, pentru Isolda cea eu pletelede aur, nunta cea fastuoasii deville un motiv detristete, neinteles de eei din jur,


28/95

ELiXIRE ~I OTRAVURIAlchimia Evului Mediu a nascut, este foarteadevarat, chimia. Pe langEi sumedenia de lu-eruri folositoare care stau la baza stiinteichimiei de astazi, alchimia a mai produs ~i 0serie de .marunt isur l " , de a carer irnportanta nune dam totdeauna seama. Sa enurnerarn doarcateva: esentele de parlumuri, de uleiuri decorp, pornezile de arice fel - se produceau Inlaboratoare ~i prin miJloace apropiate de eeleaetuale si erau la mare pret datorita schimbarli

de oplnletata de aspectul exterior ~i mai alesinteresului pe care Ii-I acord4-;tem~ Inaceasta epoca, "li"tt'Hf,f1Intre stiinta si sarlatanism, t~.~lfr'ir~re pre!se gasesc ejixirele, filtrele, lic~~spre alecarer etecte se vehrculeaza m~ende.Pe Imga etectele terapeutice, pentru care sefoloseau retetela egiptene 9i arabe (popoare cutradltie ln producerea lor), se stie ca au fastuneori putemice otravun (din cauza celor douasubstante care se toloseau cu precadere: sul-ful si rnercurul), de multe ori folosite in-constient dar din istoriile secrete se pare ca tot,

de atat de rnults ori :;;iintentlonat, Asasinatele,vendetele de orice tel, 7ndeosebi politice saudin gelozie, au fost 0 sursa inepulzablta deprofit pentru fabricantii de otravuri, In specialcele cu etecte tntarziate, se Ioloseau parfumuriotravlte, pomezi otravite, pagini de carteimbibate In otrava etc. Puteai muri de la 0aparent simp Iii tntepatura de ac!Dar pe langa efectele negative, elixirele audat nastere la numeroase povestiri despre in-fluentele magice pe care Ie puteau avea,asernanatoare descantecelor, cu care nu derare ori erau asociate pentru a se garantasuccesul. Astfel exista 0gama infinita de retetede elbdre, fabricate de vraci sau de oamenilnstrultl pentru aceasta, de maestri ternuti, careputeau provoca In inima unui om sentimentede dragoste sau de ura subita, care te puteauface de neinvins, nevazut dusrnani lor , iar dace.cele privitoare la etectele pe carnpul de luptasl-au pierdut repede interesul, datarita aceen-tUlui pus pe vitejia personals a cavalerului, eelede dragoste au rarnas la fel de actuale incredinta populara pana in vremurile modeme.


29/95

.. "'-"------~ ----- -

DESPRE DRAGOSTECa sa tejoci de-a dragostea trebuie sasti i mai intai sa te joci de-a razboiul, intre-cere cornpusa din doua indemanart sa stiisa invingi fara aroqanta, adica fara s~-titrarnbltezl victoria, si sa 9ti i sa pierzi f a r aumilinla, adica t a r a a-tl pleca fruntea .

.L. d'AmbraEste dureros sa nu mai f ii iubit atuncicand iubesti, dar este ineomparabil maidureros sa tij iublt atunei cand nu mai

lubesti. G. Courte/inelubirea adevarata este asemeneafantornelor: tOTivorbese despre ea, darputini au vazut-o,

A iubi nu lnsearnna a se prlvlunul pe celalalt, ei a privi im-preuna In aceeasi directle,Saint-Exupery

8Filtrul dragostei

nainte de plecarea corabiei,mama Isoldei aduna ierburi,flori si radacini, le arnesteca ~ipregateste 0 bautura ciudata, 0varsa intr-un flacon pe care i-ldB.Branghinei, cre din cio as a s lu -jitoare a printesei, spunandu-i:

- Ia acest flacon si nu uitace-ti spun: ascunde-l astfel incat nici un ochi sa nu-lvada si nici 0 gura s a nu-l atinga. Aceasta bauturaaromata va trebui sa fie bauta in noaptea nuntii deeei doi soti, Astfel, se vor iubi eu 0 dragoste


30/95

nesfarsita, intreaga lor viata ~i dincolo de ea. Fiiatenta, nimeni altcineva nu trebuie s a se atinga deacest filtru!?ranghina ii promite dnu-i va uita porunca,Ineet, incet, corabia care 0 poarta pe Isolda catrenoul ei regat se indeparteaza de Irlanda. Dar ea esten~f~riCita si nimic n-o poate alina. A pierdut totul:pannte, tara, prieteni, Si, In schimb, a primit un sotbatran, Frumosul Tristan a inselat-o, Va fi a Slrain~intr-un regat strain. ~i nu mai conteneste sa-~ideplanga soarta ...

Intr-o zi, cand vantul nu mai batea corabia aajuns pe a insula. Se hotarasc sa . poposeasca a vremeacolo, in asteptarea vantului prie1nie. Toti coboarape t a r : m , . In afara de Isolda, Tristan ~i a'slujitoarea ,re~llleI. ES.te foarte cald si a sete cumplita Iimisnue, Servitoarea pleaca sa aduca niste vin sigaseste flaconul incredintat de regina Branghinei. '

"Am gasit un pic de vin", isi spune ea bucuroasa,Dar nu stie c a , de fapt, nu este yin. Este pasiunea,este dureroasa bucurie si suferinta f a r a sfarsit, estemoartea. Umple 0 cupa ~i i-a da Isoldei, care bea eunesat, Apoi, i-o intinde si lui TIl stan, care 0 goleste.

Urmeaza cateva clipe de tacere, ea ~i cand ceidoi ar descoperi acum eeva care statea ascuns In


sufletele lor de multa vreme ... Se privesc. Intelegc a de acum i~i apartin pe veci. Drumul dragosteilor, in viata ~i in moarte, este dar. Ei stiu c a viatalor nu ar mai avea nici uri rost departe unul decelalalt,

Branghina intra, le vede privirile, zareste flaconulgol$i cupa. Intelege tot, dar nu mai poate facerumic,Timp de doua zile, Tristan si Isolda nu indraznescsa-~i vorbeasca, Nu pot nici s a manance, nici s abea, i~i cauta privirile neincetat. Tristan se sirntecuprins de remuscari. Stie ca ar fi 0 tradare f a t a deunchiul sau daca ar indrazni s a 0 priveasca pe Isoldaaltfel decat ca pe viitoarea regina. Nu vrea sa-iinsele increderea, dar acest sentiment ciudat, pe carenu l-a rnai incercat niciodata, este mai putemic decatvointa lui. Coplesit, simte c a nu-i mai poate rezista.Lupta ar fi inutila, caci licoarea magics din care aubiiut a infiripat intreei 0 legatura trainica, pe careniei moartea nu 0 mai poate distruge.Pe puntea corabiei , Tristan priveste in zare, indirectia acelui tiirm care cu fiecare clipa este totmai aproape si-si spune: "Andret, Denoalen, Gon-doine si Guenelon, misei care m-ati acuzat dl. ravnescla pamantul regelui Marc, ahl Sunt mult mai rau,

--------- -------------


31/95

62 LABIRlNT

caci nu regatuI i-I ravnesc: Unchiul meu drag, m-aicrescut si m-ai iubit pe cand eram un biet orfan,inainte chiar de a sti di eram sange din sangelesurorii tale, Blanchefleur] M-ai plans cand eramranit, mi-ai fost ca un taw, cum te-as putea trada?Isolda este sotia ta, iar eu iti sunt vasal. Isolda estesotia ta, iar eu sunt fiul tau. Isolda este sotia ta ~inu trebuie sa rna iubeasca."

Isolda, jnsa, 11 iubeste, Si cat ar vrea sa ilurascalNu 0 umilise, inseland-o? Vrea sa urasea ~i nu poate,caci inima ii este coplesita de 0 tandrete maidureroasa decat ura.

Dar eei doi nu au Acurajul sa-~i irnpartaseascanimic din ceea ce simt. In cea de a treia zi, nu mairezista, Se iubesc ~i trebuie sa-~i marturiseascasentimentele.- Regina, ii spune Tristan, in timp ce stateaupe puntea corabiei, cu privirile pierdute in departare,de ce r n a numesti senior? Nu sunt eu, oare, vasalul

tau, care trebuie sa te serveasca, sa-fi slujeasca sis a te ocroteasca?Isolda ii raspunde:- Nu, stii bine ci l esti seniorul f ; i i stapanul meu!

Stii c a forta ta rna domina $1 ca sunt sclava ta! Dece nu l-am lasat pe menestrel s a piara In urrna

ranilor primite? De ce I-am salvat pe acela care aueis monstrul? De ce nu l-am omorat cand amdescoperit spada rupta? Din paeate, nn stiam atunciceea ce stiu acum'- Ce' stii, Isolda? Ce te framanta?- Mil frilmanta tot ceea ce vad. Cerul, ~i marea,~l trupul men, s i viata. . ,Puse 0 mana pe umarul lu i Tristan, in limp celacrimile ii intunecau stralucirea privirii , iar buzeleIi tremurau,Tristan, ganditor, repeta intrebarea:

- Totusi, ce te frarnanta?Iar ea ii raspunde, privindu-l drept in ochi:- Dragostea pentru tine.Nimic nu-i poate impiedica de acum s a se

abandoneze forte! care i-a unit. Nici remuscarile,niei rusinea ~iei cuvintele Branghinei, care lepovesteste totul, Credincioasa slujitoare le vorbesteastfel:- Neferieita de mine! Opriti-val Stiu c a pornitipe 0 cale f a r a intoarcere. Puterea dragostei v astapaneste, dar bucuria voastra va fi intotdeaunaamestecata eu durere. Elixirul, bautura magics pccare mama stapanei mele mi-a incredintat-o , si-afacut efectul. Si , drept pedeapsa d nu am fost un


32/95

64 LABIRINT

paznic bun, va incredintez trupul $ i viata mea. Atibaut dragostea si rnoartea, iar vina este nurnai amea.Ei stiu di, de acum, vor treee prin dragoste simoarte impreuna . Stiu c a soarta le este pecetluita,e mai puternica decat vointa lor, dar se strang inbrate din ce in ce mai tare. Vor accepta moartea,daca trebuie, dar acurn se lasa in voia dragostei ...

9Credincioasa Branghina

ateva zile rnai tarziu, corabiaajunge in Cornouailles. RegeleMarc 0 asteapta pe Isolda ceaell pletele de am pe t a r r n ,intampinand-ocu bucurie. Estecondusa en mare fast la cas-telul Tintagel, iar atunei candpatrunde in rnarea sala, in

mijlocul vasalilor, frumusetea sa este atat destralucitoare incat peretii se Iumineaza, ca si candar fi rasari t soarele. Acei pereti, altadata reci,mohorati si cenusii, sunt acurn scaldati de 0 lumina

------------------------------------~~~--~


33/95

66 LABIRINT

fara seaman, si totul se infrumuseteaza intr-o clipa,Casatoria are loc optsprezece zile mai tarziu, dar,pentru a-$i salva regina de rusine si de moarte,Branghina se va afla in pat, in noaptea nuntii, inloeul Isoldei, Din dragoste pentru stapana sa,consimte sa-~i sacrifice puritatea trupului. La adapos-tul intunericului, regele nu-si da seama cil aceea pecare 0 strange in brate nu este printesa eu pleteaurii, ei devotata ei supusa. Nu are cum sa stie dia pornit pe drumul casatoriei printr-o farsa adestinului. Iar dad Tristan l-a inlocuit de-a lunguleeremoniei desfasurate la Weisefort, regele nubanuieste inca. faptul c a Tristan are aeum un loe deneclintit in inima si in gandurile Isoldei,

Timpul se scurge si nimeni nu are niei cea maimid umbra de banuiala asupra sentimentelor infiri-pate intre cei dol. Nona regina este iubita si admiratade vasali, Regele 0 ocroteste si 0 priveste eunemarginita tandrete. ~i nu numai el! Tristan 0supravegheaza zi ~inoapte, pentru e a are dreptul dea dormi in camera regala, numarandu-se printreputinii privilegiati ~i slujitori credinciosi care sebucura de aceasta favoare.

Isolda, insa, este stapanim neincetat de spaima.Branghina Ii cunoaste secretul $1 ar putea sa i-I


dezvaluie regelui, Cuprinsa de temeri, regina uitadevotamentul, prietenia si sacrificiul slujitoarei sale,hotarandu-se s-o trirnita la moarte, Insarcineazaasadar doi slujitori s-o ucida, promitandu-le saizecide monezi de aur.

- Sa 0 duceti in adancul padurii, acolo undenimeni nu poate patrunde, pentru a nu se descoperifapta pe care va poruncese s-o indepliniti, Acolo 0veti ucide si, drept dovada, sa-mi aduceti limba ei.Fiti atenti la orice va va spune, ca sa-mi repetatiintocmai vorbele ei.

Apoi 0 cheama pe Branghina $i-i vorbeste astfel:- Prietena draga, de catva timp sufar si zac.Mergi in padure sa-mi cauti niste plante pentru raulcare r n a macina, Acesti doi servitori te vor insoti.Padi sa se teama, Branghina pleaca, Ii urmeazape eei doi servitori, care a due intr-un loc salbatic,nestrabatut de pieior de om. AcoIo, ei i$i scotpumnalele si-i spun:

- Avern porunca sa te ucidem. Mult diu trebuiesa-i fi facut reginei, pentru a-ti dori atat de multmoartea!- Prieteni, nu imi amintesc s-o fi suparat euceva. 0 singura data, cand eram pe corabie , Isolda

si-a rupt carnasa de noapte , alba ca zapada, si i-am


34/95

68 LABIRINT

.dat-o pe a mea pentru noaptea nuntii. E singuragreseala de care r n a : fac vinovata. Dar acurn, dacavrea s a mar, sa-i spuneti c a eu tot 0- iubesc, si iimultumesc pentru cinstea _pe care mi-a facut-o,Hisandu-ma sa 0 servesc.eel doi slujitori se simt cuprinsi de mila. Nu 0pot ucide. 0 leaga de un copac si sacrifica, inschimb, un caine, pentru a-i putea Infati~a regineidovada pe care 0 vrea.Ajung la Curte, unde Isolda cea ell pletele deaur iiasteapta ell nerabdare. Ii spun vorbele pe carele-a rostit Branghina si Ii arata limba cainelui ucis.In loc s a fie multumita, regina este disperata. Si-apierdut singura prietena pe care 0 avea, ~i aceastanumai din vina ei. Plange, striga, iiarneninta pe ceidoi servitori ca-i va ucide fiindca i-au ascultatporunca. Ei Ii rnarturisesc atunci adevarul ~i 0 aducla castel pe servitoarea credincioasa, Isolda cade ingenunchi inaintea devotatei Branghina, cerandu-i,printre lacrimi, sa 0 ierte. Se imbratiseaza indelung,eu multa dragoste. Regina este sigura acum c a area prietena adevarata, care si-ar da si viata pentruea. Stie c a Branghina nu ar putea s a 0 tradezeniciodata, ci t nimeni nu ar putea s a afle secretulinimii sale de la credincioasa-i prietena,

Asezate la intretaierea prine.iPa~, u. uriale comerciannlor, fapt ce Ie asig s eri-tatea, orasels erau de mare interes 9 1 re-mea aceea, desl nu aveau deloe aspectul unoradevarate citadels.

Ga I?itortaretele, erau Tnconjurate de zidurigroase, construite din blocuri marl taiate instanca, ridicate in scop de aparare contra jefui-tori lor. Accesul se tacea pe patru sau mal multeporn (in general orientate In cele patru punctecardinale). Locuintele din lnteriorul zidunlor,mal lntotdeauna construite din lemn (exceptietacand eele ale familiilor mai Instarlte, caresernanau cu niste mici caste Iedin piatra, toarteimpodobite, uneori delimitate de celelalte prinmici gradini), Gasele de lemn, lipite unele dealtele, reprezentau un avantaj al supra-popularii, dar un dezavantaj considerabil in cazde lzbucnire a vreunui incendiu - de altminterifoarte dese In aeele timpuri, cu rezultate dezas-truoase, rnerqand pana ta distrugerea totala aorasului respectiv, lucru bine I?tiut- se pare-9 i de dusrnanl,Crestsrea consioerabila a populat iei unuioras, datorata in buna parte comerciantilor


35/95

arnbulanti pentru care orasul lnsemna un loeideal pentru desfacere, a determlnat con-struirea de case supraetajate, de locuinte tipvagon, de un fel de blocuri care aveau adeseahan uri la parter. Casele se construiau oriunde,ehiar sl pe poduri. N-aveau aliniere, n-aveauaceeasi lnaltime. Fiecare si-o decora pe-a sadupa cum vroia, cu lambriuri din lemn sau stue,eu blazoane, cu firide in care asezau cate 0statueta vopsita - ceea ce Iedadea in ansarn-blu un aspect toarte pitoresc.Tot din cauza cladirilor puse de-a valma,cum se nimerea, strazile raman curand niste ou-loare, si-asa prost pietruite 1?iara canalizare, eunoroaie care nu se useau niciodata, in care sloameni, si cai, si carut se afundau blocand ac-cesul, Nu exista un sistem de iluminare nlcaleri,asadar noaptea era 0 adevarata aventura s aiesi in strada, care, din toate vremurile, in toateorasele, prezenta fauna ei: oameni tara capatal,cersetori, punqasl de toate specii le etc.In plina zi, tnsa, strazile se animau, rasunand_sietriqatele negustorilor, copiilor, precupetelor,In piete, eel putin, 0 lume foarte pestrita sestranqea de la rasaritul soarelui, forfotind panace clopotul orasului suna stingerea.

10Livada

urn ar putea doua suflete orbitede iubire s a mai ia in seamaprimejdiile care Ie pandesc?Cum ar putea ca, atunci candau inima plina unul de celalalt,oei doi indragostiti s a priveascain jur, s a vada ochii iscoditoriai dusmanilor? Dad nu ar fiavut un Inger pazitor, poate c a taina Ie-ar fi fast demulta vrerne data in vileag. Dragostea lor straluceste~i Ie lumineaza chipurile. Dar Branghina se

straduieste s a a scunda ceea ce nu trebuie s a se afle,

_ ~ = '"'''_ -.L ~ ~ ....


36/95

LABIRINT

ea prevede totul, pentru a nu fi niciodata surprinsicei doi impreuna.

Iscoade sunt fnsa pretutindeni si cei patru dusmaniai lui Tristan au descoperit deja adevarul din privirilepline de 0 tandrete pe care cei doi $1 le arunca oride cate ori cred c a nu-i vede nimeni. Secretul pecare I-au descoperit ar putea insemna condarnnareala moarte a lui Tristan. Triumfatori, se infati~eazainaintea regelui si Tncearca sa-istreeoare in minteumbra indoielii:- Mana ta, n-ai observat nimic in ultima vreme?

- Ce vreti sa spuneti? Treburi1e regatului mergbine, poporul nu cred ca at avea motive denemultumire ...- Nu cauta departe, in afara castelului, prieinanoastra de suparare, iistrecoara eu glas mieros unuldintre baroni.- Supusii din castel au vreo nemultumire?

- Nu, Maria ta ... Chiar nu ti-ai dat seama?- Ce sa-mi dau seama?- Este yorba despre regina si des pre nepotulMariei tale.

o _ Sunt fiintele pe care le iubesc eel mai multpe lume! izbucneste regele, nelinistit. Li s-a intamplatceva?

- Nu, Sire, fii linistit! Sunt bine, raspunde unuldintre cei patru.

-Poate chiar prea bine , se grabeste s a adaugealtul, eu ironie.- Ce vrei sa spui?!o umbra de manie riiu-prevestitcare se asternusepe chipul regelui- Afla, preaiubitul meu stapan, continua eel carevorbise, c a Tristan 0 iubeste pe regina. Esti singurulcare nu vede. Tii la el prea mult, dar tradatorul teinsala fara nici a rusine, ~i ea ...

Ar fi vrut sa continue, sa spuna ea si ea iliubeste, dar vocea ise franse brusc, vazand privireade gheata cu care Marc il tintuise.- Plecati, miseilor: Nu ered nici un cuvant, iardad mai indrazniti vreodata sa panganti prin vorbelevoastre fiintele care mie-mi sunt atat de dragi, vaYet i primi pedeapsa. Amintiti-va de ziua candMorholt v-a provocat la lupta. Numai Tristan aindraznit sa-l infrunte. De aceea ilurati; de aceeaeu il iubesc, mai mult decal pe tine, Andret, si maimult decat pe oricine altcineva, ~i ce ziceati c a atideseoperit?! Ce ati vazut? Ce ati auzit?- Niroic, Sire, nimic din ceea ce ochii Domnieitale nu pot s a vada, iar urechile Domniei tale s a


37/95

74 LABIRlNT

audit Priveste, Sire, asculta la soaptele din jur ~lpoate i~i vei da seama. Inca mai este timp.Se retrag smeriti, lasand otrava sa patrunda insufletul regelui. Desi nu a vrut sa le arate, spuselelor nu au ramas totusi fara ecou. Regele i~i iubeste

si i~especta prea mult nepotul, Ii cunoaste vitejiasi devotamentul. Le-a interzis sa continue sa-lponegreasca pe Tristan inaintea sa, dar indoialaincepea sa i se streeoare In suflet.Pune iscoade sa-i spioneze pe Tristan si pe regina,dar nu se petrece nimic care sa-i adevereascabanuielile. Branghina i~i da seama c a miscarile celordoi sunt supravegheate indeaproape, c a regele a fastinstiintat. Bunul Marc este prea cinstit pentru aaccepta la infinit acest joe murdar. Nu mai vrea sa. spioneze, dar se teme totusi c a zvonurile ar puteafi adevarate. De aeeea, ii cere lui Tristan sa plecedeparte de castel. Dar este mahnit, caci nu-i doresteeu adevarat pIecarea.lnsa cum ar putea altfel sa .indeparteze zvonurile care circula prin cetate? Nueste convins nici de vinovatia, nici de nevinovatiacelor doi, de aceea nu iipedepseste in nici un fel.Considera di a-l indeparta pe Tristan de 1a Curteeste masura cea mai potrivita si nu-si inchipuie c aacesta i-ar putea nesocoti porunca.


De aceea, Ii spune:- Tristan, copilul meu, sa pleci c a t mai departe.Miseii te acuza de tradare, Nu-mi cere sa-ti spunmai mult, caci nu as putea rosti lucruri care ne-arumple de mahnire pe amandoi. Nu cauta cuvintecare sa rna imblanzeasca, ar fi zadarnic. S a stii c a ,totusi, nu cred nimic din spusele lor. Dad le-as ficrezut, ai fi fast deja mort. Dar vorbe diabolicemi-au tulburat inima, si numai plecarea ta m-arIinisti. Plead! In curand te val chema din nou lacastel. Pleaca., fiul meu! Te voi iubi intotdeauna.

Cand cei patru baroni au auzit vestea, au rasuflatusurati: "A plecat vrajitorul, isi spuneau ei. A fostalungat ca un ticalos, Ce ar mai putea acum sanascoceasca? Poate va trece dincolo de mare, incautarea aventurii si se va pune in sIujba vreunuirege indepartat.;"Tristan se preface a pleca, Jar nu are putereade a se l n d f " p : i 1 1 < : t prea mult de iubita sa, De aceeatamane In burgul Tintagel, in casa unui senior, undel$i imparte camera cu Gorneval. Foarte curand, seimbolnaveste , caci dorul de IsoIda li sfasie sufletul.Se simte mult mai rau decat atunci cand a suferitde pe urma ranii facute de Morholt.Gomeval ~i Dinas de Lidan 11 ingrijesc, dar eu


38/95

76 LABIRINT

fiecare zi ce treee este tot mai slabit, tot mai bolnav.Incepe sa delireze si, printre cuvinte fara sir, iicheama pe Isolda ~i pe unchiul san, despre carecrede cii nu-l mai iubeste, Cuprins de febra dorintai se transforma, in inchipuire, intr-un cal' pe ca;eil mana catre castel, spre turnurile unde locuiesteIsolda, CaJ ~icavaler se izbesc de zidurile de piatra,dar

hse ridica si reiau asaltul, intr-o lunga agonie.In spatele tumurilor zavorate, Isolda cea eu

pletele de aur tanje~te ~i ea, la fel de nefericita.~entro e.aes:e inca si mai greu, caci ea este regina~l trebuie sa se prefaca bucuroasa, vesela in fatasupusilor. Durerea ei trebuie ascunsa in spatelezambetelor.

Indi 0 data, Branghina ii salveaza, caci amandoi~unt gata sa se prapadeasca, desi sunt 'atat de aproape.Intr-o seara, se strecoara in odaia lui Tristan si ilinva~a un viclesug: in spatele eastelului .se ga;esteo livada intinsa, imprejmuita eu garduri inalte.~proape de stalpul care sprijina gardul, se inaltii unpm cu ramuri mari, cu crengi groase si rezistente,La poalele sale, un izvor formeaza un bazininconjurat de marmura. Apoi, paraul traverseazalivada, patrunde in castel, trece prin camerelefemeilor si i~i continua curgerea lina.


In fiecare seara, Tristan rope bucati din scoartacopacului ~i le arunca in apa. Aceasta Ie poarta panala camerele femeilor, unde le asteapta Isolda, semnc 3 . iubitul este pe-aproape. Atunci, Branghina Ii. indeparteaza pe regele Marc si pe cei patru dusmani,iar regina vine sa -~i intalneasca iubitul, La umbrapinului, ei se simt la ad a post de orice pericol. Departede lume, nimeni nu iimai pandeste. Sunt impreunasi le este de ajuns. Noptile tree repede , iar zorii lespulbera visele ...


39/95

FILTRELEIn Evul Mediu se considera ca liltrele

bautu~i preparate dupa retete speciale, avea~capacitatea de a provoca 0dragoste putemicalntre coua persoane.Baza fil trelor 0 eonstituiau substanteleafrodisiace, de baza fiind praful de eantariditIn aeestea se amestecau 9i alte ingrediente,precum oase de broasca, metale, resturi deunghii, reptile, toate fiind amestecate cu re-lieve, fragmente de ornamente din blserica.Cineva se putea face iubit 9i prin alte me-ta_de:purtand la gat un cap de gaie, 1nghi1 indparul de pe coada unui lup, luandu-sl sanqelntr-o zi de primavara de vineri, pe care-t ames-teca in bautura persoanei iubite.Dupa cum se vede, cornpozltta filtrelor eraextravaqanta, Mijloaeele foloslte pentru a ducela disparitia efectelor lor erau la fel de bizare.

11Banuielile regelui

a curtea regelui Marc, traie~teun pitic cocosat, nurnit Frocin.Desi cumplit de ural, ghebosuleste foarte invatat. Cunoastecele sapte arte, magia si totfelul de vraji ~i descantece.Dezleaga orice taina si, deaceea, cei patru dusmani ai lui

Tristan inteleg c a le-ar putea fi de folos. Pe el itpun sa iscodeasca dad! Tristan ~i Isolda se intalnesczilnic, iar piticul le confirma banuielile. Se iniati$eazadin nou inaintea regelui:


40/95

- Iertata ne fie cutezanta, Sire, dar, din nefericire ,putem sa-ti aducem dovada pe care 0 doresti,- Oespre ce dovada vorbiti?- Tristan se afla in cerate ...- Tristan este departe, Chiar eu l-am alungat,Nu sunteti multumiti?- Gresesti, Maria ta, nu a plecat. Mai mult,

continua sa se intalneasca pc ascuns eu regina.- Nu pot s a ered, murmura indurerat regele.- Te vei convinge chiar asta-seara, Sire, c a numintim ... Un om de incredere te va conduce, dacadoresti, Ia Iocul lor de intalnire.La miezul noptii, regele 11urmeaza pe Frocin inIivada. Se teme de ceea ce ar putea vedea, dardorinta de a cunoaste adevarul este mai puternica,Impotriva vointei sale, Mare se urea in pinul eelbi'itran, purtand cu sine arcul si sagetile, Este furios,maniat c a piticul iicere asa ceva, dar il asculta. Laora stabilita, Tristan soseste, Trimite semnul eonvenitsi 0 asteapta pe Isolda la marginea bazinului.Deodata, zareste in apa imaginea reflectata a regelui,Nu mai este nimic de facut, caci Isolda alearga inintampinarea lui. Tristannu face iusa nici un pascatre ea, si acest lucru 0 midi. Simte pericolul, darnu stie de unde ar putea veni. Luna iivine in ajutor,

radind-o s a zareasca si ea chipul regelui oglindit inbazin. Atunci intelege totul, ~i incepe s a vorbeascafoarte indignata:- Sir Tristan, cevreti de la mine? De cem-ati chemat? Am venitimpotriva vointei mele,numai fiindca v a datorezcoroana si minunatul sotpe care 1 1 am.

- Regina, va rog sa-l imblanziti pe rege. Nu stiude ce rn-a alungat, Sunteti singura fiinta cafe m-arputea ajuta! Nu fiti manioasa, stapana!

- Dar nu stiti dl. ne banuieste de tradare? Crede


41/95

82 LABIRINT

c a v a iubesc, eu, care nu mi-am daruit dragosteanimanui altcuiva decat aceluia care m-a luat primulin brate , cand eram fecioara, Nu stiti ce primejdiia trebuit sa intarnpin pentru a veni aicil

- Regina, nu inteleg cum a putut stapanul meusa i~nchipuie acest lucru, Dar, fie-va mila, venitiin ajutorul meul Dad nu, VOl muril

- Nu, Tristan, imi este eu neputintal Sunt singurain aceasta t a r a straina si am multi dusmani! Nu r n apot bizui pe nimeni, Nu pot sa-mi rise astfel viata,Rugati-va la Dumnezeu si, cu ajutorul sau, poateyeti reusi,Apoi pleaca, lasandu-l pe Tristan cu lacrimi inochi, Regele Marc coboara din capac, dupa ce sinepotul sau s-a indepartat. Este ferieit, caci acums-a eonvins. Cavalerul si sotia iubita nu ii in~aIadragostea, Atunci, se hotaraste sa-l cherne din noupe Tristan la Curte. II repune in to ate dreptujile ,printre care 9i acela de a putea intalni pe reginaoricand doreste.

12Acuzarea lui Tristan

iticul si tradatorii sunt iertatipentru c a au incercat sa-l inselepe rege, dar bunatatea lui nuface decat s a le sporeascamania. Incearca din nou s3 :-1convinga di Tristan trebuieindepartat, Si cum aeesta re-fuza, iipropun un nou siretlic:

- Rege Marc, trimite-l pe nepotul tau eu soliela rege1e Arthur. Va trebui sa pIece in zori. Sa tetrezesti inaintea lui si s a iesi din camera.: Nu varezista dorintei de a-i vorbi reginei inainte de a

------------------------ - -----------"'"'--~~-----------------~~------''''''''''


42/95

84 LABIRINT

parasi cetatea. Juram c a vei avea acum dovadavinovatiei sale.

Regele se lasa pana la urrna eonvins. Noaptea,cand toti eei din castel au adormit, el 1i ordona luiTristan . s a porneasca spre Curtea regelui Arthur.Frocin doanne, ~iel, in camera regelui, Cand eredec a toti donn profund, el se ridica din pat ~iimprastiefaina intre patul lui Tristan si eel al reginei. Tristan,inca treaz, i1 vede. Intelege c a ise intinde a cursa,dar dorinta de a fi alaturi de Isolda este prea mare.La miezul noptii, regele se ridica si iese. Tristanface un salt din patul sau pana in eel al Isoldei.Din pacate, uitase de rana de la genunchi, pe carenu 0 bandajase. Aceasta s-a deschis ~j a inceput sasangereze, fara ca Tristan sa-~i dea seama. Regelese intoarce, insotit de pitie $i de cei patru nobili.Tristan i-a auzit. Face un alt salt, pana in patul san,dar cateva picaturi se sange s-au prelins pe faina.Dovada este atat de clara, incat Marc iicondamnala rnoarte fara niei 0 judecata, in zadar incearcaTristan sa-l induplece in -privinta soartei reginei, Eljura. c a nu a iubit-o niciodata eu 0 dragoste vinovata,ci filtrul a fost eel care i-a unit. Doar Dumnezeui-ar putea judeca, pentru ca sentimentul lor este maipresus de oriee forta pamanteasca, A~a cum nu a


pomit de la ei, niei 0 vointa umaria nu I-ar puteainabu$i. Dar regele nici nu vrea sa auda,

Stirea se raspandeste in toata cetatea. Oameniiplang, caci isi iubese regina si pe frumosul Tristan,care, cu multa vreme in urma, i-a salvat de cruzimealui Morholt. Dar regele pare sa fi uitat aeeasta, nimicnu-l poate indupleca, Hotararea lui este de neclintit,Ordona sa se construiasca un rug, pe care s a fiearsi eei doi vinovati, Refuza oriee judecata, lucrucare provoaca strigatele de indignare ale multimii,- Primul care mai indrazneste sa-mi cearajudecata sau mila, va pieri ~i el ars pe acest rug.Sa fie adus Tristan si sa se aprinda foeul!Garzile 11aduc pe Tristan, eu mainile legate. Esteo jignire pentru ell Un eavaler nu trebuie niciodatas a fie inlantuit, caci mandria lui il face s a se simtacoplesit de .rusine si umilinta, In incaperea in careeste tinuta prizoniera, Isolda deplange suferinteleiubitului sau, Tristan.

Am ajuns, dragi seniori, La momentul cdndpovestea noastrii devine din ce in ce mai trista.Credeti cii regele Marc ar putea fi fnduplecat?!De acum nu mal exista nici 0 cale. A irueles,in sfarsit, c ii vorbele pe care i le strecurau


43/95

-..c ---'- ---"'~~~ ~~~~~~~~:!

86 LABlRINT

supusii la ureche erau adevdrate ... V a gandiii,poate, ca Tristan si Isolda var muri impreunape acelasi rug, pentru a se regiisi pentrutotdeauna dincolo de moarte? Nu a venit incamomentul. Poate cii pentru ei ar fi fast binesa puna atunci capiu acestei vieti, Cad astfel,suferiruele prin care vor trece nu ar mai fifost.: Dar povestea noastra nu se sfdrsesteaid. Urmiiriti, despartiti, cei doi eroi mai aumulte de infruntat. Sii-i insotim cu acordurileduioase de harpii, care se aud din ee in cemai sfasietor, din ce in ce mai incet, panCicdnd se vor stinge, odatii cu ultima riisuflarea eroilor nostri. Iar ctind vocea menestreluluiva tacea, va veti gandi inca multii vreme deacum tncolo fa povestea lor. Sa ne intoarcem,dar, fa momentul cdnd, insufletiti de marealor iubire, Tristan fit Isolda se pregiitesc s ainfrunte moartea ...

13Fuga lui Tristan

e dud Tristan, insotit de garzi,se indrepta spre rug, Dinas deLidan, care tocmai aflase ce seintamplase, opreste convoiuI,i~i imbratiseaza prietenul, iitaie Iegaturile si porneste sprelocul unde se afla regele,pentru a-i sustine nevinovatia.In apropiere, se gasea 0 micuta capela, construita

chiar la marginea unui t f u m inalt si stances.Tristan cere atunci voie s a se opreasca pentru ase ruga. Deoarece capela nu are decat a singura


44/95

88 LABIRlNT

iesire., garzile il lasa pe condamnat s a intre neinsotit,ca sa se roage pentru iertarea pacatelor.Pe unul dintre peretii laterali ai capelei se gasesteo fereastra, pe care Tristan a deschide si se aruncain rapa adanca si amenintatoare. Prefers s a piara

zdrobit de pietre decat ars pe rug. Alege moarteademna, in singuratate, in lac de a se expune umilinteide a fi executat in fata tuturor curtenilor. Simte dinu mai exists nici a scapare si se gandeste eu duiosie. la Isolda, pe care nu 0 mai poate salva,

Dar Domnul Ii vine In ajutor: vantul Ii patrundepe sub vesminte, incetinind caderea si astfel cavalerulajunge teafar pe piatra de la poalele stancii abrupte,pe care se inalta capela.De atunci, acea piatra a capatat numele "Saitul

lui Tristan".Vazand c a a scapat eu bine din dificila incercare ,sperantele incep sa-i revina. Acum, fiind liber, poateva reusi s a a elibereze ~i pe aceea Hid de careviata lui nu ar avea nici un sens, I n timp ce fugea

din toate puterile pentru a se indeparta c a t mai multde castel, Tristan 11 intalneste pe Gorneval, care ilcauta.- Grabeste-te , prietene! Regina este in mare

primejdie.


Singura grija a lui Tristan este de a salva viataIsoldei. Hira ea, nici existents lui nu mai are mciun rost,In acest timp, Isolda este purtata catre rug.Vazandu-i mainile legate amtde strans incatsangereaza, multimea incepe s a murmure. Poporuluinu-i place sa-I;>i vada frumoasa regina umilita sisuferind. Oricare i-ar fi vina, oarnenii nu pot sa-iuite bunatatea si blandetea,- Mila, miI& pentru regina' striga gloata. Bleste-mul mortii sale se va abate asupra noastrit-Atunci Dinas de Lidan inainteaza, graind:,. . . . . . '-- Sire, Maria ta vrea sa 0 pedepseasca pe regmaf a r a a 0 fi judecat. Ea nu recunoaste crima de carea acuzi. Gandeste-te ce se poate mtampla si teme-tede urmari! Tristan e liber si dornic de razbunareacum, I t i va ucide toti vasalii, Incredinteaza-mi-o peIsolda ii voi raspunde cu capul de ea.Dar regele este de neinduplecat. Considers dl unragaz pentru judecata ar fi inutil, iar prin hotarareape care a luat-o va face dreptate,

- Atunci, Maria ta, continua Dinas, te parasesc.Plec la Lidan si nu r n a mai intorc niciodata,Mahnit c 5 . trebuie s-o lase pe sarmaua Isolda faranici un ajutor, Dinas se Indeparteaza in timp ce ea

--------------------~==="


45/95

90 LABIRINT

ramane prada manter regelui, La capatul puterilor,eu mainile insangerate, este mai frumoasa ca oricand.

Dupa ce Tristan s-a aruncat de pe standi, un amsarman din multime l-a vazut ridicandu-se si fugind.Aalergat spre Tintagel ~i s-a furisat in apropiereaIsoldei:- Nu plange, stapaua, Ii spune el, Tristan estesalvatl- Doamne, fii binecuvantatl Acurn, de voi rnurisau de voi fi crutata, imi voi prirni soarta eli bucurie!

Dar bunul Dumnezeu este milostiv, El nuvrea moartea celor doi pdcatosi, primestelacrimile si rugiiminiile poporului, Si, asa cums-a tndurat de Tristan, purtdndu-l pe tarmulnisipos si fin al mdrii, s a speram cii poate tiva da !if Isoldei 0 cale de salvare ... Ascultati:

iNCEPUTU RILE CAVALERISMULUIEste foarte greu de definit ce insemna a fi

cavaler, deoarece acest statut irnpllca un codspecial, in care onoarea si datoria, devotamen-tul eroismul erau trasaturl esentiale. Dincolode'aceste principii, mOdurif~"~~ 'f star~ alecavalerismului luau forme iferirg~11nunctte despecificullocal si al epoci;, ( t r " t ' ICa termen bine J__~~ni , conduitacavalereasoa se regase9~a I, Evul Mediu,dar trebuie amintit faptul ca rnanitestari alecomportamentului cavaleresc apar din celemai vechi timpuri. Ele au fost generate deatitudinea tata de femeie, de omagiul pe carebarbatll au ~imtit dintotdeauna nevoia sa i-Iaduca .Chiar si In triburlle salbatics din insuleleSumatra, t lnerll razbolnlc' depuneau craniilecelor ucisl la picioarele tinerelor. Aceste oribiletrofee reprezentau modul lor de a face curte,bizar, dar care poarta In elgermenii cornpor-tamentului cavalerilor care-sl aduceaudusrnanul captiv inaintea doamnei inirnii, Esteo atitudine total dlterita de aceea a eroilor greci,


46/95

care se cornporta lntr-un mod barbar si t a r amila fata de eel lntranti, lubirea, In sensulcavaleresc, nu exlsta pentru ei, Antichitateagreaca nu ounoaste acea exaltare care IlTmpinge pe erou In mijlocul evenimentelor doarpentru placerea de a Ie cauta, singurul careface exceptie Hind Alexandru eel Mare.Neamurile germanice, mai putln dezvoltate,anunta fnceputuri le cavalerismului, adorareafemeil ocupand un lac de cinste la ei.Chiar $i normanzil, piralii plini de cruzimecare devastau coastele rnaruor, aveau un codde anoare cu reguH bine stabillte: Juptau cuarme scurte, pentru a fi mal aproape dedusman, nU-$1bandajau ranile decat dupa celasau sa treaca 24 de ore, nu coborau panzelecorabillor pe timp de furtuna sl nu atacau undusrnan net inferior.Trasaturi ale spiritului cavaleresc s-aurnanifestat chiar sl in India sl Persia, dar numaiIn Europa ele au fost exprimate In toata plenl-tudinea lor.

1L4....__ ~~~ _

14Isolda si leprosii

suta de leprosi se Infati~eazainaintea regelui, Privelistea pecare 0 ofera este infioratoare.Sunt hidosi, ell carnea roasa deboala. Imbracati in zdrente, ellchipurile insemnate de sufe-rinta, sprijinindu-se in carje, eiingrozesc multimea, Toti se

dau la 0 parte, ferindu-si privirile, pentru a nu vedearanile sangerande , pentru a nu simti duhoarea eeiese din trupuri1e lor in putrefactie. Nimeni nu arecurajul sa-i opreasca, asa c a ajung eu usurinta in


47/95

94 LABIRINT

fata regelui. Yvain, capetenia lor, 0 aratare hidoasa,eel mai cumplit dintre ei, ii spune:- Sire, 8-0 pedepsesti astfeI pe regina, aruncand-o

in tlikilrile rugului, este mult prea usor. Focul 0 vaarde repede si-i va imprastia cenusa in cele patruvanturi, Iar cand flacara se va stinge, dreptatea va fifast de multa vreme infaptuita. Dad vrei ea ea sacunoasca intr-adevar suferinta, cele mai cumplitechinuri, da-ne-o noua pe Isolda, ~iva ajunge asemeneanoua, Un sfarsit mai ingrozitor nu exista, Niciodata 0femeie nu va avea 0 soarta mai infioratoare. Priveste]Zdrentele ni se lipesc de rani. Ea, care la castel erainvesmantata In stofe si mailisuri fine, ea, care treceaprin salile de marmara, impodobita cu bijuterii stralu-citoare, cand va vedea colibele noastre, cand va trebuisa intre in coeioabele joase ~i s a doarma cu noi, I:;;iva recunoaste pacatul si va regreta acest rug!

Ceata de leprosi ranjeste amenintator, in timp ceIsolda, inspaimantata, se arunca la picioarele regelui,strigand:- Mai bine sa mor in flacari, decat sa fiu data

Ieprosilor: Sire, cer mila! Vreau sa fiu arsa!Dar regele este orbit de furie. Inima lui nu maicunoaste mila, iar lacrimile sotiei sale nu-l maiinduioseaza, Simte c a 0 uraste, iar ideea de a 0


supune celor mai infricosatoare chinuri Ii place. S ao vada pe Isolda stingandu-se' incet-incet, eli eamearoasa de boala neiertatoarel Sa-i vada chipul plinde lumina ofilindu-se, uratindu-se pe zi ce treee!Sa-i vada trupul care a pacatuit acoperindu-se deram dureroase, sangerande , suferind eele malinspairnantatoare ehinuri! Hid nici 0 parere de rau,o impinge pe Isolda in mijlocul leprosilor, Ei 0inconjoara si se indeparteaza, plini de bueurie.Tristan, care urmarise mgrozit si neputinciosdesfasurarea faptelor, l{>i vede iubita tfuiita de acelearatari respingatoare. Nu se mai gandeste la nici ~oprimejdie si se napusteste asupra lor f a r a teama, Incateva secunde, Ii irnprastie. Apoi, plin de grija, 0ridica pe Isolda care, slabita, se prabuseste din nonIesinata, Impreuna en Gorneval, 0 poarta pe brate,indepartandu-se in grabs de acele locuri primejdioase,

Nu este m e a momentul s a v a bucurati, seniori!P ovestea noastr ii n-a ajuns fa s f a n ' i t . Multe maisunt peripetiile pe care trebuie s a le infrunteeroii .. .Acum ei sunt, iatii, impreund, dar pentruedt limp, oare? Sii-i urmdm cu inchipuirea acounde nimeni inaintea lo r nu a mai ajuns, inpddurile addnci si fntunecate din Cornouailles ...


48/95

LEPRA

Lepra este 0 boala lntalnita inca din tirnpu-rite cele mai indepartate la popoarele primitive,contlnuand sa apara !i'i astazi in unele colturiale lumii. lzbucnita initial In Asia, lepra a fastadusa in Europa de catre navigatorii si comer-oiantii provenind din randul a trei mari popoareale Antichitatil: fenicienii, evreii sl grecii. In se-colul al xV-tea, deja intreaga Europa era in-vadata de leprosi, datorlta numeroaselorrazboaie, invaziilor popoarelor migratoare slcomertului cu sclavi din Africa si Asia.Lepra este 0 boala care atinge ln primulrand pielea. De cele mai multe ori, dupa maimulti ani de boala, degetele, rnainlle sau pi-cioarele incep s a se detormeze, apoi sa S8amputeze spontan.In Evul Mediu, leprosul era exclus din socie-tate; lumea se temea de el, crezand ca boalaera data de Dumnezeu, ca pedeapsa pentru 0tapta reprobabila,

Boala inspira teroare si spalrna. Daca setntamota ca regele s a fie lovit de Iepra, pentrua se vindeca, trebuia sa se imbaieze In sanqelssupusilor sai.Inca din secolul al IX-lea, leprosii au fostizolat i In sate specials, care purtau numele deLeotozeti: Init ial leprozeriile se aflau sub pa-tronajul Bisericii.In 1226, In Franta, regele Ludovic al VIII-teaa lasat prin testament cate 100 de. centimepentru fiecare din cele 2000 de leprozerll aleregatului sau,Leprozeriile si-au schimbat. statutul 91,lncepand cu domnia lui Ludovic al XIV-lea(1643-1715), au beneficlat si de asistenta medi-cala,


49/95

15Exilul in padure

oti trei se afunda in padure,acolo unde urrnaritorii lor nu-ipot gasi, Departe de mania re-gelui Marc, de ura celor care-ispionau zi si noapte, ei l~icon-struiesc 0 c a s u t a de lemn. 0acopera ell frunze si ell ierburiuscate, Acesta este inceputul

unei vieti noi, cu care uu sunt obisnuiti, Nu au aicinimic din luxul de la castel, dar lipsurile nu au nicio importanta pe liinga bucuria de a fi impreuna. Va11greu, dar de acum nimic nu-i mai desparte.


50/95

100 LABIRINT

Se hranesc eu fruetele padurii si eu carneaanimalelor salbatice. Padurea Morois nu-i intampinaeu dusmanie, dar hainele Ie sunt sfasiate de erengisi de maracini, Neobisnuiti ell viata aspra din padure,slabesc pe zi ce treee.

Intr-o zi, ratacind prin codru, ajung la salasulpustnicului Ogrin. Aeesta ii spune lui Tristan:- Fiule , regele a dat de stire in tot regatul cava rasplati cu 100 de monezi de aur pe acela care11 va gasi pe Tristan. Toti baronii au jurat s a teprinda, viu sau mort. Caieste-te, fiuIe!

- Dar pentru care cnma m-as putea cai?Dragostea pentru Isolda este s ingurul meu rost II Ilume. FiltruI dragostei ne-a unit pe vecie. A fostvointa soartei, fata de care noi nu avem nici aputere .. Cum m-as putea desparti de cea cu caredestinul a hotilrat sa fiu impreuna, pana la moarte?- Tristan, tu nu ai dreptui sa iei nevasta unchiului

tau. Ea este sotia lui in fata Domnului!- Dar nu-i mai apartinel A aruncat-o f a r a milain bratele Ieprosilor. Am reusit 5-0 smulg din mainilelor ~i nu 'ne vom mai despartil- Traiti in pacat, Tristan! Isolda, si tu sa tecaiesti!Isolda plange, dar refuza sa-l paraseasca pe eel

\

TRISTAN $1 ISOLDA 1 0 1

pe care il iubeste. Nu poate fi convinsa, chiar dacastie c a savarseste un pacat.- Ne vom intoarce in padure, spune atunciTristan. Acolo suntem fericiti, did desisurile ei ne

oerotesc, ne apara de furia regelui si suntemimpreuna.Cand a parasit castelul Tintagel, Tristan si-a lasatacolo cainele credincios, pe care 11 hranise de lanastere, si care-i devenise un prieten devotat. CaineleHusedent se facuse un animal frumos, vioi, inteligent,care-si iubea mult stapanul, De cand acesta disparuse,nu se mai atingea de hrana, zacea si urla necontenit.Atunci, cativa baroni se hotarasc sa-l eliberezepe Husedent ~i sa-l urmareasca. Poate c a Ii vaconduce la Tristan.Au avut dreptate. Cum este lasat liber, cainele~a~ne:;;te, adulmecand loeurile pe unde a treeutstapanul sau, Baronii 11urmeaza plini de multumire.De acum, Tristan e in mainile lor. Strabat acelasidrum pe care au mers fugarii. Dar, pe masura ceinainteaza in pa'dure, patrund din ce in ce mai greupe cararile care se intretaie si se pierd in desis. Setern sa-si continue urmarirea, Nu pot sa. stie undese ascunde Tristan. EI este acolo, Ii cunose dorintade razbunare si puterea. Se poate napusti asupra lor


51/95

102 LABIRINT

de oriunde, si stiu c a nu vor gasi mila. E maiprudent sa se intoarca la castel,I n aeest timp, credinciosul Husedent descoperaloeul unde se ascunde stapanul sau, E atst de fericit!

Tristan, insa, ingrijorat, ar vrea sa-l ucida. Un cainecare latra este 0 primejdie pentru linistea lor. Darbucuria animalului, care nu

Documents

Tristan Si Isolda - Elixirul Dragostei