Embed Size (px)
Citation preview
Ih. Adina Berciu-Drlghicescufiberiu Velter
Dr. G. D.IscruAurel David
TRICOLORUL ROMAXTEISTMBoL al UNTTATII, INTEcnlrAln il sUvERANrrAlrr NATIONALE
Coordonator:Dr- Adina Berciu-Drighicescu
EDITIJRA €
SIGMA
BUC{JRESTI 1995,
-
sl
CUPRINS
Introducere
Steagurile la romini
Istoria tricolorului nafional
Tricolorul il avem de la geto-daci? O nou[ ipotezd" . .
De la opJiunea coloristic5 la prezenla pe drapel a tricolorului . .
Oficializarea tricolorului ln contextul revolulionar pagoptist
Afirmarea Drapelului tricolor al Romdniei independente .
Lista ilustrafiilor.
Bibliografie
Resum6,
Summary
trustrafii
23
23
De-a lungul timpr
gi comunicare diver
constituie, allturi de
reprezentatl individr
statornic simbol al isSteagul este simbr
aspiralii pe care un st
un stat, steagul este I
qi-a dobdndit-o in mfiind simbolul mlririisimbolul cltre care se
lui.
Acest simbol, car,
trecutul gi ne face sd
gi inillitoare a credir
Astfel, din toate
drapelul s-a bucurat r
credinli; gi astizi la I
alegi gi datori s[J ap
I Tiberiu Stitnciulescr
47
62
83
115
119
tzs
t27
t29
115
119
t25
r27
129
STEAGT]RILE LA ROMAM
Drupelul este Romfrnia, acest pdmAnt binecuvAntat alpatiei, udat cu sAngele strdbunilor nogtri Si tmbogdgitcu sudoar ea mancitorului. El este familia, o gorul fi e cd_ruia, casa tn care s-au ndscut pdrintrii gi unde se vornaste copiii noStri. Steagul este tncd simbolut d.evota_mentului, credinlei, ordinii g al disciplinei ce reprezintdoastea. Steagul este totodatd trecutul, prezentul {iviitorul fdrii, tntreaga istorie a RomAniei!
(Al. L Cuza, I/13 septembrie 1863)
De-a lungul timpului, toate popoarele au folosit ca mijloc de individualizaregi comunicare diverse simboluri, devenite apoi insemne nafionale. Steagulconstituie, al5turi de stemi, sigiliu gi imn, un insemn naJional prin care estereprezentatA individualitatea qi suveranitatea unei nafiuni. El este cel maistatornic simbol al istoriei unui popor
Steagul este simbolul care eoncretizeazd, realizarea unei idei sau a unor inalteaspiralii pe care un stat sau un popor le-a urmirit in decursul vremurilor. pentruun stat, steagul este simbolul fiinlei sale istorice qi politice, al situaliei pe careqi-a dobdndit-o ?n mijlocul celorlalte state gi al prestigiului de care se bucuri,fiind simbolul mlririi nalionale. Pentru o armat5, steagul este simbolul victoriei,simbolul cltre care se indreaptl aspiraJiile tuturor acelora care lupti sub faldurilelui.
Acest simbol, care vorbe$te intr-o limbr ti.cutr, dar inleleasi, ne pune in falrtrecutul gi ne face sI vedem viitorul, fiind "icoana patrieil' gi o "relicvl sfdntiqi inilptoare a credinlei patriotice"r.
Astfel, din toate aceste motive, in toate timpurile gi la toate popoarele,drapelul s-a bucurat de o deosebiti veneraJie. Pe steag se depunea jurimdntul decredinfi; gi astizi la fel. Purtitorii lui, din antichitate gi pdnl ast1zi, sunt oamenialegi gi datori si-l apere cu preJul vietrii lor.
t Tiberiu Stitnciulescu, Cuttut drapelului, Bacuregti, 193g, p.20.
5
in b[tIlii, drapelul constituie elementul central, indicdnd fie direclia de
inaintare, fie concentrarea trupelor, fie retragerea. Capturarea steagului inamic
este un indiciu al victoriei, duptr cum pierderea lui inseamn[ dezonoare gi
infrdngere, care se risfr6ng asupra tuturor acelora care luptl sub culorile lui.
Un regiment care gi-a pierdut drapelul trebuia s[ meargd dezonorat fIrI steag
pdnl cdnd igi redobindea onoarea printr-o bravuri exceplionall in fala tuturor
regimentelor. Steagurile capturate de o armati in rlzboi sunt socotite semne ale
victoriei; la fel stau m[rturie gi steagurile infipte pe cetatea sau oraqul cucerit.
Dimpotrivi, predarea unui steag inseamnd supunere sau respect faJi de cineva
mai puternic.
Drapelul de baz[ al unitilii consemne.Lz[ regulamentele armatei gi reamintegte
datoria sfdnti a fieclruia de a servi cu credinJi patria, de a aplra cu bdrbIlie,
pricepere gi abnegatie hotarele 1irii, independenla gi suveranitatea ei.
Importanla gi rostul steagului intr-o bltilie au fost remarcate inc[ din Evul
Mediu (sec. al XVI-lea) in lucrarea: invdldturile lui Neagoe Basarab cdtre fiutsdu Teodosie. ,,Astfel, mintea se aflI in trupul omului asemenea steagului cAnd
sti in mijlocul luptei, iar in luptl toati oastea privegte la steag. $i pdni stisteagul in lupt5, acea luptl nu se cheaml biruiti, chiar dacl are nf,val5 grea (spre
sine) iar ei tofi privesc cltre steag $i toli se strdng in jurul lui. Iar dacl steagul
cade, toati oastea se risipegte gi nu se gtie unul cu altul cum gi incotro merg.
Agijderea este qi domnul: pdnl sti mintea lui intr-insul intreagd, toli ogtenii lui
se strdng imprejurul s[u, ca gi ogtile in jurul steagului"2.
De-a lungul timpului, forma, dimensiunile, culoarea s-au mai modificat, dar
simbolul drapelului gi rolul slu au rlmas aceleaqi.
Steagul este o crealie a popoarelor antice. Originea lui se datoreazl necesitilii
de a se distinge la o anumiti distanJi corpul c[ruia apar]inea o parte din arrnatlgi de a oferi luptitorilor un prilej ugor de a se aduna.
Asirienii gi pergii s-au folosit de acest insemn. La fel gi evreii care aveau
bandiere speciale printre diferitele lor triburi. La egipteni gi la greci s-au adoptat
insemnele cu embleme.3
2 Apud C.Rezachevici, Steagurile militare ale fdrii RomhneSti Si Moldovei tn veacalaI WII-Iea, in 'Revista de Istorie", t.29, 1976, nr.8, p.1199.
3 Enciclopedia Romhniei,I, Bucuregti, 1938, p. 73-74.
La romani, int6lni
infanterie gi signum (:
unei legiuni sau al unr
o comand[ aparte, tnconsta dintr-o bucati. r
care se fixa pe un leprijini. Vexillum-ul 1
alcf,tuise detagamentu
Apoi, fiecare legipurta la steagurile sz
zodiacale, adici sunt
bucurau de o adorali
descrierea pe care (
semnificafie a cuvdntr
sdu legiunile purtau li
erau adorate de cltrnaqterii acvilei legion
Astfel, legiunea Ilegiunile a IV-a gi a I
Augusta, a IX-a Frete
era semnul zodiacal i
a casei Iulia. Apoi,
Primigenia, create d€
sub care se ndscuse ir
a XVI-a Gemina au icare corespunde lui I
Prin urmare, aces
p, zeri lor identifica
Septimius Severus, si
apoi in secolul al III-vedea pe mormAntul
* Vexillum, i (lat.):ne drept obiect de sardir
6
b direcjia de
cegului inamicdezonoare qi
rfr culorile lui.kat fdri steag
inE in futa tuturormite semne ale
m oraqul cucerit.ttryect fap de cineva
rmrei gi reamintegte
& e 4Era cu b[rbI1ie,
incl din Evulfusarob cdtre fiul
steagului cdnd
h steag. $i pdn[ stIue ndval[ grea (spre
lui. Iar daci steagul
cum gi incotro merg.
La rornani, ?nt6lnim cuvdntul steag sub numele de vexillum* (drapel) pentru
infanterie gi signum (stindard) pentru trupele de cavalerie. Orice detagament al
unei legiuni sau al unei trupe auxiliare, creat cu un anume scop, form0nd astfel
o comandr aparte, trebuia s[ aib[ un vexillum al sru, propriu. Acest vexillumconsta dintr-o bucati de pdnzi pitratl, colorati diferit gi cu franjuri pe margini,care se fixa pe un lemn pus de-a curmezigul in virful unei sulile sau al uneiprljini. Vexillum-ul purta ca legendl numele corpului de armati din care se
alcltuise detaqamentul precum gi numele impdratului.
Apoi, fiecare legiune avea ca simbol figura unui anumit animal, pe care opurta la steagurile sale. Cele mai multe dintre aceste simboluri sunt semne
zodiacale, adicd sunt stelele care au prezidat na$terea legiunilor gi care se
bucurau de o adoratrie divin5. Aceasta ne-o spune categoric Ovidiu, care, indescrierea pe care o face asupra anului lui Romulus, se joac5. cu dubla
semnificalie a cuvdntului signum: semn zodiacal gi steag. El afirml ci pe timpulsiu legiunile purtau la steaguri qi semnele zodiacului. Cum insl aceste insennne
erau adorate de cltre romani, ?nlelegem ugor de ce legiunile celebrau ziua
nagterii acvilei legionare qi a steagurilor.
Astfel, legiunea I Minerva, creatl de Domitian, avea ca sirnbol un berbec;legiunile a IV-a gi a v-a Macedonica, a IV-a Victrix, a vII-a Claudia, a vIII-aAugusta, a IX-a Fretentis, a X-a Gemina aveau ca simbol taurul, deoarece acesta
era semnul zodiacal al lunii in care domnise Venus Genetrix, zeiJa protectoare
a casei lulia. Apoi, legiunile a II-a Augusta, a XVI-a Gemina, a XVII-aPrimigenia, create de Augustus, purtau ca simbol capricornul, semnul zodiacalsub care se n[scuse imp5.ratul. Mai t6rziu, legiunile a VI-a Flavia, a XVIII-a qi
a XVI-a Gemina au avut drept simbol leul. Cohortele pretoriene au scorpionul,care corespunde lui Marte, zeul rlzboiului qi strlbunul poporului roman.
Prin urmare, aceste simboluri dateazd, dintr-o vreme cdnd latinii vedeau inclpe zeli lor identificali cu anumite animale. Apoi, trebuie amintit ci p6ni laSeptimius Severus, simbolul animalic era dispus pe coada steagului, sub phalere,apoi in secolul al III-lea a inceput sI fie a$ezat in vdrful steagului, cum se poatevedea pe mormdntul descoperit la Viminnacium.
* Vexillum, i (lat.) : stindard, drapel. De aici termenul de vexilologie consacrat gtiinlei careare drept obiect de studiu steagurile.
intreagi, toli ogtenii lui
c-eu mai modificat, dar
d-oreazd necesitlliio parte din armatii
$ ewelr care aveau
*au adoptat
Descoperirile arheologice ne-au adus informalii prelioase asupra locului in
cilre se pistrau steagurile armatei romane. in fiecare castru exista un spaliu
destinat agezf,rii steagurilor, acvilei sfinte a legiunii, statuii in picioare a
impfuatului, precum gi altarele zeilor militari. Acest spatiu nu avea un nume
propriu, ci se considera ca flcdnd parte din pretorium. Tacitus il desemneazl
prin cuvintele signa et donus signorum; inscripliile, prin signa et imagines;
scriitorii moderni, prin templum sau sacellum. Cauza lipsei unei denumiri poate
fi explicati prin faptul ci lag[rul, strict vorbind, nu aved un templu, ci numai
un loc in praetoria destinat a pistra obiectele sacre.
Geto-dacii aveau gi ei steag, in jurul clruia adunau armata in caz de rdzboi.
Se constati gi la ei folosirea drapelelor (vexillum) gi a stindardelor (signum),
ceea ce probeazi diviziunea armatei in corpuri.
Drapelul geto-dac consta dintr-o bucati de pdnzd pltrati, colorati diferit,
avdnd franjuri pe margini, fixati in vdrful unei buc[fi de lemn sau sulitre,
intocmai ca vexillum-ul roman qi avdnd brodat ca emblem[ un garpe.
Stindardul era un balaur cu cap de lup (draco) gi cu gura deschis[, fixat cu
gdtul de o prljind, corpul fiind din brohz sau din argint, iar capul din metal mai
ugor, imbrf,cat in stofd; stindardul dac fbcea sd se audd un guierat mai ales cdnd
era vint gi pitrundea prin gura capului de lup.
in Evul Mediu, uzul steagurilor s-a generalizat la toate popoarele.
Degi nu avem nici o mlrturie care sI ne arate cd rom6nii au folosit in epoca
etnogenezei gi dup[ aceea vreun insemn, totugi logica istoricl ne indeamni sd
credem c[ acesta a existat.
Documentele care s-au pf,strat amintesc abia pentru secolul al XIV-lea gi
urmltoarele ci ogtile domnitorilor romdni au luptat sub steaguri impotriva
dugmanilor.
Din fericire s-au plstrat, pe l0ngI documentele scrise, gi cdteva steaguri
originale care ne permit s5. incerclm s[ arltim ce denumire aveau aceste
insemne la noi, din ce erau confectionate gi cum se infldligau.
O lucrare completi din domeniul vexilologiei romdnegti nu existii, cu exceplia
unor monografii incomplete gi a unor studii qi articole ce abordeazl limitatproblema.
in evul mediu romtnesc, strlbitut de nenumdrate rtrzboai e, prezenlasteagului
de lupti pe cdmpurile de btrtiilie este atestati de izvoarele istorice, dar nu cu o
cromatici tricolori.Steagul militar er
barl orizontal5. care
inceput vexillum a
bisericesc).4
Gonfalon se maidecupatd la capltul I
reprezentat5 stema l
gonfalonul a fost inlsau de formf, dreptu
acelaqi timp s-au folc
ln Evul Mediu, ira) insemn militar,
unit5li gi purta pe el
cireia ii aparlinea;
b) unitate milirarlvariabil de oqteni: indevenit o subunitate r
c) steag de domnirde domnie era primiimpirltesc.
Steagurile se supr
Drapelului de Stat, c
aribut al suveranitdE,
Steagul, in sensul
ale diverselor organitermenii de: pavilionstindard. Familia re6
o Vladimir Mischevc:ismria vexilalogiei Ei sigip.31; Jean N. Mtrnescrp.38 -39.
' Pentru toate acesteBucuregti, Edit. Acad.. l!
ryt hcului inailr un spaJiu
ff h picioare aI lvEr un nume
h il desemneaziriF, 6 imagines;
a Eidenumiri poate
r trylu, ci numai
fo rz de rdzboi.*trnd€lor (signum),
oloratii diferit,sulitre,& bmn sau
m larpe.gre deschisl, fixat cu
b cTul din metal mai
Enixat mai ales cdnd
pqoarele.
au folosit in epoca
forf,i5 ne indeamnf, sI
remlul al XIV-lea gi
impotriva$ steaguri
, gi cdteva steaguridenumire aveau aceste
nu existii, cu excepJia
ce abordeaz[ limitat
,ptezenta steagului
istorice, dar nu cu o
cromaticl tricolord.Steagul militar era alcdtuit dintr_o
barl orizontald care era prinsl de oinceput vexillum apoi gonfalon gibisericesc).a
flamurd fixati in partea superioartr de ohampi verticale. Acest tip s-a numit lamai tArziu prapor sau prapur Gteag
Gonfalon se mai nume$te acel steag care are flamura lungr gi ingusti,decupati la cap[tul liber in trei fdgii. in cdmpur acestui tip de steag se aflareprezentati stema posesorului. cdtre anur 1300, in Europa occidentalr,gonfalonul a fost inlocuit cu baniera, care era alcdtuitl dintr-o flamurI pitratlsau de formi dreptunghiulari, purtati de ogteni lp lance (sec. XIV_xvI). inacelagi timp s-au folosit qi steaguri avdnd flamura prinsd vertical de hampr.
in Evul Mediu, in Jirile Romdne, termenul de steag desemna trei lucruri *:a) insemn militar, steag sau prapur (vexillum) sub care se adunau ostaqii unei
unitSli gi purta pe el semnele distinctive ale unitilii sau categoriei de ogtenicireia ii aparlinea;
b) unitate militari a Tirii Romdnegti gi a Moldovei, formatii dintr-un numdrvariabil de ogteni; in sec. xlv-xu avea efective mai mari, iar in sec. XVII adevenit o subunitate a crpitiniei gi era alcituiti din 50_100 de oameni;
c) steag de domnie sau steagul lirii. in perioada dominaJiei otomane, steagulde domnie era primit de la poart5. uneori, acest insemn se numea gi steagimpiritesc.
Steagurile se supun unei anumite ierarhii, a cf,rei treaptl superioari revineDrapelului de Stat, care constituie insemnul oficial al unui stat gi principalulatribut al suveranitdtrii. f "-
Steagul, in sensul larg al noliunii, include toate categoriile militare, sportive,ale diverselor organizalii social*politice etc. pentru flota maritiml se folosesctermenii de: pavilion si fanion, _l_T pentru cavalerie se uziteazd, termenul destindard' Familia regalf, avea pavilioane. in istoriografia curenti se intrebu-
a vladimir Mischevca, Ion Negrei, Alexandru Nichitici, simbolurile fdrii Moldovei (Dinistoria vuilologiei si sigitografi,ei heratdice momovenesti din sec. nv-nx),chigintru, 1994,p'31; Jean N. Mtrnescu, stema Mordovei, in "Magazin Istoric,,, Bucuregti, 1972, nt. 5,p.38 -39.* Pentru toate aceste aspecte vezi lucrarea Institutrii feudale din fdile Romane. Dic,ionar,Bucuregti, Edit. Acad.. l9gg, p. 454-.455.
E
lcmea domniei lui $tefan cel MareXiliur Nalional (copie).
lf 1Z Hrisowl prin care Vlldu!,i Romdneqti, fdgdduiegte sprijininpotriva otomanilor. Se observdr al unuia dintre sigilii. Arhiveler, coleclia Privilegii, 7 42.
5' Stema ftalilor Buzegti. Reproducere din articolul lui Marcel Sturdza-slucegti, AlexandruGo4a' Tricolorul romfrnesc, simbot aI unitdlii nnlionale sub Mihai viteazul, ln ,,RevistaArhivelor", 1968, m. Z.
131
-
'"ll
Bogdan
Bibescu
8b' 1688. Stema domnului 
