Traumatismele Cranio

Embed Size (px)

DESCRIPTION

b

Text of Traumatismele Cranio

TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE SI VERTEBROMEDULARE

Inchise deschise Ale craniului -intracraniene -extracraniene Ale coloanei vertebrale

Tcc pot fi :Minore- gcs 15-13Moderate, medii- gcs 12-9Severe , grave -gcs < 12-9

pacientul este in coma :coma I- gcs8coma II 7-6coma III gcs 5-4coma IV gcs 3

tcc Etiologie Accidente de circulatie Caderi de la inaltime Caderi de la acelasi nivel Accidente domestice Accidente de joaca/recreere Agresiuni Alte acuze.

Leziunile post -impact pot fi : Recente tardive Leziunile recente postraumatice sunt: Primare- survin obligatoriu post-impact si sunt specific traumatice. ex: fractura oaselor craniene, dilacerarea cerebrala, contuzia cerebrala Secundare-nu survin obligatoriu si nu sunt constant specific traumatice ex: -hematoamele si revarsatele lichidiene intracraniene Subsecvente-nu sunt specific traumatice si reprezinta leziuni de acompaniament ale efectelor secundare Ex:- edemul cerebral, colapsul cerebro-ventricularLeziunile tardive Encefalopatie postraumatica scleroza atrofica a creierului , cicatricea menigo-cerebrala Sechele postraumatice- afazie, hemiplegie , lipsa de os, deficiente psihice Leziunea primar Prin transmiterea energiei cinetice la nivelul esutului apare leziunea primar. Este foarte dificil de stabilit ct din tabloul clinic al unui pacient cu TBI (traumatic brain injury) se datoreaz leziunii primare i ct leziunii secundare. Cu ajutorul testelor diagnostice nu este ntotdeauna uor de vizualizat leziunea primar. Lezarea vaselor sanguine se evideniaz prin prezena hemoragiilor intracerebrale, subdurale, sau epidurale, fiecare dintre acestea putnd determina apariia de leziuni secundare. Forele de translaie coronal produc mai frecvent leziuni axonale difuze. La pacienii cu leziuni axonale difuze este mai puin probabil ca PIC s fie crescut i ca acetia s prezinte perioade de luciditate. Leziunea secundar Forele mecanice nu determin numai leziuni primare ci declaneaz i o serie de reacii i cascade biochimice, care se pot manifesta n cteva ore sau zile. Axotomia chimic( leziuni axonale difuze)Transmiterea energiei ineriale sub form de accelerare sau decelerare determin distrucii axonale i com. n aceste cazuri computer tomografia nu evideniaz de obicei leziuni intracraniene semnificative. (cauzat de Ca2+)Contuzia focal Contuzia focal se prezint de obicei sub form de leziuni cu densitate crescut sau mixt. Contuzia focal nu are dimensiuni mari la nceput, ns se poate extinde n cteva zile i determin creterea semnificativ a PIC.

Leziunile cerebrale traumatice inchise pot fi : Comotia cerebrala- cea mai usoara leziune cerebrala primara aparuta dupa un traumatism. Comotia poate determina pierderea temporara a starii de constienta sauameteala, dar poate exista si fara manifestare clinica . In putine cazuri comotiile cerebrale pot duce la tulburari grave Contuzia cerebrala- pierderea starii de constienta de durata si intensitate variabila, cu semne neurologice mai mult sau mai putin evidente- poate fi: minora, medie , grava difuza, circumscrisa( la un emisfer, la un lob) hemoragica Dilacerarea cerebrala- apare numai in arii circumscrise Macroscopic se obs. arii de distructie si discontinuitate cerebrala, inconjurate de ccontuzie si edem Microscopic- necroza parenchimatoasa Fracturi cu infundare inchise / liniare Hematomul cerebral: Hsd Hed Hematomul intraperechimatos Contuzia cerebrala Manifestari de dependenta; Cefaleea Ameteli si tulburari de echilibru Greata si varsaturile Agitatie psihomotorie Amnezie lacunara Stare confuzionala Stare de somnolenta Crizele convulsive-jacksoniene Alterarea starii de constienta Leziuni vizibile la ex. direct ale scalpului( echimoze, hematoame epicraniene) Diplopie, midriaza uni /bilaterala, Hemipareza, hemiplegie

Hematoamele intracerebrale De obicei, hematoamele intracerebrale se prezint sub form de contuzie parenchimatoas. Hematoamele intracerebrale tardive pot avea ca surs principal de sngerare ruptura traumatic a unui anevrism. Hematoamele subdurale Peste 35 40% dintre pacienii cu T severe au hematoame subdurale (HSD). Deplasarea emisferelor n interiorul craniului va duce la ruperea venelor sau arterelor corticale i la apariia sngerrii n spaiul subdural. Hematoamele epidurale (extradural) n funcie de grupul populaional studiat, 1 10% dintre pacienii cu leziuni craniene vor avea hematoame epidurale (HED). Hematomul epidural reprezint o colecie anormal de snge ntre dura i craniu, aprut de obicei prin lezarea arterei meningee mijlocii. Ischemia cerebral dup un traumatism cerebral Ischemia cerebral st la baza apariiei leziunilor cerebrale secundare. Ischemia poate avea cauze periferice (ca anemia, ocul, sau scderea SaO2) sau poate fi determinat de mecanisme patogenice centrale (ca reducerea fluxului n microcirculaia cerebral, creterea PIC )Hematoamele intracraniene Manifestari de dependenta: Cefaleea Ameteli si tulburari de echilibru Greata si varsaturile Agitatie psihomotorie Amnezie lacunara Stare confuzionala Stare de somnolenta Crizele convulsive-jacksoniene Alterarea starii de constienta Leziuni vizibile la ex. direct ale scalpului( echimoze, hematoame epicraniene) Diplopie, midriaza uni /bilaterala, Hemipareza, hemiplegie Sdr. De hic Sdr cerebelos Edemul cerebral Alterarea permeabilitii membranare urm poate produce creterea important a presiunii intracraniene, n funcie de severitatea TBI. Edemul cerebral ischemic este mult mai pronunat n cazul hematoamelor subdurale. Episoadele ischemice aprute n timpul managementului prespitalicesc, n UPU, n sala de operaie i n TI, accentueaz edemul citotoxic.

Tcc deschise pot fi: Plagile cranio-cerebrale Tangentiale penetrante Transxifiante Ele pot fi insotite sau nu de fracturi , contuzie, dilacerare, edem Plagile cranio-cerebrale Tangentiale penetrante Transxifiante Ele pot fi insotite sau nu de fracturi , contuzie, dilacerare, edem Se manifesta prin pierderi de lcr, singe si uneori de tesut nervos la nivelul plagii sau prin:Orificiile nazale- rinolicvoreea Orificiile otice - otolicvoreea Oricifiul bucal orolicvoreea- fracturile de baza de craniu Sau pierderi de substanta osoasa la nivelul calotei craniene, pierdere ce trebuie inlocuta cu material artificial de sustinere :Placute de acrilat sau metalice,etc.Complicatii:Meningita / meningoencefalita Abces cerebralFongus cerebral- hernierea substantei cerebrale prin bresa osoasa Hematom intracerbral Pneumatocelul- prezenta de aer intracerebral Ingrijirea pacientilor cu tcc Deseori pacientii cu tcc sunt politraumatizati. Ingrijirile acordate nu se rezuma doar la afectiunea de baza ci trebuiesc ingrijite si leziunile secundare traumatice , sau de multe ori pacientii sufera si de alte afectiuni adiacente Ingriirile acestor tipuri de pacienti diferea in functie de tipul si stadiu afectiunii , de starea lor de constienta. Tcc urile sunt de multe ori afectiuni ce necesita ingrijire de multa durata, in cazul bolilor cerebrale pacientul poate ramine cu sechele serioase pe tot timpul vietii.Datorita lezarii substantei cerebrale centri nervosi sunt afectati de aceea pot sa apare modificari importante ale functiilor vitale.Hipo/hiperTA Bradicardie/tahicardie Hipotermie/ hipertermie Bradipnee/tahipnee Transportul pacientului se face dupa stabilizarea acestuia, in pozitie de siguranta Ca prioritati de ingrijire cu rol delegat:-eliberarea CRS -prevenirea hipoxiei-Adm de O2, la nevoie pipa gueddel, iot -abort venos, pentru hidratare/ adm de medicamente.-prevenirea bronhopneumoniei de aspiratie -aspiratia secretiilor traheobronsice -normalizarea functiilor vitale : puls/ TA-combaterea hiperpirexiei/hipotermiei-impachetari reci, incalzirea pacientului -in caz de varsaturi, pacient in stare grava- -securizarea CR-iot -sonda gastrica pentru drenaj-evacuarea cavitatii gastrice -retentie de urina-glob vezical- sonda vezicala a demeure. Combaterea HTIC dupa tehnicile cunoscute -administrarea medicamentelor la indicatia medicului De multe ori pacientii cu leziuni traumatice cranio-cerebrale prezinta si alte leziuni traumatice :Echimoze /Escoriatii/plagi Hemoragii interne /externe Fracturi inchise / deschise ale membrelor Fracturi costale insotite de hemo / pneumotorax Traumatisme vertebromedulare In aceste cazuri este esential ingrijirea in urgenta a acestor leziuni , de echipe multidisciplinare ortopededie, chirurgie toracica, neurochirurgie.Prioritar este :oprirea hemoragiilor, eliberarea CRS , sustinerea functiilor vitale,combaterea hipoxiei , combaterea edemului cerebral.Pansarea ranilor pentru prevenirea infectiilor.

tvm Traumatismul vertebro-medular (TVM) este reprezentat de afectarea traumatic medular, parial sau complet, consecin a unei leziuni traumatice vertebrale.

Epidemiologie TVM reprezint circa 1% din totalul traumatismelor i circa 43% din cadrul patologiei coloanei vertebrale. Patologia este mai des ntlnit la brbai, la vrste cuprinse ntre 15-35 ani. Segmentele spinale cele mai frecvent afectate sunt: coloana cervical (C6) i jonciunea toraco-lombar (vertebrele D12 i L1) Interesarea neurologic este dependent de segmentul spinal afectat astfel: - 40% din traumatismele coloanei cervicale; - 10% din traumatismele toracice; - 35% din traumatismele toraco-lombare.

-accidentele de trafic; cderile cu variate modaliti: - cdere de la acelai nivel; - cdere de la nlime cu impact (plonjonul in apa) - cdere de la nlime cu impact pe fese sau in picioare - agresiune;- accidentele de sport;- accidentele de munc.

CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR VERTE