DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC ÎN TRAUMATOLOGIA MAXILO-FACIALĂ

Elaborat de Suru Mariana

Gr. 3307

Traumatisme dento-maxilo-faciale

Tipuri de traumatisme :

1. - leziuni ale dinţilor şi ale ţesuturilor de susţinere

2. - fracturi ale mandibulei

3. - fracturile treimii mijlocii a scheletului facial

4. - alte leziuni:

- ale cutiei craniene

- ale bazei craniului

- ale coloanei cervicale

- ale ţesuturilor intracraniene

(Eric Whaites, 2003)

Examenul radiologic :•evidenţiază fractura şi o localizează (precizează sediul )•precizează traiectul fracturii : transversal, oblic, spiroid, longitudinal, mixt.•numărul şi mărimea fragmentelor osoase , care pot fi sau nu dizlocate.•structura osului din jurul fracturii ( pe os patologic- tumori, boli de sistem, leziuni traumatice vechi – când fractura apare la un traumatism minor sau pe un os normal )•dacă se asociază sau nu cu fracturi dentare sau la distanţă ( sinusuri, orbite, fose nazale, bază craniu ) , pentru că poate fi vorba de politraumatism•stabilirea atitudinii terapeutice pentru reducere şi imobilizare•prezenţa corpilor străini radioopaci în ţesuturile moi, focar de fractură, cavităţi osoase•aprecierea corectitudinii tratamentului ortopedic şi evoluţia normală sau anormală a consolidării osoase.

FRACTURILE MASIVULUI MAXILAR Fiind format din os spongios şi având corticala subţire, particularitate la care se adaugă şi prezenţa cavităţilor sinusale aerice, a celulelor etmoidale, a foselor nazale, a orbitelor ( despărţite prin septuri subţiri ) fracturile locale ţin cont de existenţa unor stâlpi de rezistenţă ( alveolopalatin, zigomatic, nazofrontal)Aceste zone de rezistenţă crescută limitează efectul forţelor traumatice verticale şi au efect redus în cazul iradierilor transversale.Deoarece se asociază frecvent cu traumatisme craniocerebrale este necesară colaborarea cu neurochirurgul, anestezist-reanimatorul, chirurgul oro-maxilo-facial, radiologul, ORL-istul, oftalmologul, stomatologul, concurând la etapizarea cazului, aprecierea prognosticului vital, tratament, prognostic funcţional şi tratament recuperator

Clasificare : dacă se asociază sau nu cu afectarea arcadei dentare se împart în :

I Fracturi care intersectează arcada dentară

-bilaterale ( disjuncţii cranio- faciale ) simetrice şi asimetrice-unilaterale-verticale şi oblice

II Fracturi care nu interesează arcada dentară:

-laterale ( zigomato- malare, orbitare )-mediane superioare (ale frontalului, ale oaselor nazale, ale etmoidului, ale sinusului maxilar, etc. )

Traumatisme dentare

Tipuri de traumatisme (Andreasen, 1992)

- fracturi ale dinţilor

- luxaţii traumatice ale dinţilor

- fracturi ale osului alveolar

- alte traumatisme

Traumatisme dentare

Fracturi coronare

- fisuri coronare

- fracturi coronare nepenetrante interesând smalţul şi

dentina

- fracturi coronare penetrante interesând smalţul, dentina şi

camera pulpară

Traumatisme dentare

Fracturi radiculare: • cu intresarea camerei

pulpare (sageata galbena), • cu deplasare (sageata rosie)

Traumatisme dentare

La nivel parodontal:

- contuzii

- subluxaţii

- extruzii

- luxaţii laterale

- intruzii

- expulzii

Traumatisme dentare

La nivel parodontal:

- subluxaţii (sageata galbena)

- luxaţii laterale (sageata rosie)

Traumatisme dentare

Leziuni ale osului alveolar:

- leziuni cominutive ale alveolei

- fracturi ale peretelui alveolar

- fracturi ale procesului alveolar

- fractui ale maxilarului sau mandibulei

•Fracturi bilaterale asimetrice, combinate

-se produc dependent de intensitatea, direcţia şi punctul de impact al agentului vulnerant traumatic rezultând :-disjuncţie craniofacială înaltă de o parte şi joasă de cealaltă-forme unilaterale care detaşează numai unul dintre maxilarele superioare-foarte frecvent traiectul de fractura este orizontal şi vertical şi nu se poate încadra în tipurile descrise anterior, asociate cu fractura mandibulei sau craniene. Eventual se poate constata prezenţa de corpi străini restanţi ( lemn, metal, sticlă ) intraorbitar, în părţile moi vecine

Fracturi laterale ( zigomato- malare )

-survenite frecvent în accidente de circulaţie, sport sau prin agresiune, implicând un şoc direct antero-lateral cu deplasarea malarului posterocaudal. Nu se produc tulburări articulare, de ocluzie.

•Fracturi mediane superioare :

-fractura sinusului frontal – mai frecvent la peretele anterior unde apare înfundare, denivelare. Când este afectat peretele posterior apar complicaţii hemoragice, septice endocraniene.-Fractura etmoidului – rară, izolată sau asociată cu fracturi ale ansamblului osos interorbitar. Pot apărea : pneumatocel, fistulă de LCR fiind fracturi la nivelul etajului anterior al bazei craniului ( reprezentând o indicaţie pentru examanul CT )-fractura planşeului orbitar având tot indicaţie CT-fractura oaselor proprii ale nasului

Clasificarea fracturilor după Le Fort: Le Fort I, II, III

• fractura orizontală inferioară – Le Fort I ( Guerrin )

• ( palatul dur şi marginea alveolară cu dinţii aferenţi sunt detaşate de restul maxilarului )

Le Fort II

- fractura orizontală mijlocie – Le Fort II

• ( realizează o disjuncţie cranio- facială joasă sau transmaxilară )

Le Fort III

• fractura orizontală superioară – Le Fort III

• ( este o disjuncţie cranio- facială înaltă, care separă masivul facial de craniu )

Fracturi asociate

• fractura Walther ( este o asociere între o fractură orizontală Le Fort şi un traiect median)

• - fractura Richet ( asociere între Le Fort II unilaterale şi o fractură medio- sagitală );

FRACTURILE DE MANDIBULĂ 

Reprezintă cele mai frecvente interesări traumatice ale oaselor feţei ( 50-80 % din fracturi ) datorită poziţiei proeminente, formei de arc dublu cu unghiuri şi curburi, şi existenţei unor zone anatomice cu rezistenţă osoasă redusă.

Ca mecanism de producere acesta poate fi direct ( la locul de aplicare a agentului traumatic ) sau indirect ( la distanţă de locul de aplicare ) deci se recomandă explorarea regiunii anatomice vecine pentru depistarea unor fracturi concomitente ( ex: condiliană uni- sau bilaterală la impact mentonier ).

Anatomo-patologic :

• fractură în “lemn verde “ – rar, la copii, interesând doar o corticală osoasă, la nivelul convexităţii maxime

• fracturi parţiale, pe porţiuni limitate din mandibulă

• fracturi totale ce întrerup axul longitudinal al osului, traversându-l în toată grosimea.

• După numărul focarelor:

unice, duble (uni sau bilaterale, simetrice sau asimetrice ), multiple.

• După direcţia liniei de fractură sunt:

-transversale ( direcţie verticală la nivelul corpului, orizontală la nivelul ramului ascendent )

-longitudinale – direcţie orizontală la nivelul corpului şi verticală la nivelul ramului ascendent

-oblice

-radiare sau stelare

EVOLUŢIA FRACTURII

Odată cu fractura osului se rup vasele sanguine din spaţiile medulare rezultând o hemoragie locală cu formarea unui cheag sanguin , cu extravazare de fibrină şi fibroblaşti, formându-se calusul fibros. Acesta se va transforma în calus conjunctiv în care substanţa mezenchimală a cheagului se transformă în substanţă preosoasă; fibroblaştii produc fibrile colagene ; hiperemia locală determină demineralizare locală cu lărgirea fracturii, apoi hiperemia scade, apar osteocitele care produc trabecule subţiri cu tendinţă la unire, formându-se calusul osos propriu-zis ce apare la 20-30 de zile . Radiografic are aspect de manşon fin , slab radioopac, fără structură osoasă, cu margini difuze ; cu timpul opacitatea devine de intensitate mai mare, structura trabeculară devine evidentă , iar sub

acţiunea forţelor mecanice osul capătă structura normală .

COMPLICAŢII

• osteite, osteomielite, osteonecroze• calus vicios mare, deformat, dureros cu false

anchiloze• întârziere în consolidare, fractura apare lărgită, cu

margini neregulate, şterse – apar mai frecvent la mandibulă, datorită resturilor radiculare, eschilelor osoase, corpilor străini, precum şi în avitaminoze, disproteinemii.

• pseudoartroza : oprire în evoluţie a calusului ; apare ca o uonă mai mult sau mai puţin întinsă de radiotransparenţă între capetele osoase care sunt rotunjite, cu contur net, fără demineralizare marginală . Pseudoartroza se declară după 6 luni.

Va Multumesc Pentru Atentie!!!