Tratat de psihologie sociala preview1032

Colecție coordonată deSimona Reghintovschi

Prof. univ. dr. DUMITRU CRISTEA

Tratat de psihologie socială

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MĂRCULESCU

Redactor:VICTOR POPESCU

Coperta:FABER STUDIO (MAGDA RADU)

Director producție:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Dtp:RĂZVAN NASEA

Corectură:ELENA BIȚURODICA PETCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiCRISTEA, DUMITRU Tratat de psihologie socială / Dumitru Cristea. – Bucureşti : Editura Trei, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-719-296-4

316.6

Copyright © Editura Trei, 2015pentru prezenta ediție

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, BucureștiTel.: +4 021 300 60 90 ; Fax: +4 0372 25 20 20e-mail: [email protected]

ISBN 978-606-719-296-4

„Cel mai frumos sentiment pe care îl poți simți este simțul misterului. Este sursa oricărei arte veritabile, oricărei științe adevărate. Cel care nu a cunoscut niciodată această emoție, care nu are darul de a se minuna și de a se entuziasma, mai bine ar fi mort; oricum ochii îi sunt închiși“.

A. EINSTEIN

„Misterul insondabil al sufletului omenesc.“

M. ELIADE

„Orice carte de psihologie exercită o atracție magică, poate pentru că invită pe cititor la meditație pe tema a ceea ce încă și azi se mai consideră a fi misterul misterelor lumii: spiritul uman“.

L. GAVRILIU

Părinților și studenților mei

Tratat de psihologie socială n Cuprins

Cuprins

15 Capitolul 1. Psihologiasocialășisocietatea 15 1.1.Generalitățiprivindproblematicapsihologieisociale 15 Introducere 19 Obiectulșiproblematicapsihologieisociale 25 Evoluțiaistoricăapsihologieisociale 28 1.2.Psihologiasocialăînsistemulștiințelordespreom 29 Relațiilepsihologieisocialecualtediscipline

umaniste 15 Constituireasistemuluiștiințelordespreom 35 1.3.Teorieșimetodăînpsihologiasocială 36 Teoriașifuncțiilesale 39 Metodaîncercetareaștiințifică 51 Cercetareaoperaționalăînștiințelesociale 54 1.4.Principaleleorientăriteoreticeînpsihologiasocială 54 Behaviorismul 56 Teoriilecognitive 58 Teoriilefenomenologice 59 Teoriilesimbolice 61 Teoriilesistemic‑structuraliste 64 Teoriilepsihanalitice 66 Teoriilesociometrice 68 Teoriileschimbuluisocial 69 Dialecticaîncalitatedeteoriegeneralăaexistenței 72 Noiorientăriteoreticecontemporane

74 Capitolul 2. Realitateasocială 74 2.1.Realitateasocială—mediulexistențeiumane 76 Distincțiiconceptuale 79 Relațianatură‑societate‑cultură 83 2.2.Construireașicunoașterearealitățiisociale 84 Realitateasocială—întredeterminațiiobiective

șiconstructmental 88 Percepțiarealitățiifiziceșiarealitățiisociale 90 2.3.Reprezentărilesociale 91 Definirea,caracterizareașiclasificarea

reprezentărilorsociale

8

PROF. UNIV. DR. DUMITRU CRISTEA

95 Funcțiilereprezentărilorsociale 97 Structurașidinamicareprezentărilorsociale 102 2.4.Proceseleșifactoriicaremediazăconstruirearealității

sociale 102 Factoridepersonalitate 104 Procesepsihoindividualeșipsihosociale 120 Schemelecognitiveșioperaționaleîncadrul

percepțieisociale 128 Structuricognitivegenerice 131 Operatorisocioculturalicaremediazăconstruirea

realității 142 Factoriistoricicareintervinînprocesulconstruirii

realității 143 2.5.Eroriinterveniteînprocesulconstruiriirealității

sociale 144 Fabricareaevenimentelor 145 Percepțiaautomatăaevenimentelor 145 Gândireailuzorie 146 2.6.Modalitățidecorecțieînprocesulconstruiriirealității 147 Disonanțacognitivă 148 Negociereasocialăarealității 148 Consensulsocial 149 Efectulcorectivalpracticii 150 2.7.Realitateasocialăcasistem 151 Structurageneralăarealitățiisociale 152 Relațiilestructuraleșifuncționaledintre

subsistemelesociale

155 Capitolul 3. Persoana 155 3.1.Personalitateaumanădinperspectivăpsihosocială 155 Distincțiiconceptuale 163 Principaleleteoriișimodeleprivindpersonalitatea 184 Profilulpsihosocialalpersoanei 188 Formareașievoluțiapersonalității 195 3.2.Persoana,Eulșiimagineadesine 196 Eulînstructurapersonalității 199 Eul,sinele,imagineadesineșistimadesine 203 FormareașievoluțiaEuluișiaimaginiidesine 206 Monitorizareadesineșiprezentareadesine 214 MecanismedeapărarealeEului 217 Procesepsihosocialeimplicateînformareaimaginii

desine 224 Mecanismepsihosocialedeautomenținerea

imaginiidesine 226 Eulșiînțelegereaemoțiilor 230 3.3.Niveluldeaspirațieînactivitateapersoanei

9


231 Aspectuldinamicalpersoanei:evaluarea șirealizareadesine

233 Niveluldeaspirațieșireușitasocială 237 3.4.Statutulșirolulsocialîndinamicapersoanei 237 Delimităriconceptuale 241 Nivelurideanalizăarolurilor 244 Conflictelederol 249 3.5.Identitateasocialăapersoanei 250 Definireaconceptuluideidentitatesocială 251 Teoriiprivindidentitateasocială 255 Principaleledimensiunialeidentitățiisociale 260 Disfuncționalitățiapărutelanivelulidentității

sociale

263 Capitolul 4. Relațiileinterpersonale 263 4.1.Generalitățiprivindrelațiilesocialeșipsihosociale 263 Relațiileinterpersonale—formăprincipală

arelațiilorsociale 275 Structurașidinamicarelațiilorinterpersonale 279 Teoriigeneralevizândrelațiileinterpersonale 296 4.2.Relațiiledeintercunoaștere 296 Caracteristicilegeneralealecunoașterii

interpersonale 299 Structuraactivitățiidecunoaștereinterpersonală 307 Procesecognitivespecificeimplicateîncunoașterea

interpersonală 310 Sursealeunoreroriînformareaimpresiilor

interpersonale 311 4.3.Relațiilesocioafective 311 Caracterizaregeneralăarelațiilorpreferențiale 316 Teoriiprivindnaturarelațiilorafective 324 Factoriicarecondiționeazăformarearelațiilor

preferențiale 336 Profunzimearelațiilorafective 350 Singurătateacafenomenpsihosocial

355 Capitolul 5. Relațiiledecomunicareșiinfluență 355 5.1.Comunicareainterpersonală 356 Definireașicaracterizareaactivitățiidecomunicare 357 Teoriigeneralevizândcomunicarea 371 5.2.Factoriiimplicațiînprocesulcomunicării 371 Dimensiunipsihosocialealepersonalitățiiimplicate

înprocesuldecomunicare‑influență 374 Factoriipsihosociali 375 Factoriisocioculturalișiideologici 375 Factoricontextuali

10


376 Factoricețindecodurișidemesaje 378 Caracteristicilecanaluluidecomunicare 378 5.3.Limbajșicomunicare 381 5.4.Formelecomunicăriiinterpersonale 389 5.5.Analizatranzacționalăacomunicării 397 5.6.Factoriiperturbatoriaicomunicării 402 5.7.Strategiideoptimizareacomunicăriiinterpersonale

408 Capitolul 6. Influențasocială 408 6.1.Influență,atitudinișicomportament 408 Definireașicaracterizarearelațiilordeinfluență 410 Relațiadintreinfluență,atitudinișicomportament 414 Aspecteteoreticeprivindinfluențapsihosocială 416 Clasificareaformelordeinfluență 419 Analizastructuriisituațieideinfluență 421 Mecanismelepsihosocialeimplicateînrealizarea

influenței 426 Factoripsihoindividualișipsihosocialiimplicați

înrealizareainfluenței 429 6.2.Principaleleformealeinfluențeipsihosociale 429 Persuasiuneșicomunicare 440 Manipulareacaformădeinfluențăîncadrul

relațiilorsociale 450 Influențaminorităților 463 6.3.Efecteleinfluențeipsihosociale 463 Uniformitate,conformismșisupuneresocială 470 Putere,autoritateșiinfluențăsocială 475 Rezistențalainfluență

483 Capitolul 7. Relațiilefuncționale 483 7.1.Relațiileinterpersonaleîncadrulactivitățilorsociale 484 Definireașicaracterizarearelațiilorfuncționale 486 Clasificarearelațiilorfuncționale 488 7.2.Structurașidinamicarelațiilorfuncționale 488 Factoriiimplicațiîndesfășurarearelațiilor

funcționale 490 Dinamicageneralăarelațiilorfuncționale 491 7.3.Negociereacaformăarelațiilorfuncționale 492 Definireașicaracterizarearelațiilordenegociere 493 Structurașidinamicarelațiilordenegociere 494 7.4.Optimizarearelațiilorfuncționale

496 Capitolul 8. Microgrupurilesociale 496 8.1.Problematicageneralăastructurilorșigrupurilor

sociale 498 8.2.Microgrupuriledinperspectivăpsihosocială 499 Definiție,caracterizaregenerală,clasificare

11


507 Orientăriteoreticeșimodelevizândmicrogrupurile sociale

514 Dimensiunilepsihosocialealemicrogrupurilor 516 Dinamicașifuncțiilepsihosocialeale

microgrupurilor 522 8.3.Structurișiprocesepsihosocialedegrup 523 Structurasocioafectivăagrupului 533 Structurașiproceseledecomunicareîncadrul

microgrupurilor 543 Structuraautoritățiișiproceseledeinfluență

încadrulmicrogrupurilor 547 Structuraaxiologic‑normativă 551 Structuramotivațional‑atitudinală 553 Structurasarciniișiproceseledecoacțiune 557 8.4.Fenomenepsihosocialedegrup 557 Coeziune,conformismșideviaționism 566 Leadershipulșifenomeneleaferenteconducerii 585 Conflictualitateadegrup 590 Climatulpsihosocialdegrup 598 Dezindividualizarea 600 Culturadegrup 605 Inconștientulșiimaginaruldegrup 608 8.5.Performanțagrupului 608 Definirea,caracterizareașievaluareaperformanței 610 Fenomeneleaferenteinfluențeigrupuluiasupra

performanțelorsale 613 Strategiideoptimizareaperformanțelor

microgrupurilorsociale 614 8.6.Caracteristicileprincipalelortipuridemicrogrupuri

sociale 615 Microgrupurilenaturale 617 Microgrupurileartificiale 621 8.7.Dinamicagrupuluicainstrumentdeacțiune

psihosocială 621 Generalitățiprivindconceptulde„dinamică

agrupului“ 622 Principaleledirecțiideintervențieîncadrul

microgrupurilor

624 Capitolul 9. Organizațiile 624 9.1.Organizațiilecasistemepsihosociale 625 Omulșicomportamentulorganizațional 630 Definireașicaracterizareageneralăaorganizațiilor 633 Clasificareaorganizațiilor 636 Concepțiiteoreticeprivindnaturaorganizațiilor 645 Dimensiunilefundamentalealeorganizațiilor 647 9.2.Structurașifuncțiileorganizațiilor

12


647 Analizastructural‑funcționalăaorganizațiilor 654 Caracteristicilestructuralealeorganizațiilor 661 Funcțiilepsihosocialealeorganizațiilor 664 9.3.Dinamicaorganizațională 664 Aspectegeneralealedinamiciiorganizaționale 666 Proceselepsihosocialeimplicateîndinamica

organizațională 690 9.4.Conducereaorganizațiilor 690 Definireașicaracterizareageneralăaconducerii 693 Funcțiileconducerii 698 Deciziaînactivitateadeconducere 702 Stilulorganizaționaldeconducere 709 9.5.Resurseleumanealeorganizațiilor 710 Aspecteconceptualeprivindproblematica

resurselorumane 712 Activitateadeasigurareșigestionarearesurselor

umane 716 Carieraprofesională 729 9.6.Fenomenepsihosocialespecificeorganizațiilor 730 Stresulorganizaționalșiobosealapsihofizică 736 Conflicteleorganizaționaleșimobbingul 745 Satisfacțiaprofesionalășipsihosocială 749 Climatulorganizaționalșimoralulpersonalului 753 Culturaorganizațională 766 9.7.Performanțaorganizațională 766 Definireașicaracterizareanoțiuniideperformanță

organizațională 770 Evaluareaperformanțeiorganizaționale 773 9.8.Intervențieșischimbareorganizațională 773 Definireașicaracterizareaconceptelordebază 778 Principaleledirecțiialeintervențieișischimbării

organizaționale 779 Strategiideintervențieșideoptimizare

aproceselorpsihosociale 794 Rezistențalaschimbare 773 9.9.Direcțiiactualedeevoluțieasistemelor

organizaționale

797 Capitolul 10. Mulțimileșifenomeneledemulțime 797 10.1.Generalitățiprivindmulțimilesociale 797 Delimităriconceptuale 800 Clasificareașicaracterizareageneralăamulțimilor 806 Mulțimileînsocietateacontemporană 808 10.2.Principiiledebazăalepsihologieimulțimilor 809 Caracteristicilepsihologicealemulțimilor 821 Dinamicamulțimilor

13


824 Lideriișiconducereamulțimilor 833 10.3.Psihosociologiacomunităților 834 Obiectulșiproblematicapsihologieicomunității 835 Concepteleșiprincipiiledebazăalepsihologiei

comunității 837 Domeniideaplicareapsihologieicomunității 839 10.4.Opiniapublică 839 Definireașicaracterizareageneralăaopiniei

publice 847 Structurașidinamicaopinieipublice 856 10.5.Comunicareademasăcafenomenpsihosocial 856 Definițieșicaracterizaregenerală 862 Comunicareademasășiopiniapublică 869 Principaleleformeparticularealecomunicării

demasă 875 Manipulareaopinieipublice 879 10.6.Evaluareaopinieipublice:sondajeledeopinie 879 Definiție,caracterizaregeneralășifuncții

psihosociale 881 Exigențespecificedeefectuareasondajelor

deopinie

884 Capitolul 11. Socialitateșiconduitesociale 884 11.1.Noțiunigenerale 886 11.2.Conduiteleaferentecoezivitățiisociale 887 Comportamenteleprosociale 895 Comportamentelecosociale 906 Comportamenteleantisociale 917 11.3.Conduitamorală 917 Cadrulconceptualaferentproblematicii

conduitelormorale 920 Procesepsihosocialeimplicateînformarea

conduiteimorale 922 11.4.Familiașiconduitafamilială 922 Definireașicaracterizareafamilieicamicrogrup

social 923 Clasificareașiformelefamiliei 925 Funcțiilefamiliei 926 Procesepsihosocialeîncadrulfamiliei 927 Evoluțiiactualevizândfamilia 929 11.5.Conduitaintersexuală 929 Fundamentelepsihosocialealeconduiteisexuale 933 Asimetriarolurilordesex 935 Dinamicaviețiisexualeînontogeneză 943 Conduitesexualeaberante 948 Evoluțiiactualealerelațiilordecuplu

14


949 11.6.Conduitareligioasă 949 Fundamentelepsihosocialealefenomenelor

religioase 955 Determinațiipsihoindividualealeconduitelor

religioase 959 Principaleleconfesiunișisectereligioase 965 11.7.Conduitaeconomică 965 Principaleleformealecomportamentelor

economice 966 Conduitadeconsum 973 11.8.Conduitaestetică 973 Formealeconduiteiestetice 974 Modacafenomenpsihosocial 978 11.9.Conduitapolitică 978 Considerațiigeneraleșidelimităriconceptuale 979 Formedemanifestareaconduiteipolitice 982 Comunicareapolitică 983 11.10.Alteformealeconduitelorsociale

985 Capitolul 12. Relațiadintremediulnaturalșicelpsihosocial 985 12.1.Mediulpsihosocialșisănătatea 985 Conceptuldesănătatedinperspectivăpsihosocială 988 Factoripsihici,psihosocialișisocioculturali

cuvalențepatogene 995 Categoriipsihopatologicealeviețiisociale 999 Optimizarearelațieimediupsihosocial–sănătate 1000 12.2.Psihosociologiahabitatului 1000 Dimensiunilepsihosocialealemediului 1007 Fenomenelenegativealeinadecvăriiomului

lamediu 1012 Optimizareaambianțeisocialeșiaraportului

om–natură

1015 Bibliografie selectivă

Tratat de psihologie socială n Psihologia socială și societatea

CAPITOLUL 1

Psihologia socială și societatea

„Psihologia socială sau mașina de fabricat zei.“

S. MOSCOVICI

„Psihologia socială este mai mult decât o știință: este arta prin care oamenii pot ajunge la armonie în plan social și la împlinirea de sine — în plan individual.“

D. CRISTEA

1.1. Generalități privind problematica psihologiei sociale

Printreștiințeleumanisteacărordezvoltarespectaculoasăamarcatultimasutădeani,psihologiasocialăocupăopozițiecutotulaparte,oferindoperspectivăsinteticăasupraexistențeiumaneși,totodată,uninstrumentesențialpentruînțelegereașioptimizareaexistențeinoastredezicuzi.Sau,dupăexpresialuiSerge Moscovici,adevenit„mașinadefabricatzei“,adicăuninstrumentdeformareadestinelorumane,capabilsăseraportezelucid,conștientșiprogramaticlapropriulrostînlume.

1.1.1. Introducere

Preocupărileprivindproblematicaomuluișiaviețiisalesocialeauocupatîntoatetimpurileunloccentralîncâmpulreflexieifilosoficesauștiințifice.DupăgândulpoeticșiprofundalluiEminescu,omulesteopermanentăîntrebarepusăUniversului.Științașifilosofiaautransfor‑mataceastăinterogațiemetafizicăîntr‑opreocupareconstantădestabilireprinomaprincipaluluicriteriuaxiologicdefundamentareapropriilordomeniidecercetare.Antichitateaoferăstrăluciteexempleînacestsens,prinlucrăriledereferințăaleluiSocrate,Platon,AristotelsauCicero. DacăProtagorasconsideraomulcamăsurăatuturorlucrurilor,decicaoideeînafarădecarelumeaîșipierdesensul,laSocrate,cunoașterea de sine

16


devinepremisasinequanonaoricăruidemersepistemologic.Definindomulcaființăsocialăprinnaturașiesențasa,Aristotelfixeazădejaunaltreperesențialpentruviitoarelecercetăridindomeniulfilosofieișiștiințelorsociale.Deșipreponderentmetafizice,acestorprimedemersuriteoreticenule

lipsescintuițiișiobservațiiremarcabileprinfinețeașipregnanțalor,carevorfipreluateșiaprofundateulterior,încadrulunordezvoltăriștiințificesistematice.Dealtfel,de‑alungulunorperioaderelativmari,moduldeabordareaproblematiciiumaneaevidențiatanumitenotedistinctive,avândatâtuncaractercomplementar,câtșiintegrator.

Antichitateaarelevatdimensiunea metafizicăaexistențeiomului,văzutîntr‑oarmonioasăunitatecuîntregulUniversmaterialșispiritual,unmicrocosmoscarereproducesinteticșiesențialmacrocosmosul.ValorilespiritualealeAntichitățiiorientaleșioccidentaleauîncăoextraordinarăperenitate,culminândcuacelecreațiistrăluciteale„miracoluluielen“.

Evul Mediu,departedeaputeaficonsiderat,întotalitateșipetoatespațiileculturale,aceaîntunecatăperioadăîncarepreocupărilespirituales‑auaflatînregres(afirmațievalabilăînmaremăsurăpentruEuropaOccidentală,aflatăsubanumitederapajeobscurantiste),evidențiazăcuodeosebităforțădimensiunea transcendental‑religioasăaexistențeiumane,aspectfărădecareînțelegereaaceeaces‑anumit„creațiaabsolutăaUniversului“nuarfiposibilă.

Renașterea recupereazăproblematicaomuluicaființămultidimensiona‑lășirațională,deplasândaccentulasupradimensiuniimarcatedeaspirația spre cunoaștere și libertate,valoriceaparținuneimoralelaice,complemen‑tară,darnuopozantă,celeireligioase.

Epoca modernă înscrieexistențaumanăsubsemnulpragmatismului transformator,capabilsăproducămutațiiexistențialeprinintermediulacțiunilorsocialedirijateșitehnologiilorindustriale.

Epoca contemporană estemarcatăînprincipaldecibernetizareșiinfor‑matizare,evoluțiicareproducmajoremutațiipedimensiuneaculturalăaexistențeiumane,darșiînproblematicapsihosocialăarelațiilorumane.Paralelcuaceastăevoluțieistorică,constituireaprogresivăacunoașterii

pozitivevaconduceșilaonecesarămaturizareareflexieiteoreticeîndomeniulcomplexalștiințelordespreom,precumșilaelaborareauneimetodologiispecificedecercetare.Astfel,seasigurăpremiseleaparițieiunorștiințeprecumpsihologia,sociologia,antropologia,politologiaș.a.Înzonadeinterferențăaacestordisciplineseconfigureazășipsihologiasocială,cadomeniuautonomdecunoaștereșicercetareexperimentală.Deobservatcă,maialesînacestedomenii,împletireastrânsădintrecerce‑tareaștiințificășispeculațiafilosoficăs‑adoveditdeosebitdefructuoasă,

17


celedouămodalitățifundamentaledeabordarepotențându‑seșispriji‑nindu‑sereciproc.Acesteînceputurirelevă,totodată,principaleledirecțiideabordare

șiinterpretareteoreticăaesențeiumane,direcțiicufuncțiemetodolo‑gicăce,ulterior,prindezvoltareșinuanțare,vorconduce la formu‑lareaprincipiilordebazăalesociologiei,antropologieișipsihologieisocialemoderne.De‑alungulevoluțieiistoriceaștiințelorumaniste,asupranaturiipro‑

fundeaființeiumaneaufostadoptateșidezvoltatemaimulteperspectiveteoretice,darcareauunevidentcaractercomplementar(v.34;128;254;260;299ș.a.).Astfel:(a)Perspectiva biologică.Încadrulacesteiorientări,accentulsepune

pedimensiuneabiologicăaființeiumane,văzutăcaoverigăterminalăîntr‑unlunglanțevolutiv.Relevându‑seînspecialdeterminațiilenatu‑ral‑geneticealecomportamentului,seipostaziazărolulinstinctelor,alsenzorialitățiișiactivitățiinervoasesuperioareîndinamicaviețiipsihiceșisociale.Aspectelesomaticeșifiziologiceaparcaoveritabilăinfrastruc‑turăapsihologiculuișisociologicului,fiindprincipaleledeterminantealeprocesuluimailargdeadaptarelamediu.Înaceastăopțiunemeto‑dologicăîșivorgăsiînceputurilecercetărilemodernedeneuropsiholo‑gie,psihofiziologie,psihogeneticăsaumorfopsihologie.Fundamentareaexperimentalăaacestorstudiiageneratadevărateparadigmepentruabordărileteoreticeulterioare,cumarficelelegatedemodelareaciber‑neticășiinformaționalăarelațieidintrestructurașifiziologiacreieruluișiprofilulpsihosocialalcomportamentuluiuman.(b)Perspectiva sociologică.Această concepție evidențiazădeter‑

minațiile socioculturale și economice ale conduitei umane,precumșimecanismele prin care socialul, prin structurile și funcțiile sale,condiționeazășimodeleazăînplanistoricșiontogeneticatâtprocese‑lepsihoindividuale,câtșicelederelaționareinterpersonală, intra‑șiinter‑grupale.Principiuldebazăalacesteiorientăripoatefiformulatastfel:nimicnuexistăînpsihiculumancaresănuexprimeoinfluențăsocială,înplanfilogeneticsauontogenetic.Deci,suprastructurasocialăesteconsideratădeterminantulabsolutalviețiiindividualeșidegrup.Cercetăriledeaceastăinspirațieauavutunrolimportantînfundamenta‑reașidezvoltareaunorștiințeprecumsociologia,antropologiaculturală,etnopsihologiasaupolitologia.(c)Perspectiva psihologică.Înacestcaz,accentulsedeplaseazăasupra

subiectivitățiiindividului,acordându‑seprocesualitățiipsihiceroluldedeterminantmajoralconduitelorindividualeșisociale.Cogniția,afecti‑vitatea,motivația,voliția,stareadeconștiințăș.a.suntnunumaidomenii

18


predilectedecercetare,dar,totodată,șifactoriicarepotexplicaansamblulaspectelorviețiiindividualeșisociale.Încâmpulacesteiorientăriteore‑ticesepotidentificaanumiteconcepțiiștiințificeexcesivpsihologizante,localizatefieîncadrulpsihologieigenerale,fielanivelulunorramurispecializatealeacesteia:psihologiaînvățării,psihopatologia,teoriiasu‑prapersonalitățiiș.a.Însăcercetărileavândaceastăbazămetodologicăaucontribuitsemnificativlafundamentareapsihologieimoderne,aceleiexperimentaleînspecial.(d)Perspectiva sistemică. Depășindevidentaunilateralitateaorien‑

tărilorteoreticemaisus‑amintite,concepțiamodernădespreomșiviațasocialăsebazeazăpeprincipiulinteracțiuniidinamicedintrebiologic,psi‑hologicșisocial.Astfel,personalitateaumanăesteînțeleasăînesențaeicao structură dinamică bio‑psiho‑socială,avândcaprincipalăfuncțieadapta‑reaoriginalășieficientălamediulnaturalșisocial.Dinaceastăperspec‑tivă,analizaoricăruielementalpersonalității,alsistemuluirelaționalalacesteia,precumșialviețiisocialeîngeneraltrebuiesăsefacăținândcontdeinteracțiuneașidecondiționareareciprocădintrefactoriibiolo‑gici,psihologicișisociali,atâtînplanfilogenetic,câtșiontogenetic.Maialesdinperspectivapsihologieisociale,nuproceseleșifenomenelepsihi‑ceînsineconteazăînprimulrând,ciconexiunileșiinteracțiunileîncâm‑pulcăroraacesteaiaunaștereșisemanifestă,înplanulvastalexistențeiindividualeșisociale.Seevidențiazăastfelocondiționarereciprocăîntrepsihologicșisocial,caremarcheazăîntreagafenomenologieapsihologi‑eisociale.Aiciputemidentificarelevanțaremarcabilăamoduluiîncarefuncționeazălegeadinamicăacontradictoriului,desprecarevorbeaS. Lupasco.Dealtfel,viziuneadialectică,dinamicășisistemicăreprezintăunimperativfundamentalalgândiriiștiințificemoderne,predominantinter‑,trans‑șimultidisciplinare.(e)Perspectiva spiritualistă.Încadrulacesteiabordări,spirituleste

consideratcaorealitateprimordialășitranscendentă,careseobiectiveazăistoricsubformaculturiișicivilizațieiuneiepoci.Convergentăcuanu‑miteorientăriculturologice,aceastăviziuneasupraevoluțieiumanitățiisesprijinășipemultedatedeterenoferitedeantropologiaculturală,pri‑vindprofilulspiritualaldiferitelorepociistorice,precumșiasupramodu‑luiîncareseconfigureazăcomportamentulumanîncadrulunorspațiiculturaleparticulare.Sintetizând,amputeaidentificaoseriedeetapemajoreînacestprocesevolutiv:epocabarbară,mitică,religioasă,metafi‑zică,umanistă,științifico‑tehnologicăsauintegralist‑informațională,fie‑caredintreacesteacucaracteristicicareîșipundecisivamprentaasupracomportamentelorindividualeșipsihosociale.

19


1.1.2. Obiectul și problematica psihologiei sociale

Indiferentdinceperspectivăvomabordaproblemacondițieiumane,unfaptesteevident:individulsenaștecuanumitepredispozițiistruc‑turaleșifuncționale,cuanumitevirtualitățicarecapătăconsistențășiseobiectiveazăînconduitespecificenumaiînurmaunuiîndelungatprocesdeînvățareșiintegraresocială.Individulîșidepășeștesimplacondițiebiologică,devenindcuadevăratpersonalitatenumaiînurmasocializăriisale,ainteriorizăriiunorinfluențesistematiceșiorganizate,provenitedinmediulextern.Progresiv,înontogenezăseasimileazășiseinteriorizeazăsistemecomplexedevalori,modele,norme,idealuri,schemecognitiveșiacționaleetc.,toateacesteafiindcondiționatedeoachizițiefundamenta‑lă:limbajul.Instrumentesențialmentedenaturăsocială,fărădecareatâtpercepțiasocială,gândireașiimaginațiacreatoare,câtșitoateformelederelațiiumanenuarfiposibile.

Astfel,toateconduitele,atitudinile,sentimenteleșiacțiunileindividua‑lesuntgenerate,modelateșicondiționateînmodesențialdefactorisocio‑culturali,careauîntotdeauna—prinsimplulfaptalproduceriilor—osemnificațiesocială.Chiaraspectelecelemaiintimealeviețiiindividua‑le,sentimentele,atitudinile,motivațiileșiaspirațiilecelemaiprofundeîșiextragconținutulșisemanifestăînformespecifice,caexpresieaunorrelațiicomplexealepersoaneirespectivecualtepersoane,grupuri,organizațiișiinstituțiisociale.Acestetrăiri,darșiproceselepsihicesubiacentesestructu‑reazăprogresiv,pemăsurăceseconsumăistoriasocialăaindividuluișipemăsurăcesedezvoltăîndiferiteplanurirelațiileinterpersonaleșidegrupaleceluiîncauză.Deșifiltratșicondiționatdefactoriendogeni,geneticisauconstituționali,sistemulrelațiilorsocialeșiinterpersonaledă—înultimăinstanță—conținutșiformăviețiinoastrepsihice.Săconcretizămceleafirmatemaisusprincâtevaexemple.Încădela

naștere,copilul intră într‑unsistemcomplexderelațiicuceiapropiați:părinți,frați,prietenisauvecini.Fiindtratatcudragostesaurăceală,răsplă‑titsaupedepsitpentrufaptelesale,copiluldezvoltălarândulsăuanumitesentimenteșiatitudiniatâtfațădepersoanelecucareintrăîncontact,câtșifațădediferitelecategoriideobiecteșisituațiisociale.Asimilândprogresivlimbajul,încadrulaceluiașisistemrelațional,învață,totodată,săcomunice,folosindmodeleleoferitedeceidinjurulsău.Asistămastfelladezvoltareaunuicomplexprocesdeînvățaresocială,procescareîșivalărgiprogresivsfera,pemăsurăceseextindșirelațiilepsihosocialealesubiectului,procesobiectivatînfinalprinintegrareasubiectuluipediferiteledimensiunialeexistențeisociale.

20


Crescând,copilulvaparticipa—simultansausuccesiv—laviațamaimultorgrupuri(familial,școlar,dejoacăetc.),formându‑șiototmaicom‑plexărețeaderelațiiinterpersonaleșiasimilândtotmainumeroasemodeleșinormedecomportament.Vafi,poate,unlideralgrupuluisău,vaintraînconflicteșivaformaprietenii,toateacesteareflectându‑seînviațasainter‑năprinformareaunuisistemcoerentdesentimente,motivații,atitudinișicognițiisociale.Cândîșivaalegeoprofesie,ovafacepebazaunormodeleșiinfluențe,

preluatetotdelaceidin jur:deregulă,persoanecareauosemnificațieafectivădeosebităsausebucurădemultprestigiu.Deci,oopțiunecarearputeapăreapursubiectivăexprimădefaptconținutuluneirelațiisociale:aceeadintreunmodelsocial(profesiacamodelocupațional),opersoanăcareconferăvaloaremodelului(prinintermediulprestigiului,pozițieisauascendențeisaleafective),oinstituțiecarepromoveazăocomandăsocialăși—înultimăinstanță—persoanacarefaceopțiunea.Într‑unaltplan,atuncicândtânărulvaapreciaceestebunsaurău,fru‑

mossauurât,utilsauinutil,dreptsaunedrept,cândîșivafaceprietenisaudușmani,cândvaurîsauvaiubi,cândvafiorgoliossauumil—înfiecaredintreacestecazurivorfiimplicateomulțimedeprocesepsihice:percepție,gândire,imaginație,afectivitate,motivațieș.a.Însă,deșidesfășurateînpla‑nuluneiaparenteșipuresubiectivități,conținutulacestorprocesevafidatdemultitudinearelațiilorinterpersonale—anterioaresauactuale,realesauvirtuale—,deexperiențaindividualăconsumatăîntr‑unanumitcâmpsocialșicultural.Formademanifestareaacestoravafi,deasemenea,modelatăpreponderentsocioculturalșiîntr‑omăsurămultmaimicădefactoripsi‑hoindividuali.Multipleleinfluențeeconomice,politice,culturale,religioaseșieducaționalevormodelaîntr‑omăsurădinceîncemaimareconduitaindividuală,structurândșicondiționândintegrareașiparticipareapersoa‑neilaviațasocialăagrupurilor,organizațiilorșiinstituțiilordincarefacepartesaucucareseaflăînrelațiimaimultsaumaipuținprofundeșistabile.

Înconcluzielacelearătatemaisus,viațafiecăruiomcapătăconținutșisemnificațienumaiîncontextulcâmpuluisocioculturalîncaretrăiește,subinfluențarelațiilorinterpersonalepecareledezvoltășiaexperiențeisocialepecareoacumulează.Viața oricărei persoane este esențialmente o viață de relație:relațiacusineînsuși,relațiacualtul,cugrupurileșiorganizațiiledincarefacepartelaunmomentdatsaulacareaspirăsăadere,relațiacuunansambludesistemenormativeșiaxiologicespecificefiecăreisocietățiîntr‑oanumităperioadăistorică,darșicuunîntregsistemde„obiec‑tesociale“semnificatecultural.Proceselepsihicesubiacentefuncționăriiacestuicomplexcâmpderelațiivoraveaconținuturi,dinamicișiforme

21


specificedemanifestareîntr‑unanumitcadrusocioculturalșiistoric;aces‑teaspecte,împreunăcunumeroaseprobleme,proceseșifenomenederi‑vate,vorconstituiprincipalulobiectdestudiupentrupsihologiasocială.Astfel,vomconstatacăperspectivapsihosociologicădepășeșteabor‑

darea„binară“specificăaltordisciplinepsihologice(subiect—obiect),adoptândoperspectivă„triadică“,încareceletreiinstanțe(subiect—obiect—subiectsocial)seaflăîntr‑odialecticărelațiedeunitate‑contra‑rietate,ceeaceleconferăcalitategenerativăpentrutoaterelațiile,condui‑teleșisituațiilesocialepecareleabordează,darșipentrudinamicaEuluicanucleualpersonalității.

Relația triadică „Ego–Obiect–Alter“ nu este una statică, de simplăcoprezență,ciunadeinteracțiunedinamică,condiționareșimodelarereci‑procă,într‑unanumitcâmpistoricșicultural.Termenul„Alter“nutrebuieînțelescaunsimpluAlterEgo,deșipoatecăpătașiaceastăformăparticu‑lară,atuncicând„Alteritatea“esteinteriorizată,devenindautoreferențialșiinstanțăcriticăîndialogulcunoiînșine.Estevorbadeunfenomenmaicomplex,încarecadrulsocialformatdinpersoane,grupuri,organizații,instituții,normeșimodelesocioculturaleseconstituiecaunfactoractivcaremijlocește,condiționeazășistructureazărelația„Subiect(Ego)–Obiect(realsauimaginar)“.EsteceeaceS. Moscovici numea „naratorul“,dinoperaluiProust (În

căutarea timpului pierdut):„Elfixeazăfiecarepersonajîncadrulsăupropriu:Swann,Odette,Charlus,Albertine,iarnoiștimcineestefiecaredintreei,individualizându‑icuprecizieșiînmodnecruțător“.Sau,dupăopinianoas‑tră,estecorul anticdintragediilegrecești,carecomenteazăevenimenteleșipersonajeledinperspectivaCetății,invocăZeii,selamenteazăsauinterpre‑teazăfapteledinperspectivauneiinstanțeaparentabstracte,impersonale,darnumaipuținimplicateîndestinulpersonajelorșiîndesfășurareadra‑meisocialeîncaresuntantrenate.

Definiția și caracterizarea psihologiei sociale. Deșiînliteraturadespecialitatevomîntâlninumeroasedefinițiimaimultsaumaipuțincon‑vergente,oanalizăatentăaacestoraevidențiazăcâtevanotecomune.Sintetizându‑le,vomdefinipsihologiasocialăcaștiința care studiază în mod sistematic interacțiunile umane și fundamentele lor psihologice, fenomenele psihice care se dezvoltă în context relațional, împreună cu legile care le guver‑nează formarea, manifestarea și dinamica.Însăvomconstatacăpsihologiasocialăstudiazănunumairelațiile

interpersonalereale,cișipeceleimaginare,înmăsuraîncareacesteainfluențeazăconduitapersoanelorimplicateîntr‑unanumitcâmpșijoc

Documents

Tratat de psihologie sociala preview1032