Transporturile Turistice - Tiketing

7/28/2019 Transporturile Turistice - Tiketing

1/73

Universitatea Romno AmericanFacultatea de Economia Turismului Intern i

Internaional

Proiect Ticketing :TRANSPORTURILE TURISTICE

Studeni:;Anul III, Seria A, Grupa 539


2/73

Cuprins :

Cuprins pg. 2

Bibliografie pg. 3

Capitolul I : Impactul transporturilor asupra activitatii turistice pg.

1.1.Turismul si sectoril tertiar pg.

1.2.Rolul si importanta transporturilor turistice pg.

Capitolul II : Organizarea transporturilor turistice in Romania pg.2.1 Organizarea transporturilor in general pg.

2.2 Organizatii generale si specializate pg.

2.3 Infrastructura pg.

Capitolul III : Analiza transporturilor turistice pe forme de transport pg.

3.1 Transportul rutier pg.

3.2 Transportul feroviar pg.

3.3 Transportul naval pg.

3.4 Transportul aerian pg.

Capitolul IV : Promovarea regiunii la nivel internaional pg.

4.1 Tendinte in evolutia transporturilor turistice in Romania pg.

4.2 Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii pg.

4.3 Program de promovare turistica a zonei pg.

4.4 Concluzii pg.

2


3/73

BIBLIOGRAFIE :

ANUARUL STATISTIC 2003, 2004, 2005, 2006

GHID TURISTIC AL ROMANIEI

MASTER PLAN DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMANESC 2007

www.insse.ro

www.ghidulturistic.ro site informatii turistice

www.airlines.org site informatii aeriene

3
http://www.insse.ro/http://www.ghidulturistic.ro/http://www.airlines.org/http://www.airlines.org/http://www.insse.ro/http://www.ghidulturistic.ro/http://www.airlines.org/


4/73

Capitolul I : Impactul transporturilor asupra activitatii turistice

1.1. Turismul i sectorul teriar

Conform teoriei lui Jean Fourastie (n 1954), considerat de astfel i

ntemeietorul clasificrii sectoriale a ramurilor economice, economia se mparte n trei

sectoare avnd comportamenet economic diferit: sectorul primar ce cuprinde agricultura,

vntoarea i pescuitul i industria extractiv; sectorul secundar alctuit din activitile

industriei prelucrtoare i sectorul teriar nglobnd toate celelalte activiti desfurate n

economie, sector corespunznd sferei serviciilor.Turismul reprezint o component de baz a sectorului teriar.

Turismul se manifest ca o ramur distinct de serviciu cu o prezen tot mai

activ n viaa economic i social cu o participare semnificativ la procesul general i nu n

ultimul rnd, ca promotor al globalizrii i factor al dezvoltrilor durabile.

1.1.1. Transportul component de baz a prestaiei turistice

Transportul reprezint una din componentele de baz ale prestaiei turistice.

Serviciul de transport are un coninut complex, viznd, pe lng voiajul propriu zis,

ansamblul operaiunilor, condiiilor i facilitilor legate de organizarea deplasrii fizice a

turitilor, a bagajelor i a mrfurilor destinate consumului acestora.

Transporturile turistice, dei evideniate ca activitate distinct, sunt reflectate,

n cea mai mare parte, n indicatorii globali ai ramurii transporturi, deoarece cele dou

componente se ntreptrund. Ca exemplu, organizatorii de turism folosesc n proporie

nsemnat serviciile regulate ale societilor de transport, iar turitii pe cont propriu apeleaz

frecvent la mijloacele de transport n comun. Astfel, caracterizarea transporturilor turistice nu

poate face abstracie de evoluiile nregistrate n sfera transporturilor n general, att sub

aspectul dinamicii, ct i al nzestrrii tehnice. Dezvoltarea i perfecionarea transporturilor

4


5/73

turistice sunt condiionate, de progresele din domeniul transporturilor n ansamblul lor i

influeneaz, la rndul lor, dinamica acestora.

Transporturile turistice, abordate ca parte component a prestaiei turistice,

prezint caracteristicile generale ale acesteia, ntre care rezonalitatea accentuat n exploatare,

rigiditatea datorat capacitii limitate, participarea unui numr mare de prestatori din domenii

diferite la realizarea lor .

Serviciile de transport au i o serie de trsturi distinctive n raport cu celelalte

servicii i anume: manifest o receptivitate ridicat fa de progresul tehnic, sunt intensive n

capital, necesitnd investiii foarte mari, ofer oportuniti pentru economia de scal, au o

vulnerabilitate extrem la crizele internaionale, economice i politice. Toate acestea i pun

amprenta asupra organizrii activitii n domeniu, ca i asupra rolului jucat n evoluia

turismului.

1.1.2. Transporturile i dezvoltarea turismului

Turismul nglobeaz ideea de micare, de deplasare n spaiu. Transporturile au

astfel un rol bine determinat n relaie cu turismul: n primul rnd, prin intermediul lor se

asigur ptrunderea turitilor n zonele de mare atractivitate i odat cu aceasta, nlanuirea

ofertei cu cerea, transformarea lor din poteniale n efective pe de alt parte, crearea

condiiilor de acces permite valorificarea potenialului turistic al zonei sau rii respective.

De aici rezult c, de nivelul de dezvoltare a transporturilor i mai ales, de

organizarea lor, depinde activitatea prestaiei turistice. Majoritatea specialitilor aprecieaz c

programul adecvat, sigurana, confortul, rapiditatea transporturilor reprezint precondiiaturismului de mas.

Timpul total de vacan al unui turist poate fi descompus n dou componente:

timp de transport (cltorie) i timp de sejur. Astfel turistul este interesat n efectuarea unor

deplasri rapide, deci cu o cheltuial de timp minim.

Odat cu intensificarea circulaiei turistice, problema realizrii unor

transporturi rapide capt o importan deosebit, n primul rnd ideea satisfacerii calitativ

superioare a nevoi de cltorie pentru un numr n continu cretere de turiti i, n al doilearnd, n vederea exploatrii eficiente a mijloacelor de transport. Reducerea timpului de

5


6/73

deplasare apare ca necesitate i datorit unei alte tendine manifestate n evoluia circulaiei

turistice i anume creterea interesului pentru cltoriile pe distane lungi i foarte

lungi.Optimizarea relaiei distan-timp devine, elementul esenial de dimensionarea a

activitii, n sfera transporturilor, criteriul principal de apreciere a eficienei i rolului n

dezvoltarea turismului.

Trebuie s se in seama de necesitatea asocierii atributelor rapid i confortabil

n derularea cltoriei. Confortul este unul din aspectele importante n stimularea deplasrilor

de interes turistic; tot mai des, turitii doresc s dispun, pe timpul voiajului, de toate

comoditile civilizaiei moderne. Calitatea necorespunztoare a serviciului de transport i

lipsa confortului acioneaz ca frne n dezvoltarea turismului.

Confortul se refer att la condiiile oferite n interiorul mijlocului de transport

(posibilitatea de odihn, de relaxare, de servire a mesei), ct i alte aspecte legate de

organizarea cltoriei, cum ar fi : asigurarea transportului de la staia de destinaie la hotel i

invers, desfurarea fr ntreruperi, chiar i n situaia folosirii combinate a mai multor tipuri

de mijloace de transport.

O alt problem a relaiei turist-transport este reliefat de influena costurilor.

Parte constitutiv a preului global al vacanei, cu ponderi variind ntre i din total, n

funcie de forma de turism, modalitatea de transport, mijlocul folosit, sezon, distan, costul

serviciilor de transport influeneaz nemijlocit i n proporie nsemnat nivelul general al

preurilor produselor turistice i indirect cererea de vacane.

Cu un coninut complex i dependente de o multitudine de factori (piaa

mondial a combustibililor, dezvoltarea infrastructurii, etc.) costurile serviciilor de transport

au nregistrat de-a lungul timpului o scdere, ceea ce s-a reflectat ntr-o sporire a circulaieituristice. Avnd n vedere natura relaiei dintre cele 2 fenomene, reducerea costului

transportului i pe aceast baz a celor generale ale produselor turistice - reprezint

preocupri constante. n acest sens se impune respectarea ctorva cerine: realizarea unei

corespondene riguroase ntre nivelul preurilor i calitatea serviciilor (astfel, reducerea

costurilor trebuie s fie rezultatul progresului tehnic, perfecionrii organizrii, utilizrii

raionale a mijloacelor i nu al scderii cantitative sau calitative a serviciilor); asigurarea unei

palete largi de preuri, cu niveluri adecvate tuturor categoriilor de clieni poteniali ipracticarea unui sistem de faciliti n funcie de perioad, distan, grup de turiti.

6


7/73

n consecin se creaz premisele unei mai largi accesibiliti i, pe aceast

baz este stimulat circulaia turistic.

ntre transporturi i turism exist aa cum se poate deduce din cele prezentate,

o dubl legtur cauz-efect. Transporturile reprezint un domeniu sensibil la realizrile

tiinifice i tehnice, n concluzie se impune ca obiectiv strategic, dezvoltarea i modernizarea

continu a acestora, ntre tacticile de materializare a acestui obiectiv pot fi menionate:

dotarea cu noi capaciti de transport, creterea gradului de confort, mbuntirea

performanelor de vitez i siguran, crearea unei reele de ci de comunicaie adecvat etc.

1.2. Rolul i importana transporturilor turistice.

Prin intermediul transporturilor se realizeaz deplasarea n spaiu a bunurilor

materiale i a persoanelor n vederea satisfacerii nevoilor materiale i spirituale ale membrilor

societii.

1.2.1. Rolul i importana transporturilor n economia naional

Transporturile constituie o ramur important a economiei naionale, menit s

asigure desfurarea nestingherit a proceselor de producie i legtura organic ntre

resursele de materii prime, unitile de prelucrare i de fabricaie i unitile de distribuie abunurilor materiale pe teritoriul rii, n volumul, la timpul i n direciile necesare, dictate de

interesele i ritmurile de dezvoltare ale economiei naionale.

Dezvoltarea transporturilor este rezultatul procesului de dezvoltare a ntregii

noastre societi. Transporturile se desprind ca o ramur de sine stttoare a produciei

materiale. Transporturile, ca sector al economiei naionale, reprezint o prelungire a

proceselor de producie pn la locurile de consum productiv sau neproductiv (individual) iar

orice ntrziere sau dereglare a transporturilor are repercusiuni asupra ntregului angrenaj aleconomiei unei ri. n consecin, circulaia bunurilor materiale i a oamenilor reprezint o

7


8/73

condiie esenial a desfurrii normale a vieii, iar posibilitile de transport condiioneaz

cooperarea economic ntre ramurile produciei materiale, schimburile de valori i dezvoltarea

armonioas a tuturor regiunilor rii.

Activitatea de transporturi se caracterizeaz printr-o serie de particulariti

economico-organizatorice specifice att transporturilor, n general, ct i unor forme de

transport, n particular.

Astfel, dezvoltarea transporturilor este condiionat de existena, n primul

rnd, a unui parc rulant, specific fiecrei forme de transport: terestru, feroviar, aerian sau

naval, care constituie elemente de baz material ale transporturilor, iar n al doilea rnd de

cile corespunztoare de circulaie pentru aceste mijloace de transport (osele, autostrzi, linii

de cale ferat, gri, autogri, porturi fluviale i maritime, aeroporturi etc.), care constituie

elemente de infrastructur tehnic general ale transporturilor.

Mijloacele de transport au un rol bine definit n activitatea de transporturi;

utilizarea fiecrui mijloc de transport se caracterizeaz printr-o serie de avantaje i

dezavantaje economico-organizatorice privind capacitatea, continuitatea, rapididatea,

comoditatea etc. a transporturilor care limiteaz condiiile de folosire n economia naional a

mijloacelor respective de transport.

Pentru a satisface cerinele de transport ale economiei naionale cu o eficien

economic sporit, existena i utilizarea n paralel a diferitelor mijloace de transport ridic

problema coordonrii i cooperrii naionale ntre aceste mijloace de transport, care se

completeaz reciproc, n procesul de asigurare a continuitii deplasrii bunurilor materiale i

persoanelor.

Transporturile se caracterizeaz prin oscilaii sezoniere pronunate ale cererii

de servicii, n funcie de frecvena solicitrilor n vrfurile de sezon i n perioadele de

extrasezon. Serviciile de transport nu pot fi stocate; mijloacele de transport se deplaseaz odat cu ncrcturile respective i indiferent de numrul de cltori transportai ntr-o curs,

respectiv gradul de utilizare a capacitii unui mijloc de transport; dup terminarea cursei,

serviciul de transport a fost practic consumat. Ca atare nceteaz i funcia de producie a

transporturilor, iar pierderile rezultate din nefolosirea capacitilor unui mijloc de transport

ntr-o perioad dat nu mai pot fi recuperate, deoarece n ciclurile viitoare de producie

mijlocul respectiv de transport particip n procesul de producie ntotdeauna cu ntreaga sa

capacitate.

8


9/73

Spre deosebire de elasticitatea caracteristic a cererii de transporturi, oferta de

servicii n transporturi este o ofert rigid: volumul maxim al ofertei se limiteaz practic la

nivelul de dotare cu capaciti de transport ntr-un moment dat, al firmelor transportatoare.

1.2.2. Transporturile element constitutiv i factor determinant al dezvoltrii

turismului

Circulaia turistic presupune deplasarea persoanelor spre locurile alese ca

destinaie a cltoriilor. n consecin fluxurile turistice implic derularea unui trafic turistic

considerabil localitile (rile) de reedin i localitile (staiunile, zonele, regiunile

turistice) primitoare de turiti.

Pentru derularea traficului turistic se apeleaz la o gam variat de mijloace de

transport. Deseori, deplasarea turitilor necesit folosirea combinat a mai multor mijloace de

transport, n funcie de distana pn la locul de distincie, de caracteristicile itinerarelor alese,

de starea cilor de comunicaie de intensitatea i sezonalitatea circulaiei turistice.

Timpul liber total (T) de care dispune un turist potenial pentru efectuarea unei

cltorii de vacan este compus din dou elemente principale: timpul cheltuit pentru

deplasare, respectiv pentru realizarea transportului pentru a ajunge la destinaia acceptat (t) i

durata sejurului (S), ceea ce permite stabilirea urmtoarei relaii.

T = t + S

n funcie de formele de turism practicate, de distanele parcurse pn la loculde destinaie i respectiv de viteza de deplasare, componenta t poate afecta sensibil bugetul

total de timp liber al turistului, rezultnd o serie de relaii derivate, ca de exemplu:

T = t + S (minim),

n cazul formelor de turism caracterizate prin sejururi scurte (de exmplu, tururi de circuit,

raliuri automobilistice, drumeie).

9


10/73

T = t (minim) + S,

n cazul diferitelor forme de turism sedentar (de exmplu, vacane la munte sau pe litoral,

tratamente balneomedicale) precum i n cazul folosirii unor mijloace rapide de transport;

T = S,

cnd destinaiile sunt situate n apropierea localitii de reedin a turistului (de exmplu:

turismul preornesc) caz n care practic, durata deplasrii nu mai este luat n considerare.

Prin urmare, se poate aprecia c, ntre dezvoltarea industriei turistice i a

transporturilor, exist o strns dependen : creterea volumului circulaiei turistice, respectiv

dezvoltarea diferitelor forme de turism organizat, semiorganizat i pe cont propriu depind de

gradul de dezvoltare a transporturilor, i n cosecin de posibilitile oferite turitilor pentru

folosirea eficient, n timp i spaiu, a diferitelor mijloace de transport, iar existena unor

forme variate i accesibile de transport influeneaz, la rndul lor, att volumul i structura

fluxurilor turistice ct i repartizarea teritorial i rezonalitatea activitii turistice.

Interdependena amintit ntre oferta turistic i transporturile de cltori se

manifest cu aceeai intensitate att la nivelul economiilor naionale, ct i la nivelul unor

zone, localiti i staiuni turistice; posibilitile de transport oferite pentru asigurarea

accesului turitilor n zonele respective reprezint un factor primordial, care influeneaz

sensibil trasformarea ofertei poteniale n oferta turistic efectiv i n acelai timp, o condiie

esenial a valorificrii eficiente a potenialului turistic al acestui teritoriu.

Dinamica circulaiei turistice internaionale a Romniei n perioada 1990-2000

ofer o imagine asupra mijloacelor de transport utilizate de cetenii romni cu ocaziavizitelor n strintate i ale turitilor strini care auvizitat ara noastr. (tabelul nr.1)

Circulaia turistic internaional a Romniei dup mijloacele de transport

utilizate

10


11/73

Tabelul nr.1.1.

Plecrile vizitatorilor romni n

strintate ( mii turisti )

2002 2003 2004 2005 2006

288093 312483 317509 332409 324749

1. Rutiere 191127 216327 216524 238017 2280092. Feroviare 95618 94810 99434 92424 944413. Aeriene 1193 1172 1337 1750 21094. Navale 155 174 214 218 190Sosirile vizitatorilor

strini n Romnia ( mii turisti ) 17350 19760 19708 21913 22459

1. Rutiere 6987 9455 9438 11811 117352. Feroviare 8502 8529 8638 7985 80933. Aeriene 1843 1760 1613 2093 26184. Navale 18 16 19 24 13

Sursa: Comisia Naional pentru Statistic, Anuarul Statistic al Romniei : anii 2002-2006 i

Informaii statistice operative. ( www.insse.ro)

Rezultatele progresului tehnic influeneaz n mod direct i dezvoltarea

transporturilor turistice, n volumul i structura transporturilor putndu-se distinge perioade

ciclice caracterizate printr-o competiie intens pentru meninerea supremaiei diferitelor

forme de transport i pentru ctigarea unei noi clientele.

Analiznd transportul ca pe un element constitutiv i ca pe o condiie de baz a

desfurrii activitii turistice, se pot desprinde urmtoarele sarcini eseniale pentru

transporturile turistice:

n primul rnd, transportul trebuie s asigure deplasarea sigur, sincronizat i

confortabil a pasagerilor-turiti, n numrul i la termenele fixate, pn la destinaia dorit.

Din acest cosiderent, transportul turistic nu este dect un instrument necesar pentru atingerea

unui scop cruia i rmne subordonat. Aceast funcie de dependen a transportului fa deramurile de activitate economic pe care le deservete este o caracteristic predominant a

transportului.

n al doilea rnd, tiind c tarifele pentru transporturi reprezint un element

component al tarifelor pentru aranjamentele turistice, este important att pentru cltori, ct i

pentru industria turismului, ca preul transportului s rmn ct mai stabil posibil.

11
http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/http://www.insse.ro/


12/73

n al treilea rnd, att guvernele rilor trimitoare, respectiv ale celor

primitoare de turiti, ct i agenii economici conteaz, nainte de toate, pe serviciile proprii de

transport, asupra crora pot exercita un control mai sigur i mai eficient dect asupra

transporturilor strine. Prin acestea se poate asigura o exploatare mai bun a capacitilor de

transport, att pentru necesitile turismului internaional, ct i ale turismului intern, iar n

perioade de activitate turistic redus (extrasezon) aceste capaciti de transport pot fi folosite

mai raional, prin acoperirea altor necesiti ale economiei naionale.

Este limpede c, n zilele noastre, turismul intern i internaional nu se poate

dezvolta fr transporturi. Ca element creator al turismului, transportul determin deci

volumul traficului turistic i i imprim trsturile sale caracteristice. n afar de aceast

funcie primar, care condiioneaz orice fel de trafic turistic, transportul are, de asemenea, un

rol activ ca factor stimulativ al reterii circulaiei turistice. Astfel, msurile de perfecionare a

activitii turistice i introducerea de noi servicii i faciliti n domeniul transporturilor pot

crea un trafic turistic complet nou sau pot dirija un trafic preexistent spre noi destinaii, fie n

detrimentul unor destinaii mai vechi, care devin mai puin atractive, fie ca rezultat al

introducerii unor noi programe i aranjamente turistice. Aceast dezvoltare se poate produce

n special datorit progresului tehnic permanent, n urma cruia:

- sunt oferite publicului noi mijloace i servicii de transport, noi capaciti,

frecvene i corespondene mbuntite;

- voiajul devine mai rapid i se efectueaz cu mai mult regularitate, cu mai mult

confort i securitate;

- introducerea unui material rulant tehnic tot mai modern i mai eficace i a unor

metode perfecionate de exploatare pot conduce la o reducere a costurilor de exploatare i

ca urmare, la o relativ reducere a tarifelor, argument concurenial deloc neglijabil n

economia de pia.

Cunoscnd faptul c importana fiecrei forme de transport i rapiditatea

evoluiei sale variaz n pas cu dezvoltarea tehnicii moderne, se poate spune c fiecare form

de transport se dezvolt numai dup propriile sale reguli, iar noile mijloace de transport le

nlocuiesc pe cele ce se dovedesc perimate. n epoca noastr, exlozia turismului mondial a

devenit nu numai posibil, dar a fost chiar provocat de evoluia rapid nregistrat n

domeniul transporturilor.

12


13/73

Ritmul de dezvoltare a transportului este mai rapid dect al altor factori de

dezvoltare a turismului internaional ca, de exemplu, industria hotelier etc. Acest fapt explic

eforturile ntreprinderilor de transport de a ncuraja prestatorii de servicii n dezvoltarea bazei

materiale turistice.

n anumite situaii, disproporiile n dezvoltarea unor elemente componente ale

bazei materiale turistice provoac o ncetinire a dezvoltrii transporturilor. Totui, este puin

probabil ca progresul tehnic s poat fi oprit, soluia fiind mai degrab o coordonare mai

eficient ntre factorii care orienteaz dezvoltarea n perspectiv a turismului intern i

internaional.

n ceea ce privete transporturile turistice internaionale ele ndeplinesc un rol

economic important care nu depinde n mod necesar de rolul i de importana altor activiti

economice care se servesc de ele.

Funcia identic a transportului este identic cu cea a exportului de bunuri sau

cu orice alt activitate a comerului invizibil, prin care o ar i procur devize strine. Ca

surs de devize, transportul internaional are un rol din ce n ce mai important n economia

mondial, contribuind la echilibrarea balanei de pli a multor ri.

Capitolul II : Organizarea transporturilor turistice in Romania

13


14/73

2.1 Organizarea transporturilor in general

Turismul a constituit la nceputul secolului XX un privilegiu al claselor avute, pentru

ca n ultimile decenii s nregistreze o dezvoltare de mare amploare astfel nct el este

caracterizat ca un fenomen economico-social cu caracter de mas (statisticile au nregistrat n

1978, 1 miliard de cltori pe an, pentru ca n 1990 practicarea turismului s determine

nregistrarea cifrei de 400 milioane care au adus peste 150 miliarde de $) fiind considerat un

factor de sporire i un indicator al calitii vieii populaiei.

Pe plan economic turismul apare ca un factor de progres al economiei naionale

cu consecine pozitive asupra nivelului calitii vieii.

n sfera socialului, rolul turismului se repercuteaz direct n :

procesul de destindere i distracii a indivizilor, n odihna i reconfortarea lor

activ;

evoluia strii de sntate a oamenilor, turismul fiind considerat o form a

activitii umane, astfel nct intensitatea practicilor turistice este direct proporional cu

vigoarea sntii oamenilor;

procesul educaiei tuturor categoriilor socio-umane.

Social, turismul constituie, prin varietatea ofertelor turistice, un mijloc de

destindere i de compensare biologic i psihologic fa de stresul zilnic, grijile i

problemele attor activiti, deci un mijloc de desprindere de cotidian.

Turismul modern se adreseaz ntr-o mare msur motenirii cultural-istorice,

contribuind la vehicularea i vitalizarea actelor de cultur, constituind astfel un cadru larg de

afirmare a culturii tradiionale i comtemporane a unui popor.

Astfel, prin turism se valorific potenialul cultural al unei ri, permind

cunoaterea celor mai semnificative caracteristici ale culturii naionale de ctre consumatorii i

productorii propriei ri sau chiar a celor din alte coluri ale lumii.

Pe plan politic, turismul, prin legturile i contactele nemijlocite pe care le

asigur ntre diferite ri, permite o mai bun cunoatere i integrare a concepiilor i

aspiraiilor diferitelor popoare.

14


15/73

Alturi de factori economici, sociali, politici care contribuie la dezvoltarea

activitilor turistice se situeaz i timpul liber al populaiei, mai exact creterea continu a

acestuia. Categoria de timp liber este complex, devenind n zilele noastre mai mult dect

oricnd, o important problem economic, social, cultural (Angelescu Cordia, Cetina,

Iliana, Jula Dorin- Dezvoltarea serviciilor pentru populaie i timpul liber).

n majoritatea rilor transformarea turismului ntr-o activitate economico-

social organizat la scar naional s-a realizat numai n ultimile decenii ale epocii

contemporane.

Transportul reprezint un domeniu al activitii social-economice, prin care se

realizeaz deplasarea bunurilor materiale i a oamenilor n spaiu, cu ajutorul unor vehicule

sau instalaii speciale, pe anumite ci de circulaie, n vederea satisfacerii necesitilor

materiale i spirituale ale societii.1

Transportul s-a dezvoltat odat cu societatea omeneasc. Evoluia

transporturilor a fost impuns de dezvoltarea mereu ascendent a factorilor de producie.

Multe din cuceririle tiinei i tehnicii, care la vremea respectiv nu preau de mare

importan, au fost puse n slujba dezvoltrii i modernizrii bazei tehnico-materiale a

transporturilor care, la rndul ei, a fost capabil s asigure oamenilor o gam variat de

servicii ntr-un timp din ce n ce mai redus. Sporirea necontenit a volumului produciei

materiale, necesitatea schimbului de mrfuri, nevoia de deplasare la distane mari a bunurilor

i oamenilor au constituit factori promotori ai dezvoltrii ascendente a transporturilor.

Treptat, s-a constatat desprinderea unei noi ramuri a economiei naionale,

industria turismului, n cadrul sectorului teriar al prestrilor de servicii.

Transportul reprezint una din componentele de baz ale prestaiei turistice, el

asigur deplasarea turitilor de la locul de reedin la cel de petrecere a vacanei. Serviciul detransport are un coninut complex cu implicaii deosebite asupra turismului.

Lucrarea de fa i propune s analizeze serviciul de transport, impactul

acestuia asupra activitii de turism precum i tendinele n evoluia transporturilor turistice

interne i internaionale.

2.2 Organizatii generale si specializate

15


16/73

2.2.1 TRANSPORTUL FEROVIAR

Caile Ferate Romane

administreaza a patra cea mai mare retea feroviara din Europa, in termeni de

volum de pasageri si marfa;

reteaua este integrata semnificativ cu alte retele feroviare europene, oferind

servicii pan-europene de transport de pasageri si marfa;

ca institutie, a fost fondata in 1880, desiprima cale ferata pe teritoriul actual

al Romaniei a fost deschisa in 1854;

impartita in patru companii autonome: CFR Calatori, responsabila pentru

servicii de pasageri; CFR Marfa, responsabila pentru servicii marfare; CFR Infrastructura,

care administreaza infrastructura pe reteaua feroviara romana; Societatea Feroviara de

Turism, sau SFT, care administreaza linii scenice si de turism

sediul central al CFR este in Bucuresti; sucursale regionale: Brasov, Cluj-

Napoca, Craiova, Constanta, Galati, Iasi si Timisoara;

codul international UIC este 53-CFR;

Sursa: Legea nr. 203/2003, republicata

In ultimii zece ani, in sistemul feroviar romanesc a fost initiat un proces complex de

reforma, bazat pe masurile vizand ridicarea competitivitatii transporturilor feroviare adoptate

de Comunitatea Europeana.

Principalele obiective ale guvernului roman pentru dezvoltarea economica a pietei de

transporturi sunt:

reducerea poluarii, a congestiilor si a accidentelor in trafic

asigurarea mobilitatii impuse de actualele cerinte.

Calea ferata este un mod de transport sigur si "prietenos" fata de mediu, reducand

dependenta de sectorul rutier. De asemenea, in prezent se fac eforturi pentru restructurarea

sistemului de transport feroviar, inclusiv prin crearea unui cadru juridic nou, care sa permita

16
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UIC&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=UIC&action=edit


17/73

operarea pe principii comerciale. Acest nou cadru dezvoltat in tara noastra ofera conditii

pentru restructurarea cailor ferate prin: asigurarea independentei managementului,

deschiderea accesului liber pe piata, separarea institutionala a managementului infrastructurii

feroviare de operatiile de transport, elaborarea unor prevederi legate de calculul tarifului de

acces pe infrastructura si de modul de alocare a capacitatilor, ca si a unor prevederi privind

asigurarea interoperabilitatii cu celelalte cai ferate europene.

In Romania, separarea institutionala a cailor ferate s-a materializat in existenta a

trei companii principale: CFR SA (gestionarul de infrastructura), CFR Marfa (operator de

transporturi feroviare de marfa) si CFR Calatori (operator de transport feroviar de calatori).

Aceste companii feroviare au autonomie totala. De exemplu, operatorul de marfa are dreptul

sa refuze cereri de transport necomerciale si poate actiona in alianta cu alti operatori feroviari.

De asemenea, in concordanta cu prevederile noului cadru juridic, in ultimii cinci ani au fost

licentiati 12 operatori privati de transport feroviar de marfa. Un obiectiv permanent al

procesului de restructurare a fost acela de a limita la activitatile lor de baza competentele

companiilor feroviare. Ca urmare, un volum important de activitati, cum ar fi cele de reparatii

si de intretinere, au fost externalizate, majoritatea fiind deja privatizate. Acest proces de

privatizare va continua si in viitor.

Un element crucial pentru transportul feroviar romanesc este modernizarea. Ceea ce

inseamna reabilitarea caii, modernizarea materialului rulant, implementarea unei retele de

telecomunicatii si a unor sisteme informatice moderne. Mai mult de 1,5 miliarde de dolari au

fost investiti in ultimii zece ani pentru modernizarea coridoarelor europene care traverseaza

Romania. Eforturile financiare importante care se fac in Romania in prezent si in urmatorii ani

pentru finalizarea coridoarelor feroviare au ca scop final integrarea sistemului feroviar roman

in viitoarea retea europeana de transport.

CFR Calatori, sectia de transport de pasageri al CFR, opereaza sapte tipuri de trenuri

atat pe teritoriul tarii cat si afara. Tipurile de trenuri ale CFR Calatori sunt:

Personal (P) - cea mai mica viteza medie (34.3 km/h in 2004);

Accelerat (A) - viteza medie mai mare (67 km/h in 2004);

Rapid (R) - viteza medie mai ridicata (85 km/h in 2004);

Inter City (IC) - opresc numai in orasele mari (cu o populatie mai mare de 100.000 de

locuitori); au cea mai mare viteza medie dintre toate trenurile CFR (87 km/h in 2004);

17


18/73

Euro City (EC) si Euro Night (EN) - trenuri internationale care sunt de obicei

operate de CFR in parteneriat cu alta tara, in functie de originea si destinatia rutei.

Aceste trenuri fac parte din reteaua pan-europeana feroviara;

Special (S)

Limita de viteza pentru toate trenurile din Romania este de 160 km/h, desi singurele

rute pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteza sunt Bucuresti-Campina si Bucuresti-

Constanta, aflate acum in modernizare, pentru ca trenurile sa fie capabile de a circula pe

aceste rute cu 200 km/h iar singurele trenuri care au voie sa circule cu aceste viteze sunt

Rapid si Inter-City. Toate celelalte trenuri au o limita de viteza de 120 km/h.

In momentul de fata, cea mai lunga ruta romaneasca este Suceava-Timisoara (710

km), ruta care se face in 15 ore cu un tren Accelerat. Cea mai lunga ruta pentru un tren Inter-

City este Oradea-Constanta, calatorie terminata in 12 ore.

Servicii de marfa

Serviciile marfare sunt furnizate in principal de CFR Marfa, diviziunea de marfa a

Cailor Ferate Romane. In afara de CFR Marfa, mai exista inca 28 de companii private care

opereaza pe linii inchiriate de la CFR Infrastructura. CFR Marfa are 987 de locomotive,

majoritatea fiind construite in Romania sau fosta Iugoslavie. Faptul ca marfa transportata pe

caile ferate are o prezenta importanta in Romania, combinat cu diverse reforme de eficienta, a

rezultat in companie CFR Marfa avand rezultate financiare mai bune in anii recenti, desi inca

diviziunea nu a devenit profitabila. In 2003, pierderile nete ale CFR Marfa au fost de 8,8

milioane de lei noi, reduse de la 141,5 milioane de lei noi in 2002.

Trenurile de marfa au aceleasi limite de viteze ca trenurile de calatori, desi cele caretransporta materiale explozive, nucleare, chimicale sau periculoase au un regim special de

viteza. Majoritatea locomotivelor au o limita fizica de viteza de 120 km/h pentru cele electrice

(sunt unele care pot atinge 160 km/h, iar una 200 km/h) si de 100 km/h pentru cele Diesel

(unele pot atinge 120 km/h), desi trenurile nu merg la viteze mai mari decat 100 km/h.

18


19/73

Grupuri principale de produse

transportate de CFR Marfa (2006)

Tip de produse %

Carbune 39,5

Produse petroliere 10,9Produse de cariera 3,8

Metale comune si articole

din metale comune12,4

Ciment 2,7

Minereu 4,0

Produse agricole 3,6

Produse chimice 4,2

Alte grupe de produse 16.2

Structura bunurilor transportate pe calea ferata in anul 2004

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Transport_feroviar

Locomotive si automotoare

CFR Calatori si CFR Marfa folosesc o serie de locomotive electrice (numite LE),

diesel-electrice (LDE), diesel-hidraulice (LDH) si diesel-mecanice (LDM/LDMM). Societatea

Feroviara de Turism foloseste locomotive de aburi (cu ecartament standard si ingust) si

locomotive diesel-mecanice.

Fiecare dintre cele patru diviziuni CFR au parcul propriu de locomotive, si in general

acestea nu sunt schimbate reciproc. De exemplu, o locomotiva CFR Marfa nu este in general

folosita sa traga un tren CFR Calatori. In practica, aceasta conventie nu este intotdeauna

respectata, si companiile frecvent folosesc alte locomotive prin agremente informale de

inchiriere. Chiar si parcul de locomotive a companiilor private de cai ferate sunt folosite

cateodata, in general in cazul urgentelor.

Locomotive electrice

19


20/73

Majoritatea locomotivelor electrice folosite de CFR sunt construite de Electroputere

Craiova (aceste locomotive sunt cunoscute ca tip EA) si de KonarZagreb (tip EC). Toate au

fost construite pentru ecartamentul standard de 1435 mm si sunt alimentate prin catenara la

curent alternativ de 25Kv 50Hz. Toate trenurile au incalzire electrica. CFR are in parcul sau

1.066 de locomotive electrice, dintre care 933 au fost construite de Electroputere si 133 de

Konar. Locomotivele vechi sunt vopsite gri, pe cand cele care au fost modernizate (dupa

1999) sunt vopsite intr-o schema rosu cu alb, rosu reprezentand locomotivele electrice.

Locomotive diesel

Locomotivele diesel ale CFR sunt construite de Electroputere Craiova (clasele 60-68)

si de Faur Bucuresti (clasele 69-95). Un numar de locomotive noi de la Siemens, tip ER20

Hercules, au fost comandate, data planificata de introduce in sistem fiind noiembrie 2005 (in

august 2006 inca nu au fost livrate si nu exista informatii despre comanda sau despre o

posibila data de livrare). Aceastea vor fi folosite de CFR Marfa. Locomotivele noi diesel sunt

vopsite in albastru, cu noul logo CFR imprimat pe ele, iar locomotivele vechi au schema de

culori gri. Automotoare diesel

CFR Calatori foloseste automotoare diesel in general pentru servicii pe linii scurte sau

putin folosite. Exceptia principala este introducerea in 2003 a automotorului Siemens Desiro

care este folosit pentru servicii InterCity pe distante mai lungi, sub numele de Sageata

Albastra.

Rame electrice

In 2006, CFR a achizitionat mai multe rame electrice de la SNCF, tip Z6100, si de la CFL, tip

250 si 260, care sunt supuse unor modernizari si modificari la Remarul 16 Februarie Cluj, si

sunt folosite pentru trenuri personale. Una dintre ele a intrat deja in serviciu, fiind

inmatriculata in clasa 56 , facand serviciul pe ruta Cluj-Napoca - Bistrita, ca tren personal.

Exista zvonuri despre posibila achizitonare a unor rame electrice, posibil de tip Pendolino,

care vor fi folosite pe servicii InterCity pe relatia Galati-Bucuresti, Galati-Timisoara,

Bucuresti-Brasov si Bucuresti-Constanta. Aceste trenuri vor avea viteza maxima de 220 km/h,

fiind primele trenuri de mare viteza din Romania. O rama de sase vagoane construita de

Electroputere a fost in faza de prototip din 1990, dar nu a intrat in serviciu deoarece a avut

20
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kon%C4%8Dar&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kon%C4%8Dar&action=edit


21/73

probleme cu franele si motorul in timpul testarii initiale. CFR va achizitiona prin intermediul

unei licitatii 21 de rame electrice cu 3 vagoane si viteza maxima 160km/h, in perioada 2007-

2008, de la Siemens, Bombardier sau Alstom.

Reteaua feroviara CFR

Infrastructura feroviara publica prezinta urmatoarele caracteristici generale:

lungime retea (km) - 11.380

lungimea liniilor de exploatare electrificate (km) - 3.971

lungime totala a liniilor de cale ferata (km) - 22.247

lungime totala a liniilor electrificate (km) - 8.585

densitate retea (km/1000 km) - 48

linii duble (%) - 23

linii electrificate (%) - 42

statii de cale ferata (numar) - 1.419

triaje de cale ferata (numar) - 21

aparate de cale (numar) - 34.000

poduri (numar) - 4.236

podete (numar) - 14.531

tuneluri (numar/km) - 211/63

Privind regimul de proprietate infrastructura feroviara este clasificata astfel:

- 17.535 km de infrastructura publica administrata de CFR;

- 3.197 km de infrastructura privata a CFR.

21


22/73

Grupul feroviar roman (GFR)

Deschiderea pietei de transport feroviar din Romania incepand cu anul 1998 a condus

la nasterea mai multor operatori privati de transport marfa. Incepand cu 2002,Grup FeroviarRoman SA detine licenta de transport feroviar pentru efectuarea transportului feroviar de

marfa.

oferta de tarife competitive la transportul pe calea ferata romana;

obiectiv principal: imbunatatirea nivelului serviciilor prestate prin marirea vitezei

comerciale de transport, in deplina siguranta a circulatiei, pastrarea integritatii si calitatii

marfurilor in timpul procesului de transport, oferirea de informatii, in timp real, cu privire la

derularea transporturilor; preia si trateaza cu profesionalism orice contract de transport intern pe calea ferata;

sistem modern de gestionare a calitatii; in cadrul Grupului Feroviar Roman a fost

atestata inca din primele luni de functionare implementarea si mentinerea unui sistem in

conformitate cu standardul ISO 9001/2006 pentru domeniul transporturilor pe calea ferata;

detine autorizatia de furnizor feroviar pentru intretinere curenta si reparatii de linii de

cale ferata in executie manuala, autorizatia de furnizor feroviar pentru revizii si reparatii

accidentale, pentru locomotive diesel electrice si diesel hidraulice si autorizatia de furnizorferoviar pentru reparatii accidentale la vagoane de marfa;

dispune de un parc de vagoane format din vagoane cisterna, seria Zaes, pentru

transportul de produse petroliere, vagoane descoperite, proprii, seria Eacs, pentru transportul

marfurilor de masa (nisip, piatra, carbune, lemne), seriile Fals, R90, Fabls etc.

dispune si de un parc propriu, format din locomotive electrice (LE), Diesel electrice

(LDE) si Diesel hidraulice (LDH), pentru transport si manevra, autorizate de catre Autoritatea

Feroviara Romana; la inceputul acestui an au fost finalizate lucrarile la 40 locomotive electrice si diesel-

electrice de tip LE 5100 si LDE 2100, astfel incat la ora actuala se numara printre cele mai

moderne din sud-estul Europei;

in fabrica Remar Pascani (membra a Grupului) GFR a initiat un program de construire

a 600 de vagoane tip FABLS. Frecventa de livrare a noilor vagoane este de 35 pe luna;

transportul se face pe infrastructura publica si privata a cailor ferate romane, in calitate

de operator feroviar;

22


23/73

prin instalarea de sisteme de pozitionare globala pe materialul rulant propriu si

adoptarea unei aplicatii cu interfata Internet, clientii GFR pot afla in permanenta informatii in

timp real despre marfa expediata (pozitie, timp estimat pana la destinatie, starea incarcaturii

etc.);

marfurile sunt asigurate impotriva deteriorarii sau distrugerii la societati renumite de

asigurari;

GFR poate efectua transporturi de marfuri, in vagoanele clientului si la cererea

acestuia;

executa, cu locomotivele si personalul propriu, operatiuni de manevra legate de

manevre tehnologice, de potrivire la fronturile de incarcare (guri de incarcare fixe, estacade,

benzi) sau la fronturile de descarcare (buncare, rampe, culbutoare), alege si repartizeaza

vagoanele, conform tipurilor de marfuri sau de vagoane si in concordanta cu capacitatile

fronturilor de incarcare descarcare;

face revizii tehnice la vagoane de marfa, reparatii curente si accidentale si pregateste si

intretine, in mod curent, vagoane;

componentele Grupului Feroviar Roman: Reva Simeria (reparatii si modernizare

vagoane), Remar Pascani (reparatii periodice, generale si capitale pentru vagoane de transport

calatori; modernizari vagoane pentru transport de calatori; modernizari si reparatii vagoane de

marfa pe doua si patru osii; confectii piese de schimb pentru locomotive si vagoane; fabricatii

de osii montate si echipate; fabricatii de arcuri; proiecte pentru modernizari in domeniul

materialului rulant etc.), S.C. G.F.R.-T.V.M. S.A. Iasi (efectuarea transbordarii vagoanelor

de marfa in statiile de frontiera cu cale ferata larga sau normala, incarcare-descarcare de

marfuri in punctele de lucru, rearanjare incarcatura in vagoanele de marfa, aranjarea si

asigurarea marfurilor in mijloacele de transport conform prevederilor instructionale specifice

caii ferate, productie, prestari servicii, transport bazat pe alte tehnologii decat cea feroviara,

operatiuni de inchiriere, precum si alte activitati si servicii);

2.2.2Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA

23


24/73

Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA, este persoana

juridica functionand pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, si care realizeaza

functiunile specifice legate de Managementul Traficului Aerian, se afla sub autoritatea

Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.A fost infiintata prin Hotararea de

Guvern 74/1991, modificata si completata prin Hotararea de Guvern 731/1992.

ROMATSA are statut de regie autonoma autofinantata de importanta nationala, detine

monopolul natural al serviciilor de trafic aerian si nu primeste de la bugetul statului sume

pentru realizarea obiectivului de activitate sau pentru realizarea programului de investitii si

dezvoltare. Pentru serviciile de trafic aerian asigurate aeronavelor civile care survoleaza

spatiul aerian al Romaniei, Regia Autonoma ROMATSA aplica prevederile reglementarilor

EUROCONTROL(Organizatia Europeana pentru Siguranta Navigatiei Aeriene), la care

Romania a aderat din anul 1996.

Serviciile de trafic aerian sunt asigurate atat aeronavelor civile care survoleaza spatiul

aerian national cat si aeronavelor care aterizeaza sau decoleaza de pe aeroporturile din

Romania. Serviciile prestate se refera la activitatea de dirijare din zona aeroportului (de

terminal) si de ruta (ACC). Sarcina ROMATSA este sa creeze un mediu sigur de operare

pentru traficul aerian in spatiul aerian al Romaniei, in contextul dezvoltarii dinamice a

industriei aviatiei civile si schimbarilor permanente inregistrate in transportul international.

In conformitate cu reglementarile legale si standardele internationale

R.A.ROMATSA:

administreaza si exploateaza spatiul aerian al Romaniei repartizat aviatiei civile;

asigura mijloacele tehnice necesare;

asigura servicii de navigatie aeriana pentru utilizatorii spatiului aerian al Romaniei;

organizeaza si asigura informarea aeronautica si meteorologica;

organizeaza si asigura serviciile de telecomunicatii aeronautice;

realizeaza cooperarea civilo-militara si utlizarea flexibila a spatiului aerian.Pentru activitatea pe care o presteaza, ROMATSA trebuie sa faca fata provocarilor constand

in: cresterea prognozata a traficului aerian, mentinerea unui inalt nivel al sigurantei, reducerea

costurilor si aplicarea reglementarilor privind protectia mediului.

Spatiul aerian national reprezinta coloana de aer situata deasupra teritoriului de

suveranitate al Romaniei, pana la limita inferioara a spatiului extraatmosferic. Acestacuprinde:

24


25/73

spatiul de circulatie aeriana, reprezentand portiunea din spatiul aerian national

unde se permite activitatea aeronautica in aer si pe terenurile destinate

decolarilor si aterizarilor, indiferent de apartenenta si de natura activitatii de zbor

zonele rezervate, reprezentand portiunile din spatiul aerian national destinateactivitatilor aeronautice de scoala, de incercare si de omologarea a aeronavelor

zonele reglementate, constituite din zonele periculoase, zonele restrictionate sau

interzise, precum si caile aeriene conditionale si zonele de activitate comuna la

granita.

Unitatile din Romania care functioneaza in subordinea MinisteruluiTransporturilor sunt:

Centrul de Perfectionare a Personalului din Aviatia Civila Bucuresti

Extrabugetara Bucuresti

Administratia romana a serviciilor trafic aerian "Romatsa" - R.A. Bucuresti

Autoritatea Aeronautica Civila Romana Bucuresti

Aeroportul Arad - R.A. Arad

Aeroportul Bacau - R.A. Bacau

Aeroportul Baia Mare - R.A. Baia Mare

Aeroportul Bucuresti-Baneasa - R.A. Bucuresti

Aeroportul Cluj-Napoca - R.A. Cluj-Napoca

Aeroportul Caransebes -R.A. Caransebes

Aeroportul Craiova - R.A. Craiova

Aeroportul International Constanta "Mihai Kogalniceanu" - R.A. Constanta

Aeroportul Iasi - R.A. Iasi

Aeroportul Oradea - R.A. Oradea

Aeroportul International BucurestiOtopeni - R.A. Bucuresti

Aeroportul Satu Mare - R.A. Satu Mare

Aeroportul International Timisoara-R.A. Timisoara

Aeroportul Suceava - R.A. Suceava

25


26/73

Aeroportul Sibiu - R.A. Sibiu

Aeroportul Tirgu Mures - R.A. Tirgu Mures

Aeroportul Tulcea - R.A. Tulcea

Compania de transport aerian este o societate comerciala cu capital de stat, privat sau

mixt care exploateaya din punct de vedere tehnic si ocmercial un parc de aeronave proprii,

inchiriate sau detinute sub orice alta forma, in scopul obtinerii de profit prin transportul de

marfuri, pasageri, posta, etc, sau alte prestari de servicii incluse in domeniul de

activitate.Pentru a putea functiona valabil si legal, o companie aeriana trebuie sa aiba contract

de societate si statut , emblema si denumire proprie, sa fie inregistrata la Registrul Comertului

si la ministerul de Finante, sa aiba autorizatie de operator aerian eliberata de Ministerul

Transporturilor, aeronavele pe care le detine sa fie inmatriculate in Registrul Aerian; totodata

compania aeriana trebuie sa se conformeze regelmentarilor nationale si internationale privind

uitlizarea spatiului aerian.

Lista companiilor ce activeaza in domeniul transporturilor aeriene din Romania:

Abc Trading Co Ltd Bucuresti

Acvila Air Romanian Carrier Bucuresti

Agentia Tarom Suceava

Air France

Air Moldova

Air Transilvania Oradea

Air Ukraine

Amerom Import-Export SRL Bucuresti

Austrian Airlines Bucuresti

Balkan Air Travel SRL Bucuresti

Birkart Romania SRL Cluj-Napoca

British Airways

Cargo Partner Expeditii SRL

Carpatair S.A. Bucuresti

Carpatair S.A. Cluj-Napoca

26
http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=286http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=510http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=1474http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2031http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2033http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2036http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2038http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=3225http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=5614http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=6020http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=6762http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=7096http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=8233http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=8361http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=8362http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=286http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=510http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=1474http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2031http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2033http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2036http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=2038http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=3225http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=5614http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=6020http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=6762http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=7096http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=8233http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=8361http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=8362


27/73

Csa - Czech Airlines

Dacorom Ltd Brasov

Daily Aircargo Transports Romania SRL Bucuresti

El al Israel Airlines Ltd.

Estra Trading SRL Bucuresti

Euro-Time SRL Bucuresti

Frans Maas Romania SRL Bucuresti

Globeground Romania

Go Trans '98 SRL Bucuresti

Hemus Air Bucuresti

Interval Customs SRL Bucuresti

Jaro International Sibiu-Sucursala

JAT

KLM Business Travel

Lot - Polish Airlines

Lufthansa

Lufthansa Cargo Bucharest Branch

Malv Bucuresti

Romavia R.A. Bucuresti

Romtrans S.A. Miercurea-Ciuc-Birou de Expeditii si Vamuiri

Romtrans S.A.-Serviciul Expeditii Speciale

Solitar Air Cargo Terminal SRL Bucuresti

Swissair

Syrian Arab Airlines Bucuresti

Tarom S.A. Bucuresti

Tegero Aero Service SRL SibiuTerra Travel Bucuresti

Transaero S.A. Chisinau

Turkish Airlines

TWS Logistic Romania SRL Oradea

TWS Logistic Romania SRL Timis

World Travel Gsa Emirates Bucuresti

27
http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=15616http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=15905http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=15955http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=18942http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=20009http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=20499http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=22561http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=24240http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=24279http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=26378http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=29244http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=29813http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=29819http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=30338http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=31906http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=32039http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=32040http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=32638http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=46046http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=46400http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=46410http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=51485http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53045http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53067http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53373http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53629http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=54129http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55088http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55738http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55788http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55789http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=57927http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=15616http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=15905http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=15955http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=18942http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=20009http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=20499http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=22561http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=24240http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=24279http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=26378http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=29244http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=29813http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=29819http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=30338http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=31906http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=32039http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=32040http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=32638http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=46046http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=46400http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=46410http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=51485http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53045http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53067http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53373http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=53629http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=54129http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55088http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55738http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55788http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=55789http://www.infocompanies.com/company_ro.php?id=57927


28/73

Transporturile aeriene au fost singurul domeniu din totalitatea serviciilor din Romania

necreatoare de deficit in anul 2006, totalul deficitului pentru servicii in anul 2006 fiind de 209

mil USD.

In comparatie cu traficul rutier si feroviar, ce au inregistrat un declin constant,

transportul aerian prezint unele fluctuatii, tendinta general fiind, ins, de scdere. Traficul

de mrfuri a sczut in perioada 1990-2006 cu 81%, iar traficul de pasageri cu 53%. Pe de

cealalt parte, strategia de modernizare a aeroportului international Bucuresti-Otopeni are in

vedere triplarea capacittii de transport, pentru a atinge 15 milioane pasageri in 2015 si 20

milioane pasageri in 2025.

Costurile estimate pentru programul de dezvoltare si modernizare este de 225 milioane

USD. Trebuie sa comparm traficul actual de pasageri - 1,278 milioane pasageri - si

capacitatea actual a aeroportului Otopeni - 4,5 milioane de pasageri pe an cu planurile de

crestere a capacitatii mentionate. Poate fi demn de mentionat c TAROM, compania national

de transport aerian, a inregistrat in 2000 pierderi de 60 milioane USD, dar se prevede trecerea

la profitabilitate in 2005.

In Romania exista 17 aeroporturi in urmatoarele orase Arad, Bacau, Baia Mare,

Bucuresti, Cluj-Napoca, Caransebes, Craiova, Constanta, Iasi, Oradea, Satu Mare, Timisoara,

Suceava, Sibiu, Targu-Mures si Tulcea. Aeroportul Bucuresti-Otopeni e cel mai important,

acoperind aproximativ 75% din traficul international de marfuri si pasageri.

Compania de transport aerian TAROM

Compania TAROM se mandreste cu o stralucita si indelungata traditie in domeniul

aviatiei comerciale internationale. Experienta indelungata a companiei se contureaza inca dinanul 1920, o data cu primele forme de organizare ale aviatiei romane de transport. Experienta

indelungata in aviatia comerciala este datorata companiilor predecesoare TAROM.

Ca o incununare a eforturilor si realizarilor sale, TAROM isi va aniversa in anul

2004 al 50-lea an de activitate.

In anul 1990, in vederea alinierii la criteriile de performanta ale economiei libere de

piata, TAROM a dat startul unui nou program strategic. Competitia mondiala a reprezentat un

real stimulent pentru TAROM, fapt ce a determinat alinierea serviciilor oferite de TAROM la

28


29/73

nivelul standardelor internationale. Spre exemplu, unele din cele mai importante companii

aeriene din lume operau deja zboruri spre Bucuresti.

In 1992 TAROM a demarat un proces intensiv de modernizare a flotei. Doua aeronave

AIRBUS A-310 au fost achizitionate in 1992, doua aeronave BOEING 737 in 1993, iar alte

trei aeronave BOEING 737 in 1994. Incepand cu anul 1998, flota TAROM s-a imbogatit cu

sapte aeronave ATR 42-500 pentru curse interne si regionale, precum si cu alte aeronave

BOEING 747.

Finantarea acestui ambitios program strategic nu a fost o sarcina usoara: din 1992

TAROM a investit mai mult de 350 de milioane USD in achizitionarea de noi aeronave si

echipamente. TAROM intentioneaza sa continue acest proces de modernizare prin achizitia de

noi aeronave performante.

TAROM opereaza in prezent pe zborurile externe si interne cu o flota compusa din 16

aeronave: 5 BOEING 737-300, 4 BOEING 737-700, 7 ATR 42-500.

Prin lege, TAROM, Compania Aeriana Nationala a Romaniei, este o societate comerciala cu

capital de stat si privat, avand ca obiectiv transportul aerian intern si extern, operand atat curse

regulate cat si in sistem charter.

Pachetele de actiuni ale Companiei TAROM sunt impartite astfel: 92,63% din actiuni

sunt detinute de Statul Roman - prin intermediul Ministerului Transporturilor; 5,42% apartin

ROMATSA (Romanian Air Traffic); 1,43% Societatii de Investitii Financiare Muntenia, si

0,52% Autoritatii Aeronautice Civile Romane.

In prezent, numarul total al angajatilor companiei este de 2 608.

Satisfactia si confortul pasagerilor reprezinta obiectivul principal al oricarei companii

aeriene. TAROM acorda o atentie deosebita calitatii tuturor serviciilor oferite pasagerilor.

Punctualitatea si castigarea increderii pasagerilor in serviciile oferite sunt intr-un permanent

proces de perfectionare, pentru a veni, in acest fel, in intampinarea cerintelor pasagerilor.

Pentru a atinge aceste scopuri ambitioase, se introduc solutii complexe, printre careimbunatatirea calitatii si diversificarea serviciilor de catering pe toate cursele internationale.

Din acest punct de vedere, in 1992, a fost creata firma de catering ABELA ROCAS, prin

cooperarea mai multor companii ( TAROM, Casrom, Aeroportul International Otopeni, Abela

Rocas). In functie de ruta si clasa de rezervare, pasagerii au posibilitatea de a alege dintr-o

bogata varietate de meniuri.

In 1997 TAROM a lansat programul SMART MILES de fidelizare a pasagerilor.

Programul SMART MILES ofera posibilitatea pasagerilor de a colectiona si a cheltui mile intoata lumea, pe zborurile TAROM. De asemenea, folosind serviciile partenerilor nostri,

29


30/73

TAROM Tours, Sky Services, Hotelul CONTINENTAL din Romania, Hotel Crowne Plaza

Bucuresti , pasagerii castiga atat mile suplimentare, cat si alte avantaje substantiale. Milele

SMART MILES pot fi transformate in premii, cum ar fi: bilete gratuite, bilete pentru

companion sau bilete-cadou.

Pentru a face fata concurentei internationale, TAROM a adoptat o noua strategie de

marketing, avand ca principale prioritati imbunatatirea calitatii serviciilor precum si utilizarea

cat mai optima a flotei. Avand aceasta noua identitate, Compania TAROM a intrat cu mandrie

in noul mileniu, gata sa faca fata cu succes, oricarei concurente.

2.2.3 TRANSPORTUL NAVAL

Caile navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a Romaniei cu o

densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km din care 1.075 km Dunarea

navigabila internationala, 524 km bratele navigabile ale Dunarii si 91 km cai navigabile

artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si Poarta Alba-Navodari); in reteaua de cainavigabile interioare si Marea Neagra sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6

porturi fluvio- maritime si 26 porturi fluviale. Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m

constructii hidrotehnice pentru acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de

50 ani, care necesita urgente lucrari de reconstructie.

Transportul naval al Romaniei cuprinde transportul maritim si transportul pe

caile si canalele navigabile.

Transportul naval prezinta o multitudine de avantaje fata de celelalte moduri de

transport:

asigura transportul unor cantitati mari de marfa la un singur voiaj;

este mult mai putin poluant;

costurile de transport pe apa sunt mai mici decat cele din transportul rutier si

feroviar;

amenajarea si intretinerea infrastructurii necesita costuri relativ reduse;

constituie o veriga importanta in dezvoltarea sistemului de transport combinat.

30


31/73

Transportul maritim este asigurat prin legatura directa la Marea Neagra prin cele 3

porturi maritime: Constanta, Mangalia si Midia, precum si prin porturile fluvial-maritime de

la Dunare: Braila, Galati, Tulcea si Sulina, care au caracteristici tehnice ce permit accesul

navelor maritime. Portul Constanta este cel mai mare port la Marea Neagra. Situat la

intersectia Coridoarelor de Transport Pan-European nr. IV si VII Dunarea prin canalul

Dunare Marea Neagra. Portul Constanta are potentialul de a deveni principala poarta pentru

coridorul Europa Asia.

Capacitatea de trafic a portului Constanta, prin intrarea in functiune a terminalului de

containere, este de cca. 105 mil. tone/an. Datorita conjuncturii economice si politice

nefavorabile din zona, traficul de marfuri din portul Constanta a inregistrat cresteri si scaderi

alternative care au condus la o exploatare a capacitatii de trafic in proportie de 4050%.

Astfel, traficul de marfuri derulat prin portul Constanta in anul 2003 a fost de 43,2 mil. tone,

iar in anul 2004 37,5 mil. tone.

Portul se desfasoara pe o suprafata de teren de cca. 1.312 ha si un acvatoriu portuar de

2.614 ha. Infrastructura portului cuprinde o retea de cheuri de 29,83 km cu adancimi la dane

de pana la 19 m, putandu-se asigura accesul navelor cu capacitate max. de 165.000 tdw pentru

marfuri in vrac si a navelor de 250.000 tdw tancuri si pentru marfuri lichide.

Starea infrastructurii de transport naval s-a deteriorat continuu datorita vechimii si

exploatarii indelungate pe o perioada de 40 de ani. Intretinerea, repararea si mentinerea

caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval sunt obligatiile

administratiilor portuare si sunt realizate din fondurile proprii ale acesteia, sustinerea

financiara a programului aferent acestora neputand fi acoperit total din fondurile proprii ale

companiei.

Reteaua principala de cai si canale navigabile interioare este situata in partea desud a tarii si cuprinde Dunarea cu bratele secundare navigabile si canalele navigabile Dunare-

Marea Neagra si Poarta Alba-Midia Navodari. In interior, reteaua de cai navigabile este foarte

redusa si dispersata, are un caracter local, cuprinde lacuri naturale si lacuri ale amenajarilor

hidrotehnice si este folosita pentru agrement si mic trafic local de marfuri.

Fluviul Dunarea, cale navigabila internationala, pe sectorul romanesc, de la intrarea

in tara si pana la varsarea in Marea Neagra prin Canalul Sulina, are o lungime de 1.075 km,dintre care cca. 170 km, intre Braila si Marea Neagra, asigura conditii tehnice pentru accesul

31


32/73

navelor maritime. Datorita regimului natural de scurgere al fluviului se impun masuri de

imbunatatire a conditiilor de navigatie pe Dunare prin implementarea de programe care sa

asigure exploatarea eficienta in conditii de siguranta a sectorului maritime al Dunarii precum

si asigurarea navigatiei permanente pe Canalul Sulina prin refacerea si apararea malurilor

canalului si implementarea unui sistem de masuratori topohidrografice si semnalizare pe

sectorul romanesc al Dunarii. Totodata, pentru cresterea sigurantei navigatiei pe sectorul

romanesc al Dunarii se implementeaza sistemul de urmarire si management al traficului de

nave.

Sectorul fluvial al Dunarii, de la intrarea in tara pana la sistemul hidroenergetic si de

navigatie Portile de Fier II (km 863) ce se afla in regim amenajat de scurgere cu conditii

optime pentru navigatie, iar in aval pana la Braila este in regim natural de scurgere cu conditii

dificile de navigatie pe unele portiuni in perioadele cu nivel scazut al apelor. Pentru

imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul Calarasi - Braila este in derulare un proiect

cu finantare ISPA. Inceperea lucrarilor este preconizata in anul 2006. De asemenea, este in

curs promovarea unui program pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe sectorul

romanobulgar al Dunarii.

Canalele navigabile Dunare-Marea Neagra (64,4 km) si Poarta Alba-Midia

Navodari (27,5km +5,5 km) sunt realizate artificial si sunt deschise navigatiei internationale

si corespund clasei a VI- a de importanta a cailor navigabile si respectiv, clasei a V-a

(conform clasificrii CEE-ONU) si asigura legatura optima a Dunarii la portul Constanta.

Dunarea, pana la varsarea in Marea Neagra pe bratul Sulina si Canalul Dunare - Marea

Neagra sunt parte integranta a Coridorului de Transport Pan-European nr. VII si ofera

Romaniei si celorlalte state dunarene oportunitati majore pentru dezvoltarea sectorului de

transport pe apa. In acest sens, sunt in curs de desfasurare sau in program lucrari si proiecte

pentru imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare si pentru exploatarea in siguranta a

canalelor navigabile si a nodurilor hidrotehnice specifice navigatiei.Pe caile navigabile interioare, Romania dispune de un numar de 30 de porturi si

puncte de incarcare amenajate cu o capacitate totala de trafic de 52 mil. tone/an. Dintre

acestea, care fac parte din reteaua TEN, porturile Braila, Galati, Tulcea si Sulina sunt porturi

fluvio-maritime si au o capacitate totala de trafic de cca. 34 mil. tone/an, au caracteristici

tehnice ce permit accesul permanent al navelor maritime cu o capacitate de pana la 25.000

tdw, 180 m lungime si cu un pescaj de 7,0 m. In conditii speciale pescajul poate fi depasit.

Porturile interioare dispun de o lungime totala de cheuri de cca. 48,5 km. Stareaacestora este deteriorata in procent de 85% din cauza uzurii fizice, urmare unei lungi perioade

32


33/73

de exploatare, dar si din cauza lipsei fondurilor, intretinerea, repararea si mentinerea

caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii de transport naval fiind obligatiile

administratiilor portuare si sunt realizate din fondurile proprii ale acesteia. Lipsa dotarilor

specializate duc la neutilizarea in totalitate a acestor cheuri. In sensul acesta se promoveaza

proiecte pentru realizarea infrastructurilor pentru terminale specializate.

Datorita amplasarii pe retea trans-europeana de transport, Dunarea are potential pentru

dezvoltarea sistemului combinat de transport, dezvoltarea turistica din zona adiacenta Dunarii

si din Delta Dunarii si imbunatatirea exploatarii actuale a porturilor fluviale. In acest sens se

promoveaza proiecte care au in vedere tehnologiile de operare specifice porturilor si proiecte

privind protectia mediului pe Dunare si in porturi.

2.3 Infrastructura

2.3.1 Siguranta traficului

In domeniul transportului rutier sunt avute in vedere proiecte pentru siguranta traficului, inspecial cu privire la satele liniare, semnalizarea rutiera si eliminarea punctelor negre.

Numarul de persoane ucise in accidente rutiere in 2004 a fost de 11 decese/100.000 locuitori,

la paritate cu media europeana, dar ridicat fata de unele state membre (8 decese/100.000

locuitori in Germania si Danemarca, 7 decese/100.000 locuitori in Olanda si Suedia, 6

decese/100.000 locuitori in Marea Britanie) sau candidate (7 decese/100.000 locuitori in

Turcia)

Realizarea pasajelor denivelate la intersectiile intre calea ferata si drumurile nationalereprezinta de asemenea o prioritate, avand ca scop reducerea ccidentelor la trecerile la nivel.

In cadrul procesului de restructurare al CNCF CFR SA, inceput in 1997 si aflat inca in

derulare, s-au intreprins eforturi in vederea cresterii sigurantei traficului (reabilitarea

infrastructurii existente, achizitii de echipamente, semnalizare si telecomunicatii). O mare

parte din instalatiile care asigura siguranta traficului feroviar are nevoie de reparatii.

La sfarsitul anului 2003, existau pe liniile de cale ferata 303 restrictii de viteza, datorate in

special starii necorespunzatoare a caii si a aparatelor de cale sau a lucrarilor de arta (cu 57

33


34/73

restrictii mai mult decat la inceputul aceluiasi an). Din cauza acelorasi cauze, pe 26% din

retea viteza maxima este limitata la 50 km/h,

iar pe 39% la 80 km/h. In plus, urmare degradarii infrastructurii feroviare, exista 1.060

puncte periculoase, din care 316 sunt de categoria I.

In domeniul transportului naval sunt in curs de implementare sau de contractare mai multe

proiecte pentru siguranta traficului: sistemul de urmarire si management al traficului de nave

pe sectorul romanesc al Dunarii, sistemul de cautare si salvare maritima (SAR), sistemul

automat de identificare a navelor (AIS) si sistemul de

radiocomunicatii apel, pericol si salvare pe Dunarea maritima.

In domeniul transportului aerian, in 2003 a fost pus in functiune sistemul de management

al traficului aerian (ATM) modernizat, conform Programului european de armonizare si

integrare a controlului traficului aerian al EUROCONTROL.

2.3.2 Protectia mediului

Proiectele ce au ca obiectiv protectia mediului sunt derulate in special in domeniul

transportului naval. Astfel, pentru canalul Dunare Marea Neagra exista un program de

investitii ce are ca scop in special calitatea apei, avand in vedere faptul ca aceasta este folositapentru irigatii si consum casnic in localitatile riverane. In portul Constanta se afla in curs de

derulare un program complex de protectie a mediului, ce cuprinde in special: rampa

ecologica, statie de tratare ape uzate si statie de tratare levigat, incinerator, nava colectoare.

In portul Giurgiu se afla in curs de implementare un sistem pentru preluarea reziduurilor de

la nave si de actiune in caz de poluare.

In domeniul transportului pe calea ferata, se va implementa un sistem de aplicare a

principiului poluatorul plateste, prin crearea de catre CNCF CFR SA a unui sistempropriu de sanctionare.

In domeniul transportului rutier, a fost stabilit un calendar de aplicare a normelor EURO,

prevazute in Directivele 70/220/CEE si 88/77/CEE.

De asemenea, in cadrul procesului de fundamentare a proiectelor de investitii in

infrastructura de transport, se elaborareaza evaluari de impact asupra mediului (EIA), inclusiv

organizarea de consultari publice, in conformitate cu legislatia in domeniu (HG 918/2002, cu

modificarile si completarile ulterioare, care este in intregime armonizata cu legislatia

comunitara).

34


35/73

2.3.3 Tendinte de dezvoltare a infrastructurii de transport

In viitor se preconizeaza dezvoltarea retelelor de comunicatii terestre, cu accent pe

extinderea retelei de autostrazi, pe modernizari de drumuri existente, poduri, cu toatefacilitatile limitrofe moderne. Romania isi va spori considerabil reteaua de autostrazi, care in

acest moment este deficitara, pentru intensificarea traficului de persoane si marfa si cresterea

sigurantei acestuia. De asemenea, se vor reabilita sectiuni feroviare importante, principalele

aeroporturi si porturi vor fi modernizate, pentru cresterea traficului feroviar, aerian si naval de

persoane si marfa.

Transporturile, ca activitate cu valoare adaugata din sfera serviciilor, vor trebui sa faca fata

provocarii rezultate din viitoarea dezvoltare economica si implicit cresterii traficului fara

degradarea calitatii serviciilor de transport si tinand seama de protejarea mediului

inconjurator.

Efectul direct al transporturilor in economie porneste de la premisa cresterii ponderii

activitatii de transport in PIB de la 7% in prezent la minimum 10% in anul 2015. De

asemenea, ritmul mediu anual de crestere al volumului total de transport (tone transportate) va

fi cu 2-3 puncte procentuale mai mare decat ritmul mediu de crestere al PIB-ului, ceea ce

inseamna ca la un ritm mediu anual al PIB-ului de 5% activitatea de transport va creste cu 7-

8% pe an. Aceasta se va reflecta si in efectul propagat al eficientei transporturilor asupra

celorlalte ramuri economice.

2.3.4 Diferente in accesul la infrastructura de transport

Una dintre cauzele principale ale disparitatilor inter si intra-regionale este data de accesul

diferit al regiunilor la infrastructura de transport judeteana, nationala si internationala sicalitatea ei necorespunzatoare.

Regiunile care beneficiaza de un acces bun la infrastructura de transport sunt: regiunea

Bucuresti-Ilfov, regiunea Centru, regiunea Sud. Regiunea Bucuresti-Ilfov concentreaza

aeroporturile cu cel mai intens trafic international si national. Regiunea Centru are cateva

noduri importante de cale ferata, prin care se realizeaza legatura Romaniei cu Europa Centrala

si de Vest. Regiunea Sud are reteaua de drumuri nationale in mare parte modernizata, este

traversata de patru drumuri internationale, avand un acces bun la reteaua nationala siinternationala de drumuri.

35


36/73

Printre regiunile cu acces limitat la infrastructura de transport este si regiunea Nord-Est. In

cadrul acestei regiuni, judetul Botosani are 18,7% din drumuri din pamant, nepracticabile.

Reteaua de cale ferata a regiunii se situeaza sub nivelul mediu national din punct de vedere al

lungimii tronsoanelor si al dotarii tehnice.

La nivel intra-regional, reteaua de transport neadecvata este un obstacol al dezvoltarii

oraselor mici si mijlocii si satelor. Multe zone au reteaua de transport intre localitati foarte

slab dezvoltata (satele din Delta Dunarii), situatie ce determina chiar izolarea unor localitati.

2.3.5. Cadrul institutional

In conformitate cu prevederile HG nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea

Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificarile si completarile

ulterioare, acesta stabileste politica in domeniul transporturilor la nivel national, elaboreaza

strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si de armonizare a activitatilor de transport

si indeplineste rolul de autoritate de stat in domeniul transporturilor.

MTCT in calitatea sa de organ de specialitate al administratiei publice centrale avizeaza si

urmareste realizarea programelor si proiectelor de infrastructuri, asigura administrarea,

dezvoltarea si gestionarea infrastructurilor de transport atat direct, cat si prin intermediulunitatilor aflate in subordinea sau sub autoritatea sa.

Infrastructura rutiera de interes national este administrata de Compania Nationala de

Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A., iar restul retelei publice rutiere (drumuri

judetene, comunale etc.) este administrata de autoritatile administratiei publice locale.

Infrastructura feroviara publica este administrata de Compania Nationala de Cai Ferate

Romane CFR S.A., principalii operatori publici fiind S.N. Transport Feroviar de Marfa

CFR Marfa S.A si S.N. Transport Feroviar de Calatori CFR Calatori S.A. Prinimplementarea directivelor UE pentru acest sector, administratorul infrastructurii feroviare a

fost separat de operatorii de marfa si calatori. Reteaua de metrou a municipiului Bucuresti este

administrata si exploatata de SC Transport cu Metroul METROREX SA.

Infrastructura de transport naval se afla in administrarea Companiei Nationale

Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, Companiei Nationale Administratia

Canalelor Navigabile S.A Constanta, Companiei Nationale Administratia Porturilor Dunarii

Fluviale S.A. Giurgiu, Companiei Nationale Administratia Porturilor, Dunarii Maritime S.A.

Galati si Regiei Autonome Administratia Fluviala a Dunarii de Jos Galati.

36


37/73

Infrastructura de transport aerian de interes national se afla in administrarea Companiei

Nationale Aeroportul International Bucuresti Henri Coanda S.A., Societatii Nationale

Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu S.A., Societatii Nationale

Aeroportul International Constanta S.A. si Societatii Nationale Aeroportul International

Timisoara Traian Vuia S.A. Douasprezece aeroporturi de interes local se afla in

administrarea consiliilor judetene, iar un aeroport este privat. Serviciile de trafic aerian sunt

asigurate de Regia Autonoma Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian -

ROMATSA.

Principalul operator aerian public este S.C. Compania Nationala de Transporturi Aeriene

Romane TAROM S.A.

2.3.6. Reteaua de transport trans-europeana

Prin asezarea sa geografica, Romania reprezinta o zona de intersectie a mai multor

magistrale de transport, care leaga nordul de sudul Europei si vestul de estul acesteia. Pe de

alta parte, reteaua de transport din Romania asigura legatura intre reteaua de transport

comunitara si reteaua de transport a statelor necomunitare vecine din Europa de est si Asia.In 2005 Ministerul Transporturilor mentiona ca prioritati la nivelul Uniunii

Europene cu privire la reteaua TEN, avand ca orizont anul 2011, autostrada Nadlac-Sibiu cu

continuarea Bucuresti-Constanta, calea ferata Curtici-Brasov si eliminarea strangurilor de pe

Dunare. Aceste proicete se regasesc in Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr.

884-2004, care amendeza Decizia 1692-1996 privind liniile directoare comunitare pentru

dezvoltarea retelei TEN. Proiectele respective sunt de mare anvergura, necesita costuri

considerabile, sunt parte a viitoarei retele TEN pe teritoriul Romaniei, iar realizarea acesteiava permite efectuarea traficului intre Esul si Centrul Europei pe o infrastructura la standarde

europene.

Desi au fost demarate o serie de programe reabilitare si constructie de noi

infrastructuri de transport, sistemul de transport romanesc este inca insuficient dezvoltat si de

calitate slaba, comparativ cu celelate state membre ale Uniunii Europene. Volumul total al

transportului de marfuri rutier, feroviar si pe caile navigabile interioare ramane foarte ridicat:

1.390 (1000 tone-km-PNB) fata de Cehia (1.325), Ungaria (637), Slovenia (432), ceea ce are

ca urmare o suprasolicitare a infrastructurii de transport existente.

37


38/73

2.3.7. Cadrul juridic

Romania are stabilite liniile directoare ale cailor de comunicatie de interes european si

national prin Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului National de Amenajarea

Teritoriului sectiunea I Cai de comunicatie, ca suport al dezvoltarii complexe si durabile a

teritoriului, inclusiv al dezvoltarii regionale, reprezentand totodata contributia specifica a tarii

noastre la dezvoltarea spatiului european si premiza inscrierii in dinamica dezvoltarii

economico-sociale europene.

Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planului National de Amenajarea Teritoriului

sectiunea I Cai de comunicatie defineste bazele retelei nationale de cai de comunicatie,

identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare pentru dezvoltarea

acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au in vedere stabilirea unor

raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se obiectivele insusite la nivel european

si racordeaza reteaua nationala majora de cai de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de

transport europene si pan-europene- IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei,

convenite in cadrul conferintelor pan-europene de transporturi, ce asigura legatura Europei

centrale si de est cu nordul si vestul Europei. La momentul elaborarii prezentului documentacest act normativ se afla in curs de modificare.

Prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de transport

de interes national si european, republicata, sunt stabilite prioritatile de dezvoltare a

infrastructurii de transport pe termen scurt si mediu orizont 2015.

La definirea retelei au fost urmarite traseele coridoarelor pan-europene de transport:

- Coridoarele terestre nr. IV si nr. IX, (rutiere si feroviare) care au ca nod comun capitala

tarii, Bucuresti;- Coridorul VII, fluviul Dunarea, calea navigabila interioara ce asigura legatura intre Marea

Neagra si Marea Nordului.

In conformitate cu prioritatile identificate de Grupul la Nivel Inalt asupra TEN-T si de

Decizia comuna a Parlamentului si a Consiliului European nr.884/2004/EC, autostrada

maritima a Mediteranei de Sud-Est va avea o ramificatie si spre Marea Neagra.

Prioritatile la nivelul Uniunii Europene cu privire la reteaua TEN, avand ca orizont anul

2011, pentru Romania, sunt:

- autostrada Nadlac Sibiu cu continuarea spre Bucuresti si Constanta;

38


39/73

- calea ferata Curtici Brasov;

- eliminarea strangularilor de pe Dunare.

Aceste proiecte se regasesc in Decizia Parlamentului European si a Consiliului nr.

884/2004, care amendeaza Decizia 1692/1996 privind liniile directoare comunitare pentru

dezvoltarea retelei TEN. Proiectele respective sunt de mare anvergura, necesita costuri

considerabile, sunt parte a viitoarei retele TEN pe teritoriul Romaniei, iar realizarea acesteia

va permite efectuarea traficului intre Estul si Centrul Europei pe o infrastructura la standarde

europene.

Desi au fost demarate o serie de programe de reabilitare si constructie de noi infrastructuri

de transport, sistemul de transport romanesc este inca insuficient dezvoltat si de calitate slaba,

comparativ cu statele membre UE si cu unele tari est-europene. Cu toate acestea, volumul

total al transportului de marfuri rutier, feroviar si pe caile navigabile interioare ramane foarte

ridicat (exprimat in 1000 tone-km/PNB, pentru anul 2001): 1.390 fata de media comunitara de

252 sau unele state membre (Cehia 1.325, Ungaria 637, Slovenia 432)1, ceea ce are ca urmare

o suprasolicitare a infrastructurii de transport existente.

39


40/73

Capitolul III : Analiza transporturilor turistice pe forme de transport

3.1 Transporturile turistice feroviare

Dezvoltarea turismului este strns legat de dezvoltarea transportului feroviar.

Transportul feroviar efectueaz deplasarea n spaiu a bunurilor materiale i

oamenilor cu ajutorul mijloacelor de traciune (locomotive) i a mijloacelor tractate

(vagoanele) care circul pe trasee fixe (cile ferate).1

Dintre toate mijloacele de transport, calea ferat a permis, pentru prima dat

democratizarea cltorilor, att prin posibilitile tehnice oferite deplasrii comode i rapide

a cltorilor ct i prin tarifele accesibile majoritii populaiei. Se poate afirma n acest fel ctrenul a fost pionierul serviciilor de transporturi turistice cu caracter de mas. 2

Turismul internaional i naional n sec. al XIX-lea i nceputul sec. al XX-lea

a fost dependent de transportul feroviar. Unele linii de ci ferat

Documents

Transporturile Turistice - Tiketing