Transportul Naval al Hidrocarburilor si Produselor Petroliere

Transportul naval al hidrocarburilor si produselor petroliere

Cuprins

- 1 -Cuprins

- 2 -1. Introducere

- 2 -1.1. Notiuni introductive referitoare la transporturile speciale

- 2 -1.2. Caracteristicele marfurilor periculoase transportate

- 3 -1.3. Codul IMDG clasificarea marfurilor periculoase

- 5 -2. Transportul special al hidrocarburilor si produselor petroliere pe apa

- 5 -2.1. Notiuni generale referitoare la transportul naval

- 6 -2.2. Caracteristici generale si clasificarea navelor petroliere

- 6 -2.2.1. Tancurile petroliere

- 6 -2.2.2. Slepurile tancuri petroliere

- 7 -2.2.3. Echipamentele navelor petroliere

- 8 -3. Incarcarea tancurilor petroliere

- 8 -3.1. Schimbul de informatii nava terminal

- 9 -3.2. Pregatirea navei prentru incarcare

- 9 -3.3. Incarcarea titeiului

- 10 -4. Descarcarea tancurilor petroliere

- 10 -4.1. Acceptarea planului de descarcare

- 10 -4.2. Inceperea descarcarii

- 11 -4.3. Transferul de marfa intre nave

- 12 -4.4 Aruncarea marfii peste bord

- 13 -5. Curatarea si degresarea tancurilor la navele petroliere

- 14 -6. Porturile petroliere

- 15 -7. Dezastre si poluare marina cauzate de transportul naval de hidrocarburi

- 15 -7.1. Surse si cauze

- 16 -7.2. Metode de prevenire

- 17 -7.3. Metode de interventie

- 18 -7.4. Efectele poluarii

- 19 -7.4.1. Efectele nocive asupra sanatatii omului

- 21 -Bibliografie

1. Introducere

1.1. Notiuni introductive referitoare la transporturile speciale

Toate tipurile de tranporturi terestre, acvatice, aeriene sunt considerate ca fiind transporturi clasice. In regiunile unde acestea nu sunt accesibile s-au introdus alte mijloace si procedee de transport, care sunt denumite transporturi speciale.Marfurile periculoase sunt acele substante care prin natura lor fizico-chimica pot produce daune personale, materiale sau ale mediului inconjurator.

Transportul international de marfuri periculoase este reglementat de acorduri internationale. Pentru protejarea evenimentelor nedorite au fost elaborate de catre ONU o serie de masuri referitoare la ambalare, manipulare si incarcare a marfurilor precum si folosirea tehnologiilor moderne de transport: containerizare, paletizare si pachetizare. Transportul in siguranta a marfurilor periculoase este realizata prin respectarea acestor norme internationale. Codul IMDG este un document care sta la baza schimburilor internationale de marfuri periculoase si da informatii referitoare la clasificarea acestora, documentele de transport, ambalarea, etichetarea, stivuirea, separarea si masuri de urgenta care se impun la transportul marfurilor periculoase.

Producatorii marfurilor periculoase, cei care efectueaza ambalarea si incarcatorii trebuie sa fie indrumati de sfaturile date de cod referitor la terminologia, ambalarea si etichetarea marfurilor periculoase. Serviciul de transport de la producator la nava trebuie sa adopte sau cel putin sa recunoasca prevederile referitoare la clasificare si etichetare. Autoritatile portuare pot folosi informatiile din IMDG pentru a asigura o separare corespunzatoare in zonele de incarcare/descarcare.

1.2. Caracteristicele marfurilor periculoase transportateSubstantele periculoase in functie de gradul de pericol, pe baza proprietatilor lor intrinseci, se pot clasifica:

a) Substante si preparate explozive: sunt substantele care in lipsa oxigenului din atmosfera au efect exotermic producand emisii de gaze ce pot avea ca rezultat o deflagratie rapida.

b) Substante si preparate oxidante: sunt substante care in contactul altor substante au o reactie puternic exoterma.

c) Substante si preparate extrem de inflamabile: sunt substante usor inflamabile, care se pot aprinde la contactul cu aerul la temperatura si presiunea mediului ambinat.

d) Substante si preparate inflamabile: sunt substante cu un punct de aprindere scazut.e) Substante si preparate toxice: sunt substante care pot produce moarte sau afectiuni cronice in urma inhalarii, indigestiei sau a penetrarii cutanate.

f) Substante si preparate nocive: sunt substantele care prin inhalare, indigestie sau penetrare cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice.

g) Substante si preparate corozive: sunt substante care au efect distructiv asupra tesuturilor vii daca vin in contact cu acestea.

h) Substante si preparate iritante: sunt substantele care in urma contactului cu pielea ori cu mucoasele pot avea ca efect reactii inflamatorii.i) Substante si preparate sensibilizante: sunt substantele care produc in urma inhalarii reactii de hipersenzibilizare.

j) Substante si preparate cancerigene: sunt substante care produc aparitia afectiunilor cancerigene ori cresc incidenta acestora in urma inhalarii, indigestiei sau penetrarii cutanate.

k) Substante si preparate mutagenice: sunt substante care inhalate,in urma indigestie sau a penetrarii cutanate au ca efect anomalii genetice sau pot creste frecventa acestora.

l) Substante si preparate periculoase pentru mediul inconjurator: sunt substante care odata ajunse in mediul inconjurator prezinta un risc imediat sau in timp pentru componentele acestuia.

In urma utilizarii substantelor/preparatelor chimice pot sa apara efecte asupra sanatatii umane, ce pot fi clasificare in: Efecte letale acute

Efecte grave, ca urmare a expunerii repetate sau prelungite

Efecte sensibilizante

Efecte ireversibile neletale, in urma unei singure expuneri

Efecte corozive, iritante

Efecte cancerigene, mutagene ,toxice pentru reproducere

1.3. Codul IMDG clasificarea marfurilor periculoaseCodul IMDG clasifica marfurile periculoase ,in scopul standardizarii metodelor de ambalare, stivuire, transport si manipulare, in urmatoarele clase:Clasa 1 Explozivi:

1.1 - substante sau articole care prezinta riscul exploziei in masa

1.2 - substante sau articole care prezinta riscul de expulzare fara risc de explozie in masa

1.3 - substante sau articole care prezinta fie un risc de incendiu de un suflu minor, fie un risc de expulzare sau ambele riscuri fara risc de explozie in masa

1.4 - substante sau articole care prezinta un risc nesemnificativ

1.5 - substante sau articole foarte insensibile cu risc de explozie in masa

Clasa 2 Gaze:2.1 - gaze inflamabile

2.2 - gaze neinflamabile

2.3 - gaze otravitoare

Clasa 3 Lichide inflamabile:3.1 - lichide inflamabile cu punct de aprindere sub -18 C

3.2 - lichide inflamabile cu punct de aprindere intre -18 C si +23 C exclusiv

3.3 - lichide inflamabile cu punct de aprindere intre +23 C si +61 C inclusiv

Clasa 4 Solide inflamabile:4.1 - substante solide inflamabile

4.2 - substante solide combustibile spontan

4.3 - substante solide care emana gaze inflamabile cand se umezesc

Clasa 5 Substante oxidante:5.1 - agenti oxidanti

5.2 - peroxizi organici

Clasa 6 Otravuri:6.1 - substante otravitoare

6.2 - substante infectioase

Clasa 7 Substante radioactive Clasa 8 Substante corozive Clasa 9 Alte marfuri periculoase: pot fi orice substante ce au un caracter periculos astfel ca prevederile codului se pot aplica in cazul transportului lor.

2. Transportul special al hidrocarburilor si produselor petroliere pe apa

2.1. Notiuni generale referitoare la transportul navalTransportul naval are rolul de circulatie a marfurilor pe apa avand caracteristici precum costuri relativ scazute in comparatie cu cantitatea de marfa transportata, caracter complex si diversificat.

Transporturile navale pot fi utilizate pentru transportul de persoane, marfuri generale sau marfuri speciale. Nava este o construcie complex, amenajat si echipata pentru a se deplasa pe apa sau sub apa n vederea transportului de marfuri sau de pasageri, pentru agrement sau n scopul executarii unor misiuni tehnice, utilitare sau militare.

Caracteristici geometrice ale navelor:

Partea care se afla sub nivelul apei se numeste carena sau opera vie, iar partea care este situata deasupra nivelului apei sa numeste opera moarta. Opera moarta are rolul de asigurare a navei cu rezerva de volum etansa numita rezerva de flotabilitate. Partea din dreapta planului diametral se numeste bordul drept, iar partea din stanga se numeste bordul stang sau babord. Extremitatea anterioara se numeste prova iar cea posterioara pupa.La navele destinate transportului de marfuri este necesar sa se cunoasca spatiul magaziei navei. Marfurile lichide sunt incarcate la maximul spatiului magaziilor, in timp ce marfurile solide ocupa partial acest spatiu. Determinarea stabilitatii navei este legata de cunoasterea volumului ocupat de marfa. Greutatea totala a unei nave se numeste deplasament.

Nava dispune de o serie de calitati nautice, printre cele mai important fiind: flotabilitatea, stabilitatea, nescufundarea, deplasarea si manevrabilitatea.

2.2. Caracteristici generale si clasificarea navelor petroliere

Petrolierul este o nava speciala utilizata la transportul de titei si a produselor petroliere, incarcate in incaperi speciale numite tancuri sau cisterne.Din punct de vedere al tipului de produse transportate, petrolierele pot fi:

- petroliere de produse albe, care transporta benzina, petrol

- petroliere de produse negre, care transporta motorina, titei, pacura.

Navele petroliere se mai pot clasifica in :

- tancuri petroliere

- nave tanc

- slepuri

2.2.1. Tancurile petroliereTancurile petroliere sunt nave speciale autopropulsate cu capacitate mare de transport cuprinsa intre 5.000 si 100.000 de tone.Aceste nave pot avea lungimi cuprinse intre 15 si 250 metri si latimi intre 40 si 50 metri, ruland incarcate ele pot atinge viteze de pana la 30 50 km/h.

Produsele petroliere sunt incarcate in compartimente numite tancuri aflate in partea de mijloc a vasului, compartimente ce sunt prevazute cu guri de acces si separate prin pereti etansi. Pentru evitarea balansarii vasului este necesar ca la incarcarea tancurilor compartimentele sa fie umplute in mod egal.2.2.2. Slepurile tancuri petroliereSlepurile - tanc sunt nave utilizate in transportul produselor petroliere care nu au propulsie proprie fiind utilizate pentru transportul pe fluvii, canale sau lacuri. Slepurile tanc sunt prevazute cu instalatii de carma, instalatii de ancorare, de incarcare descarcare, de salvare, de curatire, si locuri speciale pentru personal.Slepurile tanc sunt formate in general de 6 pana la 10 slepuri remorcate de un tanc petrolier sau un remorcher.Legatura dintre acestea se realizeaza cu ajutorul lanturilor.2.2.3. Echipamentele navelor petroliere

Din punct de vedere functional, o nava tanc moderna trebuie sa fie prevazuta cu:

1.Instalatia de marfa, compusa din: manifold, valvule, tubulaturi, pompe, sorburi, tancuri.

2.Instalatia de gaz inert: sursa de gaz, valvula de izolare, scrubber, separator de picaturi, uscator, valvule intrare, ventilatoare, valvule iesire, valvula regulatoare de presiune, inchizatorul hidraulic (supapa hidraulica), valvula sens unic, valvula izolatie, supapa presiune/vacuum, tubulaturi, valvule de izolare pe fiecare tanc.

3.Instalatia de spalare a tancurilor: pompe, tubulaturi, valvule, masini de spalat (care pot fi fixe sau portabile).4.Instalatia de ventilare tancuri.

5.Tancuri de balast separate sau dedicate. 6.Instalatia de manevrare a furtunelor de marfa (cranice sau bigi).7.Instalatia de monitorizare a deversarii de hidrocarburi.8.Sisteme de siguranta pentru eliminarea suprapresiunii sau vidului din cargotancuri.

9.Sistemul de masurare automata a cantitatii de marfa.3. Incarcarea tancurilor petroliere

3.1. Schimbul de informatii nava terminalInaintea sosirii navei in terminal se vor furniza urmatoarele informatii catre Autoritatea Competenta: Numele si indicatorul navei

Tara/portul de inregistrare

Lungimea, latimea si inaltimea de constructie

Natura marfii transportate si denumirea tehnica corecta si cantitatea

Daca nava trebuie sa faca spalare cu titei

Orice defect la corp si/sau masina care ar putea afecta siguranta navei si a altora, precum si a mediului marin

Catre terminal se furnizeaza urmatoarele informatii: Pescajul si asieta la sosire

Daca nava solicita asistenta remorcher

Concentratia de oxigen in tancuri

Daca nava solicita spalarea tancurilor

Orice scurgere ce ar putea afecta operatiunea

Eventualele reparatii ce ar intarzia operarea navei

Daca nava este prevazuta cu sistem catodic de protectie

Informatii detaliate privind operarea

Informatiile terminalului catre nava:

Adamcimea apei, salinitatea Disponibilitatea remorcherelor

Daca se vor folosi remorci de la nava sau de la remorcher

Bordul de acostare

Viteza maxima si unghiul de impact la cheu

Daca exista un cod de semnale care se va utiliza in timpul manevrei

Eventualele restrictii

Disponibilitatea receptarii slopurilor

3.2. Pregatirea navei prentru incarcareIn functie de marfa transportata anterior incarcarii si de marfa care va fi incarcata, are loc operatia de spalare a tancurilor, urmata de degazare si uscare a resturilor lichide. Intrarea in interiorul tancurilor a membrilor personalului cu scopul de curatare manuala se face respectand criteriile de intrare in spatii inchise, dupa verificarea indeplinirii tuturor conditiilor, urmata de eliberarea unui permis de intrare in spatii inchise.Tot de pregatirea pentru incarcare tine si operatia de punere la punct a planului de incarcare ce va contine toate operatiile care au loc, cu toate etapele ce vor avea loc de la acostare pana la plecarea din terminal.3.3. Incarcarea titeiului

Odata cu obtinerea certificatului de libera incarcare, se inchid prizele de mare, iar inspectorul terminalului va aplica sigiliul care atesta inchiderea acestora. Se trece apoi la formarea liniei de incarcare. La navele care sunt prevazute cu valvule de drop se deschid aceste valvule si valvulele individuale ale tancurilor in care se va porni incarcarea iar apoi se verifica valvulele de trecere dinspre tancuri spre camera pompelor sa fie inchise. Dupa verificarea corectitudinii liniei de incarcare, se deschide manifoldul si se comunica terminalului ca nava este gata pentru inceperea incarcarii. De regula orice incarcare incepe cu o rata mai scazuta. In functie de dispunerea tancurilor de marfa, incarcarea se poate face mai intai in tancurile laterale pana la aproximativ umplerea pe jumatate a acestora si apoi se continua cu incarcarea simultana si in tancurile centrale, urmarind ca tancurile laterale sa fie umplute primele si in mod gradat. Incarcarea poate sa inceapa insa si cu tancurile centrale.

In prima parte a incarcarii este recomandat sa se ia mostre de marfa din mai multe tancuri si sa se determine densitatea la bordul navei in scopul compararii cu densitatea data de catre terminal si folosita la stabilirea cargoplanului initial. In caz ca valorile difera consistent, se va reface cargoplanul. Pe masura ce incarcarea avanseaza si numarul tancurilor deschise va scadea va fi necesara reducerea ratei de incarcare pana la umplerea ultimului tanc la capacitatea programata. Dupa terminarea incarcarii se vor inchide toate valvulele de pe linia de marfa folosita, se decupleaza manifoldul si dupa efectuarea masuratorilor finale, se inchid capacele de la gurile de ulaj.4. Descarcarea tancurilor petroliere

4.1. Acceptarea planului de descarcarePe baza datelor schimbate intre nava si terminal, se ajunge la o intelegere scrisa intre acestea, cu referire la: Numele navei, data si ora

Numele si semnaturile ofiterului responsabil si reprezentantul terminalului

Distributia marfii pe tancuri la sosire si plecare

Pentru fiecare produs urmatoarele informatii: cantitate, tancurile care vo fi descarcate, liniile care se vor folosi atat la nava cat si la terminal, rata de transfer a marfii, presiunea de lucru, presiunea maxima admisa, eventualele limitari datorate temperaturii, sistemul de ventilatie folosit Restrictii necesare

Procedura de oprire de urgenta

4.2. Inceperea descarcariiInainte de inceperea descarcarii trebuie sa se puna "la cald" instalatia de gaz inert. In functie de necesitati se va mai porni un motor auxiliar pentru a asigura balanta energetica. Se pregateste linia de descarcare, se pun in comunicare tancurile cu tubulatura principala de gaz inert. Se va porni instalatia de gaz inert si se va aduce in parametrii apoi se deschide valvula de izolatie de pe coverta spre a permite gazului inert sa ajunga la cargotancuri. Apoi se avertizeaza terminalul si se va porni prima pompa de marfa. Daca pompa este actionata de turbina cu aburi, la inceput vom folosi un numar mic de rotatii (cca 5-600), incepem sa deschidem refularea pompei si progresiv vom creste numarul de rotatii pana la atingerea presiunii stabilite la manifold. Daca pompa este actionata electric , atunci vom regla debitul prin deschiderea gradata a valvulei de refulare de pe pompa.

Dupa descarcarea grosului marfii, vom ajunge la etapa finala a descarcarii. Aceasta etapa presupune drenarea tancurilor pana la golirea efectiva a acestora. In functie de sistemul existent la nava, drenarea va putea fi facuta fie cu o pompa cu surub, o pompa cu piston sau cu ajutorul unui ejector. Daca pompele de marfa sunt dotate cu sistem de autoamorsare drenarea tancurilor se poate face chiar cu pompele de marfa, aceasta depinzand insa foarte mult de caracteristicile marfii transportate.Se recomanda ca in timp ce din unele tancuri inca se descarca vracul alte tancuri sa fie drenate si resturile de marfa sa fie colectate intr-un singur tanc de unde in final aceste resturi sa fie descarcate catre terminal . Dupa ce toate tancurile au fost drenate si marfa colectata a fost descarcata la terminal, se va face drenarea tubulaturilor si marfa colectata va fi trimisa catre terminal prin itermediul unei tubulaturi mai mici.

4.3. Transferul de marfa intre naveTransferul de marfa intre nave poate avea loc in scopul usurarii uneia dintre nave in scopul atingerii pescajului maxim necesar pantru a intra intrun port anume sau pentru a descarca toata marfa de la o nava satelit la o nava de stocare sau incarcarea unei nave satelit de la nava mama.In cazul in care operatia de transfer a marfii se face intre nave de dimensiuni mari se foloseste metoda in mars, nefiind nevoie de utilizarea remorcherelor sau navelor mai mici pentru manevrare. Exista insa persoane special antrenate. Transferul se face in zone de trafic minim, navele mentinand o viteza constanta pana la apropierea necesara executarii legaturii dintre ele. Pentru a evita apropierea periculoasa se folosesc tracheti de cauciuc intre cele doua nave. Dupa ce are loc legarea celor doua nave se opresc motoarele, iar inaintea inceperii operatiei de transfer a marfii reprezentantii celor doua nave vor completa lista de transfer in siguranta intre doua nave. Cuplarea furtunului de legatura se face la fiecare nava de catre propriul echipaj, operatia de transfer fiind similara cu tranferul de marfa de la uscat catre nava, respectantu-se toate cerintele aestui tip de transfer. O atentie sporita se va acorda transferului de produse cu punct de inflamabilitate scazut.Se va agrea intre reprezentantii celor doua nave un plan de operare avandu-se in vederea ca:

sa existe un sistem de comunicatie eficient intre cele doua nave pe toata durata operatiunii

se va agrea o rata maxima de transfer se va agrea procedura de oprire normala si care din cele doua nave va da semnalul de oprire puntea va fi in permanenta supravegheata pentru eventualitate aparitiei unor scurgeri

se vor supraveghea continuu imprejurimile navei pentru a observa din timp aparitia unor eventuale scurgeri se va agrea procedura de oprire de urgenta4.4 Aruncarea marfii peste bordAruncare marfii peste bord este considerata ca o masura extrema, apelata numai ca mijloc de salvare a vietii umane pe mare sau pentru siguranta navei. Decizia de aruncare a marfii trebuie luata in urma studierii atente a tuturor alternativelor, optiunilor si informatiilor existente referitoare la stabilitatea si flotabilitatea navei. In cazul in care nu exista alta alternativa, este necesar sa se ia urmatoarele masuri de siguranta:

alertarea intregului echipaj si informarea lui asupra intentiei si gradului de pericol

instruirea echipajului de cart din sala masini pentru a nu executa in aceasta perioada lucrari de reparatii, deplasari de piese grele, suflarea caldarilor

toate deschiderile neesentiale de la bord se vor inchide

daca deversarea se face pe la nivelul puntii principale, la gurile de manifold se vor monta tuburi de cauciuc flexibil care vor fi extinse pana sub suprafata apei

se vor lua toate masurile care se impun la o operare normala a marfii in port

nava va da avertisment radio catre toate navele, anuntand intentia, pozitia, ora inceperii operatiunii se va informa armatorul/operatorul navei

operatia se va inscrie in jurnalul de bord

5. Curatarea si degresarea tancurilor la navele petroliereOdata cu descarcarea marfii nava trebuie pregatita pentru urmatorul transport. Exista cazuri in care navele petroliere nu transporta acelasi tip de marfa si acest lucru presupune curatarea atenta a acestora. Gradul de complexitate al operatiei de curatare este influentat de diferenta dintre marfurile transportate. Astfel se pot distinge mai multe grade de curatire a compartimentelor: curatire prealabila, spalare cu solvent, tratare cu abur, stergere la uscat

curatire prealabila, tratare cu abul, stergere la uscat curatire prealabila, stergere la uscat

curatire cu matura si lopata

curatire pana ce ramane un rest de maxim 2 % din capacitatea compartimentului

In prima etapa tancurile trebuie curatate de toate reziduurile ramase dupa marfa transportata anterior, iar dupa aceea echipamentul de pompare, tubulaturile de marfa, valvulele, tubulaturile de vapori si tot echipamentul auxiliar vor fi examinate si revizuite.Pentru spalarea compartimentului de marfa se utilizeaza apa marii ce poate fi asigurata cu ajutorul unui furtun sau cu ajutorul unei masini automate.

Inaintea inceperii operatiei se informeaza intreg personalul de la bord cu privire la desfasurarea acesteia precum si a pesonalului navelor din apropierea tancului in cazul in care operatia de curatare are loc in port.Curatarea tancurilor petroliere se poate face manual sau cu ajutorul masinilor automate de spalare.

Punctele principale din instalatiile navei care necesita o atenta degresare sunt:

buloanele tancurilor valvulele de gaze

nipurile de uns

instalatia telemotoare de guvernare

zavoarele de pe portile etanse

scara de bord si gruiele vinciul de ancora

urechile de ghidare si suporturile bigilor

6. Porturile petroliere

Incarcare si descarcare navelor petroliere are loc in porturi speciale, separate de alte marfuri, cu scopul asigurarii securitatii contra incendiilor. Acestea sunt construite in general prin realizarea unui dig sau doua cu scopul protejarii navelor impotriva valurilor si dragarea fundului marii.

Navele petroliere fluviale ancoreaza in pontoane instalate pe malul fluviului. Legatura dintre rezervoarele de pe mal si portul petrolier se realizeaza cu ajutorul unei retele de conducte.Partea exterioara langa care este tras tancul petrolier se numeste debarcader, construit de-a lungul malului. Pentru a inlatura efectele fluctuatiei nivelului apei si a sloiurilor de gheata sunt utilizate pontoane flotante de acostare ce au forma unor mici slepuri matalice.

Din motive de securitate porturile fluviale sunt construite in aval si la distante mari fata de zonele populate, existand pericol mare de incendiu al instalatiilor petroliere. In cazul unui incendiu, scurgerile de petrol din tancuri plutesc, petrolul fiind mai usor ca apa, existand posibilitatea incendierii zonelor aflate in aval.

In cazul navelor maritime acostarea se face in constructii speciale ce poarta numele de chei, punctul de legatura cu malul si conductele de incarcare decarcare numindu-se dane.

La danele si pontoanele de incarcare, racordarea conductelor de pe mal cu cele de pe nava se face cu ajutorul furtunurilor flexibile de diferite diametre.

Pentru a evita eventualele penalizari, operatiile de incarcare a navelor trebuie sa se faca la timp.

Incarcarea marfii este posibila cu ajutorul unor instalatii dezvoltate dotate cu utilaje performante pentru incarcarea intrun timp cat mai scurt. Sunt utilizate pompe care pot fi de mai multe feluri: in cazul produselor petroliere cu vascozitate scazuta se utilizeaza pompe centrifuge, in timp ce pentru produsele petroliere cu o vascozitate mare se folosesc pompe cu pistoane. Daca exista diferente mari de nivel, incarcarea tancurilor se face prin cadere libera, evitandu-se utilizarea pompelor.

In cazul porturilor fluviale capacitatea de pompare poate atinge 200 300 m3/h, un depozit din acest port poate avea o capacitate de 20.000 30.000 tone, in timp ce in porturile maritime capacitatea de pompare poate atinge valori de 2.000 3.000 m3/h ceea ce face posibila incarcarea in doar cateva ore a unui tanc.Depozitele au o capacitate de cateva sute de mii de tone petru diferite produse petroliere. 7. Dezastre si poluare marina cauzate de transportul naval de hidrocarburiTansporturile navale au cunoscut o crestere majora odata cu cresterea demografica si cea economico sociala. In prezent fluviile si marile planetei sunt strabatute de mii de vapoare, implicand existenta unor riscuri pentru societatea umana cat si prentru mediul inconjurator.

Transporturile petroliere navale prezinta un risc foarte mare datorita unor cantitati mari de petrol transportate, care in cazul unui accident ajung in apele marilor distrugand flora si fauna marina, zonele apropiate tarmului, afectand peisaje si alungand turisti.7.1. Surse si cauzeCantitatea medie anuala de hidrocarburi descarcata in mediul acvatic este de 2.4 milioane de tone.Ca si surse ale poluarii marine avem: scurgeri pluviale, deversari ape uzate

procesare hidrocarburi: prelucrare, rafinare

incarcarea descarcarea titeiului si a produselor petroliere

coliziuni

esuari

incendii

avarii in coca navei

accidente in operatiunile de foraj, extractie

In functie de cantitatea de petrol ajunsa in apa, poluarea poate fi: poluare minora de nivel 1 mai mica de 7 tone

poluare medie de nivel 2 intre 7 700 tone

poluare majora de nivel 3 peste 700 tone

Cauzele poluarii marine din transportul naval sunt:

curatierea tancurilor

incarcare descarcare

terminale maritime

accidente la petroliere

alte accidente decat cele la petroliere

deversari de santina

docuri uscate

Cresterea numarului de accidente insotite de poluari majore este determinata de urmatorii factori: cresterea cantitatii de petrol transportata

caracteristicile locale de navigatie: densitatea traficului, conditiile hidro meteo, adancimea apei, vizibilitatea, comunicatiile radio defectuase

operatiuni de intrare iesire din port

operatiuni de incarcare descarcare marfa

lipsa sistemelor de avertizare

Este necesara o analiza a surselor de poluare pentru a stabili prioritati de stopare/eliminare a surselor si cauzelor preponderente de poluare prin masuri legislative si actiuni de prevenire, pentru stabilirea prioritatiilor de dotare cu echipamente de interventie, pentru stabilirea strategiei optime de interventie si pentru stabilirea prioritatiilor de interventie.7.2. Metode de prevenireUn rol important in evitarea poluarii marine rezultate ca urmare a transportului naval il au mijloacele si metodele de prevenire.Pentru prevenirea poluarilor minore de la tarm, exista mai multe metode de prevenire a acestora printre care amintim:

amplasarea de baze de interventie in zona cu risc de poluare

existenta sistemelor de siguranta in exploatare, intretinere, inspectii periodice

statii de epurare

cadru legislativ

personal specializat

Fata de poluarile minore care sunt controlabile, despre cele majore nu putem spune acelasi lucru, insa ele pot si evitate prin masuri de prevenire precum: cadru legislativ adecvat norme speciale de construire a navelor

aparatura de navigatie

personal specializat

Pentru a preveni poluarea maritima trebuiesc evaluati factorii de risc: sursa de pericol: natura poluantilor, cantitatea de poluant, caracteristicile fizico chimice ale poluantului, gradul de toicitate al acestuia, caracterul exploziv si caracterul inflamabil al acestuia

vectorii de transfer: caracteristicile mediului poluat, conditiile hidro meteo la momentul producerii poluarii

tinta: mediul fizic, biologic si socio economic.7.3. Metode de interventieInterventiile in cazul poluarii cu produse petroliere au la baza urmatoarele elemente esentiale:

existenta unui organism national de coordonare si de organizare

personal specializat in astfel de interventii

existenta echipamentelor speciale

elaborarea unei strategii de interventie

Pentru limitarea rapida si eficienta a pagubelor si a impactului ecologic o deosebita importanta o are pregatirea interventiei. Faza de pregatire a interventiei cuprinde:

supravegherea evolutiei poluantului planificarea operatiunilor de interventie

definirea echipamentelor pe tipuri si cantitati

formarea de echipe de interventie

stabilirea coordonatorilor si specialistilor

operatiunile ce trebuiesc parcurse

Principalele obiective ale activitatii de interventie in cazul poluarii cu hidrocarburi sunt: protejarea tarmului, asigurarea pe cat posibil a poluarii cat mai mici a acestuia

recuperarea produselor petroliere din zonele poluate

sa aiba loc activitati de pe urma carora ecosistemul din zona poluata sa revina la faza initiala

Ca si variante de interventie in cazul poluarii avem: recuperarea poluantului de pe suprafata apei

dispersarea chimica in masa apei

transferul poluantului din tancurile petroliere avariate in barje sau alte nave de stocare

arderea in situ

Aplicarea metodelor de interventie depinde de: conditiile hido meteo

cantitatea si tipul poluantului

tipul zonei poluate

tipul impactului

resursele umane si materiale disponibile

7.4. Efectele poluariiPoluarea datorata produselor petroliere isi desfasoara impactul negative asupra mai multor domenii cum ar fi:

mediul economic mediul ecologic

mediul social

mediul politic

Impactul poluarii asupra mediului economic consta in afectarea negativa a diferitelor activitati din acest mediu: activitatile industriale, activitatile turistice, pescuitul industrial si cel sportiv, activitati legate de transportul naval si de extractie si foraj.

Activitatile de turism sunt afectate atunci cand poluantul ajunge la tarm sau in apele din apropierea acestuia, alungand turistii. Impactul cel mai mare il are atunci cand accidentul se produce in perioada de sezon. Producerea unui accident petrolier are ca rezultat pierderea acestuia avand un impact major asupra activitatii industriale. Produsul petrolier pierdut in cazul accidentelor petroliere servea drept materie prima sau ca si combustibil in cadrul altor industrii ceea ce influenteaza negativ mediul economic al acestora. Produsele petroliere ajunse in apa duc la moartea pestiilor si a celorlalte vietati distrugand intreg ecosistemul afectand activitatile de pescuit sportiv si a celui industrial afectand consumul si activitatea celor din acest domeniu. Impactul economic isi face simtita prezenta si in cadrul transportului naval, in zonele poluate se interzice trecerea navelor pentru a nu favoriza intinderea poluarii.In functie de diferiti factori precum conditiile hidro meteo, anotimpul in care se produce poluarea, topografia si geomorfologia tarmului si a fundului apei, gradul de amestecare a poluantului poluarea, din punct de vedere ecologic, are urmatoarele rezultate: schimbari ale ecosistemului din punct de vedere fizic si chimic

schimbari in comportamentul, dezvoltarea si psihologia organismelor si speciilor

cresterea mortalitatii

distrugerea sau modificarea unui intreg ecosistem.Impactul ecologic poate aparea in urma actiunii directe sau indirecte a poluantului precum si in urma activitatiilor de depoluare.

Asupra pestilor poluantul produce moarte sau diferite dereglari in reproducere si comportament. Cele mai afectate pasari sunt cele care depind exclusiv de mediul marin. Pasarile pot muri datorita lipsei hranei din acea zona sau datorita petrolului care intra in penajul acestora ducand la imposibilitatea zborului, la inec sau moarte datorata hipotermiei. Petrolul depus pe coaja oualelor produce anomalii pentru embrion. Mamiferele din zona mor in urma efectelor aparute odata cu contactul cu poluantul, ingerarea acestora sau inhalare de vapori toxici.Efecte politice apar atunci cand zona poluata depaseste granitele unei tari, efectul accentuandu-se atunci cand cele doua tari nu fac parte din aceleasi organizatii si conventii internationale care sa le acorde asistenta si protectie in caz de poluare.Ca si efect social impactul poluarii se raspandeste asupra omului prin afectarea starii de sanatate a acestuia, evacuari din zona respectiva si imaginii negative asupra zonei respective.7.4.1. Efectele nocive asupra sanatatii omului

Marfurile lichide transportate de catre navele tanc se pot clasifica in trei mari grupe :

- Titeiul si produsele sale derivate

- Gazele lichefiate

- Substante chimice lichide

Toate aceste lichide , in anumite situatii provoaca efecte nocive asupra organismului , efecte ce s-ar putea sintetiza in urmatorul tabel :

Titei si produse petroliereGazele lichefiateSubstante chimice

IriantXXX

NarcoticXXX

AsfixieXXX

Arsura receX

Arsura chimicaXXX

ToxicitateXXX

Efectul iritant Produsele petroliere, pot cauza efecte iritante ale dermei precum si indepartarea unor uleiuri esentiale din piele ducand astfel spre boli de piele. De asemenea pot aparea si iritari ale ochilor: inrosire, usturime, lacrimare.

Efectul narcotic

Este un efect lateral datorat gazelor petroliere. Simptome: dureri de cap, iritarea globilor oculari si ameteli similare starii de ebrietate. La concentratii mai mari, aceste efecte pot conduce la insensibilizare, paralizie si chiar moarte.

Asfixia

Apare datorita imposibilitatii respirarii aerului in care concentratia de gaze reduce cantitatea de oxigen in mod considerabil (sub 18.3%). Asfixia produsa de inhalarea de gaze/vapori ale gazelor petroliere sau ale substantelor chimice, este o asfixie "chimica" .

Arsura rece

Se produce la contactul cu substante foarte reci si cauzeaza efectul de degerare. Acest pericol este intalnit in special la manipularea gazelor lichefiate.

Arsura chimica

O arsura chimica se manifesta sub forma de distrugere provocata tesuturilor vii. Exista 6 categorii de produse iritante si corozive. Acestea sunt: acizii, bazele, oxidantii, agentii de reducere, solventii si agentii de complexare. Cu cat temperatura substantelor respective este mai mare , cu atat mai mare este si efectul devastator al substantei respective asupra tesuturilor vii. Daca produsul respectiv ajunge in profunzimea tesutului, efectul este foarte grav si de multe ori ireversibil. Seriozitatea ranirii depinde de durata contactului si de concentratia substantei respective.

Toxicitatea

Reprezinta capabilitatea unei substante de a cauza daune tesuturilor vii, blocarea sistemului nervos central, suferinta si in anumite situatii chiar moartea. Efectele expunerii la substante toxice sunt :

- iritarea pielii

- iritarea ochilor

- iritarea anumitor organe

- narcoza

- daune ale tesuturilor

- daune ale sistemului nervos

Aceste daune pot fi temporare sau, in cazul expunerii prelungite si/sau a concentratiilor ridicate, pot capata caracter permanent .

Problematica marfurilor periculoase reprezint una din cele mai acute probleme ale comertului contemporan, implicatiile acestei problematici interesand deopotriva structuri economice largi, dar i administratia publica, securitatea sociala. Implicatiile problematicii mrfurilor periculoase au caracter transfrontalier, fapt evidentiat de coerenta interventiilor organismelor specializate ale ONU, ale UE i nota comuna a continutului reglementrilor naionale n domeniu.

Interesul Romaniei pentru alinierea la preocuparile in domeniu si conferirea sigurantei logisticii acestor produse vadeste realism si modernitate, conferind astfel incredere partenerilor si potentialilor parteneri comerciali ai Romaniei. Totodata, aceste implicri obliga la extinderea abordarii problematicii marfurilor periculoase si la nivelul structurilor formative, care asigura competentele in domeniu.

n conformitate cu prevederile Ordonanei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 412/2002 sunt nave - navele maritime i fluviale de orice tip, propulsate sau nepropulsate, care navigheaz la suprafa sau n imersie, destinate transportului de mrfuri i/sau de persoane, pescuitului, remorcajului sau mpingerii, aparate plutitoare cum ar fi: drage, elevatoare plutitoare, macarale plutitoare, graifere plutitoare i altele asemenea, cu sau fr propulsie, precum i instalaiile plutitoare care n mod normal nu sunt destinate deplasrii sau efecturii de lucrri speciale, cum ar fi: docuri plutitoare, debarcadere plutitoare, pontoane, hangare plutitoare pentru nave, platforme de foraj i altele asemenea, farurile plutitoare, ambarcaiunile mici i cele destinate activitilor de agrement.

PAGE - 1 -