Transmisii Cu Curele Si Cu Lant

8/13/2019 Transmisii Cu Curele Si Cu Lant

1/18

TRANSMISII CU CURELE SI CU LANT - Transmiterea energiei de laun arbore motor

Tehnica mecanica

+ Font mai mare | - Font mai mic

TRANSMISII CU CURELE

1.1 GENERALITATI

Transmiterea energiei de la un arbore motor la un arbore cordus se poate reajza pe baza frecarii diutre un element intermediar flexibil, farafine numit curea si rotile de curea montate pe cei doi arbori. In figura 1.1 se prezintaschema unei transmisii cu curele.

Pentru a realize forta de frecare, se asigura o tensionare initiala a curelei pe rotilede curea astfel ca in momentul punerii in miscare a rotii motoare, ramura 2 a cureleise va tensiona mai mult iar tensiunea din ramura 7 se va micsora.

vantajele transmisiei prin curele sunt! posibilitatea transmiterii miscarii derotatie si a punerii la distanta, functionare lina fara zgomot, amortizarea socurilor,

protectia contra suprasarcinilor, posibilitatea de functionare la turatii mari. Printredezavantaje se enumera! gabaritul mare, raport de transmitere variabil ca urmare aalunecarii curelei pe roti, forte mari pe arbori, necesitatea dispozitivelor de intindere acurelei.

!CUMENTE SIMILARE

S"are on #aceboo$ S"are on t%itter S"are onemail S"are on &rint More S"aring Ser'ices 0

CALCULUL ELEMENTEL!R CUR(EL!RCIRCULARECalculul si alegerea com&resoarelor CINEMATICA )R!CESULUI E ASC*IEREMasuri de reducere a tensiunilor si de#ormatiilor )ornirea motoarelor - In#luenta unor #actoriasu&ra &ornirii

URITATEA - ALIA ESTA(ILREA R!LULUI FUNCTI!NAL AL )IESEIF!L!SIN ANALI,A M!RFAFUNCTI!NALA ASU)RAFETEL!RE tragerea metalelor din minereuri

ETERMINAREA RE,ISTENTEL!R LAINAINTAREA AUT!.E*ICULULUI SI A)UTERII C!NSUMATE )ENTRU IN.IN/EREA

ACEST!RATE*NICI )R!IECTI.E - FEN!MENUL)R!IECTIEI

TERMENI im&ortanti &entru acestdocument

0
http://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CALCULUL-ELEMENTELOR-CURBELOR-95412.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CALCULUL-ELEMENTELOR-CURBELOR-95412.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Calculul-si-alegerea-compresoa85123.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CINEMATICA-PROCESULUI-DE-ASCHI62286.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Masuri-de-reducere-a-tensiunil43693.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Pornirea-motoarelor-Influenta-83344.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Pornirea-motoarelor-Influenta-83344.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DURITATEA-ALIAJE23118.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILREA-ROLULUI-FUNCTIONAL-A44868.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILREA-ROLULUI-FUNCTIONAL-A44868.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILREA-ROLULUI-FUNCTIONAL-A44868.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Extragerea-metalelor-din-miner65883.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TEHNICI-PROIECTIVE-FENOMENUL-P82129.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TEHNICI-PROIECTIVE-FENOMENUL-P82129.phphttp://ts%28%27body%27%2C1%29/http://ts%28%27body%27%2C-1%29/http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TRANSMISII-CU-CURELE-SI-CU-LAN12374.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CALCULUL-ELEMENTELOR-CURBELOR-95412.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CALCULUL-ELEMENTELOR-CURBELOR-95412.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Calculul-si-alegerea-compresoa85123.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/CINEMATICA-PROCESULUI-DE-ASCHI62286.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Masuri-de-reducere-a-tensiunil43693.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Pornirea-motoarelor-Influenta-83344.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Pornirea-motoarelor-Influenta-83344.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DURITATEA-ALIAJE23118.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILREA-ROLULUI-FUNCTIONAL-A44868.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILREA-ROLULUI-FUNCTIONAL-A44868.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/STABILREA-ROLULUI-FUNCTIONAL-A44868.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/Extragerea-metalelor-din-miner65883.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/DETERMINAREA-REZISTENTELOR-LA-53532.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TEHNICI-PROIECTIVE-FENOMENUL-P82129.phphttp://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/TEHNICI-PROIECTIVE-FENOMENUL-P82129.php


2/18

Transmisiile prin curele se pot clasifica dupa criteriile prezentate in tabelul 1.1."anexa 1#

In figura 1.2. se prezinte mai multe tipuri de transmisii prin curele.

$a urmare a faptului ca deformatia elastica a curelei se transformadupa un anumit timp in deformatie remanenta, este necesara intinderea periodica a curelei pentru a mentine conditia ceruta de buna functionare a transmisiei. In vederea intinderiicurelei se pot folosi procedeele indicate in figura 1.%. adica deplasarea uneia dintre rotiodata cu motorul, pe patine, cu ajutorul suruburilor, prin rotirea suportului acestuia.

&igura 1.1

Transmisia prin

curele late


3/18

Pig. 1.2. Tipuri de transmisii prin curele

' deschisa, cu roti multiple( b ' incrucisata( c ' cu ramuri semiincrucisate( d ' inunghi cu role( e ) cu axe decalate si curea incrucisata( f ' cu element de intindere a curelei

&ig. 11.%. *etode de intindere a curelei( a+ prin deplasarea motorului(

b+ prin inclinarea suportului motorului.

1.2. MATERIALE UTILI!ATE PENTRU CURELE LATE

$urelele obisnuite de transmisie se confectioneaza din piele, bumbac, matasesau textile cauciucate. $urelele din piele, panza cauciucata si cele din bumbac suntstandardizate. Prin curele de transmisie obisnuite se inteleg acelea destinate sa lucreze latemperature pana la -$ si umezeala relative a aerului de /+7 0, cu viteze sub %/ m ssi frecventa de pana la 2//// incovoieri pe ora.

&ig.1. . $onstructia curelei late.

$urelele de transimisie late din piele se simbolizeaza prin grosimea h, latimea b, lungimea 3 precum si prin grupa si subgrupa la care apartin. 4e exemplu h x b x 3 )

. 2,1. 5T 5 1 + 6.


4/18

In ultimul timp au aparut curele late compound care constau dintro folie sausnur de material plastic de inalta rezistenta, captusit in interior prin lipire sau un strat de

piele fig. 1. .

5tratul de material plastic reprezinta elemental de rezistenta iar stratul de piele

asigura un coefficient mare de frecare si o mare rezistenta la uzura.

$urelele din tesaturi impregnate cu cauciuc se compun din mai multe straturitextile "insertii# din bumbac legate intre ele prin cauciuc vulcanizat. Insertia poate fi subforma de tesatura sau snur si are rolul de a prelua incarcarea iar cauciucul are rolul de alega straturile intre ele si de a le proteja de actiuni chimice si mecanice. In tabelul1.%. se prezinta caracteristicile unor materiale pentru curele.

enzile de transmisie din otel se utilizeaza uneori in locul curelelor de piele sautextile. 8le au dimensiuni mai reduse la aceeasi putere fata de curele si permit viteze

periferice pana la / m s cu alunecare elastica neglijabila, in schimb pretend montaj

pr9cis sin u rezista la vibratii. 5e confectioneaza din banda de otel de mare rezistenta culatimi intre 2/+2 /mm si grosimi /, +1,1 mm. rotile pentru transimisii sunt captusite cu pluta.

1.". IM#INAREA CAPETEL$R CURELEI

$aptele curelelor se imbina prin lipire, cusatura sau cu ajutorul unor dispozitivemecanice. Pentru curele care lucreaza la viteze mari se recomanda lipirea sau coasereacapetelor fig 1. .

5e mentioneaza ca imbinarile capetelor curelei cu dispozitive metalice aratate in

figura 1. . produc socuri la trecerea peste rotile purtatoare de aceea nu pot fi utilizate laviteze mari sau in cazul ca se cere o functionare linistita a transmisiei.

&ig.1. . 5chema de imbinare a capatelor de curea


5/18

&ig.1. . *etode de imbinare a capetelor de curea

cu dispozitive metalice

1.%. C$NSI&ERATII TE$RETICE PRI'IT$ARELA GE$METRIA TRANSMISIEI PRIN CURELE LATE

5e considera transmisia deschisa cu axe paralele din figura 1.7.

In ipoteza unei curele perfect intinse, neelastice si cu grosimea foarte mica, se poate admite ca viteza fiecarui punct al curelei este aceeasi. :otand cu 4 diametrul rotiimotoare, cu n turatia ei precum si cu 42 diametrul rotii conduse si cu n2 turatia sa, se

poate scrie viteza curelei.

Pentru transmisiile prin curele reprezentate elementele geometrice caracteristiceca! distanta axiala , lungimea curelei 3, unghiurile de infasurare a curelei pe roti, suntdate in tabelul 1.2."anexa 2#


6/18

&ig.1.7.;eometria transmisiilor

1.(. )$RTE SI E)$RTURI UNITARE IN CURELE LATE

$ureaua se monteaza pe roti cu o intindere initiala astfel incat in fiecare din cele

doua ramuri lucreaza o forta &o .

&orta de pretensionare 2 &o va da nastere la o apasare normala : inre curea siroata, care datorita frecarii dintre aceste elemente va asigura posibilitatea de transmitere aunei forte periferice &u .

&recarea dintre curea si roata va modifica starea de effort din curea existenta inrepaus, astefel incat in ramura active va creste de la valoarea &o la valoarea &2 iar inramura pasiva forta va scadea de la valoarea &o la valoarea &1 .

1.*. MET$&E &E CALCUL A TRANSMISIEI

PRIN CURELE LATE

5uccesiunea de calcul a transmisiei prin curele este prezentata in tabelul 1.%."anexa %# pentru aplicarea indicatiilor date in acest table, in tema de proiect se precizeaza!

puterea de transmis P, turatiile arborilor n1 si n2 sau turatia arborelui motor n1 si raportulde transmitere i12. $alculul sectiunii curelei are la baza efortul unitar< util admisibil.*etodele de calcul a curelelor au fost grupate dupa modul in care se determina in!metode bazate pe rezistenta de rupere a materialului curelei, si metode legate decapactitatea de tractiune"curbele de alunecare a curelei#.

1.+. TRANSMISII PRIN CURELE TRAPE!$I&ALETransmisiile prin curele trapezoidale asigura transmiterea miscarii de rotatie

intre doi arbori cu un raport de transmitere mare chiar si in cazul in care distanta dintrearbori este mica. 3a transmisiile cu curea trapezoidala, fetele de lucru sunt flancurilelaterale ale sectiunii curelei, portanta estemai mare si incarcarea pe lagarele arborilor estemai mica fata de transmisiile similare cu curele late, deoarece aderenta la roti este mai

buna cu un coefficient de frecare mai mare. $urelele trapezoidale au o durabilitate maiscazuta decat cele late ca urmare a raprotului h 4 mult mai mare ca la curele late.

3a transmiterea miscarii intre doi arbori se pot folosi una sau mai multe curelesi de asemenea o curea poate fi folosita la antrenarea mai multor arbori. 5e intalnesc sitransmisii semiincrucisate sau incrucisate. In cazul transmisiilor cu mai multe elementede antrenat dispuse pe ambele parti ale conturului infasurat se utilizeaza cureletrapezoidale duble "fig. 1.6. b#.


7/18

&ig.1.6.Tipuri curele trapezoidale

In cazul transmisiilor semiincrucisate si incrucisate se recomanda folosirearotilor de curea cu profilul adancit. $urelele trapezoidale multiple "fig.1..c# se pot utilize

pentru a inlocui curele simple ce functioneaza in parallel. 4imensiunea caracteristica acurelelor este latimea primitive "fig 11.2%#. Prin lp se intelege latimea profilului cureleiin dreptul fibrelor primitive, care nu se comprima sin u se intend in timpul functionariicurelei.

1.,. TRANSMISII PRIN CURELE LATE &INTATE

Transmisia prin curele late dintate este prezentata in figura 1.=.a,b $ureaua lataare prevazuta o dantura prismatic ape una sau ambele fete si transmite energia de la unarbore la altul, prin angrenarea cu rotile de curea motoare si condusa.


8/18

Transmisiile cu curele late dintate prezinta urmatoarele avantaje! functionaresilentioasa si sincrona prin eliminarea alunecarilor elastice specifice curelelor si asocurilor la intrare in angrenare cu roata( forta de intindere initiala ca si alungirea cureleiin timp sunt foarte mici ceea ce conduce la incarcari reduse pe arbori si lagare si la lipsanecesitatii reglarii periodice a distantei axiale( transmisia este compacta si usoara cu un

gabarit redus, comparative cu celelate tipuri de curele, sau cu transmisia prin lant( nunecesita ungere sin u sunt sensibile la acitiunea umiditatii( intretinere si montaj ieftin.4intre dezavantajele transmisiei cu curele late dintate se enumera! nu sunt tipizate prinstandarde ceea ce ingradeste posibilitatea de utilizare si extindere( constructia rotilor decurea este comparabila sub aspectul complexitatii, cu cea a rotilor dintate si necesitatehnologie de executie precisa( pretind precizie mai mare la executia formei rotilor si lamontaj.

&ig. 1.=.a Transmisii prin curea dintata. &ig. 1.=.bTransmisii prin curele cu rolede intindere

CAPIT$LUL II


9/18

TRANSMISII PRIN LANT

2.1. GENERALITATI

Transmisia prin lant este utilizata in antrenarea a doua sau mai multe roti de lant

prin contactul dintre dintii rotilor de lant si rolele"bucsele, bolturile# zalelor lantului. Prinangrenarea intre lantul ca element flexibil infasurat fara sfarsit peste rotile de lant si dintiiacestor roti dispare alunecarea. 3antuleste format dintrun sir de elemente asemanatoare"figura 2.1# "inele, zale, verigi, placi# articulate intre ele si care sunt solicitate numai latractiune.

Transmisia prin lant se utilizeaza in cazurile in care distanta dintre arbori este preamica pentru a putea fi utilizata transmisia prin curele sau prea mare pentru a putea utilizeangrenaje. Transmisia prin lant este indicate atunci cand se cere transmiterea unormomente de torsiune mari cu mentinerea raportului de transmitere constant. 5e potevidentia urmatoarele avantaje ale transmisiilor prin lant! incarcare redusa pe arbori,

randament ridicat, gabarit redus, functioneaza si in conditii grele de exploatare"praf,coroziune#, permit transmiterea unor puteri relativ mari. Printre dezavantajeletransmisiilor cu lant se numara urmatoarele! este o transmisie rigida, produce vibratii sizgomot, necesita montaj gresit al arborilor si rotilor, necesita o intretinere mai

pretentioasa decat transmisiile prin curele, au viteze relative mici.

4omeniul de puteri pentru care se poate utilize transmisia prin lant este de lavalori mici pana la /// >?, viteza unghiulara pana la // rad sec ) distante axiale panala 6 m si rapoarte de transmitere.

&ig. 2.1 Transmisia prin lant

$lasificarea lanturilor articulate este data in 5T 5 2 77+ 7 si cuprindeurmatoarele tipuri! lanturi de transmisie"lanturi cu eclise si bolturi, lanturi fl


10/18

In figura 2.2. este prezentata constructia lantului ;alle.

3antul cu eclise, bolturi si bucse "fig.2.%# prezinta o rezistenta la uzura mai buna,o durabilitate mai mare, putand fi utilizat pana la viteza de % m s si sarcini mari.

3anturile articulate cu eclise, bolturi, bucse si role 5T 5 17 + "fig.2. # prezinta o durabilitate mult mai sporita deoarece angrenarea lantului cu dintele rotii delant se realizeaza prin rostogolirea rolei. 3a aces tip de lant zona exterioara consta in douaeclise presate pe bucse. ucsele sunt montate cu joc pe bolturi. Pe bucse sunt montate cu

joc rolele. $apetele lanturilor se imbina cu ajutorul unor zale speciale de legatura. Incazul lanturilor se imbina cu ajutorul unor zale speciale de legatura. In cazul unui numar

par de zale"inclusiv zaua de legatura# capetele lanturilor se imbina direct cu o za formatadin furca si o eclisa demontabila mentinuta pe bolturi cu ajutorul unor cuie spintecate"fig.2. # sau cu ajutorul

&ig.2.2 3antul tip ;alle &ig.2.%. 3antul articulate cu eclise, bolturi, bucse

unei cleme. In cazul unui numar impar de zale"inclusive zaua de legatura# capetelelantului se imbina cu o za de legatura de constructie speciala "fig. 2. .#

In cazul unor sarcini mari se folosesc lanturile cu mai multe randuri dezale"fig.2.7# executate din aceleasi elemente ca si cele, cu un singur rand, insa cu

bolturile de lungime mai mare. :umarul de randuri poate fi 2 sau %.

3anturile dintate sunt formate din eclise dintate asezate una langa alta articulate

prin bolturi transversale"fig.2.6#. In timpul functionarii eclisele dintate angreneaza cudintii rotii de lant ceea ce pretinde o precizie ridicata de executie. 5e pot utilize la vitezefoarte mari fiind silentioase.

Pentru a reduce uzura in articulatii se utilizeaza o ariticulatie tip cantar "fig.2.=.#

;hidarea lantului dintat se face cu o eclisa centrala de conducere care intra intruncanal practicat in roata de lant.


11/18

&ig.2. . 3antul articulate cu eclise, bolturi, bucse

&ig.2. . Imbinar ea capetelorlantului

&ig. 2.7 $onstructia lantului articulate triplu


12/18

&ig.2.6. 3antul dintat &ig.2.=. 3antul dintat+ constructie

2.2. MATERIALE UTILI!ATE LA C$NSTRUCTIA ELEMENTEL$RTRANSMISIIL$R PRIN LANT

8clisele lanturilor se executa din oteluri cu continut mediu de carbon sau dinoteluri aliate A3$ , A3$ /, / $r 1/ etc, in stare imbunatatita.

Piesele articulatiilor, axele, bucsele, se executa din oteluri de cementare A3$ 1 ,A3$ 2/ etc. 4uritatea ecliselor dupa tratamentul termic este BC$D /EE. /( a

bucselor, rolelor si bolturilor BC$D EE. /.

Cotile de lant cu dinti prelucrati se executa de obicei din oteluri de imbunatarire

cu continut mediu de carbon A3$ sau de oteluri aliate, pentru viteze si sarcini mari,unde se cere si o duribilitate ridicata. legerea materialelor pentru alementele lantului seface dupa metodica prezentata in capitolul 2.

CAPIT$LUL III

REPARAREA MECANISMEL$R &E TRANSMISIE CUCURELE SI CU LANT

".1. GENERALITATI

In grupa mecanismelor de transmisie cu miscare de rotatie intra! mecanismele detransmisie cu curele( mecanismele de transmisie cu lant( mecanismele de transmisie curoti dintate, care sunt cele mai frecvente si mai variate( angrenajele melcate, folosite incazul rapoartelor de tensiune mari( si tot aici intra si camele si excentricii de comanda aunor miscari.

In cele ce urmeaza se vor arata uzurile ce se constata ce intervin la acestemecanisme si procedeele tehnologice pentru repararea lor si intretinerea in functionare.


13/18

".2. REPARAREA MECANISMEL$R &E TRANSMISIE CU CURELE

8xista doua feluri de roti de transmisie! roti pentru curele late, si roti pentru cureletrapezoidale, cu canale.

ceste mecanisme pot sa prezinte urmatoarele defecte! canale uzate( joc mareintre fusul arborelui si alezajul butucului rotii( canale de pana largite.

Fzura canalelor se controleaza cu ajutorul unui sablon de forma prezentata infigura %.1.

cest sablon de control este confectionat pentru diferite latimi standardizate decanale trapezoidale.

Capararea rotilor pentru curele trapezoidale se face prin tragerea pe roata a uneicoroane pe care se executa canale noi. Coata uzata se trage pe un dorn si se strunjeste

exterior pentru indepartarea canalelor uzate.

5e strunjeste interiorul coroanei la un diametru corespunzator pentru ajustaj custrangere, care apoi se preseaza la cald pe saiba, se sudeaza lateral prin puncte sau se

blocheaza cu suruburi.

4upa tragerea coroanei pe saiba se strunjeste exterior si frontal si se executacanalele trapezoidale pentru curele, verificandu+se forma canalelor cu sablonul decontrol.

Cotile care lucreaza la viteze periferice mari de peste 2 m s se echilibreaza

d


14/18

canale trapezoidale articulate

".". REPARAREA MECANISMEL$R &E TRANSMISIE CU LANT

3anturile cu placute, role si bucse ";all# se gasesc la masinile+unelte si alte utilaje

industriale care pun in miscare organelle masinii prin intermediul unor roti dintate deconstructie speciala. "fig.%.2.#

Fzura lanturilor consta in marirea pasului dintre centrele gaurilor de asamblare azalelor, dereglarea transmisiei si iesirea lantului de pe roti.

3anturile care prezinta asemenea uzuri nu mai pot fi folosite si nicireconditionate, si ca urmare trebuie inlocuite cu altele noi.

Adata cu uzura lantului se uzeaza si flancurile rotilor de transmisie din cauzaalunecarii rolelor pe flancuri si dintii se subtiaza. Cotile ai caror dinti s+au subtiat, nu mai

pot fi folosite si ca urmare trebuie inlocuite cu altele noi.

$unoscand pasul lantului t si numarul de dinti z pe care vrem saGl avem la roata,diametrul cercului de constructie al rotii se calculeaza cu formula !

Intervalul dintre doi dinti cosecutivi este marginit spre interiorul rotii cu un profilsemirotund avand un diametru putin mai mare decat diametrul d al buloanelor, iar latimeadintilor este mai mica putin decat dinstanta b dintre placile interioare ale lantului.

5unt necesare aceste jocuri pentru angrenarea usoara a lantului cu roata dintata.

In timpul functionarii lantului cu placute articulate, zalele descriu arce de cerc cucentrul in axul bulonului care calc ape periferia rotii in locasurile semirotunde dintredinti. &lancurile dintilor au si ele un profil de arc de cerc cu centrul in axul bulonuluiurmator.

@arfurile dintilor sunt marginite de cercul exterior al rotii. $entrele buloanelorlantului cu placute articulate, infasurate pe roata, constituie cercul de constructie al rotii.

4iametrul rotii de lant cu placute articulate se calculeaza in functie de numarul dedinti z si pasul t, tinand seama de relatia !


15/18

si prin urmare se obtine relatia data anterior.

:umarul de dinti se ia cel putin zD6+1/ dinti.

Fzura lanturilor cu placute articulate se caracterizeaza printro marire a pasuluidintre centrele zalelor din cauza uzurii gaurilor si a buloanelor si din cauza intinderii

zalelor, fie prin ascutirea dintilor rotii.

In urma acestor uzuri s+a aratat mai inainte ca nici lanturile si nici rotile nu se mai pot folosi si ca urmare trebuiesc inlocuite cu altele noi.

3a inlocuirea rotilor dintate pentru lant trebuie sa se tina seama ca roata noua saaiba aceleasi dimensiuni ca si roata pe care o inlocuieste.

4upa prelucrare pe strung si taierea dintilor pe masina de frezat rotile se trateazatermic prin $.I.&., procedeu care inlatura posibilitatea de deformare a rotii si a dintilor sise poate obtine o suprafata neteda si dura.

4upa tratamentul termic, flancurile dintilor se lustruiesc fin.

%.1.ELEMENTE &E PR$TECTIA MUNCII

%.1. ELEMENTE &E PR$TECTIA MUNCII LA M$NTAREA SIE-PL$ATAREA TRANMISIIL$R PRIN CURELE

*ontarea si exploatarea curelelor determina siguranta in functionare amecanismelor actionate prin aceste transmisii. sezarea corecta a curelei trapezoidale incanalul rotii este un element care determina direct durabilitatea si randamentul

curelei. &igura .1. reprezinta posibilitatile de a gresi la montajul curelei. 3a montareacurelelor cu capete lipite se va avea in vedere ca sensul de miscare a curelei sa fie astfelincat san nu duca la desfacerea lipiturii. 5e prefera ca la transmisiile cu curele late,orizontale, ramura superioara sa fie trasa pentru a marii unghiul de infasurare.

*ontarea si demontarea curelelor trapezoidale se va face prin slabirea intinderiicurelelor, fiind interzisa utilizarea sculelor in acest scop "fig. .1.#.


16/18

&ig. .1. a, b ,c

8ste necesar a se verifica aliniamentul curelei trapezoidale "fig. .1 a# precum siintinderea curelei. 5e considera sufficient intinsa o curea atunci cand lovind+o cu mana la jumatatea distantei intre roti va avea un recul. Transmisiile prin curele se protejeaza cuaparatori din tabla sau plasa de sarma.

%.2. ELEMENTE &E PR$TECTIA MUNCII SI E-PL$ATARE ATRANSMISIIL$R PRIN LANT

Pentru buna functionare a transmisilor prin lanturi de actionare sau a celor careintra in constructia transportoarelor este necesar sa fie respectate normele de intretinere,montaj, si exploatare.

3anturile de la transmisii si cele de la transportoare sunt prevazute deobicei cuintinzatoare pentru a asigura intinderea necesara functionarii. 5e considera sufficientintins un lant atunci cand la o apasare cu mana va capata o o sageata de 12EE..2 mm"fig. .1.#

Intinderea lantului se poate face prin deplasarea corespunzatoare a motorului, prin plasarea inclinata a motorului pe un dispozitiv articulate sau prin intinzator "fig. .2#.


17/18

&ig. .1. $ontrolul intinderii lantului &ig. .2.*etode de intindere alantului

Intinzatorul poate fi cu autoreglarea fortei de intindere prin contragreutate"fig. .2.a# cu reglarea fortata a fortei de intindere "fig. .2.b#sau cu reglarea fortata printender cu arc "fig. .2.c#. Transmisia cu lant impune ca rotile de lant sa afle intrun plan iaraxele arborilor intrun plan perpendicular pe acesta. *ontarea lantului se face astfel cael sa se afle in plan vertical pentru ca in acest caz sunt necesare mecanisme de intindere alantului. Prin inclinarea transmisiei se pot elimina mecanismele de intindere.

Camura motoare a lantului trebuie sa fie cea superioara. 5chemele montajelortransmisiilor prin lant sunt reprezentate in figura .%.

Fngerea lanturilor se face prin imersiunea in baie de ulei sau periodic cu unsoare

consistenta. Fngerea cu ulei se mai poate face si picurare sau cu o pompa de ulei. Inaceste cazuri transmisia va fi prevazuta cu o carcasa sudata ce dispune de un rezervor deulei in care se colecteaza uleiul scurs de pe lant.

$a masura denerala de protectia muncii, transmisiile cu lant vor fi prevazute cuaparatori sau carcase.


18/18

)ig.%.". M nta/ul transmisiil r prin lant

Documents

Transmisii Cu Curele Si Cu Lant