TRANSILVANIEI.A N U L Ű X L V I I .

SË P R E N U M E R Á :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U N C I U R I L E :0 seriă garmondü 6 cr. şi timbru de 30 cr. y . a. pentru fiecare publicare

1l.

ItE I» A t 'J ’I I X E A Ş I A I ) M I > I S r i M ţ U S E , l :BRAŞOVti, piaţa mare Nr. 22.

„G A ZETA “ IE S E ÎN F IEC A R E DI.Pe unü a n ü 12 fior., pe ş â s e luni 6 fior., pe t r e i l u n i 3 fior.

România şi străinătate:Pe a n ü 36 fr . , pe ş â s e l uni 18 fr ., pe t r e i l u n i 9 franci.

N* 96.

Braşovti în 14 (26) Iunie.Liberalismulü tisaistă, de bine ce a învinsă

la alegeri eu ajutorulű baionetelorû şi alű ' tero­rismului înfricoşaţii solgabirăescu, se prepară acuma a pune câteva proptele libertăţii pré mă­rite din ţâra unguréscà, ca nu cumva së fie în periculü de a’şi perde cu totulă renumele, ce i l’au câştigată penele oficioşiloră dela biuroulă de presă din Pesta.

Cu alte cuvinte, d. Tisza së gândesce se­riosă sô sugrume orî ce liberă mişcare, care astăzi mai multă ca altă dată ameninţă a-lă res- türná, întrună momentă neaşteptată, de pe piedesta- stalulă puterii, pe care nu s’a mai putută susţine decâtă prin întrebuinţarea forţei brutale.

Fapta rea nu póte produce decâtă numai rèu. Nelegiuirile comise în timpulă alegeriloră, forţa întrebuinţată în contra liberei manifestaţiunî a voinţii poporaţiuniloră, reclamă 0răşi forţă, pentru ca sé se pótá susţinâ cei ce au învinsă cu ajutorulă ei încă ună periodă de trei ani, ne- stinghiriţi şi nejudecaţî de opiniunea publică amă- rîtă şi indignată până în sufletă.

D-lă Tisza este pe cale de a introduce ab- solutismulă în ţâra unguréseá. C’ună aeră de nevinovăţiă, ca vulpea din fabulă cândă a fostă pusă peste departamentulă găiniloră în credinţă căe cea mai cinstită, organulă lui de frunte „Nem­zet“ pledèzà pentru nisce mësurï nouë reacţiu- nare, pe cari le pretinde ca necesare pentru „sus­ţinerea libertăţii ungureseï“ séu mai bine disu pentru susţinerea liberului despotismă ală guver­nului d-lui Tisza.

Acţiunea e combinată. La Pojună minis- trulu Trefort cere în numele libertăţii şi spre scă-

î parca Ungariei de plaga antisimetismului reforma parlamentară prin prelungirea mandatului de de­putată pe şâse ani ; ear la Peşta d-lă Tisza mai

I cere prin organulă séu revisuirea legei de pressăI ca se pótá sugrumá mai uşoră vocea celoră ne- ! nralţâmiţi, carî dau pe faţă prin pressă nedrep-I tăţile şi abusurile, ce se comită în nu'§ mele constituţionalismului şi ală liberalismului.I Câtă pentru reforma parlamentară ea va con-I aatâ, după declararea fóiei guvernului, în prelun-I gireâ periodului legislativă şi într’o înăsprire a■ disciplinei parlamentare màrindu-së plenipotenţele■ preşedintelui adunărei deputaţiloră şi admiţen-I du-se escluderea temporală a unui deputată ; ér V în ceea ce privesce revisuirea legei de pressă ! aceaşî fóiá o declară de necesară, pentru ca prin-I trlnsa sè se ia dela curţile cu juraţi căuşele pri-1 vitóre la apërarea onórei personale şi së se sta-I bléscà în contra pressei, „care aruncă în masse Ităciunele aprinsă“ că este admisibilă c o n f i s c a - Irea foiloră prin judecători şi o p r i r e a r ë s p â n - idirei loră prin organele administrative.1 încă de multă d-lă Tisza umblă cu ideiaI de a rèstrînge libertatea pressei. In tómna tre- B cută, cuocasiunea discusiunei privitóre la legea »pentru căsătoriile dintre evrei şi creştini, minis- K Inlâ-preşedi n te a comunicată parlamentului fără Ede nicî o genă acésta intenţiune. Elă (jise, că ■H fi silită a cere dela dietă „puteri mai mari“ ■ţie a puté înfrênà pressa, care agitézâ în contra Htialui. Atunci se tractâ numai de agitaţiunile ■tisemitice, cu tóté astea d-lă Tisza adause că, Hfefc se voră continuă agitaţiunile în contra Un­

Vineri 15 (27) Iunie

gariei de unele foi române şi slave, va luâ ase­meni măsuri rigoróse şi în contra acestora. “

Acum se sémte 0răşi tare şi mare d-lă Tisza şi.pune din nou cest.iunea de a i sé da plenipo- tenţe estraordinare. Revisuirea legei de pressă, de care vorbesce „Nemzet“, este o suspensmne a libertăţii de pressă în adevăratulă înţelesă ală cu­vântului şi este îndreptată mai multă în contra naţionalităţiloră nemaghiare decâtă în contra an- tisemiţiloră.

Ca dovédá, că în ală cui capă se voră sparge măsurile estraordinare pretinse de gu­vernă, póte sé servéscá următorulă casă, ce-lă constată ună altă organă ală guvernului.

„Pester Lloyd“ se miră, că cu tóté cele în­tâmplate la alegeri s’au făcută aşa de puţine ară­tări criminale contra turburătoriloră. Acésta vine de acolo — mărturisesce acelaşi c iară — că pro­curorii şi tribunalele au procesă faţă de Maghiari cu cea mai estremă cruţare şi că mănia loră s’a îndreptată numai contra conica corteşilorU (samsa- rilorü) români“ din comitatele Maramureşă şi Să- lagiu; mai alesă din Sălagiu, unde au fostă ares­taţi preoţi, învăţători şi alţi agenţi români, au sosită cinci arătări de feliulă acesta.“

Alegătorii maghiari, cari în furia loră au provocată chiar vărsări de sânge, suntă scutiţi de ori şi ce neplăcere, ér bieţii Români sălăgieni trebue să sufere pentru că au avută cutezarea a se apărâ în contra violenţeloră.

Eată icóna justiţiei unguresci! Şi unei a- semeni justiţii voiesce să-i încredinţeze d-lă Tisza libertatea pressei. Cândă sórtea presei va de­pinde dela judecătorii şi dela prefecţii unguri póte cineva să-şi facă o ideiă cum va fi. Dér repeţimă ce amă mai <}isă: mai bine absolutismulă decâtă acestu ialsă şi otrăvitoră liberalismă; mai bine, căci măsurule absolutiste ale d-lui Tisza voră fi începutulă sfîrşitului acestei ere nenorocite a despotismului de rassă.

Scirî telegrafice.(Serv. part. ală ,Gaz. Trans.«)

Paris, 25 Iunie. — O telegramă privată din Toulon raportézá, că maioritatea întrunirii de eri a mediciloră a recunoscută, că epidemia ce bântue este coleră asiatieă. Să anunţă a(}i o- ficială doi morţi de coleră.

Toulon, 25 Iunie. — Toţi medicii suntă de acordă în privinţa caracterului sporadică ală epidemiei. Marsilia şi íntréga vecinătate a Tou- lonului se bucură de o sănătate escelentă.

Nişni - Novgorod, 25 Iunie. — Cu oca- siunea turburăriloră contra jidoviloră la 19 Iunie au fostă omorîte optă persóne, nóue rănite; de atunci este linişte. In urma unei severe cerce­tări, s’a constatată că turburările au isbucnită din causa sgomoteloră neîntemeiate, că jidovii ar fi ucisă copii de creştini.

t '

Cronica evenimentelorü politice.Décá s’a putută aplică vre-odată în viaţa

popórelora sentinţa latinéscá: vuit mundus de- cipi, ergo decipiatur (Vrea lumea se se înşele, înşelese), apoi, <Jău în (Jilele nóstre cândă aprópe în tóté statele creştine, afară de Rusia, este constituţionalismă mincinosă, sub forma căruia bietele popóré sunt purtate de nasă de miniştrii ca nisce copii, se póte aplică cu t0tă dreptatea. Dovadă despre acésta este şi a r a n- g i a m e n t u l ă privitoru la Egiptă, care s’a în-i

Scrisori nefrancate nu se primescű. — Manuscripte nu se retrămitu.

1884.

cheiată în timpulă din urmă între Francia şi în­tre Anglia. Amêndouë guvernele acestoră doué ţări se laudă în faţa representanţiloră loră, că au aranjiată lucrulă minunată şi că au obţinută avantagele cele mai mari. Gladstone şi Gran viile ínsemnézá ca o isbăndă din partea Angliei, că s’a delăturată controla duplă şi că Francia s’a obligată, de a nu ocupă Egiptulă, după ce va espirâ terminulă de ocupaţiune anglesă, pe de altă parte ministrulă francesă Ferry declară susă şi tare, ca isbénda Franciéi, că ocupaţiunii an- glese în Egiptă i s’a pusă ună termină precisă şi că în loculă condominiului, care şi aşa nu se mai puté reactivă, s’a pusă controla inter­naţională.

In modulă acesta caută amêndouë părţile să facă maiorităţiloră parlamentare arangiamen- tulă câtă mai plausibilă, ceea ce le va şi suc­cede ministriloră, cu tóté că atătă în Londra câtă şi în Parisă ómenii nu sunt nici-decum mulţămiţi cu acestă arangiamentă. In Parisă F e r r y a declarată, că Francia are interesă, ca cabinetulă lui Gladstone să rămână la putere, érá în Londra G l a d s t o n e a' declarată în par­lamentă, că elă se retrage, décá parlamentulă nu va primi convenţiunea. Liberalii angleşi credă că Gladstone trebue së rămână în orice casă la cârmă pentru că de acolo depinde sórtea refor­mei electorale; Francesii pe de altă parte ârăşi susţină pe Ferry de frică, ca së nu vină în An­glia ună ministeriu aristocratică la putere. Ast- feliu se voră mulţămi amêndouë părţile cu ce au putută stórce. In Parisă se voră mulţămi cu aceea că au dobândită mai puţină, de câtă au aşteptată, ér în Lendra îşi voră închipui, că n’au perdută atâta, câtă au aşteptată.

Id săptămâna acésta va trece actulă prin parlamente şi în 28 1. c. se va presentâ confe- rinţii europene, care se adună în Londra Spre a deliberâ afacerea Egiptului.

*# *

Porta otomană pănă nu se făcuse arangia- mentulă între Francia şi Anglia în privinţa Egiptului sta la spatele Franciéi acum ese pe faţă şi spune într’o c i r c u l a r ă adresată cătră puterile europene, că în privinţa controlului in­ternaţională de-o-camdată uu să póte pronunţa, ér încătă privesce prelungirea ocupaţiunii anglese pe trei ani este în contra ei şi décá este ca së se facă în Egiptă o ocupaţiune de trupe străine, se intervină Germania, Francia, ItaKa şi Spania luândă pe lângă ele şi pe Anglia şi Turcia. 0 - cupaţiunea ar avé atunci ună caracteră interna­ţională şi tóté interesele europene ar fi multă mai bine garantate. Spania are mari interese la canalulu de Sueză ca putere mediterană pe lângă aceea Spania umblă de cât-va timpă së între şi ea în rândulă puteriloră mari europene. Turcia are interesă ca se sprijinésca în privinţa acéstá Spania, pentru că speréza că şi Spania la rên- dulă sëu în cestiunile orientale va merge mână în mâna cu Turcia şi pentru că aşa e dorinţa curţii din Berlină. Turcii toţi nu credă, că conferinţa se va puté întruni, dar ei totuşi au protestată în contra arangiamentului dintre Fran­cia şi dintre Anglia. Bieţii Turci së temă că totă numai ei voră fi cei păcăliţi, de aceea pri- vescă tóté lucrurile cu cea mai mare neîncredere.

Cronica <J.ilei.Resulfatulă frnalö ală alegerilorü de deputaţi, după

»Egyetértés,« este următorulă: De partida liberală s’au alesă 226 de deputaţi, de partida independentă 74, de ai oposiţiunei moderate 60, naţionalişti 17, antisemiţi 16, deputaţi, carî nu aparţină la nici o partidă 11. Prin ur­mare partida liberală, care se află la cârmă, are, faţă de tóté celelalte partide, o maioritate de 48 de voturi.

*

Se vorbesce. spune »Româuulü/ că d. Câmpineanu, ministrulü domenielorü, şi-a datü demisiunea.

*Acelaşi 4iar comunică, că cu tótá cauţiunea de­

pusă pentru arestarea celorü arătaţi, pentru că au stri- gatü »josü Bràteanü,« nu s’au liberatü din ínchisóre. Amicilorü acestora, carï s’au dusű la Văcărescî së-i visi- teze, nu li s’a datü voiă a-i vedé. Arestaţii se vorü judeca Vineri,

*» Monitorulü oficialü« desminte sgomotele răspân­

dite, că ín Graiova s’ar fi fácutü demonstraţiunî şi turburârï pe strade.

*Consiliulü proíesoralü alü facultăţii de medicină din

Bucurescï, (fice Indép. roum.,« şi-a mănţinută deci- siunea luată, că nu va elimina pe nici unü studentü, mai ’nainte d’a se fi pronunţattt justiţia asupra culpabilităţii.

*Acelaşi diarü află, că lucrările preliminare pentru

încheiarea nóuei convenţiunî comerciale cu monarchia nós- tră s’au terminatü.

*Studenţii condamnaţi la amendă de câte 200 franci

au fácutü apelü în contra sentinţei. Pe de altă parte şi procuiorulü va apela, fiind-că nu gàsesce destulü de aspră pedépsa.

*»Rësboiulü-Weiss« crede, că prefectulü poliţiei din

Bucurescï, d. R a d u M i h a i u va íi numitü generalü şi va trece la interne în loculü d-lui Chiţu ; d. S t u r z a va trece la finanţe şi la esterne i va lua loculü d. P. Car pu, ambasadorulü din Viena; la domenii în loculü d-lui Câmpinénu se va numi d. Fleva, actualulü primara alü Capitalei. In fine d. Maiorescu se va duce ca ministru plenipotenţiartt în Viena. Acéstá scire însë e dată sub tótá reserva.

*Unü numërü de 43 de advocaţi din Bucurescï au

adresatü procurorului generalü unü apelü, prin care cerü ca studenţii së nu mai fie aduşi la tribunalü în căruţele cu carï se transportă delicvenţii şi asasinii. Procurorulü a şi împlinitü acéstâ cerere.

*Duminecă séra studinţii au ţinuttt o întrunire la

societatea U n i r e a . In acéstá şedinţă se primiră numai cari făgăduiră a păstra secretulü asupra hotàrîrilorü ce se vorü lua. S ’au numitü doue comisiunï, una spre a pu­blica o dare de sémá asupra celorü petrecute şi alta pentru a strînge banii necesarî, spre a veni în ajutorulü celorü închişi.

*»România liberă« dă scirea, că în sëptëmâna viitóre

d-nii Mocénu şi Velescu împreună cu elevii d-lorü vorü plecá la Madridü pentru a face cunoscutü şi surorei dela Marea-mediterană danţurile nóstre naţionale. Pentru ple­carea simpaticilorü noştri artişti se va aranja Sâmbătă la 16 1. c. o mare representaţiune estra ordinară în fosta grădină Stavri, sub direcţiunea d-lui I. D. Ionescu.

*La policlinica Dr-lui Jung din Viena a fostü dusă

la 20 Maiu o fetiţă ce se născuse fără gură. Dr. Jung is- buti së taiă peliţa obrazului tocmai unde avea së fie gura. Fetiţa, îndată după operaţiune, începu së strige şi a doua q[i mama sa Ana Raznadek putù s’o alăpteze.

*Se telegrafézâ din St-Petersbourg : Duminecă s’a

fácutü în acestü oraşă inaugurarea monumentului ridicatü pe mormêntulü lui Turgheneff.

»Acestü monumentü se compune de o simplă pira­midă de granitü, şi are ca inscripţiune cuvintele urmă- tóre săpate în petră: I w a n T u r g h e n e f f , 1818— 1883.

*Deputatulü radiealü francesü G i r a u l t doresce së

se introducă d a r e p e n t r u a r i s t o c r a ţ i şiapropusă, ca pentru fiecare servitorü cu l i v r é e së se plátéscá o dare anuală de câte 100 franci, pentru titlulü depr i nţ f i së se plátéscá anualü 50,000 franci, pentru titlulü de d u c e 45.000 de franci, ér pentru epitetulü de nobilü »de« 10,000 francï pe anü.

*

»Telegrafulü* spune că A. S. principele Alesandru Battemberg a párátitü Sofia acjí diminâţă, plecândü la Târnova, unde va inspecta mâne şi poimâne drujinele, cari se află acolo. Vinerï principele Bulgariei va visita Rus- ciuculü.

*Ni se scrie din Deşiu cu data de 24 Iunie, că prin

părţile acelea plouă de vr’o sëptëmânâ în tóté qlilele. So- meşulfi a ieşitti din albia sa; acum însë a începutü së se retragă, Sëmânàturilorü n’au stricatü aceste ploi, de câtü numai cartofilorü, carï au statü mai multe ciile sub apă. Timpulü pare a se îndrepta.

*

Totü de acolo ni se raportézâ, că la 23 Iunie vr’o 30 de familii de Ciangăi au trecutü p’acolo întorcêndu-së spre Bucovina. Ei cjicü, că în Ungaria morü de főmé; şi în adevërü erau goli, desculţi, neavêndü nici mácarü

opincî. Ca s0-şî p6tă continuă calea, suntü siliţî së cer- ş0scă. »Mergemü în patria nóstrá, cjic^u ei, unde boerii românï ne ţinti bine.«

Ce batjocură pentru fanfaronii Maghiari!*

S o b r a ni a, camera bulgară, dice L’Ind. Rom., se va deschide la Têrnova în (jliua de 25 a lunei curente. Ministrulü Zancoff va demisiona în deschiderei Ca­merei.

Discursulü d-lni V. Băbeşti.*)raportorul» comisitmei de 30 a conferinţei din Sibiiu.

(Continuare din Nr. 94 alü Gaz. Trans).

Şi écá aci, în puţine cuvinte desfăşurată fatala* c e s ţ i u n e o r i e n t a l ă , « carea de anî apópe 200 agită spiritele marilorü puteri şi ageri lorü diplomaţî, şi care dela 1871. decândü Germania este prima putere în Eu­ropa, din anü în anü, aşî puté 4i°e din di în (|i şi din oră în oră, devine totü mai ardentă, totü mai neli- niscitóre pentru tërï şi popóre. Ç)icü, pentru ţări şi po- póre, căci din o sută de cause, de sine înţelese, nicî unei ţerî şi nici unui poporű din íntrégá Europa, şi din vecina Asiă şi Africă nu póte së fie indiferentü că, — cine stă- pânesce cheia Orientului, Constantinopole şi peninsula balcanică ?

Şi în mijloculu acelorü dóue tendinţe contrarie, pu­ternice, chiar la punctulü, unde se íncrucisézá spadele celorü doi uriaşi, dóue elemente suntü puse, au ca prin necesitatea istorică, cum picéin de provedinţă, după na­tura lorü neînclinate nici unuia, ci în sprijinire reciprocă tocmai calificate şi chiemate d’a fi părete despărţitorii, sentinelă a Europei şi spiritü moderatorü între ambii — întru interesulü proprielorü vieţi şi a libertăţii popórelorü europene. E l e m e n t u l ü r o m á n ü şi e l e m e n tu lü m a g h i a r ü . Décá n’ar fi acestea, de múltú Rusi ar fi ocupatü Constantinopolulü şi peninsula balcanică şi ar fi stăpână peste Archipelagü şi peste Adria, şi Europa ar fi cázácéscá, ér monarchia habsburgică n’ar mai esistá. Dar totü asemenea, décá elementulü románü şi cu celü ma­ghiarü nu-şî vorü pricepe situaţiunea, nu se vorü înţelege, sprijini, iubi şi consolida reciprocamente, sfârâmase-vorü ambele între sine şi prin puterea presiunei din ambele părţi gigantice şi peri-vorü, şi pacea, libertatea, cultura, civilisaţiunea Europei, pentru lungü timpü, póte pentru tot-déuna vorü fi ameninţate, turburate, nimicite!

Şi — écá aci în esinţă interesulü celü mare comunü, vitalü, solidaritatea naturală între elementulü maghiarü şi celü románü, şi — interesulü celü mare alü Europei apusene pentru acéstá solidaritate!

Dar óre pricepü acésta domnii maghiari dela putere? Ni-se spune ca — da. Én së vedemü cum?

Sciutü este, cacï se petrece înaintea ochilorü lumii, că mai totü pasulü ce Germania întreprinde spre a se apropia de Orientü, îlü face prin mijlocirea alianţei sale cu Austro-Ungaria, ai cărei factori zăloşî, mai vêrtosü obligaţi suntü d-nii Maghiari. Prin aceştia, in frunLe cu Andrássy şi Kállay, s’a ocupatü Bosnia şi Hercegovina ; prin aceştia, în frunte cu Tisza, se sumuţă şi împinge şovinismultt maghiarü, celü mai nesuferibilü asupra nóstrá ; (aşa este; bravo, bravo!) prin aceştia, în frunte cu ju r­nalistica jidană, s’a creatü atâta nevoie, atâta supërare şi zápacélá României în cesţiunea Dunării, şi altele şi altele. Şi ei, d-nii Maghiari ţină aceste isbirî în româ- nime de totü atâtea mari vertuţî şi bravúré naţionali ale lorü ! ! Retăciţii de ei !

Peste 300 de anï s’au luptatü d-nii Maghiari în contra Austriei, pentru emanciparea lorü naţională. Nu este armă, de care së nu fie usa tű ei, nu este mijlocü, alianţă, agitaţiune, la care së nu fie reeursü ei pentru d’a smulge din mâna Austriei dreptulü d’a dispune de sortea patriei şi naţiunei lorü : astădî ei, din frica de slavismü, s’au împăcată cu Austria şi au fácutü alianţă cu Germania, ca së devină la putere, pre care o folosescü în contra nostră, carï acelaşî scopü alü vieţei urmărindu, aceiaşi contrari avêndü ca şi ei, p’aceeaşî cale a desvol- tării şi consolidării amü pornitü.

Dar d-nii Maghiari, în orgoliulu ainbiţiunei lorü na­ţionale, orbiţi de succesele dela 1859, 1866 şi 1870/1, carï propriamente se cuprindü în d e g r a d a r e a Au s ­t r i e i , s’au angagiatü Ia unü scopü multü mai mare de câtü ce li ajungü puterile. Ei cu ale lorü 5— 6 milióne de poporü pretindü së fie mâna de ferü a Germaniei ín Oriente, ascuţitul săbiei ei contra Muscalului şi — s i n ­g u r i s e n t i n e l a E u r o p e i în t r u n c h i u l ü C a r p a - ţ i l o r ă . Aduceţi-v0 aminte, cum nu de multü unü îa- semnatü bârbatü de statü alü Maghiarilorü d. K á l l a y , ministrulü fmanţeloră comune, citi în academia din Buda­pesta unü memoriu, prin care voia se dovedéscá, că ele­mentulü maghiarü este chiámatü şi calificatü d’a domni şi conduce prin spiritulü sëu Orientulü Europei: (Voci n’a doveditü !) A dopeditü cum a sciutü şi a pututü des­tulü, că a pretinsü pentru Maghiari rola de putere fórte mare. Mare lucru îûtrîadevërü ! firesce că — cu totă ambiţiunea lorü asiatică, basată pe închipuirea lorü că— c a ei n i m e n i pe l u m e , îndată delà începutü au trebuitü së simţă şi pricepă, că forţele loru proprie nu le ajungü, că prin numërulü lorü celü micü, în cele din urmă, ei n’au së figureze decátü de unelte puternicilorü j lorü patrom-aliaţî! Naturalü deci că, după a lorü logică de p o p o r ü m i c ü cu a m b i ţ i u n i de t o t ü m a r i , în tóté popôrële vecine, ce nu sunt maghiare, dar mai vêr­tosü în cele de sub cârmuirea lorü, nu vëdü de câtü p e d e c e a m ă r i r i i l o r ü , contrari de mórte ai puterii lorü, ai desvoltării lorü, ai vieţii, ai viitorului lorü. D’aci e forţarea lorü prin legi şi instituţium, prin falsificarea conceptelorü celorü mai sublime de cultură, patriă, liber­tate, constituţiune, dreptate şi egalitate, d’a usurpâ şi con­fiscă pentru rassa lor ţera íntrégá cu tóté folósele ei, d’a împedecă cultura şi desvoltarea naţională a celorlalte po­póre nemaghiare şi în fine d’a pretinde ca acestea şi

*) Publicámű din nou partea a dóua a acestui discursű re- vë^utü şi complectată de d. BabeşCi. Red,

anume Românii, Slovacii, Rutenii, Sêrbii, Bulgarii chiar şi Germanii şi Saşii — së se c u l t i v e , s â m ţ e ş i n u - m é s c à M a g h i a r i în s t a t u l ü p u b l i c ü ! De aceea înaintea lorü c u l t u l ü n a ţ i o n a l i t ă ţ i i p r o p r i e ge­n e t i c e precum acela la ei a fostü d’o sută de anï şi este până astăcfî — c e a m ai s a c r ă d a t o r i ă şi cea m a i î n a l t ă v i r t u t e naţională şi patriotică, la popó- rele nemaghiare din patriă este unü v i ţ i u p r é impu­t a b i 1 ü , o crimă în contra patriei ! — pe cândü rene­garea naţională, care la ei este o crimă şi unü scandalü, nemaghiarilorü se împută ca o virtute şi unü mare me- ritü patrioticü! D’aci vomü pricepe, pentru care cuvéntű Jidanii astăzi suntü cei mai bum patrioţi în Ungaria, ér Românii, cari cu atâta tăriă şi credinţă ţină la naţiona­litatea lorü — cei mai rëi! Şi totü d’aci vomü pricepe, că este logicü, este naturalü, ca domnii Maghiari de la putere, ajunşi odată prin greşita lorü politică d’a ne con­sideră pe noi Românii de dincóce de Carpaţî ca pedecâ m ă r i r i i l o r ü n a ţ i o n a l e , desvoltarea nóstrá, cultura şi bunăstarea nostră naţională ca p e r i c o l ü pentru e s i s t i n ţ a şi d o m n i a presentă şi viitóre, së ne per­secute, së ne împedece cu ori ce preţă progresulü şi cul­tura chiarü cu violarea legilorű create de ei, chiar cu vă­tămarea respectelorü de umanitate! Lupta pentru pro­pria esistinţă şi desvoltare, pentru supremele tesaure ale vieţii, este îndreptăţită între tóté împrejurările, şi noi na putemü decâlü a o i m i t a , şi nu ne putemü plânge, de câtü numai pentru înfricoşata g r e ş a l ă , r e t ă c i r e şi a m ă g i r e a d-loru Maghiari, carï vëdü pericolü pentru sine şi rassa lorü — acolo unde nu este, ba unde singurű numai este razimü, siguranţă şi garanţiă pentru vii- torulü lorü ! (Va urma).

Corespondenţa nostră din Comitate.Cl u ş i u , 23 Iuniu 188

Impărtăşindu-ve despre decursulü alegerei de de­putaţi dietalî în cercurile electorale ale municipiului Cluşiu, nu amü fácutü nicî o amintire despre ţinuta alegëtori­lorü români din acestü oraşă, din causă, că atunci încă nu avémü date positive în privinţa acésta.

In genere vë potü mărturisi, că solidaritatea naţio­nală n’a fostü spartă, pentru că abstrágendü dela func­ţionarii de statü, dintre cari unii numai la constrîngerea şefilorfl, şi după ce le-a dechiaratü, că deşi vorü alegeo facü în contra convingerii lorü, dela vre-o câţî-va căr­turari, cari parte au fostü ameninţaţi şi terorisaţî din partea corteşiloră guvernamentali, parte au avutü în ve­dere unele interese mici particulare mai multü decâlü causa sântă naţională, m a i o r i t a t e a a l e g ë t o r i l o r ü r o m â n i s ’ a a b ţ i n u t ă d e l a a l e g e r e .

Pe amploiaţii de statü nu-i condemnàmü, pentru că constituţionalismul ungurescü de astăzi pretinde, ca funcţionarul statului së fie unéltá orbă a ministrului- preşedinte, décá vré se tràéscà; însë acei ômenï inde­p e n d e n ţ i şi slabi de ângerü, cari n’au avutü nici eu- ragiu, nicî destulă resoluţiune de a se ţine de programa naţională, pentru care făceu prin adunări atâta larmă, şi cari îşî bâtéu peptulü (Jicêndü, că suntü Români néo$i, şi cari nü se fáléu numai cü solidaritatea, ci buciumau chiar în lumea mare principiulü resistenţei pasive, acei ómeni sunt de compátimitü.

Ce idei îşî va face unü badea Leuca şi altulö de acei cărturari români, cari înainte de acésta cu o lună le esplicau însemnătatea pasivităţii şi a solidariţăţii şi acuma le calcă ambele în picióre? —

In sëptëmâna trecută s’a înmormêntatü teologulü absolutü şi ascultătorii de filosofiă I ó n ü Al bu. ,De m o r t u i s ni l n i s i b e n e . « A comisü însë în viaţa sa atari fapte condemnabile, carï nu potü rëmâné ascunse, Intre alte multe, nu se póte trece sub tăcere denun­ţ a r e a ce a făcut’o in timpulü din urmă, pe patulü morţii în contra s o c i e t ă ţ i i » I u lia.« Cândü comisiunea în- vestigátóre a începutü ascultarea comitetului soc. »lulia,« a ascultată şi pe Albu, ca martore din partea inimiciloră tiranî, cari pretindü disolvarea »Iuliei.« Pr i nc i pel e O d e s c a l c h ï , unulü dintre matodorii inimicilorü tirani, l’a transportată pe Albu îni.r’o birjă din spitalü, ducéndu-lö înaintea cornisiunei, ca së spună câte rele tóté despre societatea ,Iulia* şi membrii acesteia.

Al bu a m ă r t u r i s i t ă a t u n c i , c ă e l u a fostă e s c h i s ü di n s o c i e t a t e di n c a u s ă , c ă a cute- I z a t ü a dă în m a i m u l t e r ê n d u r ï espresiune I s i m ţ u l u i s ë u d e p a t r i o t ü b u n ü şi a simpatiei I s a l e c ă t r ă M a g h i a r i . I

Denunţarea acésta rëutâciôsà, a umplutü de indig- I naţiune pe t o ţ i o m e n i i b i n e s i m ţ i t o r i . I

Se speră însă, că comisiunea învestigătore, căreia I îi stau la disposiţiune tóté protocólele şi actele societăţii, va J fi mai puţină preocupată, şi va sci judecă mai justü pa- | sionarea falsă a acelui omü ; ér pentru ca şi publiculö I románü sé cunóscá adevërata stare a lucrurilorü voiu servi I eu nrmătorele desluşiri. I

A 1 b u a fostü alesü la începutulü anului tr. 1882/83 I de s e c r e t a r ü a l ü c o r e s p o n d i n ţ e l o r f i . In calita- I tea acésia, abusândü de încrederea soc., s’a pusü în co* I respondenţă cu mai multe societăţi literare, trimiţendu-le I fără să-i fi datü soc. mandatü apeluri nesignate de pre- I sid. societăţii, fără a cărui subscriere nu póte în sensulü I statutelorü eşi nici unü actü dela societate. I

Societatea numai cam prin Decembre a avutü cu-1 noscinţă despre abusurile secretarului de esterne, fiindâ I unü membru alü ei pe cale privată avisatü din partea I unui membru alü societăţii din Viena, »România Jună,« I că s e e r e t a r u l ü A l b u a t r i m i s ü soc. din Viena I u n ü a p e l ü f ó r t e co m pr omi ţ ă t o r ü pentru »Iu-■ l ia«, şi c o m i t e t u l ü ei, şi că-i probabilü că Albu a ■ trimisü astfelü de apeluri şi altorü societăţi. I

In urma acestui faptü societatea a trasü numai de ■ câtü în c e r c e t a r e pe Al bu, şi constatându-se abu-■ şurile lui, pe cari parte î n s u ş i l e - a recunoscuţ i ) , ® a f o s t ü cu u n a n i m i t a t e d e s t i t u i t ü din postulS« o n o r i f i c ü de s e c r e t a r ü es t e r n ü, é r Albu ru şi-fl n â n d u - s e de v o t u l ü n e î n c r e d e r e i , ce i-a d a t i l

prin a e â s t a soc . » f a l i a , « a e ş i t ă cu t o t u l ă d i n s i n u l ă so c i e t ă ţ i i .

Dorul a de răsbunare seu ori-ce ar fi conduşii pe Albu s ă s p u n ă n e - a d e v â r u r i înaintea comisiunei învestigătdre caracteristica e aceea că diarulâ râsvrăti- torilora maghiari »Eilenzâk« dela 17 a 1. c. cu m;iltă în­gâmfare aduce la c.unoscinţa publicului m6rtea m a r e l u i p a t r i o t a Al bu, care a făcuta atâtea şi atâtea servicii naţiunei maghiare şi la a cărui înmormântare Românii demonstrative nu vora participa, in fine, spune, că ti­nerimea maghiară a luată deja disposiţiunl, ca neuitatului Albu să se facă o înmormântare demnă de rolulă, ce l’a jucata (sic!)

Fie-i memoria ca esemplu admoniătora neuitată!

S ă c e l e , 8 Iunie 1884.»Dacă asö sci vre-unü lucru folositorii

»mie, însă p r e j u d e c i a b i l ü f a m i l i e 1 »mele, l’aşii face s é d i s p a r á din spi- »ritulü meü; şi, dacă aşii sci ceva fo- » l o s i t o r ü f a m i l i e i m e l e însă v ă t ă - » m a t o r ü n a ţ i u n e i m e l e , m’aşu socoti » c r i mi n a l i i . « M o n te s q u ie u .

Românii săcelenî mai totü-déuna au ţinuta susa stégula naţionala şi pentru ori-ce jertfe, ce s’arü fi ce­ruta pentru apérarea prestigiului nealteralü alü acestui stégö, s’au întrecuta a fi mai totüdéuna printre cei din­tâi. Totü dânşii pentru ori-ce scopa nobila şi frumosü au avuta nobila ambiţiune de a escelâ şi de a sta cu inima şi cu punga deschisă şî cu mâna plină şi întinsă. De aceea n’am trasü şi nu voi trage nici odată la îndoială acestü ííumosü stimula şi nobilü simţ£mânta naţionala aia Románilorü săcelenî.

Programa naţională statorită de elita inteliginţei nós- tre românesci din Transilvania şi Ungaria în Sibiiu la 1881., a fostü stindarduia sub care s’au grupata toţi Romanii de sub corona „St. Ştefana, séu mai apriatü a fostü simboluia confesiunei nóstre politice naţionale în

! decursuia celora trei ani de atunci în eóce. Acestă pro- j gramă a rémasü în vigóre şi în adunarea din anu!ü | acesta întâmplată tolü la Sibiiu fără nici o schimbare şi Í pentru periodulü acesta nou următoru. Acestü simbolü | l'au mărturisită şi’lti márturisescü şi săcelenii nostrii. DarI nici o pădure fără uscătură, aşa şi aci. Cu durere tre-

bue să mé esprimü, că cu ocasiunea alegerii de deputatai dietalü în cercula Săceleloru şi alü cărei resultata vé ( este bine cunoscuta, am vécjutü şi indivizi eretici, cari j suntü cu totuia împotriva acestui simbolü. numindü aceea

conferinţă, din Sibiiu f l é c ű şi pre cei-ce sau adunata acolo pr oş t i . — Da! da! Trebue să sciţi, că sâ află şi prin Săcele capacităţi înalte, însă nu capace de ceva Irumosü şi nobilü, ci de cele mai mari fără-de-legî na­ţionale. Şi acésta nu odată, ci mai de multe ori am avutű nefericita ocasiune a o vedé. Aceşti et'etici, adecă bine înţelesa eretici nu atátü din convingere, câta din mârşavuia interesa particularü şi cu totutü opusü frumo­sului şi naţionalului principiu, ce mi-lü luăsei de moto aci, aceşti eretici, <Jicü, cu ocasiunea alegerii mai süsü pomenite, şau mărturisită fără sfială confesiunea lorü ră- licită şi prin tóté mijlócele, dar mai multü neoneste. au cercatü a converti la acésta şi pre alţi Români buni şi 5 p6te până aci nepétati în astfelü de lucruri, şi din întâm­plare le-a şi succesü, că la aceea alegere au luata parte mai bine de 30 de înşi. Ce e drepta mulţi s’au căita (te ce au făcuta, dar atunci erâ prea târziu, că ómenii cei cinstiţi, cari n’au mersa la alegere, îi numea lifte şorcate, care voiesca se strice legea nostră şi sé vân4ă tónulü románescü.

».Bre!!! 4'cea unü bétránü: Ve4i acum amü ajunsü kcóda vécului! Sé mérgá ei şi sé se facă Unguri şi sé píngáréscá legea nostră! Vedeţi-i, arátándü pe corteşii şi Hcându-şl sfânta cruce: eştia sunt iscódele cele de

Jipoi ale lui Antihârţa. P tiu ! P tiu ! Ucigá-vé sfânta trace şi nu v’ar ajuta maica Domnului!!» Aceşti rétá-

şi aceste iscóde: unii din ei sunt bine cunoscuţi pu­seului.

Gapulü blăstămăţiilora şi acumü ca şî altă dată a fetii Voicu Roşculeţa, precum bine se scie, şi cu fârta- Wu de cruce corte.şuia Köpe István. Lângă aceştia s’a Hi alăturatfl şi o tândală de învâţătora, că altmin- Wea n’am cum îi 4>ce, anume Alexe Frateşă Pentrucă H& Invfyütorü, care ţîne cât de puţina la demnitatea sa fe tovgţătortt şi la principiele naţionale, pe care are se-le knteze în tinerimea încredinţată lui, [n’ar fi făcuta asta É& cu capuia. Dînsuia a făcut-o. Dacă a făcut-o,

I M ce poţi aştepta dela tinerimea încredinţată lu i?! ■Ü progresuia din scolă n’are nici o valóre, dacă nu e Iw^utü cu timbruia educaţiunei naţionale. Atunci pi, când nici învâţătorula nu o are, apoi de unde sé o puai alesü atunci, când şi părinţii unora copii nu o ■ | când se lasă pré uşorii a fi traşi şi dânşii în vârtej uia ■tórilorü şi ispitelora 4ünice! Tot aci e locuia să numimü KjiNeculae Cojocariu, poreclita m... gole, care în semn ■ftcnnoscinţă cătră comună şi cu deosebire cătră Ro- ■k§e& dintr’o slugă a ajunsa succesive până la cele K fo frante oficiuri în comună, de presentü e curatorü Kopiilorö orfani, a cutreeratü comuna împreună cu KpUl Lucács Károly scriitorii la subprefectură şi a

cercată se conrupă pe alegétorí pe de-o parte cu tota feluia de promisiuni şi momele, décá vorü lua parte, şl pe de alta cu totü feluia de intimidări obicinuite la ast- feia deocasiunî, dâcă nu vorü merge. Ba încă ce-i mai multü venise cu corteşia pănă acolo, că-ţi 4icea dela obrazü şi de câte doué~4eci de ori şi te ţigănea mai réu c* ţiganulO. Astfelü unii pentru promisiuni alţii de târnă, la alegerea din Hermana mulţi Români luară parte. Acestea înse se referesca mai multa numai asupra co­munei Satulunga. Să trecem acum la Cernata. Aci o- nóre Cernăţenilora precum şi conducétorílorü lo ra ! Cu tóté că éi aci corteşia a fosta totü aşa de mare ca si în celelalte comune, totuşi pe lângă ori-ce felü de promisi­uni şi momele, corteşii n’au fostü în stare se ducă la alegere nici măcar una puiu de Cernăteană románü. Ba încă în Cernat'i puterea corteşiei a mai crescută cu multü ca în celelalte comune prin faptula bine cunoscuta cu bancherulü din Braşovă. Dar norocü numai că Cernă- ţenii n’au fostü aşa de neprecauţi cum i-a socotitü dîn- sulü, că dînşii curéndü au prinsă de veste ce vré se facă elü. De aceea au luatü tóté mésurile de lipsă spre a-i face unü alaiu frumosü. Şi i-a şi făcuta, că abia a scă­pata . din casa lui Vlada Moţoie şi fugi nene pănă la tră­sură de gândiai că fuge unu iepure dinaintea vénétori- lorü. Aşa că dacă l’arü fi întrebatü vre-unü Braşovâna, că ce-a vé4uta Duminecă prin Cernata, i-ar fi râspunsă aceea ce i-a réspunsa ţiganula Românului, când fugea de una ursa. Románulü ilű întreba adecă: »Méi ţigane, erau lemne multe prin pédure?« »Românică, 4ise ţiga- nulü, unü rugü ş’ună buturugü, uuü rugü ş’ună butu- rugü! se împedecase adecă de rugi de mure şi deduse peste buturugi. Trecemü la Turcheşă. De aci prftcumü suntemü informaţi arü fi luatü parte mulţi Români. Noi cunóscemü pe Românii din Turcheşă cu multü mai bine disciplinaţi faţă de astfelü şi alte alegeri şi sciama pe în- vâţătoriuia şi ca membru alü comitetului de acţiune din Braşovă, Anastase Bârsană, omü cu mai multü influinţă totü aşa sciamü şi pe părintele Soiu Acumü insé nu scimü ce sé credemü: séu că dînşii ş’au perdutü influ- inţa, ce o avéu asupra poporenilorü, séu apoi că influ- inţa d-lorü pentru cine scie ce osü de rosü, au întrebu- inţat-o în modü contrarü. Cu totü dreptulü dară se aşteptă de aci o rectificare publică. Totü aşa vorbesce lumea şi de capeianulü Toma Frateşa din Bacifaléu — Din celelelalte comune din Săcele, nu scimü nimicü mai apriatü, de aceea tăcemfl. Destulü ínsé, că zidulü soli- daiităţii nóstre naţionale din partea despre Săcele, toc­mai unde amü fi cre4utü că e ceva mai tare şi mai bine conservată prin viclehele uneltiri ale unorü şi altorü şar­latani, séu cum talpa iadului sé-le mai 4icü, s’a crăpata şi multe oi retăcite au eşitfi afară prin aceea crepătură. Tristü de totü! X.

De lângă Vintulü-de-josií, 21 Iuniu 1884.In a doua 4i de Rusalii au fostü convocaţi toţi a-

legétorii români din acestü eercü electoralü pentru a as­cultă raportulü delegaţilorti noştri la conferinţa din Sibiiu.

Spre acestü scopü s’a alesü comuna Órda-de-josü, unde la casele d-lui proprietarü Nicolau Şandrii de Vistü s’au întrunită pre la 3 ore d. m. alegétorii în unü nu- mérü destulü de frumosü. In presenţa d-lui solgăbirău ínvitatü anume, delegatulü Rubinü Patiţa luându cuvén- tulü ín unü discursü méduosu, care a ţînutfi mai bine de 1 oră, a istorisita decursuia conferinţei generale a tuturorü alegétorilorü rumâni, a descrisü cu viui colori situaţiunea apesătore, in care ne aflámü, şi apoi a mo- tivatü atátü punctele din programulü naţionalfl din anulu 1881 cátü şi motivele, cari au índemnatü pe representanţii alegétorilorü români a persistă şi mai departe pe lângă conclusele de până aci. S ’a cetitü apoi apelulü comite­tului centralü, după care apoi delegatulü V. Albini s’a adresatü cătră cei presenţi cu cuvinte de îmbărbătare pentru susţinerea solidarităţii între alegétorii români, ará­tándü folósele ce le aşteptămti dela o purtare solidară, precum şi scăderile ce urmâză din purtarea contrară con- cluselorü aduse de conferinţa generală. Ambele cuvân­tări au fostü primite cu urări de »sé trăiâscă.« Toţi cei presenţi au promisü íntr’unü cugetü aderarea la aceste concluse şi stăruirea de a se susţinâ acele şi prin alţii şi şi-au datü semnele de mulţămire cu purtarea delegatilorü acestui cercü, urându-le mulţi ani.

După ce în forma acésta solemnă s’a finit ü partea oficiosă a lucrării, ospitalulü Domnü N i c o l a * Ş a n d r f l a învitatu pre delegaţi şi pre mai mulţi inteligenţi la mésá, unde între mai multe toaste pentru anteluptătorii naţionali petrecurámü câteva momente de bucuriă ve4endu-ne mai mulţi pregătiţi a luptâ pentru îndreptarea sortéi nóstre spre mai bine. Unü avéntü în solidaritate póte sé reducă multe rele, de cari este bântuita şi comitatulü Albei-in- ferióre numai din nepăsarea nostră faţă de căuşele mu­nicipale şi comunale, unde nu amü încercatu a ne validită puterile conformü numérului nostru preponderantü.

La alegerea din Vinţulă -inferiorü numai persónele comandate din oficiu au fostü presente, însă fiindü că alegere nu a fostü, aceia au figuratü mai multü ca sta-

tişti. Nu pota însă s£ treca cu vederea, cunacă la os- pâţula guvernanientaliloru, au luata parte trei preoţi ro­mâni şi anume Mana din Vinţa, S t a n c a din Vulp&ră şi cela din Conţia. Se le fie ruşine de purtarea lora, şi fiinda că numai prin publicitate sâ vora putâ îndreptă, aflămti cu cale a aduce la cunoştinţă acestă purtare. A. S.

Declaratiune.iSubînsemnaţii preoţi greco-orientali români din

tractatuia protopresbiteraia alu M e r c u r ei dăma prin acesta cea mai durerosă expresiune indignaţiunii, ce o simţimu faţă cu atitudinea d o m n u l u i p a r o c h f t d i n L u d o ş u George Reulu cu ocasiunea alegerii de depu­tata dietaia în cercula Cristianului efectuită la 3 (ÎS) Iunie a. c.

Conscii de sacrele datorinţe cătră poporală, din a cărui sudore trăimă şi jahisi de reputaţiunea n6stră: de- clarămă, că între noi şi dl. G e o r g e R e u l ă nu ©sisiâ nici o relaţiune, nici o legătură colegială şi socială.

I. D r o c ă, protopresbitera, I. S i e r b u, parochft în Poiana, N. M â n e g u ţ a , parocha în Poiana, D. P a n f i - loiu, parocha în Jina, I. C r ă c i u n a , parochă in Apol- dulă-superiora, I. Mo ga, parchă în Rodă, I. Mu n t h i u , parochă în Cârpenişa, 1. G en ie, capelană în Rodă, I. C a l n i c e n ă , parchă în Boză, I. Qj >reană , parochă în Canţa, N. O p r i ş ă , parochă în dtrbova, N. D ai a n ă , parochă în Sengătină, V. B r a t u , parochă în Armeni,V. R ă u l ea, parochă în Bogatu, N. T o p â r c e a n ă , pa­rocha în Apolduia-inferiora.

C o n v o c a r e .Onoraţii membri, cari compună Subreuniunea în-

veţăt.oriloră români gr. or. din tractulă protopresbiterală Făgăraşa, precum şi toţi preoţii şi alţi binevoitori în sen- sulă §-lui 25 din statute, suntă prin acésta convocaţi a luá parte la a H-a adunare generală din anulu acesta, care se va ţînâ Duminecă în 17/29 Iunie a. c. în odaia de înveţămentă a scólei elementare ortodocse din Făgă- raşă. Inceputula diminâţa la 10 őre precisă.

P r o g r a m a de m a t e r i i :1. Raportuiă cassariului despre starea averei Sub-

reuniunei. 2. Raportulü bibliotecarului asupra cărţiloră ce conţine biblioteca Subreuniunei. 3. Critica membrului George Modorcea asupra disertaţiunei ,tractarea sciinţâ- loră naturale în scólele elementare« de Nicolau Aronă.4. Critica membrului Ionă Haşiu asupra disertaţiunei »în- sémnétatea, desvoltarea şi tractarea fisicei în scólele ele­mentare« de Nicolau Aronă. 5. Prelegeri practice din o- biectele de înveţământă: a) din religiă, tractarea meto­dică a rugăciuniloră la elevii din anulă I. de scólá. — b) din socotélá, desvoltarea practică a Nralui 11 la elevii anului ala II-lea de scolă. — c) din Limba maghiară, introducerea elevului în elementele limbei maghiare. —6. Propuneri relative la înaintarea scopului reuniunei.7. Incassarea tacseloră dela membri.

F ă g ă r a ş ü, 9 Iunie 18<84. v.Vincenţiu Grama, Nicolau Aronă,

preşedinte. se«retarü.

Diverse .Socotsla unui ginere. — Ună comerciantă de vinuri

din Maienţa, care se logodise cu o avută moştenitore, a înaintată tribunalului civila următorulă contă în contra logodni«ei sale, care refusase în urmă de a se mărită după densulă: »Pentru timpuia ce l’am perdută pe la logodnica mea, 4 l/a luni â 500 mărci, suma 2250 m ărci; cheltueli pentru miresă 450 mărci; pentru distracţiunile făcute logodnicei mele 3487 m ărci; pentru speranţele în­şelate prin neprimirea zestrei 4139 mărci. Totală 10,326 mărci.«

*

Oopîi asasini. — Din Cernăuţi ni se scrie, că douâ surori Iwopa Berii atz, în etate de 22 de ani, şi sora s» mai mare Anna au asasinată pe tatălă lora în împreju­rările următore: Pe la sfârşiluia vieţii sale, Berliantz, de- venindă vâduva, se dase la beţiă şi refusâ de a plăti zestrea promisă ficei sale Anna care se măritase după ună ore-care Andril Semtre. Intr’o 4i Anna dete suro- rei sale Iwona ună florina, că sâ’lă îmâneze tatălui sâu. Ea scia bine ce avea se facă ela cu fiorinulă. Bâtrâ- nulă bâă t6tă 4iua şi se’ntdrse beta acasă. Cele douâ surori îlă aşteptau. Anna începu a ’la certă şi ’i ceru zestrea. Betrânuia, pe care beţia îlă făcea şi mai încăpăţînata, râspunse printr’ună refusă formală şi ame­ninţă pe cele două fiice, că le desmoştenesce. Atunci desperate din causa refusului şi ameninţărilor tatălui lora, cele doue surori se aruncară asupra lui, îlă trântiră la pământu şi, legându’i mânile, îlă sugrumară.

Trlbunaluia recunoscu culpabile pe cele douâ surori fără circumstanţe atenuante şi le condamnă la morte. S ’a constatată, că bărbatulă Annei,Andril Semko, nu lnase nici o parte la asasinarea socrului seu.

Editoră: Iacobü Mureşianfe.Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiaim.

Cursulü la bursa de Vienadin 25 Iunie

Rentă de aurii ungară6°/„ 122.55 Rentă de aurii 4% • • ■ 91.30 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 8 8 .— Imprumutulâ căilorii ferate

u n g a r e ............................142.75Amortisarea datoriei căi­

lorii ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 96.90

Amortisarea datoriei căi­lorii ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 118.75

Amortisarea datoriei căi­lorii ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 1 0 2 . —

Bonuri rurale ungare . . 101.75 Bonuri cu cl. de sortare 101.50 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş i i .................................101.50Bonuri cu cl. de sortarel01.50 Bonuri rurale transilvane 101.75

st. n. 1884.Bonuri croato-slavone . . 100. — Despăgubire p. dijma de

vină ung............................ 98.25Imprumutulfl cu premiu

ung....................................... 11460Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 114.90 Renta de hărtiă austriacă 80.05 Renta de arg. austr. . . 80.90 Renta de auru austr. . . 102.15 Losurile din 1860 . . . 135,25 Acţiunile băncel austro-

u n g a r e ............................ 857.—Act. băncel de creditii ung. 300. — Act. băncel de credit ii austr. 300.40 Argintulii — . — GalbinI

îm p ă ră te s e i ................... 5.76Napoleon-d’o r l ...................9 .69l,2Mărci 100 împ. germ. . . 59.60 Londra 10 Livres sterlingel21.85

B u rsa de Bucnresci.Cota oficială dela 12 Iunie st. v. 1884.

Renta română (5°/0). • • • Cump. 93 vend. 93s/4Renta rom. amort. (5°/0) . . » 94V4 » 95

» convert. (6% ) . . 96*/* » 1003/4împr. oraş. Buc. (20 1.) . . 33 3 3 x/2Credit fonc. rural (7°/0) . . > 104 ®/4 » 1053/*

„ „ (5°/0) . • 921/2 „ 93 Va» » urban (7% ) . . » 1051/* * 106

, (6% ) • •• 1001/. >90 .3/* >

104> (5°/0) • • 9 1 V4

Banca naţională a României » 1395. 1435Ac. de asig. Dacia-Rom. . . » 335. 338

« » » Naţională . . 235. 239V2• > — .-------» 5.30

Bancnote austriace contra aură » 2.07. 2.09

Bancnote românesc! .

Argint românesc . . . Napoleon-d’orî . . . .

Lire turcesc! ...................Im p e r ia l i ........................

G alben i.............................Scrisurile fonc. »Albina

Discontulii »

Cursulu pieţei Braşovâdin 26 Iunie st. r . 1884.

. Cump. 9.25 Vând, 9.27

9.20 > 9.259.66 » 9M

10.90 » 10/Jtf9.90 » 9.965,62 » 5.66

100.50 » 101.50

10 °/o pe anü.

Numere complete din „Gazetă“ dela 1 Ianuariu a. c. se mai află.

TIPOGRAFIA ALEXI, Braşovu. )k

Unica tipografia rom anică în t6tă Austro-Ungaria susţinută de unii particulara, care s’a distinsu la esposiţiunea naţională din Sibiiii în anulu 1881 şi în care se tipăresce acum şi prlmiilii «liarît românit cuotidianil.

Acestei tipografii i-a succesu de a dobendi de la magistratulu oraşului Braşovu furnisarea tipăriturilorii necesare pentru oraşu, învingendu prin concurenţă, pe cea mai vechiă şi renumită tipografia din Braşovu.

Avantagiele pe care le p<5te oferi acestu stabilimentu fiindu recunoscute chiar de streini, vor îndemna, precum ni place a crede pe toţi Românii, cari au ceva de tipăritu, de a se adresa mai întâiu la noi.

Dintre operile publicate până acum in editura nostră ni permitemu a recomanda:G. G u r ţ i u s . Gramatica limb ei elenice prelucrată

de Ş t e f a n i i I o s i f t i , profesorii şi directorii la gimnas. rom. gr .-or. din Braşovă, preţulii fl. 2.50

Gramatica limbei române, întocmită pentru scOlele secundare de N i c o l a u P i l ţ i a , profesorii la gimnasiulâ românii greco- orientalii din Braşovii, preţulii . . . . , 1.25

Ar ion , seu culegere de cânturi naţionale spre întrebuinţarea tinerimei de ambe- secse, culese şi arangiate de Io n Da r i u , învăţătorii la scola primară din Satulung p r e ţ u l i i ............................................................fl.

I u l i u I. R o ş e a . Sacrificiu pentru Sacri­ficiu, romanii orginalii, preţulii . . . » — .35

30

40Mortea lui Mihai Vitezulü, dramă naţională

în 5 acte. de S t a n P â r j o l , preţulii . »

Rumänische Kunstdichtungen, übersetzt vonT h e o c h a r A l e x i , preţultt . . . . fl. 1.—

Noua Biblioteca Română, anulü I şi II . » 10.— Noulü Călindartt de casă întră în anulü alü V-lea.

Peste puţinii va apareRomamdu istoricii

B E I U , V O D Ă , D O M N I T

— = la cinci părţi = —Acesta romanii se va publică în broşuri â câte 20 crucerî seu 50 bani.

Celn mai bunn Gascavalo de Âzugaşi

( B r â n z ă b u n ă

se găsesce de ventilare la D-nu Mateiu Mocanu la AZÜGA (România) cu preţuri forte moderate. Comandele se se facă directu.

jg: A V I S Ü.

BĂCĂNIA

MUNTEANÜ k MINCOVIClBBAŞOVtJ, T U p A D t .

Firma M unteanâ Mineovicî recomăndă on. publicu băcănia din „Târgulu Flosului“ şi filiala loru din „Strada Teatrului,“ fiindu bine asortate cu totu felulu de articole de coloniale, delicatese de vinuri străine şi indigene, precum şi cu totu felulu de ape minerale. Tot deodată aduce la cunoscinţa on. publicu, că cu începerea seso- nului de băi (3/15 Iunie) a. c. va deschide 6râşi o Filială la Băile din Tuşnadti (totu în vechiulu localu în casele D-lui Kanapassek).

Numita firmă crede că va satisface pe deplinii cerinţele on. publicu braşovenii şi ale on. 6speţî dela băi, atâtu prin calitatea mărfuriloru câtu şi prin preţurile sale moderate.

%

BĂCĂNIA

MUNTEANÜ k MINCOVIClBRAŞOYtl, T l i p A D t .

Tipografia Alexi Braşovt.