Embed Size (px)
Citation preview
Coleclia
$coala ardeleani de istorie
@ loan-Aurel Pop
Editura $COALA ARDELEANA
Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr, 48
Redactia: tel 0364-117.252; 0728.084.801e-mail: [email protected], [email protected]
Dif uza re : tel/fax 0364-1 17 .246; 0728.084.803e-mail: [email protected], [email protected] laardeleanacl uj.ro
iDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rom6niei
iPOP, IOAN-AUREL
i Transilvania, starea noastre de veghe / loan-Aurel Pop. -
I Clul-t'tapoca : Editu ra $coala Ardelea n5, 20 16
i rsBN 978-606-8770-92-sI;
l94l4s8.4lte29
iSzr.ras.r-sz
Desen coperta l: Atanase Demian
Editor: Vasile George D6ncu
Coperti gi tehnoredactare: loachim Gherman
Transilvania,starea noastri de veghe
Cuv6nt ?nainte de
Mircea Muthu
Ioan-Aurel Pop
ffig\3/Cluj-Napoca, 2016
Ioan-Aurel Pop este istoric roman, profesor universitar gi
membru al Academiei RomAne. Director al Centrului de StudiiTransilvane al Academiei RomAne, a condus 5i InstitutulCultural RomAn din New York (S.U.A), precum gi InstitutulRomAn de Culturi 9i Cercetare Umanistici din Venetia (ltalia).Din martie 20t2, este Rectorul Universitilii Babeg-Bolyai dinCluj-Napoca. Din 2015, este pregedintele Comitetului Nationalal Istoricilor din RomAnia 9i reprezentantul Rom6niei inComitetul Internafional de $tiinfe Istorice. Membru in diverseacademii gi organizalii gtiinlifice nationale qi internalionale,visiting professor al unor universitili din S.U.A., Fran;a gi Italia,acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop este, de asemenea, autor a pestecincizeci (50) de cerli, tratate gi manuale, gi a peste trei sute(300) de studii gi articole, publicate la edituri de prestigiu gi inperiodice din peste 20 de qari din Europa, America gi Asia.Temele predilecte de cercetare fac parte din domeniul istorieimedievale gi moderne timpurii: institufii ale Transilvaniei,relalii intre |irile RomAne, naliunea medievali, raporturiromAno-maghiare, paleografia latini gi limba latini ca limbi aizvoarelor.
Cuprins
CuvAnt inainte de Mircea Muthu
Argument pentru Transilvania sufletului meu............,. 11
Ce este Transilvania .................... .......................17
$coala Ardeleand gi naliunea romAnidin Transilvania in Secolul Luminilor.. .......34
Dimitrie Cantemir gi Transilvania.CAteva consideralii ..................... ..............,.........43
RomAnii gi RomAnia in Europa:intre Occidentul latin gi Orientul bi2antin........................ 59
Marea Unire gi Sirbitoarea Nalionali ........85
,,Maramuregul... intrAnd pe furig la moldoveni".Reflecfii pe marginea unei idei de unireromAneasci din secolul al XVI-lea
Contribulia transilvdnenilor la fondareaAcademiei RomAne 7L7
lstorici transilvineni la Accademia di Romaniadin Roma in perioada interbelici.CAteva evociri........ ......,.............. 123
CAte ceva despre romAni gi maghiari in trecut... ........L43
97
6 I |OAN-AUREL POP
Influenla modelelor germane gi germanofoneasupra romdnilor. CAteva considerayii .............,............. 151
Miturile nationale gi educatia romdnilorprin istorie ............. 160
Poezia lui Eminescu gi Evul Mediu romdnesc..............L73
Eminescu gi striinii. O reconsiderare ............................. 196
Si ne amintim de marii istorici:Hadrian Daicoviciu (L932-1984)......................................207
Pompiliu Teodor. O evocare prin vorbe gi fapteantologice....... 2L6
227$tefan Pascu. O evocare...
Despre educatia prin limbi gi istorie .......237
Povestea unui manual unic de educalieeuropeani. .......,.....250
Atentatul tmpotriva educaliei nalionalegi consecinlele acestuia.................... ..............265
Vocalia occidentali a rom6nilor .................283
CuvAnt inainte
aci documentul, numele gi evenimentul deodinioari intrd in desenul din covor al i s t o r i e inafionale gi universale, urzeala acestuia este
descoperiti gi restituiti de citre istoricul de vocalie carecompari, interpreteazi gi coroboreazi momenteleextrase din memoria colectivi sau individuali. Ioan-Aurel Pop - coordonator gi autor la sinteza IstoriaTransilvaniei - este o personalitate eminentS, iarculegerea Transilvania, starea noastrd de veghe o
atesti in tandem, de pildi, cu volumul intr-un feltestamentar al lui Mircea Zaciu (Ca o scend imensd,Transilvania..., 1996). in paginile de fafi, structurateintr-un puzzle sui-generis, comentariul simpatetigaluvionat de inflexiunile oralitilii specifice discursuluiacademic, nu uiti si avertizeze ci ,,istoria practicatifird reguli, istoria-eseu, istoria-manifest politic, istoria-scenariu de film, istoria-arti etc. igi au toate rolul lor,dar nu mai sunt istoriografie". Pledoaria este pentruechilibru, istoricul fiind de altfel ,,absolut convins derelativitatea cunoagterii trecutului, de imposibilitateaafldrii adevirului absolut", dar firi si-gi reprime, pe dealti parte, taxarea argumentat polemici [vizavi deiredenta maghiari de ieri gi de astizi) gi nici aplecareaspre formularea sinteticd, adesea memorabili:,,invilalii secolelor trecute, de la Coresi [afirmat laBragov) gi mitropolitul Simion $tefan (la Alba Iulia)pAni la Inochentie Micu (la Blaj) gi la $coala Ardeleani,
8 I IOAN-AUREL POP
pAni la generalia de la 1848, lucraseri ca si trezeasclcongtiinfele". De asemenea, racordarea fireasci a $coliiArdelene la Secolul Luminilor prin plasarea, de exemplu, a
Iui Inochentiu Micu Klein in pozitia de ,,prolog al teoriilorlui fean-|acques Rousseau", inrudirea de idei a lui DimitrieCantemir [care ,,acrediteazi o unitate romAneasci,inclusiv una politici, generici gi perpetui") cu Leibniz laAcademia berlinezi sau funclionalitatea modelelorgermane [in competi]ie cu cele franceze) in spafiultransilvan amplifici amintitele ,,desene din covor". Pe
de alti parte, istoricul aduce in prim plan ,,urzeala",respectiv continuitatea identitard a romflnilortransilvineni. Au rezistat, in acest spatiu, continuititibiografice, precum ,,spita neamului", de aproximativdoui mii de persoane, a unui ilustru cirturar - SextilPugcariu - care a inventariat peste zece generalii dincare cinci generalii au fost preoli gi alte cinci filologi.Un model de continuitate institulionali a fostAsocialiunea transilvand pentru literatura romdnd Sicultura poporului romdn (Astra) infiinlati in 1861,menfionati in lucrare, la fel ca tribunismul inceput de
Ioan Slavici cu revista Tribuna in Sibiul cu funcgiepolarizatoare gi in alte perioade de sincopi istoriciromAneasci. Or, aceste nuclee se adaugi celorcircumscrise de citre loan-Aurel Pop in medievalitateatimpurie, trecAnd prin $coala Ardeleani pAni astizi.Astfel, discursul academic ,,pe marginea unei idei deunire romAneasci din secolul al XVI-lea" (in,,Maramureful., intrdnd pefurig la moldoveni') intri inacelagi siaj general. Subsumabile unui singur a& toateacestea certifici sintagma din titlu [,,starea noastri de
veghe"), la fel ca evocirile intotdeauna necesare gi
emofionante. Rememoririle punctuale, aplicate, privindContribulia transilvdnenilor la fondarea Academiei
TRANSILVANtA, STAREA ruonsrnA DE vEGHE | 9
Romdne sau prezentificarea portretistici a
numerogilor istorici transilvineni la Accademia diRomania din Roma in perioada interbelici nu suntsimple adilioniri la reflexiile propriu-zis istorice, dupicum triada marilor dascili contemporani - HadrianDaicoviciu, Pompiliu Teodor gi $tefan Pascuschimbd condeiul istoricului cu acela al biografuluiinzestrat cu sensibilitatea literatului, diseminati de altfelin toate textele despre care opinez ci subscriu laconcluzia formulati in 2000 de un alt istoric cu originitransilvinene, Emil Turdeanu:,,Dimensiunea transilvanise dobAndette, se recapiti, se redescoperi in sAngeletraditiei. Ardelenismul este o formd cotidiani deexistenli. Transilvanii sunt esenta romAnismului.Ardelenii, doar coabitori intr-un spatiu geografic in care,intAmplitor, s-au niscut". PrezentificAnd mdrturiilescrise, unele notate stAngaci pe margini de hrisoave,,casd sd gtie", cum menliona un diac necunoscut din Ardeal,Ioan-Aurel Pop restituie la modul gtiinfific, dar gi afectiv,o forma mentis autohtoni, continuAnd astfel linia dereferinti a istoricilor gi universitarilor transilvlneni.
Mircea Muthu
Argument pentru Transilvaniasufletului meu...
ransilvania este un cuvAnt simfonic, deoarecesunetele sale par si rosteasci in acelagi timp, inperfecti armonie, o melodie plicuti auzului. Izul
arhaic Ai misterios al termenului se revarsi gi asupralocurilor denumite astfel, innobilAndu-le cu atributuleternitilii. Prozaic spus, Transilvania este o provincieistorice, regiune a RomAniei, parte integrantl aRomAniei gi efigie a identitilii romAnegti. Dar, subaspect oficial cel pulin, nu a fost intotdeauna aga, iarceea ce a fost trebuie si fie cunoscut. Referirile laTransilvania s-au adunat in timp, multe, deopotriviliterare, gtiinlifice gi istorice, scrise cu sufletul gi cumintea, chiar dacd autorii nu au avut intotdeauna celemai generoase qi altruiste intenlii.
De la inceputurile istoriei, Transilvania a fost,,un loc de ispititor belgug gi de trecere a ogtilor", cumar fi zis Nicolae lorga. S-au perindat pe-aici multeneamuri, intre care mai cunoscute gi mai statornicesunt dacii, romanii (latinofonii), daco-romanii, slavii,romlnii, ungurii, secuii, sagii. S-au succedat gi multestlpAniri, regimuri politice, dominalii, dintre care nulipsesc a Imperiului Roman, a imperiilor stepei, a
voievozilor Gelou gi Gylas, a Regatului Ungariei, aImperiului Otoman, a Imperiului Habsburgic. Din L9LB,Transilvania aparline RomAniei nu pentru ci ar fi fostcuceriti de Regatul RomAniei de-atunci, nici datoriti
t2 | |oAN-AUREL POP
drepturilor istorice ale Rominiei, nici ca urmare adeciziei marilor puteri, nici ca rezultat al nobleteiromAnilor care s-ar trage din romani - civilizatorii lumiide odinioari etc. Transilvania aparfine RomAniei dintr-un motiv simplu, acceptat destul de recent in dreptulinternational: romAnii reprezentau gi reprezintimajoritatea absoluti a locuitorilor acestei tiri, iar vointaromAnilor la 1918 a fost unirea provinciei cu Rominia.Aceasti vointi a majorititii coincidea 5i coincide cudreptul popoarelor la autodeterminare, dreptrecunoscut in ianuarie 1918 de Congresul SUA, lapropunerea pregedintelui Woodrow Wilson. Acestprincipiu fundamental a fost apoi recunoscut de toateputerile invingdtoare in Primul Rizboi Mondial. Prinunnare, romAnii s-au incadrat in 1918 in ordineamondiali de drept de atunci, ceea ce a determinatConferinla de Pace de la Paris, din 1919-1920, si nu facialtceva decAt si valideze hotirArea Marii AduniriNationale de Ia Alba lulia, ca gi deciziile similare, luateanterior (in acelaqi an 1918) la Chiqindu gi Cerniuti. Degi
lucrurile nu au fost atit de simple cum sunt rezumateaici, apartenenta Transilvaniei la Romdnia se bazeazi nupe o conjuncturi trecitoare, ci pe realitd;i misurabile gi
incontestabile. O dovadi in plus in acest sens este faptulci gi dupi Al Doilea Rizboi Mondial - timp in careaproape jumitate din marea provincie istoricl fusesedati de Germania gi Italia Ungariei -, pornind de laaceleagi realiteli etno-demografice, granila de vest arimas neschimbati, pe vechile aliniamente, stabilite (cugreu) in anii 1919-1920.
Prin urmare, Transilvania este parte integrantea RomAniei, iar acesta este un dat care nu mai suportediscufii. Firegte, etniile principale ale Transilvaniei -romAnii, maghiarii 9i germanii [sagii gi gvabii)
TRANSILVANTA, STAREA NoasrRA DE vEGHE I 13
continui si scrie despre trecutul ,,Jirii de dincolo depidure", cu sensibilitili proprii, istorii paralele. Prinacestea, romAnii igi deplAng soarta lor multiseculard deiobagi, de supugi ai domnilor de pimAnt unguri,germanii (cei mai mulli mutati acum in patria originaria neamului lor) evoci nostalgic vremurile burgurilorlor infloritoare de pe Fundus Regius, iar maghiarii (cusecuii alitura;i ferm lor din secolul al XIX-lea) viseazila statutul lor de stipAni, nu doar din timpul de aur alSfintei Coroane, ci din secolele mai recente, cAnd audelinut mereu puterea locali, gi speri (unii) laintoarcerea,gloriei apuse".
RAndurile de mai jos sunt produsul meditalieiunui istoric romin, cu toate cele implicate in aceasta.De aceea, ele exprimi, pe cAt posibil, fapte obiective,dar cuprind gi sentimente, impresii, atitudini, credinte,visuri. Studiez trecutul Transilvaniei de vreo patrudecenii gi nu mi pot situra de savoarea acestei lumirevolute, dar prezente in toate fibrele fiinlei noastre deacum. Ved aievea latinitatea adusi de acvilelelegiunilor romane; conversez cu daco-romanii in latinavulgari a inceputurilor; asist la rispAndirea cuvAntuluiDomnului, ficuti de primii misionari; il urmiresc pe
,,ducele Gelou" apirAndu-gi cu prelul vietii, undeva laconfluenta Cdpugului cu Somegul Mic, ,,siricia gi
nevoile gi neamul" (Mihai Eminescu),,,siricie" formatidin ,,sare gi materii sirate", dar gi din aur, din mult aur,aflat pAni gi in nisipul rAurilor; ii vid pe primii comilitrimigi de regele ungar in vechile centre fortificate dinBihor, Sitmar, Silaj, DibAca etc.; triiesc(re)organizarea voievodatului in cadrele statuluiarpadian; inteleg mAndria Angevinilor, Iuptitori pentrugloria crucii latine ,,contra pigAnilor, ereticilor gischismaticilor"; asist la decdderea elitei romAnegti,
t4 | |oAN-AUREL POP
obligate fie si-gi piardi identitatea, fie si se replieze laadipostul satelor gi si duci, in mAndria sa umili, via;amodesti a liranilor gi cflte altele! Toate acestea sunttablouri de viafi, aga cum a putut acea viati de demultsi fie.
Pe l6ngi toate aceste imagini rezultate din faptecercetate, mai scapiri in mintea mea gi frAnturi depoveste, de eres, de cAntec ai de descintec, destrigituri gi de blestem, de rugiciune pociiti gi debocet de invocare, de doind gi de dor. Vid fata gata demiritig, peliti cu alai, ,,icoani-ntr-un altar s-o pui lainchinat" (George Cogbuc), nunlile cu chemitori, tineriv6njogi, mergAnd la coasi ori la secere, ape bogate qi
dititoare de viali, sipAnd vii adAnci printre dealuri gimunfi. $i inleleg tot mai bine, pe mlsura trecerii anilor,de ce plAnge ,,Oltul nost, bitrAnul", de ce este ,,atatajale-n case", de ce ,,la noi e mai aprins pe cer bitrAnulsoare" (Octavian Goga). O vid aievea pe mama, agezAndincet ,,merindea-n glug5" gi indemnAndu-mi si zicTatil nostru seara gi,,si mi port la-nvilituri". Rechemcu drag,,icoana firavei bunici, din frageda-mi pruncie",care ,,torcea fus dupl fus", invegmAntati ,,in portu-i dela !ar5" ($tefan Octavian losif). Este, firi indoiali,aceasta o lume romAneasci autentici gi inimitabili, o
lume care a pistrat intacti identitatea romdneascd,ziditi pe sigiliul Romei, o lume conservati in urmapermanentei stiri a noastre de veghe...
Apoi vid in Transilvania lumea toati gi, maiales, Europainnuce. Transilvania este parte integrantea RomAniei, dar ea este, inainte de toate, patria tuturorlocuitorilor sii. Iar locuitorii sii sunt romanici,germanici, slavi, fino-ugrici, romi etc., adici reprezintitoate marile grupuri de popoare europene. Ei suntcregtini ortodocgi, catolici, protestanfi, neoprotestanli,
TRANSTLVANIA, STAREA ruoasrRA DE vEGHE I 15
adici figureazdla scari redusi toati varietatea cregtinia vechiului continent. Aici, in Transilvania, seintrepAtrund civilizalia risiriteani romano-bizantini;i bizantino-slavi cu civilizafia occidentali latini giprotestanti, aici interferi armonios spiritulcontemplativ al vegniciei niscute la sat [Lucian Blaga)cu spiritul concurential-individualist al lumii urbaneapusene. Aici este unicul loc din lume unde cupolelebisericilor bizantine se intAlnesc cu turnurile goticer:are stripung cerul, cu rotunjimile stilului romanic, cugracilele ornamente ale stilului Renagterii, cu bogiliagrea a Barocului, cu simbolurile sinagogilor etc., toateplasate pe distanle de cAteva zeci ori sute de metri unatlc alta. Numai aici, satele pierdute gi risipite in munfi,rllrruite cu zvelte biserici de lemn, se ingemineazi cu;rltc sate, adunate gi inchise in sine, cu biserici de piatrilirrtificate, cu ora$e precum burgurile occidentale, undecolinele arcuite domol se topesc in ,,cAmpii arse givilruite, ca la porlile Romei" [Nicolae Bilcescu). Este in,rcr.asti generoasi Transilvanie loc pentru sporireavlrietilii gi a diversitefii, dar cu o condifie: garantareagrcrpetuirii personalitilii regiunii, a zestrei salelstrlrice, a valorilor tradi;ionale care au consacrat-o git';rre i-au creat specificul.
in fine, Transilvania este pentru mine nu numaito;rtc cele de mai sus, ci gi singurul loc de pe pimAntrrrrde pot auzi * cdnd gtiu si ascult - ,,cum bat in geamuril'irzcle de luni" (Lucian Blaga). Iar acesta este un
;rlivilegiu rar, de care nu incetez si mi bucur gi si mirrrintrnez. Prin urmare, acest Ioc de poveste, acest,,piciorrlt, plai, pe-o guri de rai" meriti elogii eterne, pe carettoi, muritorii, nu suntem capabili si i le aducem decAtInrnchiat gi modest cu sirace cuvinte. Avem insi elogiuln.l rleplin in suflete gi in inimi gi il purtim in noi gi in
16 | |OAN-AUREL POP
urmetorii care se zimislesc din noi, ca pe cea maipreluiti comoari. Transilvania este starea noastrecotidiani de veghe. Despre aceasti Transilvanie mirificigi reali in acelagi timp incerc si scriu gi nu reugesc, nu'mi ajung cuvintele, pentru ci mi coplegesc mereufarmecele ei.
Vi propun totugi, prin aceasti carte, si ne
gAndim impreuni la Transilvania, cu mintea gi cuspiritul, sporind gi preamirind ,,a lumii taini", acumcind se apropie centenarul celui mai important gest alnaliunii romAne din intreaga sa istorie.
Cluj-Napoca, in ziua Sfintelor Pagtia anului de Ia Na;terea Domnului 20L6
Autorul
Ce este Transilvania
umele de Transilvania, exotic gi fascinant inacelagi timp, nu le spune multora nimic. El esteasociat de unii cu Pennsylvania [USA), iar de
algii, cu Dracula, sAngerosul vampir care ar fi terorizatIumea, in acord cu imaginalia viforoasi a scriitoruluiirlandez Bram Stoker gi a urmagilor sii. in alte dafi,'l'ransilvania apare in mintea oamenilor ca un tirAm de
l)oveste, in care mediul natural este bine conservat gipcntru care manifesti un interes special prinlulCharles, mogtenitorul tronului Regatului Unit al MariiIlritanii gi Irlandei de Nord, cei care protejeazi zona,care a achizilionat cAteva proprietili aici, poposindadesea pe dealurile molcome, despirlite de vii.
Mai pulini gtiu ci regiunea a fost in antichitateprovincie a Imperiului Roman, in Evul Mediu voievodatal Regatului Ungariei, apoi principat autonom sauprovincie habsburgici, inainte de a deveni, lalgLB-1920, parte integrantd a Regatului RomAniei. inanumite cercuri politice, se ttie vag ci Transilvania afost mult timp obiect de disputi intre Ungaria gi
IlomAnia, ci minoritilile maghiari qi germani ausuferit mult sub comunism [1945-1989), mai ales inultimii ani ai regimului Ceaugescu. Firegte, se mai aud gi
astizi anumite voci iredentiste ungare, dar justificdrilelor rimAn inviluite in incertitudini gi nostalgii, iarfinalitatea lor, destul de neclari.
