of 28 /28
Proiect la disciplina INTEGRARE FINANCIAR-MONETARA EUROPEANA ÎNDRUMĂTOR : Bilan Irina

Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

Proiect la disciplina INTEGRARE FINANCIAR-MONETARA EUROPEANA

Iaşi, 2010

ÎNDRUMĂTOR :

Bilan Irina

Page 2: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

CUPRINS

1. Introducere..........................................................................................................................................3

2. Transformări financiar-bancare...........................................................................................................4

2.1 Armonizarea legislaţiei din România cu legislaţia europeană în domeniul bancar............................5

2.2 Modificări în structura sistemului bancar românesc.........................................................................8

3. Mutaţii în politica monetară a BNR în contextual integrării..............................................................10

3.1 Adaptarea instrumentelor de politică monetară ale BNR la cerinţele europene.............................10

3.2 Rolul BNR în domeniul politicii monetare........................................................................................16

4. Concluzii............................................................................................................................................18

Bibliografie................................................................................................................................................19

2

Page 3: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

1. Introducere

Procesul de integrare în Uniunea Europeană a fost influenţat de o serie de factori precum sistemul bancar, pieţele financiare şi metodele de privatizare.

Integrarea României este un proces complex, cu implicaţii profunde asupra economiei, politicii, societăţii. Începând cu anul 1990, în România începe tranziţia de la economia centralizată spre economia de piaţă. Restructurarea este atât un fenomen al tranziţiei cât şi o condiţie esenţială pentru creşterea economică necesară atingerii nivelului de dezvoltare cerut pentru aderarea la Uniunea Europeană. Obiectivele generale majore ale României, din perspectiva aderării, vizează consolidarea sistemului politic şi a instituţiilor democratice, eficientizarea structurilor şi mecanismelor economiei de piaţă, întărirea cooperării politico-economice cu statele membre ale UE şi cu alte ţări candidate. Realizarea proceselor de reformă în domeniul economic are în vedere:

o atingerea şi consolidarea stabilităţii macroeconomice în vederea creării condiţiilor pentru

dezvoltarea economică durabilă;o accelerarea ajustării structurale a economiei;

o aplicarea unei politici monetare ferme şi a unei politici fiscale capabile să menţină

deficitul bugetar la nivelul stabilit prin condiţiile de aderare şi să impulsioneze activitatea economică;

o dezvoltarea regională şi locală pe baza principiilor de autonomie locală;

o atenuarea consecinţelor defavorabile în plan social ale reformelor economice, cu

precădere pentru categoriilor vulnerabile.1

Stabilitatea financiară din România în anul 2007 poate fi evaluată pe două paliere, corespunzătoare celor două semestre ale anului. În prima parte, caracteristicile sistemului financiar românesc, din punct de vedere al stabilităţii financiare, au fost practic similare celor din anul precedent: sistem stabil, vulnerabilităţi minore, dar în creştere, asociate cu dezechilibrul extern relativ ridicat, ritm rapid de îndatorare a populaţiei şi risc valutar în creştere. În a doua parte a anului, sistemul financiar a operat în condiţii noi, date de accentuarea riscurilor existente şi de repercusiunile turbulenţelor de pe pieţele financiare externe. În ansamblu, în 2007 vulnerabilităţile sistemului financiar au tins să crească, context care evidenţiază necesitatea întăririi reacţiei corective a politicilor macroeconomice şi prudenţiale.

Din perspectiva stabilităţii financiare, anul 2008 s-a caracterizat printr-o evoluţie neuniformă. Astfel, până în luna septembrie situaţia a fost asemănătoare celei din 2007: sistem solid, dar confruntat cu vulnerabilităţi în creştere, în contextual adâncirii deficitului de cont curent şi al îndatorării consistente a populaţiei şi companiilor. În ultimele trei luni ale anului, stabilitatea financiară s-a deteriorat pe fondul extinderii crizei financiare la nivel mondial. În ansamblu, vulnerabilitatea sistemului financiar a crescut în 2008, factorilor exogeni revenindu-le

1 “Restructurarea sistemului financiar al României în contextual integrării în UE” Bogdan Fîrţescu, pg. 313

Page 4: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

o contribuţie mai accentuată decât celor endogeni. În acest context, reacţia corectivă a politicilor monetare şi prudenţiale a constituit o necesitate.

Criza economică şi financiară globală, manifestată cu intensitate în anul 2009, a reprezentat contextul dominant nefavorabil în care au operat sectorul real şi cel financiar din România. Ajustarea rapidă a deficitului extern s-a repercutat puternic asupra performanţei companiilor, veniturilor din economie şi evoluţiei sistemului financiar, ale cărui vulnerabilităţi au crescut. Datorită nivelurilor confortabile ale solvabilităţii şi lichidităţii, sectorul bancar, care deţine poziţia dominantă în sistem, a absorbit bine aceste şocuri, dar cu preţul unor performanţe mult diminuate şi al accentuării riscurilor legate îndeosebi de ritmul de creştere a creditelor neperformante, de inhibarea prelungită a cererii de credite şi de dependenţa relativ ridicată de finanţarea externă.

Pe termen scurt, perspectivele sectorului bancar şi, în general, ale sistemului financiar naţional depind în mare măsură de refacerea încrederii, de succesul relansării sustenabile a economiei şi de evoluţiile internaţionale.

2. Transformări financiar-bancare

După evenimentele din 1989, s-au pus bazele schimbărilor în economia românească, sutrctura bancară s-a structurat pe două nivele şi a început reforma bancară în România. BNR şi-a recăpătat funcţiile tradiţionale ale unei bănci centrale, iar sistemul legislativ privind reglementarea activităţii bancare a fost adaptat continuu noilor realităţi. În perioada premergătoare aderării la Uniunea Europeană, sistemul bancar românesc se remarcă prin cea mai slabă poziţie în ceea ce priveşte indicatorii ce exprimă intermedierea financiară, din regiune şi cu un grad de concentrare bancară ridicat, comparativ cu alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Indicatorii de profitabilitate a sistemului bancar românesc au fost pozitivi şi în continuă creştere, începând cu anul 1998.După aderarea la UE, se va produce o creştere a ponderii capitalului ţărilor din UE, dar şi pătrunderea unor bănci din Noua Europă. O dată cu liberalizarea pieţei bancare româneşti şi implementarea licenţei unice bancare, băncile străine pot pătrunde cu mai multă uşurinţă pe teritoriul ţării noastre, iar amplificarea concurenţei în activitatea bancară autohtonă va fi determinată şi de posibilitatea de a presta servicii bancare fără o implantare directă. În urma aderării României la UE şi a lliberalizării pieţei serviciilor, un număr de 190 de instituţii străine au notificat intenţia de a desfăşura activitate bancară în mod direct pe teritoriul ţării noastre, dintre care 174 instituţii bancare, 3 instituţii financiare nebancare şi 13 instituţii emitente de monedă electronică. În pofida crizei financiare internaţionale şi a creditării accelerate din ultimii ani, sistemul bancar românesc poate fi apreciat ca fiind stabil în ansamblul său, cu niveluri ale capitalizării, solvabilităţii şi lichidităţii conforme cu cerinţele prudenţiale.2

2 Raport anual al BNR, 2008, p.244

Page 5: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

Odată cu integrarea ţării noastre în UE, creditul bancar a suferit o explozie în ceea ce priveşte volumul acestuia, în special a creditului pentru populaţie. Astfel, la sfârşitul anului 2007 se poate observa aproape o dublare a soldului creditelor acordate populaţiei.3

Pe fondul crizei financiare, toate categoriile de credite ale populaţiei au înregistrat scăderi de ritm. Dinamica anuală a împrumuturilor populaţiei şi-a prelungit traiectoria descendentă pe care s-a înscris în februarie 2008, pătrunzând în ultima parte a anului 2009 în teritoriul negativ (-3,6 la sută în decembrie 2009, faţă de 30,5 la sută în decembrie 2008).4

Fig. nr. 1 Situaţia soldului creditelor acordate populaţiei şi a creditului neguvernamental dec2004 – sep2010 (mil. Lei)

Sursa: Prelucrare după Buletinele lunare ale BNR În ceea ce priveşte evoluţiile în sistemul financiar, modificările apărute pe parcursul anului 2009 la nivelul acţionariatului nu au produs mutaţii majore în structura sectorului bancar românesc. Băncile de talie mare cu capital majoritar străin şi-au diminuat uşor cota de piaţă în activul agregat, în principal pe seama vânzărilor de active imobilizate şi neperformante, dar şi a reducerii activităţii lor pe piaţa interbancară.Influenţa negativă a crizei economice asupra activităţii de creditare s-a reflectat şi în reducerea prezenţei în teritoriu a instituţiilor de credit, prin diminuarea numărului de unităţi şi a numărului de salariaţi. Gradul de intermediere financiară a rămas sensibil sub media europeană şi, de asemenea, sub nivelurile înregistrate de celelalte state noi membre ale Uniunii Europene. Nivelul moderat de concentrare a sistemului bancar românesc şi-a menţinut trendul uşor descendent început în urmă cu patru ani.2.1 Armonizarea legislaţiei din România cu legislaţia europeană în domeniul bancarPână la momentul aplicării prevederilor Tratatului care să reprezinte o constituţie pentru Europa, autorii de specialitate apreciază că prevederile tratatelor în vigoare formează, în acest moment, baza constituţională a activităţilor Uniunii Europene.

3 Bogdan Căpraru, “Activitatea bancară. Sisteme, operaţiuni şi practici”, Ed. C.H. Beck, Buc., 2010, pg. 2794 Raport anual al BNR, 2009, p. 45

5

Page 6: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

Procesul de armonizare a legislaţiei româneşti cu reglementările comunitare constituie o obligaţie ce este asumată expres prin Acordul European de Asociere România-Uniunea Europeană (ratificat prin Legea nr. 20/1993) şi reafirmată prin modificările survenite în Constituţia României (Legea nr. 429/2003 publicată în M. Of. Nr. 758 din 29 oct. 2003). Ca urmare a aderării, prevederile tratetelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.5

În vederea derulării procesului de aliniere a legislaţiei româneşti cu normele comunitare, a fost elaborat Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană, care include un program de armonizare legislativă cu structurarea pe capitole şi care se actualizează anual.Conform angajamentelor asumate prin documentele de negociere aferente Capitolului 11 – Uniunea Economică şi Monetară, Statutul Băncii Naţionale a României (Legea nr. 312/28.06.2004) a fost armonizat cu prevederile ulrmătoarelor acte normative comunitare:

- Tratatul privind înfiinţarea Comunităţii Europene;- Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale

Europene;- precum şi cu alte reglementări comunicate privind activitatea băncilor centrale din statele

membre ale UE. Regulamentele comunitare sunt acte juridice obligatorii în toate elementele lor şi direct aplicabile în statele membre ale Uniunii Europene (art. 288 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene). În consecinţă, nu trebuie adoptate măsuri legislative naţionale de transpunere. Statele membre trebuie să realizeze însă toate demersurile pentru a se asigura că regulamentele sunt aplicate efectiv în dreptul lor naţional.Lista cu regulamentele comunitare care privesc obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale BNR referitoare la activitatea instituţiilor aflate în aria sa de reglementare/supraveghere este aprobată de către Consiliul de administraţie al BNR pe baza propunerilor direcţiilor de specialitate. Acesta este un proces dinamic, lista regulamentelor comunitare va fi actualizată permanent pe măsură ce vor fi adoptate noi regulamente comunitare care privesc obiectivul fundamental şi principalele atribuţii ale BNR.6

Principalele modificări aduse statutului BNR în vederea participării la SEBC au urmărit:- Menţionarea explicită a obiectivului fundamental al Băncii Naţionale a României de

asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor.- Consolidarea independenţei Băncii Naţionale a României sub aspect: A. Instituţional, prin: definirea BNR ca instituţie publică independentă; sprijinirea de către BNR a politicii economice generale a statului se face fără

prejudicierea obiectivului său fundamental; independenţa membrilor organelor sale de conducere faţă de autorităţile publice sau faţă

de orice altă instituţie sau autoritate, în îndeplinirea atribuţiilor.B. Personal, prin:

5 Art. 148 alin. (2) din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003.6 http://www.bnro.ro/Regulamente-comunitare

6

Page 7: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

aplicarea întregii durate a mandatului tuturor membrilor Consiliului de Administraţie al BNR, inclusiv celor numiţi în locurile rămase vacante, ca urmare a descompletării acestuia;

stipularea posibilităţii revocării din funcţie a unui membru al Consiliului de Administraţie al BNR, numai în cazul în care acesta încetează să îndeplinească condiţiile necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave;

extinderea prevederilor privind conflictul de interese asupra tuturor membrilor Consiliului de Administraţie şi asupra salariaţilor BNR cu funcţii de conducere, precum şi trimiterea la regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese prevăzut de lege;

C. Financiar, prin: prevederile referitoare la elaborarea modelelor situaţiilor financiare anuale şi emiterea

de către BNR a reglementărilor proprii de organizare şi conducere a contabilităţii, precum şi la contabilizarea operaţiunilor economico-financiare ale BNR, care se realizează cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.

Actualul statut al BNR stipulează expres că este interzisă orice posibilitate de finanţare directă de către banca centrală a instituţiilor publice, prin:

- achiziţionarea de pe piaţa primară de către BNR a creanţelor asupra statului, autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale şi altor societăţî cu capital majoritar de stat;

- perceperea de comisioane la decontarea operaţiunilor prin contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis la BNR;

- eliminarea posibilităţii acordării de împrumuturi de către BNR, pe bază de convenţii încheiate cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru acoperirea decalajului temporar dintre încasările şi plăţile din contul curent general al Trezoreriei Statului;

- limitarea la piaţa secundară a vânzărilor, cumpărărilor şi efectuării altor tranzacţii având ca obiect bonurile de tezaur şi obligaţiunile;

- eliminarea oricărei referiri la posibilitatea utilizării transferurilor de titluri de stat în cadrul sistemului de acoperire a pierderilor din bilianţul BNR.

Noul statut BNR include şi alte două categorii de prevederi cu caracter tranzitoriu, după cum urmează:

a) prevederi care au intrat în vigoare începând cu data aderării României la UE, fereritoare la:

condiţiile de realizare a schimburilor de informaţii dintre BNR şi diverse entităţi; extinderea interdicţiei de a efectua operaţiuni pe piaţa monetară primară şi, respectiv, a

interdicţiei de a efectua operaţiuni de creditare pe descoperit de cont sau orice alt tip de creditare asupra organismelor şi companiilor de drept public din statele membre ale UE;

participarea BNR la aranjamente de compensare, depozitare, decontare şi plată sau la alte contracte având acest scop, încheiate cu instituţiile centrale sau cu organizaţii colective de specialitate, publice şi private, având sediul în străinătate;

7

Page 8: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

b) prevederi care intră în vigoare începând cu data aderării României la Eurosistem, referitoare la:

participarea BNR la organizaţii internaţionale cu caracter financiar, bancar, monetar sau de plăţi, în concordanţă cu prevederile art. 6 alin. 2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene;

extinderea sferei de cuprindere a activelor eligibile pentru garantarea creditelor acordate de BNR;

lărgirea sferei de cuprindere a entităţilor cărora BNR le poate furniza lichidităţi în condiţiile legii;

regimul conflictului de interese aplicabil membrilor Consiliului de Administraţie al BNR, implicaţi în exercitarea atribuţiilor legate de participarea la SEBC.7

Procesul de armonizare legislativă în domeniul bancar este în plin avânt, estimându-se că la începutul lui 2011 BNR va finaliza cea de-a cincea restructurare. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, precizând că “până acum sucursalele băncii centrale se ocupau, în principal, de activitatea de supraveghere, de acum nu va mai fi aşa”, mai ales că se va produce o schimbare chiar şi în activitatea băncilor comerciale.“În Europa a început acest proces, problemele de risc şi de creditare pentru care sucursalele aveau responsabilitate mare trec acum la centralele din bănci”. Băncile centrale se adaptează acestei situaţii şi îşi creează direcţii puternice de supraveghere în centrale , iar în teritoriu activitatea se va axa pe statistica balanţei de plăţi, adică va urmări companiile exportatoare. Şi BNR se adaptează acestei situaţii. „Supravegherea din sucursale se va subţia , vor rămâne unul sau doi oameni, care se vor ocupa de supravegherea IFN-urilor şi a cooperativelor de credit a căror activitate nu va fi urmărită la nivel central”, a declarat Vasilescu.8

2.2 Modificări în structura sistemului bancar românescPrincipalele modificări înregistrate în anul 2007 în sistemul bancar din România au fost următoarele:− autorizarea funcţionării Băncii Millennium, membră a grupului portughez cu acelaşi nume;− deschiderea a trei sucursale ale unor instituţii de credit străine: Fortis Bank (Belgia), La Caixa (Spania) şi Finicredito (Portugalia);− fuziunea prin absorbţie de către Banca HVB Ţiriac a Băncii UniCredit România, noua entitate desfăşurându-şi activitatea sub numele UniCredit Ţiriac Bank;− încetarea activităţii Băncii Blom Bank Egypt şi transferul acesteia către Blom Bank France Paris, Sucursala România;− schimbarea denumirii în cazul a trei bănci: Finansbank România a devenit Credit Europe Bank, Mindbank a luat numele ATE Bank România, iar Romexterra Bank şi-a schimbat denumirea în MKB Romexterra Bank;

7 Tofan Mihaela, “Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene”, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, pg. 227-230.8 http://www.sfin.ro/articol_21558/bnr_va_finaliza_cea_de-a_cincea_restructurare_la_inceputul_lui_2011.html (20.11.2010, 17:19)

8

Page 9: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

− deschiderea în Cipru a unei sucursale aparţinând Băncii Transilvania.9

Principalele schimbări înregistrate în cursul anului 2008 în sistemul bancar din România au fost următoarele:– înfiinţarea BCR Banca pentru Locuinţe;– deschiderea unei sucursale a băncii Depfa Bank din Irlanda;– preluarea activităţii Băncii di Roma – Sucursala Bucureşti de către UniCredit Ţiriac Bank, ca urmare a fuziunii la nivel european dintre acţionarii celor două instituţii (UniCredit Group şi Capitalia);– schimbarea denumirii Băncii Sanpaolo IMI Bank România în Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, ca urmare a fuziunii dintre Intesa SpA şi SanPaolo IMI SpA;– modificarea denumirii C.E.C. în CEC Bank şi a Băncii Egnatia în MARFIN Bank;– preluarea ABN Amro de către Royal Bank of Scotland.10

Principalele schimbări înregistrate în cursul anului 2009 în sistemul bancar din România au fost următoarele: - schimbarea statutului Citibank România din persoană juridică română în sucursală a unei bănci străine, Citibank Europe (ianuarie); - închiderea sucursalei din Bucureşti a Depfa Bank (august);- începerea activităţii Băncii Comerciale FEROVIARA – instituţie cu capital majoritar privat autohton (noiembrie); - fuziunea dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinţe şi HVB Banca pentru Locuinţe prin absorbţia celei din urmă (decembrie).Un fenomen de dată relativ recentă este creşterea numărului de bănci de talie mijlocie (cu o pondere de 5-7% în activele totale), nu mai puţin de şase bănci făcând parte din această categorie. Ca urmare a liberalizării pieţei serviciilor, un număr de 207 instituţii străine au notificat intenţia de a oferi şi de a desfăşura activitate bancară în mod direct pe teritoriul României. Între acestea figurează 192 instituţii bancare, 3 instituţii financiare nebancare şi 12 instituţii emitente de monedă electronică. 11

La sfârşitul anului 2009, în România: - funcţionau 42 de instituţii de credit, din care 41 de bănci şi reţeaua cooperatistă

CREDITCOOP, (42 în 2007, 43 în 2008)- 2 bănci deţineau capital integral sau majoritar de stat ( CEC Bank şi Eximbank), 4 bănci

cu capital majoritar privat autohton (faţă de 3 bănci în 2007 şi 2008), 25 de bănci cu capital majoritar străin (în scădere faţă de 2008-27 şi 2007-36) şi zece sucursale ale unor bănci străine

- băncile cu capital integral sau majoritar privat deţineau 92,7% din active (în scădere faţă de 2008-94,8%

- băncile cu capital integral sau majoritar de stat deţineau o pondere de numai 7,3% (în creştere faţă de 2008-5,2% şi 2007-5,4%

9 Raport anual al BNR 2007, p. 22.10 Raport anual al BNR 2008, p. 24.11 Raport anual al BNR 2009, p. 31

9

Page 10: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

- Capitalizarea sistemului bancar românesc a continuat să se majoreze în 2007 cu 9,4%, în 2008 cu 12,6% şi în 2009, cu 8,1%

- Din perspectiva ţării de origine a capitalului investit, Grecia (cu 26,6% din total capital) continuă să devanseze Austria (cu 16,9%) şi Olanda (cu 9,0%)

3. Mutaţii în politica monetară a BNR în contextual integrării

3.1 Adaptarea instrumentelor de politică monetară ale BNR la cerinţele europenePotrivit statutului său12, BNR are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, principala atribuţie a autorităţii monetare constituind-o configurarea şi implementarea politicii monetare.

Instrumentele de politică monetară ale Băncii Naţionale a României sunt aproape identice cu cele ale Băncii Centrale Europene, dar au funcţii, eficienţă şi caracteristici diferite.În vederea realizării obiectivului său fundamental, BNR utilizează în calitate de instrumente de politică monetară:

operaţiunile de open-market (operaţiuni pe piaţa monetară); facilităţile permanente acordate băncilor (de creditare şi de depozit); rezervele minime obligatorii(RMO). 1. Operaţiunile de open-market

În cadrul tranzacţiilor cu titluri de stat, ponderea cea mai ridicată este deţinută de tranzacţiile între bănci, iar în cadrul acestora, majoritatea covârşitoare reprezintă intervenţii open-market ale băncii centrale, în scopul îndeplinirii obiectivelor sale de politică monetară. In anul 2000, introducerea noului Regulament privind operaţiunile de piaţă monetară efectuate de BNR (adaptat normelor utilizate de BCE), operaţiunile de piaţă monetară efectuate la iniţiativa BNR constau în următoarele:

a) cumpărări/vânzări reversibile (repo/reverse repo) de active eligibile pentru tranzacţionare, cunoscute şi sub denumirea de pensiuni sau vânzare cu răscumpărare;

b) atragere de depozite;c) emitere de certificate de depozit;d) acordare de credite colaterale (garantate) cu active eligibile pentru garantare;e) vânzări/cumpărări de active eligibile pentru tranzacţionare;f) swap valutar.

Scadenţa operaţiunilor de piaţă monetară este de maximum 90 de zile, cu excepţia emiterii de certificate de depozit, pentru care scadenţa maximă este de un an. Operaţiunile de piaţă monetară se desfăşoară pe bază de licitaţie, cu excepţia vânzării/cumpărării de active eligibile pentru tranzacţionare care se realizează prin proceduri bilaterale.Activele eligibile pentru tranzacţionare şi pentru garantare sunt titlurile de stat şi alte titluri de valoare negociabile, stabilite de BNR şi care trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

12 Legea nr. 312/200410

Page 11: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

- să fie în proprietatea băncii prezentatoare;- să nu fie gajate sau sechestrate;- să aibă o scadenţă ulterioară scadenţei operaţiunii;- să aibă cupoane scadente ulterior scadenţei operaţiunii efectuate;- să nu fie emise de banca prezentatoare.

Până de curând (în perioada 1997 - trimestrul III 2008), operaţiunile de piaţă monetară ale BNR au fost utilizate aproape în exclusivitate în scopul drenării excedentului de lichiditate din sistemul bancar. Începând din ultima parte a anului 2008, odată cu schimbarea poziţiei nete de lichiditate a băncilor din excedent în deficit, operaţiunile de piaţă monetară destinate injecţiilor de lichiditate au devenit predominante, BNR trecând astfel în poziţia de creditor al sistemului bancar Tab. nr. 1 Operaţiunile monetare ale BNR, în perioada dec2000-oct2010

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Oct 2010

Rata dobânzii de referinţă* (%p.a.)

35 35 20.4 20.41 17.96 7.5 8.75 7.5 10.25

8 6.25

Reverse repo

Tranzacţii

medie zilnică

(mil lei)

145.7 138.4 - - 509.8 489.9 - - - - -

Rata dobânzi

i (%p.a.)

42.3 33.6 x x 17.31 7.5 x x x x x

Stoc medie zilnică

(mil lei)

2674 1735 49.7 - 9726 9658 - - - - -

Rata dobânzi

i (%p.a.)

47.8 33.8 21 x 17.68 7.5 x x x x x

Repo Tranzacţii

medie zilnică

(mil lei)

38.6 139 - - - - - - - 450 -

Rata dobânzi

i (%p.a.)

45.2 38 x x x x x x x 8 x

Stoc medie zilnică

(mil lei)

52.3 960.9 - - - - - - - 1301 -

Rata dobânzi

i (%p.a.)

46.7 38 x x x x x x x 8 x

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Oct 2010

Depozite atrase

Tranzacţii

medie zilnică

(mil lei)

550.8 664.4 2147 3590 5097 336.6 519.8 1193 64.1 - 47.6

Rata 47.8 34.4 19.6 21.3 17.31 7.5 8.75 7.5 10.25 x 6.25

11

Page 12: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

dobânzii

(%p.a.)Stoc medie

zilnică (mil lei)

3817 24835 63602 65220

97260 6210 9451 6654 227 - 226

Rata dobânzi

i (%p.a.)

49.2 34.9 20.8 21 17.68 7.5 8.75 7.5 10.25 x 6.25

Certificate de

depozit emise de

BNR

Tranzacţii

medie zilnică

(mil lei)

x x x x 68.2 250 11.1 - - - -

Rata dobânzi

i (%p.a.)

x x x x 17.04 7.39 7.1 x x x x

Stoc medie zilnică

(mil lei)

x x x x 4700 15040 2123 - - - -

Rata dobânzi

i (%p.a.)

x x x x 17.72 5.73 8.61 x x x x

*Până la 31 ianuarie 2002, taxa oficială a scontuluiSursa: Buletinele lunare ale BNRPe baza datelor din tabelul 1 se constată următoarele:

- la nivelul anului 2002, operaţiunile de piaţă (open-market) utilizate de BNR pentru absorbţia de lichidităţi excedentare s-au rezumat la atragerea de depozite şi reverse repo;

- la nivelul anului 2003, atragerea de depozite a devenit unica metodă utilizată de BNR pentru absorbţia lichidităţii excedentare;

- în anii 2004, 2005, 2006, în scopul absorbţiei de lichidităţi, BNR a utilizat ca metode: atragerea de depozite şi vânzarea de certificate de depozit băncilor;

- la nivelul anuilor 2007-2008, absorbţia de lichidităţi excedentare s-a realizat doar prin atragere de depozite;

- la nivelul anului 2009, repo a fost operaţiunea de piaţă utlizată de BNR pentru absorbţia de lichidităţi;

- la nivelul anului 2010 (luna octombrie), BNR s-a rezumat numai la operaţiuni de atragere de depozite.Astfel, in prezent, operaţiunile de open-market sunt utilizate exclusiv pentru absorbţia

excesului structural de lichiditate, o pondere însemnată având atragerea de depozite şi vânzarea de certificate de depozit băncilor.

Fig. nr. 2 Rata dobânzii de referinţă (%p.a.)

12În cazul ratei dobânzii de referinţă,observăm din figura de mai sus, o scădere semnificativă a acesteia în contextul integrării europene (după anul 2004).

Page 13: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

2. Facilităţile permanenteFacilităţile permanente oferite de BNR instituţiilor de credit au drept scop: (i) absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi); (ii) semnalizarea orientării generale a politicii monetare şi (iii) stabilizarea ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe piaţa monetară interbancară, prin coridorul format de ratele dobânzilor aferente celor două instrumente. Instituţiile de credit pot accesa din proprie iniţiativă cele două facilităţi permanente:

facilitatea de creditare, care permite obţinerea unui credit cu scadenţa de o zi de la banca centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată; această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobânzii overnight a pieţei monetare;

facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scadenţa de o zi la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată; rata dobânzii facilităţii de depozit reprezintă, în mod normal, pragul ratei dobânzii overnight a pieţei monetare.

În şedinţa din 6 mai 2008, CA al BNR a decis imprimarea unui caracter simetric coridorului format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară şi restrângerea amplitudinii acestuia la valoarea de +/- 4 puncte procentuale; măsura a avut ca scop ameliorarea transmiterii semnalelor de politică monetară şi reducerea amplitudinii fluctuaţiilor ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară.13

Evoluţia facilităţilor permanente este prezentată în tabelul de mai jos:Tab. nr. 2 Facilităţile permanente în perioada dec2000-oct2010

2000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

CREDITVolum (mil.lei)

Rata dobânzii (%p.a.)

- - - - - - - - 10562,7 24014,2 -

75,0 65,0 45,0 30,0 30,0 14,0 14,0 12,00 14,25 12,00 10,25

DEPOZITVolum

(mil.Lei)Rata

dobânzii (%p.a.)

552,6 717,0 1534,0 10549,0 100,0 13010,3 16569,0 1763,3 7019,5 990,0 24973,7

5,0 6,0 5,0 5,0 5,0 1,0 1,0 2,0 6,25 4,00 2,25

Sursa: Buletinele lunare ale BNR

13 http://www.bnr.ro/Facilitatile-permanente-3329.aspx accesat 30 nov 23:0313

Page 14: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

În condiţiile excesului de lichiditate din sistemul bancar românesc, facilităţile permanente se manifestă predominant sub forma facilităţilor de depozit.Fig. nr.2 Evoluţia ratei dobânzii la credite si depozite în perioada dec2000-oct2010(%p.a.)

În graficul de mai sus putem observa o scădere semnificativa a ratelor acordate de BNR, atât la credite cât şi la depozite, în perioada de după 2004, în condiţiile integrării României in structurile monetare ale Uniunii Europene. Ratele e dobândă au avut o tendinţ1 de ceştere in perioada 2007-2008, în prezent BNR încercând sa menţină relativ constante aceste rate, pentru a promova stabilitatea economică şi financiară.

3. Rezervele minime obligatorii(RMO)Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt reprezentate de disponibilităţi băneşti ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la Banca Naţională a României. Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută. Principalele caracteristici ale acestui instrument sunt:

baza de calcul a RMO se determină ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor interbancare, a obligaţiilor către BNR şi a capitalurilor proprii);

perioada de observare şi cea de aplicare au durata de o lună, fiind succesive (prima dintre ele reprezentând intervalul cuprins între data de 24 a lunii precedente şi data de 23 a lunii curente);

ratele RMO pot fi diferenţiate atât în funcţie de moneda de constituire, cât şi în funcţie de scadenţa reziduală a elementelor incluse în baza de calcul (mai mică sau mai mare de 2 ani);

RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilităţilor menţinute pe parcursul perioadei de aplicare în conturile deschise la BNR;

deficitului de rezerve i se aplică o dobândă penalizatoare, iar abaterile repetate se sancţionează prin avertisment, amenzi sau prin limitarea operaţiunilor instituţiei de credit.14

În perioada 1992-2003, ratele rezervelor minime obligatorii s-au situat la niveluri ridicate, justificate de aficacitatea acestui instrument în controlul lichidităţii pe termen lung şi evitarea 14 http://www.bnr.ro/Rezervele-minime-obligatorii--3330.aspx accesat 30 nov 23:11

14

Page 15: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

fluctuaţiilor mari ale lichidităţii bancare. În prezent, ratele rezervelor minine obligatorii sunt de 15% în lei şi de 25% în valută. Evoluţia RMO este prezentată în tabelul nr. 1. Tab. nr. 3 Rezervele minime obligatorii practicate în sistemul bancar românesc, în perioada decembrie 2000-octombrie 2010.

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Ratele RMO(% p.a.)

în lei 30 25 18 18 18 16 20 20 18 15 15în

valută20 20 25 25 30 30 40 40 40 25 25

Ratele dobânzii la

disponibilităţi

în lei 25.5 17 7 6 6 1.5 1.9 2.5 5.6 3.38 1.61în

USD3.1 1 1 0.75 0.75 0.95 1 1.2 1.05 1.16 0.46

în EUR

2.1 1 1 1 1 0.7 0.8 1.35 2.8 1.27 1.02

Sursa: Prelucrare dupa Buletinele lunare ale BNR

Fig. nr. 3 Evoluţia ratelor rezervelor minime obligatorii în perioada dec 2000-oct2010:

Din analiza graficului de mai sus, observam că în perioada imediat următoare integrării în UE, rate rezervelor minime obligatorii a avut o creştere cu 10 procente(pentru valute), urmând ca începând cu anul 2009, rata RMO să scadă cu 15 procente (pentru valute). Menţinerea unei marje însemnate între cele două rate de rezervă are ca scop descurajarea creditării în valută.Fig. nr. 4 Evoluţia ratei dobânzii la disponibilităţi ale instituţiilor de credit (% p.a.) în perioada dec2000-oct2010

Graficul de mai sus ne arată faptul că rata dobânzii la disponibilităţi, în lei, a scăzut semnificativ, de la un nivel de 25,5 procente in 2000, la o rată de doar 1,61% în luna octombrie a acestui an.

15

Page 16: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

Rata dobânzii la disponibilitaţile în valută s-a menţinut relativ constantă, în perioada aderării până în prezent.Pentru anul 2011 BNR a decis să menţină neschimbate atât dobânda de politică monetară, la 6,25%, cât şi nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele băncilor, la 15% în cazul monedei naţionale şi 25% pentru valută, în condiţiile în care a estimat,pentru acest an, o inflaţie de 8,2%.15

3.2 Rolul BNR în domeniul politicii monetareConform art.2 din Legea nr. 312/2004, o atribuţie principală a Băncii Naţionale a

României o constituie elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb. Totodată, în vederea atingerii obiectivului său fundamental, banca centrală stabileşte strategia de politică monetară şi decide asupra instrumentelor şi a procedurilor pe care le utilizează pentru implementarea politicii monetare.

În vederea realizării unor performanţe dezinflaţioniste semnificative, care să sporească credibilitatea autorităţii monetare şi să reducă anticipaţiile inflaţioniste ale participanţilor pe piaţă, BNR a adoptat, din luna august 2005, după finalizarea unui proces de pregătire, o nouă strategie de politică monetară, şi anume ţintirea directă a inflaţiei.Concomitent au fost satisfăcute şi celelalte cerinţe şi criterii care condiţionează eficacitatea acestei strategii:

i. coborârea ratei anuale a inflaţiei sub nivelul de 10 la sută; ii. acumularea unui câştig de credibilitate de către banca centrală şi consolidarea acestuia;

iii. întărirea independenţei de jure (prin intrarea în vigoare la 30 iulie 2004 a noului Statut al BNR) şi de facto a BNR;

iv. restrângerea dominanţei fiscale, derularea procesului de consolidare fiscală şi ameliorarea coordonării dintre politica fiscală şi cea monetară;

v. relativa flexibilizare a cursului de schimb al leului şi reducerea gradului de vulnerabilitate a economiei la fluctuaţiile acestei variabile;

vi. însănătoşirea şi întărirea sistemului bancar şi relativa creştere a intermedierii bancare;vii. sporirea transparenţei şi a responsabilităţii băncii centrale, precum şi a ariei şi intensităţii

comunicării BNR cu publicul şi pieţele financiare, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele legate de noua strategie de politică monetară şi de pregătirea adoptării ei;

viii. conturarea mai clară a comportamentelor macroeconomice şi a mecanismelor de funcţionare a economiei necesară creşterii eficacităţii canalelor de transmisie monetară.

Ţintele de inflaţie: În condiţiile în care economia românească se află într-un proces de dezinflaţie - ritmul de inflaţie sustenabil pe termen mediu şi compatibil cu definiţia cantitativă a stabilităţii preţurilor nefiind deocamdată atins - ţintele de inflaţie sunt anuale (decembrie/ decembrie) şi se stabilesc pe un orizont de timp de doi ani.

Tab. nr. 4 Ţinta de inflaţie a BNR

Ţinta de inflaţie Intervalul de

15 http://www.sfin.ro/articol_21478/bnr_estimeaza_o_inflatie_de_82_in_acest_an.html accesat 1dec 11:4816

Fig nr. 5 Tinta de inflatie

Page 17: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

variaţie

2005 7.5 6.5-8.52006 5.0 4.0-6.02007 4.0 3.0-5.02008 3.8 2.8-4.82009 3.5 2.5-4.52010 3.5 2.5-4.52011 3.0 2.0-4.02012 3.0 2.0-4.02013 2.5 1.5-3.5

Sursa: http://www.bnr.ro/Tintele-de-inflatie-3325.aspx, accesat 30 nov 02:24

Măsura în care au fost realizate ţintele inflaţiei este redată în graficul următor:Fig. nr.6 Evoluţia ratei inflaţiei în perioada 2005-2011

Sursa: Raportul Anual al BNR 2009, p. 34Din graficul de mai sus, putem observa că BNR nu s-a încadrat în ţinta de inflaţie în

ultimii trei ani. Anul trecut inflaţia a coborât la 4,74% anul trecut, faţă de o ţintă de 2,5 - 4,5%, după ce a depăşit în 2007 şi 2008 limitele superioare ale intervalelor ţintite de BNR cu câte 1,5 puncte procentuale, când s-a plasat la 6,5% şi, respectiv, 6,3%.Politica monetară a BNR, a cărei implementare se va realiza în continuare în contextul strategiei de ţintire directă a inflaţiei, va rămâne ferm orientată în direcţia consolidării procesului dezinflaţiei şi a realizării stabilităţii preţurilor – reprezentând principala contribuţie pe care politica monetară o poate aduce la crearea mediului favorabil relansării şi asigurării sustenabilităţii creşterii economice. Corespunzător acestei orientări, ţintele anuale de inflaţie vizate de politica monetară au fost stabilite la nivelul de 3,5 la sută ±1 punct procentual pentru anul 2010, respectiv 3,0 la sută ±1 punct procentual pentru anul 2011. CA al BNR a decis menţinerea ţintei de inflaţie pentru anul 2012 la nivelul de 3% ±1 punct procentual.

17

Page 18: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

Totodată, CA al BNR a hotărât ca, începând cu anul 2013, banca centrală să adopte o ţintă staţionară de inflaţie, situată la nivelul de 2,5% ±1 punct procentual. Ţintele asumate urmează să fie discutate cu guvernul.

4. Concluzii

În contextul aderării la Uniunea Europeană, în România au avut loc unele schimbări majore pe plan financiar, bancar şi monetar în vederea alinierii la noile norme şi standarde. Armonizarea legislaţiei bancare, stabilirea obiectivului băncii centrale în raport cu cel al Sistemului European al Băncilor Centrale şi adoptarea unei noi strategii în ceea ce priveşte politica monetară, reprezintă principalele direcţii de integrare adoptate de ţara noastră. Implementarea acestor măsuri au de suferit pe fondul crizei economice globale, autorităţile monetare si financiare fiind nevoite sa depună un dublu efort, în relansarea şi dezvoltarea economică.

Succesul politicii promovate de BNR depinde de capacitatea sa de a-şi îndeplini responsabilităţile privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.

Bibliografie1. Căpraru Bogdan, “Activitatea bancară. Sisteme, operaţiuni şi practici”, Ed. C.H. Beck,

Buc., 20102. Ştefura Gabriel, „România şi problemele integrării europene”, Ed. UAIC, Iaşi, ed. A II-a:

18

Page 19: Transformari in Sistemul Financiar-Bancar Romanesc Si in Politica Monetara in Contextul Integrarii Europene

-Boariu Angela, „Adaptarea instrumentelor de politică monetară ale BNR la cerinţele integrării europene”- Bogdan Fîrţescu “Restructurarea sistemului financiar al României în contextual integrării în UE”

3. Tofan Mihaela, „Integrarea României în structurile Uniunii Monetare Europene”, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2008

4. Buletinele lunare ale BNR5. Raportul Anual al BNR pe anul 2007, 2008 şi 20096. www.bnr.ro 7. www.sfin.ro 8. ***Art. 148 alin. (2) din Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/20039. ***Legea nr. 312/2004

19