SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2, ,,MIHAI EMINESCU”

SAT GHERMANESTI,COMUNA SNAGOV, JUDETUL ILFOV

,,TOT CE STIM DESPRE SPECIA ASTACUS ASTACUS ŞI CE PUTEM

FACE PENTRU A O PROTEJA”

ECHIPA:

Neacşu cristian

Vlad Oana

Stefan Diana

Enache Gabriel Valentin

Gheorghe Carmen

Păscuţoi Ştefan

PROFESORI COORDONATORI: - Constantin Florica –Ani - profesor biologie

• Enache Florenţa Nicoleta - institutor

• Cretu Valentin – professor limba franceză

�� RaculRacul traiestetraieste in in apeleapele dulcidulci ale ale raurilorraurilor, , lacurilorlacurilor sisi

baltilorbaltilor..

�� CorpulCorpul are are culoareaculoarea

asemanatoareasemanatoare mediuluimediului de de

viataviata, , verdeverde-- cafeniecafenie..

�� EsteEste protejatprotejat de ode o crustacrusta

formataformata din din chitinachitina sisi calcarcalcar..

�� CrustaCrusta reprezinta reprezinta scheletulscheletul

externextern, sub care se , sub care se gasescgasesc

muschiimuschii..

�� AnimaleleAnimalele care au care au corpulcorpul

acoperitacoperit de de crustacrusta se se numescnumesc

crustaceecrustacee..

�� CorpulCorpul raculuiracului esteeste

format din format din cefalotoracecefalotorace

sisi din din abdomen.abdomen.

�� La La nivelulnivelul cefalotoraceluicefalotoracelui

se se gasescgasesc : : 2 2 perechiperechi de de

anteneantene , cu , cu ajutorulajutorul

caroracarora raculracul simtesimte

mirosulmirosul sisi pipaiepipaie; ; 2 2 ochiochi

compusicompusi, , formatiformati din din

sutesute de de celulecelule vizualevizuale. .

OchiiOchii suntsunt situatisituati in in

varfulvarful unorunor prelungiriprelungiri, ,

care se care se miscamisca in in toatetoate

directiiledirectiile..

�� GuraGura esteeste prevazutaprevazuta cu cu falcifalci puterniceputernice..

�� PePe parteapartea dorsaladorsala a a cefalotoraceluicefalotoracelui se se prindprind 5 5 perechiperechi de de

picioarepicioare articulatearticulate : : prima prima perechepereche se se terminatermina cu cu clesticlesti

marimari sisi puterniciputernici,servind,servind la la prindereaprinderea hraneihranei; ; perechileperechile 2 2

si3si3 au au clesticlesti micimici; ; ultimileultimile 2 2 perechiperechi se se terminatermina cu cu

ghearegheare..

�� AbdomenulAbdomenul raculuiracului

esteeste alcatuitalcatuit din din 7 7

segmentesegmente..

�� PrimelePrimele 55 poartapoarta pepe

parteapartea ventralaventrala, , catecate o o

perechepereche de de piciorusepicioruse

�� SegmentulSegmentul 66 prezinta prezinta

lateral, lateral, catecate douadoua

piesepiese latitelatite care, care,

formeazaformeaza impreunaimpreuna

cu cu segmentulsegmentul 77

inotatoareainotatoarea codalacodala..

�� RaculRacul merge inainte merge inainte pepe fundulfundul apeiapei, , folosindufolosindu--se de se de picioarepicioare

�� AtunciAtunci cand cand esteeste in in primejdieprimejdie, impinge , impinge apaapa inainte, inainte, ajutanduajutandu--se se

de de paletelepaletele inotatoareiinotatoarei codalecodale sisi miscamisca bruscbrusc abdomenulabdomenul sprespre

parteapartea anterioaraanterioara. . AstfelAstfel, el , el inoatainoata inapoiinapoi..

�� HranaHrana raculuiracului esteeste reprezentatareprezentata de de animaleanimale sisi planteplante. El . El se se hranestehraneste cu cu molustemoluste, , pestisoripestisori sisi cadavrecadavre..

�� HranaHrana esteeste prinsaprinsa sisi taiatataiata cu cu clestiiclestii marimari, , sfaramatasfaramata cu cu falcilefalcile puterniceputernice sisi inghititainghitita..

�� ResturileResturile suntsunt eliminate eliminate prinprin anus, anus, situatsituat in in parteaparteaventralaventrala a a ultimuluiultimului segment abdominal.segment abdominal.

�� RaculRacul respirarespira prinprin branhiibranhii. . EleEle se se aflaafla la la bazabaza picioarelorpicioarelorsisi au au forma de forma de panapana..

�� BranhiileBranhiile suntsunt scaldatescaldate permanent de un permanent de un curentcurent de de apaapa, , care care circulacircula dinapoidinapoi inainte, inainte, asiguranduasigurandu--se se schimbulschimbul de de gaze la gaze la nivelulnivelul lorlor. .

�� FemelaFemela depunedepune toamnatoamna sutesute de de ouaoua, , lipicioaselipicioase, care , care staustau

prinseprinse de abdomen, sub de abdomen, sub piciorusepicioruse, , panapana primavaraprimavara

urmatoareurmatoare ( ( iarnaiarna raciiracii staustau amortitiamortiti la la fundulfundul apeiapei).).

�� In In lunaluna maimai, din , din ouaoua iesies racusoriiracusorii, care , care maimai ramanraman

agatatiagatati de de abdomenulabdomenul femeleifemelei, inca 15 , inca 15 zilezile..

�� PePe masura masura cece cresccresc, , raciiracii naparlescnaparlesc de de maimai multemulte oriori

�� In In timpultimpul naparliriinaparlirii, , calcarulcalcarul depozitatdepozitat in in peretiiperetii

stomaculuistomacului, , trecetrece in in sangesange care care ilil transportatransporta in in pielepiele; de ; de

aiciaici trecetrece in compozitia in compozitia crusteicrustei..

�� RaciiRacii traiesctraiesc 1515-- 20 20 aniani..

�� CuloareaCuloarea racilorracilor esteeste

determinatadeterminata de de doidoi

pigmentipigmenti : : unulunul rosurosu sisi

unulunul albastrualbastru ?!?!

�� PrinPrin fierberefierbere pigmentulpigmentul

albastrualbastru se se distrugedistruge sisi

ramaneramane celcel rosurosu !!

Racul de râu- Astacus astacus -caracteristici generale-

-merge cu greu normal-înainte si foarte uşor/rapid – înapoi ; -foarte multi paşi mici făcuţi înainte, în urma multor tatonări, pot fi anulaţi prin câteva bătăi de coadă - care îl duce cu mult înapoi ; -când e lumină/zi şi cei mai mulţi (locuitori ai lacului) îşi fac treburile 'la lumina zilei' - el stă ascuns si se odihneşte ; - este o făptură foarte teritorială: are nevoie de o ascunzatoare a lui (naturală sau - poate fi si un şoşon sau o cutie de conserve). Şi pentru teritoriul si ascunzătoarea lui, se luptă doar până când vine un pretendent mai hotărât (pregătit).

- este o vietate individualistă/egocentrică: stă, mănâncă şi îşi petrece timpul - singur. Se luptă pentru teritoriu tot timpul anului şi doar în perioada de fecundare - umblă mai mult si interacţionează cu ceilalţi ... -din cele 5 perechi de picioare, primele două sunt de fapt doi cleşti mari, pe care le foloseşte pentru a prinde / lupta / speria pe alţii - prin baltă... -racul are sange albastru ... -racul poate respira pe uscat circa 48 de ore. -răcoaicele ţin icrele fecundate sub coadă si ulterior puii ieşiţi, se refugiază (in primele 2-3 zile), tot sub coada ... mamei ; nu îi hrăneşte cu lapte ... -în condiţii de stres intens (fierbere) - se înroşeşte.

-carnea de rac a fost considerată mereu o delicatesă. Carnea este albă (unii spun ca are gust asemănător cu lobsterii/homarii, crevetii, crabii, puiul de baltă sau de găină). De obicei se mănâncă coada (unii il numesc 'gâtlej') şi carnea din cei doi cleşti. Si icrele de la răcoaice. Reţetele sunt simple si trebuie organizată o întreagă seară / protocol - centrat(ă) in jurul unei astfel experienţe. -racii se prind greu si este recomandabil să fie prinşi/gătiţi de specialişti (ex: racii se fierb de vii, iar dacă un rac fiert pluteşte, înseamnă că era deja mort la fierbere şi nu e bine, etc).

RACUL DE RÂU

-descriere- Racul de râu este întâlnit prin iazuri, bălţi si ape curgătoare.

Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen. La nivelul cefalotoracelui se gasesc 2 perechi de antene , cu ajutorul cărora racul simte mirosul si pipăie, 2 ochi compusi, formaţi din sute de celule vizuale. Ochii sunt situaţi in vârful unor prelungiri, care se mişcă in toate direcţiile. Gura este prevazuta cu fălci puternice. Pe partea dorsală a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se termina cu cleşti mari si puternici, servind la prinderea hranei, perechile 2 si 3 au clesti mici, iar ultimile 2 perechi se termină cu gheare. De cefalotorace sunt prinse cele cinci perechi de picioare, primele trei perechi terminandu-se cu cate un cleşte; cel de la prima pereche este cel mai puternic.

Abdomenul racului este alcătuit din 7 segmente. Primele 5 poartă pe partea ventrală, câte o pereche de picioruşe. Segmentul 6 prezintă lateral, câte doua piese lăţite care, formează împreună cu segmentul 7, înotătoarea codală.

Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci când este în primejdie, împinge apa înainte, ajutându-se de paletele înotătoarei codale şi mişcă brusc abdomenul spre partea anterioară. Astfel, el înoată înapoi. Racul respiră prin branhii. Ele se află la baza picioarelor şi au formă de pană. Branhiile sunt scăldate permanent de un curent de apă, care circulă dinapoi înainte, asigurându-se schimbul de gaze la nivelul lor. Femela depune toamna sute de ouă lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruşe, până primăvara următoare ( iarna, racii stau amorţiţi la fundul apei). În luna mai, din ouă ies

răcuşorii, care mai rămân agĂţaţi de abdomenul femelei, încă 15 zile. Pe măsură ce cresc, racii năpârlesc de mai multe ori. În timpul năpârlirii, calcarul depozitat in pereţii stomacului, trece în sânge care il transportă în piele; de aici trece in compoziţia crustei. În timpul dezvoltării, racul năpârleşte de mai multe ori. Având crusta îndepărtată, poate să crească. Crusta se reface din nişte granule de calcar (gastrolite) care se găsesc în stomacul racului. Culoarea crustei, verde-brună, se datorează prezenţei a doi pigmenţi: albastru si roşu. Prin fierbere, pigmentul albastru, mai puţin rezistent, se distruge, rămânând numai cel roşu, de unde rezultă culoarea racului fiert.

Hrana racului este reprezentată de animale si plante. El se

hrăneşte cu moluşte, peştişori şi cadavre. Hrana este prinsă şi

tăiată cu cleştii mari, sfărâmată cu fălcile puternice si înghiţită;

racul este un animal omnivor. Resturile sunt eliminate prin anus,

situat in partea ventrală a ultimului segment abdominal.

Este folosit cu precădere la pescuirea somnului. Exemplarele

de dimensiuni mici pot fi ,,puse” în cârlig în întregime, de la cei

mai mari urmând să folosim doar abdomenul.

Racii trăiesc 15-20 de ani. Racul îşi regenerează unele segmente. Dacă o antenă sau un cleşte se rup, ele se refac la năpârlirea următoare.

,,Povestea unui răcuşor de râu”

Era odată un rac. El trăia pe marginea unui râu, mai sus de locul unde oamenii vin vara să spele covoare, mai sus de o platformă de beton armat din care se văd, pe margini, prin apă, armăturile ruginite, roşii-verzui, de groază. Locuia sub un stufăriş, sub o salcie, în mâl. Mânca alge, viermi, moluşte, bacterii şi alte crustacee mici. Mergea sacadat, lăsa urme ascuţite, mărunţele dar adânci. Avea curaj, coordonare, atenţie distributivă. Se antrena în fiecare zi: înot, mers înainte, mers cu spatele, rotiri rapide. Stătea încordat după orice sunet, se întorcea repede dacă apa vibra lângă el. Dacă ar fi avut cât de cât idee, s-ar fi numit Raikonnen. Când din salcia de deasupra malului ajungeau frunze în apă, fugea repede şi aştepta mâlc în mâl. În tufă de obicei este multă animaţie: pietricele ovale turtite care sar de două-trei ori (un lac ar fi mai bun, o baltă) o broască, o sticlă de Cappy Ice Fruit veche, peşti, puiet de peşti, momeală scăpată din cârlig, un şarpe subţire, gri, tremur de başi din ştrand, paşi de pescar troscănit. Noaptea mai mult o fojgăială. Câte un greier, un cosaş… Toate se aud ca certurile vecinilor când stai în cadă.

Racul nu era nici melancolic nici exuberant. Disciplinat, poate, fizic activ. Într-o seară, cînd auzeai broaştele mai mult decît orice, pe lângă mal a apărut o spumă albă. Cu moţuri mai dense, mai rară pe margini. De fapt racul nu vedea decît marginile şi vîrfurile. A urmărit-o puţin cu privirea, a trecut şi… nu zărea decât păianjeni de apă. Nici lor nu li se vede decat locul unde picioarele ciupesc apa. Racul uită curând spuma, care se scursese de pe un autoturism spălat mai sus, unde apa nu ajungea decât până la glezne. Deodată, prin faţa lui trecu o sferă portocalie. Se învârti în rotocoale de două ori în câmpul lui vizual şi dispăru. El se repezi înainte dar nu apucă să vadă mai bine ceea ce de fapt era partea plutitoare a unui elastic de păr din frotir.

Se întoarse la locul lui, încet. Nimic nu se compara cu somnul liniştit de după-amiază, departe de orice zgomot, de orice mişcare…

,,Sfârşitul speciei de raci”

Pe vremea bunicilor nostri, când valorile naturale erau cu adevărat preţuite, în Lacul Snagov, racii erau o specie foarte bogată.

Factorul care determina inmulţirea specie era puritatea apei, deoarece pe atunci oamenii aveau mai multă responsabilitate atunci când venea vorba despre protejarea naturii, deşi termenul ,,ecologie” nu era încă definit pe atunci.

Tot din spusele bătrânilor, racii se găseau mai ales la malul apei, în stuf, de unde copii îi puteau prinde cu mâna. Se amuzau foarte mult atunci când degetele le erau strânse de cleştişorii destul de puternici ai racilor.

Toamna şi primăvara, atunci când apa este limpede, pescuitul racilor este sporit, fapt care determină dispariţia speciei. Pentru a se apăra de cei care vor să îi vâneze, racii se ascund printer trestii şi chiar se caţără pe ele.

Racul, broasca şi o ştiuca

de Alexandru Donici

Racul, broasca şi o ştiucă Într-o zi s-au apucat, De pe mal în iaz s-aducă Un sac cu grau încărcat. Şi la el toţi se înhamă Trag, întind, dar iau de samă, Că sacul sta neclintit, Căci se trăgea neunit.

Racul înapoi se da, Broasca tot în sus sălta, Ştiuca foarte se izbea Şi nimic nu isprăvea. Nu ştiu cine-i vinovat; Însă pe cât am aflat, Sacul in iaz nu l-au tras, Ci tot pe loc a rămas. Aşa-i şi la omenire, Când în obşti nu-i unire. Nici o treabă nu se face Cu izbândă şi cu pace.

LOCALIZARE ÎN ZONA SNAGOV - în Lacul Snagov, în zona satelor Ghermăneşti şi a pădurii Snagov ; - dimensiuni- 20 cm lungime ; - iarna sunt scosi odată cu plasele de pescuit de sub gheaţă ; - toamna depun ouă ( femela le poartă pe abdomen) ; - primăvara ies puii, năpârlesc de mai multe ori pentru a putea creşte.

CONDIŢII MINIME DE VIAŢĂ În Lacul Snagov există încă destule exemplare de raci care sunt ,,sanitari ai apelor” unde trăiesc şi se hrănesc cu animale moarte, cu plante şi animale vii. Este la rândul său vânat de om pentru carnea sa albă şi dulce. Pentru a mai putea supravieţui ani multi de acum înainte în Lacul Snagov, racul trebuie protejat, evitându-se vânarea (prinderea) sa în perioada de înmulţire. De asemenea, in vederea protejării speciei, se recomandă evitarea poluării apei prin orice mijloace.

LANŢUL TROFIC AL SPECIEI PLANTE DE APĂ MELCI, SCOICI, RAC

ANIMALE DE APĂ

PLANTE DE APĂ RAC OM

PLANTE DE APĂ PEŞTI MICI RAC

SURSE DE INFORMARE:

• Localnici ai comunei Snagov, rude ale membrilor echipei;

• Enciclopedia Wikipedia: http://wikipedia.ro;

• Revista ,,Terra Magazin”;