43
TEMA 1: Consideratii generale din etica activitatii procesual penale 1.Notiuni fundamentale ale eticii.Categoriile eticii. 2.Morala:notiunea,functia si structura 3.Notiunea si caracteristica generala a eticii judiciare 4.Obiectul de studiu,scopul,sarcinile si importanta eticii judiciare. -1- Termenul “etica” provine de la grecescul “ethos” cu semnificatia de moravuri,obicei,loc de trai.Este introdus de Aristotel in sec.IV pentru a desemna stiinta care studiaza un domeniu aparte ale calitatii umane,denumeste virtutile,particularitatile caracterului,ale temperamentului pentru a le deosebi de facultatile mintii astfel spre exemplu este un affect naturale memoria o particularitate vitala,facultate a mintii,iar curajul o virtute. ETICA este definita ca fiind acea ramura a gnoseologiei care studiaza morala dreptului,unul din cele mai importante aspecte ale practicii umane. In literatura rusa de specialitate etica este privita ca domeniu a filosofiei care a capatat statut de stiinta independenta obiectul de studiu al careia il constituie morala drept unul din formele esentiale ale constiintei si activitatii umane. Hegel delimiteaza morala de moralitate: -Morala reprezinta aspectul subicectiv sau modul in care este perceput din punct de vedere etic comportamentul subiectului fie de care el insusi,fie de catre ceilalti membri ai societatii. -Moralitatea reprezinta actiunile in desfasurarea lor deplina.

Toate Temele La Etica

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Toate Temele La Etica

TEMA 1: Consideratii generale din etica activitatii procesual penale

1.Notiuni fundamentale ale eticii.Categoriile eticii.2.Morala:notiunea,functia si structura3.Notiunea si caracteristica generala a eticii judiciare4.Obiectul de studiu,scopul,sarcinile si importanta eticii judiciare.

-1-Termenul “etica” provine de la grecescul “ethos” cu semnificatia de moravuri,obicei,loc de trai.Este introdus de Aristotel in sec.IV pentru a desemna stiinta care studiaza un domeniu aparte ale calitatii umane,denumeste virtutile,particularitatile caracterului,ale temperamentului pentru a le deosebi de facultatile mintii astfel spre exemplu este un affect naturale memoria o particularitate vitala,facultate a mintii,iar curajul o virtute.ETICA este definita ca fiind acea ramura a gnoseologiei care studiaza morala dreptului,unul din cele mai importante aspecte ale practicii umane.In literatura rusa de specialitate etica este privita ca domeniu a filosofiei care a capatat statut de stiinta independenta obiectul de studiu al careia il constituie morala drept unul din formele esentiale ale constiintei si activitatii umane.

Hegel delimiteaza morala de moralitate:-Morala reprezinta aspectul subicectiv sau modul in care este perceput din punct de vedere etic comportamentul subiectului fie de care el insusi,fie de catre ceilalti membri ai societatii.-Moralitatea reprezinta actiunile in desfasurarea lor deplina.

Deontologia provine din grecescul “deontos”,ceea ce

reprezinta o obligatie,iar etica este un drept al justitiei.

Deontologia,conform DEX: Compartiment al eticii care se ocupă cu studiul normelor și obligațiilor specifice unei activități profesionale.

In sens uzual, etica reprezinta un ansamblu de concepte si pricini morale in conformitate cu care societatea decide sa

Page 2: Toate Temele La Etica

reglementeze comportamentul membrilor sai determinind legitimul si acceptabilul initial.Etica reprezinta o stiinta despre invatatura care urmareste scopul formarii unei noi personalitati unui om bun si mai onest raportate direct la conceptiile de divinitate dominante la acel moment.

Etica presupune 3 dimensiuni fundamentale:1.Dimensiunea normativa,adica etica constituie un ansamblu de norme si principii care dirijeaza conduita umana.2.Dimensiunea de justificare,se refera la toate circumstantele care fac etica necesara si argumentata.3.Dimensiunea logica,este data de perspectiva metodica constiintizind ansamblul factorilor care explica necesitatea eticii.

Definitia: In literatura rusa de specialitate “etica” este definite ca

acea ramura(domeniu) a filosofiei care a capatat statut de stiinta independenta obiectul careia il formeaza morala,drept unul dintre cele mai importante elemente ale activitatii si constiintei sociale.

Dintr-o alta perspective,”etica” reprezinta stiinta despre natura,esenta si structura moralei drept sfera a cunoasterii si traditie intelectuala.

Etica nu numai ca generalizeaza si sistematizeaza normele moralei,dar si contribuie la crearea acestora in dependenta de interesele si necesitatile unei societati date intr-un anumit context istoric.

Categoriile eticii reprezinta conceptele de baza ale stiintei eticii care dau expresie celor mai importante elemente ale moralei.La cetegoriile eticii se atribuie:1.BINELE SI RAUL-Binele reprezinta tot ceea ce poarta caracteristica pozitiva a moralitatii.Raul reprezinta categoria etica care exprrima tot ceea ce merita denigrare.Atunci cind binele se raporteaza la personalitate,acesta capata forma virtutii.Virtutile reprezinta un ansamblu de caracteristici pozitive constante ale persoanalitatii care se refera nu numai la existenta principiilor morale,dar si la faptul individului.2.BUNASTAREA-reprezinta tot ceea ce asigura existenta umana,resursele naturale,materiale si spirituale.Bunastarea este

Page 3: Toate Temele La Etica

diferita de utilitate,spre exemplu o piesa de arta este bunastare,dar nu este utilitate.3.DATORIA-categoria etica care exprima relatiile dintre individ si societate constind in obligativitatea morala a persoanei.Datoria constituie astfel o sarcina individuala intr-o situatie concreta.4.CONSTIINTA-este opusul datoriei si constituie latura subiectiva a constiintei care creaza individului norme si principii morale si cere de la acesta respectarea lor.Constiinta reprezinta autoreglatorul comportamentului care are menirea sa asigure coraportul intre datorie si responsabilitate.5.RESPONSABILITATEA-constituie obligatia individului de a purta raspundere pentru faptele proprii care contravin normelor morale reiesind din capacitatea obiectiva a persoanei de a reactiona intr-o anumita situatie in modul in care il cere morala.6.ECHITATEA-este conceptual politico-juridic,dar si moral care exprima o asemenea stare de lucru considerate ca fiind adecvata reiesind din egalitatea tuturor oamenilor,coraportul care trebuie sa existe intre drepturi si obligatii,fapta si pedeapsa(raspundere),merite si recunoasterea acestora,precum si din considerarea drepturilor fundamentale ale personalitatii.Echitatea domina activitatea juridica atit in plan normative,cit mai ales in cel aplicativ,fundamentindu-se pe obiectivitate,impartialitate,proportionalitate,oportunitate.7.DEMNITATEA-este privita ca atitudinea individului fata de sine insusi si a societatii fata de acesta reiesind din recunoasterea acestuia drept personalitate.8.CINSTEA-reprezinta atitudinea societatii fata de individ si a individului fata de sine insusi reiesind din meritele anterioare ale persoanei(o anumita functie ocupata,un anumit gen de activitate desfasurata).9.REPUTATIA PROFESIONALA-opinia societatii fata de persoana reiesind din activitatea sa anterioara.Daca demnitatea porneste de la perceperea tuturor persoanelor in mod egal,cinstea solicita considerarea lor diferentiata.10.UMANISMUL-principiu etica care exprima personalitatea umana drept valoare suprema si increderea in perfectionarea acestuia ,astfel etica este disciplina care nu numai studiaza,dar si contribuie la formularea normelor ,principiilor si valorilor eticii.11.SENSUL VIETII12.IDEALURILE MORALE13.FERICIREA

Page 4: Toate Temele La Etica

2.Morala:notiunea,functia si structuraMorala provine de la “mores”-moravuri;”morales”-moral.In literatura de specialitate,este perceputa sub 3 forme de manifestare ale moralei: 1.Forma de reglementare a relatiilor sociale; 2.Gen al relatiilor sociale; 3.Forma a constiintei sociale.Morala constituie una dintre formele fundamentale de reglementare a relatiilor interumane constind dintr-un ansamblu de norme si principii potrivit carora o anumita societate delimiteaza binele de rau,demnul de nedemn,justul de injust.Morala intervine in activitatea social ape calea traditiei,influentei emotionale,opiniei sociale si este asigurata de acestea din urma,precum si de convingerea intima,constiinta individuala.Morala intervine in toate domeniile vietii si respectarea acesteia este urmarita de intreaga comunitate.

Morala indeplineste urmatoarele functii: Functia de reglementare,determinind comportamentul

individual in raport cu interesele celorlalti; Functia educationala,prespune constituirea personalitatii

prin intermediul exigentelor si principiilor morale,formarea conceptiilor privind valoarea propriei personalitati,sensul vietii,s.a.

Morala mai indeplineste si functiile de:-prognoza;-functia comunicationala;-functia cognitive;-functia motivationala,s.a.

Drept forma a constiintei,morala presupune o dubla structura:1. Constiinta morala;2. Conduita morala.

Constiinta morala,latura subiectiva a moralei care pretinde de la subiect o anumita conduita si da apreciere rezultatelor acesteia.Constiinta morala poate fi:*Individuala*Sociala.

Page 5: Toate Temele La Etica

Conduita morala,conduita subiectului poate fi considerate morala daca motivele ei sunt susceptibile de apreciere din perspective bine-rau,demn-nedemn.Elementul primar al conduitei morale este fapta care din punct de vedere etic include si motivul,scopul si urmarile.Ansamblul faptelor de importanta morala ralizate de catre individ intr-un anumit interval de timp,in conditii constante sau schimbatoare poarta denumirea de conduita.Conduita morala este unicul indicator obiectiv al moralitatii.

Morala are urmatoarea structura:1. Normele morale -norme sociale care determina conduita

individului in raport cu altii si cu sine insusi.Normele morale se deosebesc de traditii prin faptul ca au o fundamentare logico-ideatica.Normele morale pot avea forma pozitiva(onerativa) de exprimare sau forma negativade exprimare(prohibitiva).Dupa subiecti normele morale sunt:-generale(se refera la toare comunitatile);-particulare;-speciale.

2. Principiile morale -reprezinta forma cea mai generalizata a exigentelor morale care determina directia generala a conduitei.Principiile morale stabilesc conditiile de baza ale relatiilor interumane,comportamentului individual,precum si a conduitei sociale generale,spre deosebire de norme care determina continutul comportamentului.De ex:umanismul,alterismul,marinimia,etc.

3. Idealurile morale- constituie acele exigente care se exprima prin forma personala moralei perfecte care intruneste cele mai inalte virtuti.Idealurile morale se impart in 2 grupe:1)Ideal moral individual-atunci cind se refera la om si la caracterul persoanlitatii acestuia;2)Ideal moral social-societatea,morala ideala respectarea reciproca.

4. Criteriul moral.-atunci cind principiul moralei sunt utilizate pentru a da apreciere individuala sau comportamentul acesteia devin criterii morale.

3.Notiunea si caracteristica generala a eticii judiciare4.Obiectul de studiu,scopul,sarcinile si importanta eticii judiciare.

Page 6: Toate Temele La Etica

In cadrul eticii ca structura filozofica s-a constituit “etica profesionala”.Conceptul “etica profesionala”este utilizat ca un cod de etica al oamenilor de o anumita profesie.Etica profesionala este determinate de specificul genului de activitate,interesele comparative,domeniul social la care se refera.Etica professionala este rezultatul unor probleme morale cu care se confrunta cel mai frecvent oamenii,ea reprezinta un gen dat pentru activitate.Normele de etica profesionala exprima exigentele sociale ale desfasurarii unei anumite activitati si sunt deosebite de exigentele pentru profesiile care au ca obiect omul.

Etica judiciara poate fi definite sub 2 aspecte:1)Ca un ansamblu de norme care regelementeaza conduita oamenilor de profesie;2)Ramura a stiintei.Pentru repetarea profesiei juridice specializate pe domenii determina constituirea uno ramuri ale eticii judiciare cum ar fi:etica judecatorului;etica avocatului,etica procurorului.Etica juridica este utilizata pentru a da expresie ansamblului de norme si principii morale care vin sa reglementeze conduita subiectilor sociali care asigura activitatea de infaptuire a justitiei.Etica judiciara este conceptual utilizat pentru a expune totalitatea de norme morale care trebuie sa fie respectate de toti participantii si subiectii oficiali a procesului de judecata(penal,civil,contraventional).

Etica judiciara reprezinta studierea specificului manifestarii moralei in cadrul activitatii de ocrotire a normelor de dept.Obiectul primar al obiectului de studiu este norma care presupune 2 particularitati:1)Fapul ca este emisa de o anumita autoritate sociala;2)Se adreseaza unor subiecti numiti agenti ai normei.

Obiectul de studiu este dat de:1.Activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept in vederea determinarii specificului genului respectiv de activitate sociala;2.normele morale care reglementeaza conduita subiectilor participanti ai relatiilor sociale profesionale;3.Norme morale generale si impactul lor asupra activitatii de infaptuire a justitiei.

Page 7: Toate Temele La Etica

4.Norme morale speciale particularitati pentru domeniu.

Sarcinile: Presupun identificarea normelor morale; Stabilirea continutului normativ; Solutiile pentru depasirea problemelor; Ansamblul cerintelor psihologice,etice pe care trebuie sa le

posede un jurist.Importanta eticii judiciare se prezinta din perspective citorva puncte de vedere:

1. Confera un character moral activitatii subiectilot oficiali in sfera de infaptuire a justitiei;

2. Contribuie la sanctionarea problemelor morale cu care se confrunta,reprezinta respectarea profesiei de jurist.

3. Influenteaza pozitiv procesul de legiferare;Functiile eticii judiciare:

1. De generalizare a normelor morale si principiilor;2. De analiza a conduitei juristilor cu colegii;3. De studiere a conduitei;4. De recomandare a normelor morale care necesita a fi

respectate.

Principiile: Umanismului; Echitatea; Pluralismul; Adevarul; Principiul caracterului active al exercitarii profesiei de

jurist.Tema 2:Continutul moral al legislatiei ce reglementeaza activitatea de ocrotire a normelor de drept1* Conținutul moral al normelor constituționale și celor internaționale ce reglementeaza activitatea de ocrotire a normelor de drept 2* Principiile și normele morale în dreptul material penal3* Conținutul moral al legislației procesual penale4* Coraportul dintre scop și mijloace în procesul penal

1* Conținutul moral al normelor constituționale și celor internaționale ce reglementeaza activitatea de ocrotire a normelor de drept

Page 8: Toate Temele La Etica

Justiția ca una din formele principale ale activității statale care are menirea asigurării echității în raport cu cei la care se referă, se bazează pe principii morale în același timp moralitatea și legalitatea sunt indisolubil legate. O lege imorală este inacceptabilă, iar o justiție ilegală de neconceput. Unitatea, moralitatea, legalitatea își găsește reflectare în acte normative naționale și internaționale. În acest sens, Declarația Universală a Drepturilor Omului dă expresie unor valori legale generale și unanim acceptabile, dar formulează în același timp și principalele categorii etice: umanism; echitate; respectarea demnității umane. Art. 1 al Declarației garantează egalitatea tuturor oamenilor din momentul nașterii, iar art. 7 dreptul lor la o protecție egală din partea legii. Art. 5 interzice tortura, tratamentul inuman și degradant. Art. 29 stabilește obligațiile statului de a limita restricțiile drepturilor fundamentale la cele absolut necesare și legal prestabilite. Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice precum și Convenția Europeană (CEDO) fundamnetează premisele morale ale propriilor reglementări sub forma garanțiilor procesuale minime acordate acuzatului într-o cauză penală sau civilă. (dreptul la apărare, accesul liber la justiție, legalitatea armelor). Constituția RM prin consacrarea în art. 1 a omului drepturilor și libertăților acestuia drept valori primordiale, morale și obiect principal al protecției statale formulează principiul etic al umanismului. Detalizările căruia se găsesc în reglementările Constituționale ultirioare și actele normative subordonate întrucît Constituția dă expresie acestui principiu, orice prevedere din alte acte normative care respectivului urmează a fi înlăturată indiferent de domeniul vieții sociale la care se referă. Umanismul este un principiu etic al legislației propriu zise dar în același timp o regulă fundamentală a procesului de aplicare a legii. Specificarea exigențelor etice fundamentale se regăsește cu precădere în Titlul II care guvernează materia drepturilor fundamentale, instituind drept garant puterea judecătorească. Pentru asigurarea efectivă a posibilității acestuia din urmă normele constituționale din art. 115, 119 stabilesc constituirea doar prin lege a instanțelor de judecată, independența, imparțialitatea și inamovabilitatea judecătorilor, accesul liber la justiție etc.

Page 9: Toate Temele La Etica

2* Principiile și normele morale în dreptul material penalPremisele morale ale reglementărilor de drept material penal se găsesc în următoarele consacrări normative: Art. 2- stabilirea omului, drepturile și libertățile acestuia drept valori principale protejate de legea penală. Art. 3 Interzicerea interpretării extensive defavorabile,posibilitatea supunerii răspunderii penale pentru infracțiuni numai în baza hotărîrii instanței judecătorești legal constituite. Art. 4- Art. 5 – Democratismul și umanismul drept principii fundamentale a legii penale, asigurarea egalității tuturor în fața legii penale și inadmisibilitatea supunerii persoanei torturii, tratamentului inuman și degradant. Art. 6- principiul caracterului personal al răspunderii penale care oferă dreptul supunerii persoanei pedepsei penale pentru fapte săvîrșite cu vinovăție. Art. 7-Individualizarea răspunderii penale și regula non bis in idem. Art. 10- efectul retroactiv al legii penale care ameliorează situația acuzatului. Art. 61- pedeapsa penală este stabilită ca fiind o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și educare a condamnatului și nu o măsură de răzbunare pentru fapte ilicite săvîrșită de acesta. Premisele morale se regăsesc și în scopurile pedepsei penale: corectarea și educarea condamnatului, prevenirea săvîrșirii a noii infracțiuni. Posibilitatea instanței de a stabili o pedeapsă mai blîndă decît cea stabilită de lege. Instituirea de temeiuri pentru liberarea de răspundere și pedeapsă penală.

3* Conținutul moral al legislației procesual penaleConținutul moral a reglementărilor procesual penale se regăsesc în:

art. 1- scopul procesului penal. 2) principiile justiției penale :a) garantarea inviolabilităților

în lipsa cărora este imposibilă dezvoltarea plenară a personalității; b) respectarea drepturilor și libertăților umane detalizări ale căruia se găsesc practic în toate instituțiile procesului penal:

art. 105 alin (8) precum și art 111 alin (3), art. 122 alin (2) art 123 alin (3).

Art. 21 si art.90- imunitățile și privilegiile martorului și libertatea de mărturisire împotriva sa vin să protejeze valori

Page 10: Toate Temele La Etica

considerate superioare interesului statului în înfăptuirea justiției.

Art. 311- inadmisibilitatea utilizării ca mijloc de probă a declarațiilor în cazul revenirii persoanei la renunțarea la libertatea de mărturisire împotriva sa.

Egalitatea armelor, accesul liber la justiție dreptul la apărare drept garanții procesuale minime a inculpatului.

Libera apreciere a probelor prin stabilirea prin stabilirea exactă în legislația procesuală a faptei probante a elementelor de fapt în conținutul art 93.

Oficialitatea procesului penal și obligației cercetării corecte și obiective sub toate aspectele ( art.19; 28; 255 CPP)

Art. 94- recunoașterea dreptului la reabilitare. Art. 23 CPP limitarea cazurilor de examinare în instanța de

judecată în lipsa inculpatului. Suspendarea urmăririi penale și judecării cauzei art. 287/1;

330 CPP. Existența căilor de atac ordinare și extraordinare. Reglementarea unor proceduri speciale în privința

minorilor și persoanelor iresponsabile. Regula neagravării situației în propria cale de atac. Art 410

CPP.

4* Coraportul dintre scop și mijloace în procesul penalParticipînd a raporturile procesual penale subiecții își motivează direct sau indirect conduita. Motivul constituie fundamentul comportamentului sau determinarea interioară la acțiune sau inacțiune. Motivul se realizează în scop. Scopul constituie rezultatul spontan al comportamentului subiectului. Analiza art. 1 CPP a pus problema etică a coraportului scop-mijloace. Adagiul- scopul scuză mijloacele este înlocuit de formula scopul determină mijloacele, deoarece mijloacele imorale distorsionează natura scopului. Morale se consideră mijloacele necesare și suficiente pentru atingerea scopului și care nu contravin scopului suprem. Mijloacele trebuie să corespundă cîtorva criterii: 1) științific argumentate 2) moral acceptate 3) normativ fundamentate 4) eficiente. În vederea realizării exigențelor moralei CPP garantează o corespundere între interesul societății în descoperirea și

Page 11: Toate Temele La Etica

prevenirea infracțiunilor pe de o parte și limita intervențiilor în viața privată sau drepturile fundamentale pe de altă parte.Legea procesuală apreciază ca temei: presupunere rezonabilă; temei rezonabil; bănuială rezonabilă (art. 125; 166 CPP) iar jurisprudența Curții Europene consacră obligativitatea existenței unui echilibru permanent între dreptul societății și dreptul individului. P. Ălkin- clasifică scopul procesului penal în oficiale ș i neoficiale. Scopurile neoficiale sunt cele care determină cu adevărat conduita subiecților procesului penal. Legea și măsurile organizaționale trebuie să asigure corespunderea scopurilor neoficiale ale procesului penal celor oficiale. Existența scopurilor neoficiale poate fi datorată atitudinii negative sau indiferente față de scopurile oficiale. Legea practic pretinde o asemenea corespundere numai de la subiecții oficiali. Scopul subiecților neoficiali în procesul penal variază în funcție de interesele procesuale și circumstanțele particulare ale cauzei concrete.

Tema 3:Premisele morale ale probatoriului penal 1* Aflarea adevărului în procesul penal ca scop moral alprobatoriului. 2* Prezumtia nevinovătiei si sarcina probatiunii sub aspect moral. 3* Importanta morala a aprecierii probelor în baza intimei convingeri. 4* Aspecte etice privind administrarea unor probe.

1* Aflarea adevărului în procesul penal ca scop moral alprobatoriului.Stabilirea adevărului în cauze penale reprezintă o sarcina primordiala a înfăpturii justitiei, anume adevărul este solicitat in hotărîri judecătoresti,în special sentintelor ca acte ale justitiei. În esensă “adevărul” constituie acea caracteristică a cunostintelor noastre de a corespundere faptelor si circumstantelor care au avut loc în trecut. Problema aflării adevărului în procesul penal este una juridică dar în egală măsură si etică.In legea penala se foloseste termenul de “adevar” in citeva articole:art.164,art.254 CPP.

Page 12: Toate Temele La Etica

Adevărul în procesul penal constituie în opinia lui Boicov una din cele mai exprese si importante valori morale. Asupra posibilitătii stabilirii adevărului în rezultatul probatoriului penal au fost formulate cîteva conceptii: 1) în procesul penal poate fi stabilit adevărul obiectiv- Se consider adevăr obiectiv acea calitate a cunostintelor subiectului de corespundere absolută realitătii obiective trecute. În procesul penal poate fi descoperit adevărul material, adică acea formă a adevărului obiectiv care are o independentă totală de prevederile normative. 2) In procesul penal probatoriul permite stabilirea adevarului absolute-relativ-absolute trebuie să fie cunostintele subiectului official referitoare la: a) existenta comportamentului (actiune, inactiune) ;b) caracterul prejudiciabil si illegal al faptei; c) implicarea subiectului concret la realizarea actiunii/inactiunii; d) stabilirea vinovătiei 3) în procesul penal poate fi stabilit doar adevărul relative,denumit adevăr judiciar-Acel adevăr constatat de subiectul official în hotărîrea adoptată de el în rezultatul cercetării complete obiective si sub toate aspectele a circumstantelor cauzei.4)Nu exista temeiuri de a considera drept posibilitate aflarea adevarului in procesul penal,de aceeea nu se poate pretinde acest lucru de la instanta de judecata.S-a apreciat insa ca in spatele acestei ultime conceptii se ascunde nu atit incompatibilitatile profesionale,cit mai ales frica fata de responsabilitatea morala pentru corectitudinea hotaririi adoptate.Ofiterul de urmarire penala,procurorul trebuie sa fie sufficient de convinsi in propriile forte morale fara vre-o frica fata de consecintele hotaririi adoptate de ei daca acestea sunt argumentate din punct de vedere etic.“A considera important aflarea adevarului in cauza penala” inseamna a priva probatoriul de scopul sau moral deoarece adevarul constituie expresia celor mai importante valori morale promovate de probatoriu.Faptul dat,afirma Strogovici creaza premise considerarii adevarului drept o problema juridical,dar si etica a procesului penal.Se afirma ca contradictorialitatea procesului penal exclude posibilitatea stabiliriiadevarului deaorece instanta de judecata nu mai are posibilitatea dea realize de sine statator administrarea probelor,dar instanta de judecata apreciaza si admite probele prezentate de procuror,de aceea afirmatia

Page 13: Toate Temele La Etica

anterioara este neinsemnata ,mai ales datorita faptului ca obiectivitatea constituie fundamental adevarului.

2* Prezumtia nevinovătiei si sarcina probatiunii sub aspect moral. Actuala reglementare legala utilizînd prezumtia nevinovătiei vine să excludă conceptia existents referitoare la prezumtia culpabilitătii.Prezumtia nevinovatiei-constituie rezultatul recunoasterii valorii sociale a personalitătii umane atribuindu-i calitatea de subiect de bună credintă pînă la proba contrară. Venită initial să protejeze împotriva privărilor neîntemeiate de libertate prezumtia nevinovătiei constituie la etapa actual una din principalele garantii ale celorlalte drepturi fundamentale. Atît din punct de vedere legal cît si etic prezumtia nevinovătiei implică cîteva consecinte privind statutul subiectului în procesul penal precum si obligatiile corelative ale organelor oficiale ale statului:

1. considerarea persoanei ca fiind nevinovată pînă la o hotărîre judecătorească contrară dată în conditiile legii.

2. Reprezentarea sarcinii probatiunii-interzicerea subiectului de a participa în probatoriu constituie o încălcare a normelor si principiilor eticii.Art.8 alin.2 CPP-“Nimeni nu este obligat sa dovedeasca nevinovatia sa”,aceasta revine organelor de urmarire penala sau procurorului.Este immoral de a declara persoana vinovata de atentarea la cele mai inalte valori morale fara sa existe suficiente agrumente faptice si juridice in acest sens.

3. Obligatia subiectilor oficiali de cercetare completa,obiectiva si sub toate aspectele a circumstantelor cauzei (art. 19-“accesul liber la justitie”; art.28-”oficialitatea procesului penal”;art.254-“rolul activ al organelor de urmarire penala”; art.314-“nemijlocirea ,oralitatea si contradctorialitatea judecarii cauzei”).Aceasta reprezintă atît obligatia morală cît si legală a organelor oficiale.

4. Regula “in proprio pro reo”( în cazul dubiului în favoarea lucrului). Deoarece persoana se considera nevinovată mai întîi morala si apoi dreptul,solicita interpretarea oricăror dubii în favoarea persoanei. Dubiile însă trebuie să fie de neînlăturat si să constituie rezultatul doar unei analize îndelungate obiective si complete a probelor admisibile veridice, suficiente si verificate.

Page 14: Toate Temele La Etica

5. Orice limitare adusă drepturilor fundamentale este posibilă numai în prezenta circumstantelor faptice si juridice proportionale,precum si corespunderea gradului prejudiciabil al infractiunii si personalitătii acuzatului cu luarea în consideratie a inventualelor consecinte negative pentru acesta din urma.

3* Importanta morala a aprecierii probelor în baza intimei convingeri.Actualul sistem al aprecierii probelor vine sal inlocuiasca pe cel al rpobelor formulate in cadrul carora rolul judecatorului se limita la calculul probelor,forta juridica a carora era prestabilita.Aprecierea probelor in baza intimei convingeri pune intreaga responsabilitate morala pentru hotarirea adoptata in sarcina judecatorului/altui subiect official.Principiul dat se explica in exclusivitate subiectilor oficiali,dar etica impune ca regulile acestuia sa devina aplicate si subiectilor neoficiali.

Aprecierea probelor in baza intimei convingeri presupune 3 aspecte:

1. Aspectul juridic-instanta de judecata nu este tinuta de vre-o forta prestabilita de lege a probelor.

2. Aspectul psihologic-convingerea intima expune o asemenea stare a constiintei si emotiilor juridice de certitudineamboluta asupra corectitudinii hotaririi adoptate;

3. Aspectul moral-pentru hotarirea adoptata subiectul official poarta raspundere in fata constiintei individuale si sociale.Aceasta forma a responsabilitatii poate fi pretinsa numai unei instante de judecata independente pentru care legea si masurile organelor au creat premisele necesare.

Stabilirea adevarului pe cauze penale chiar si a celui judiciar este o activitate destul de complicate.Cu toate acestea,subiectul official are obligatia de a solutiona toate cauzele transmise spre solutionare.Aceasta determina riscul si inevitabilitatea erorilor judiciare.

Eroarea judiciara: In sens larg,orice actiune care nu a dus la rezultatul

scontat,fie o afirmatie care nu corespunde realitatii daca acestea au fost facute neintentionat.

Page 15: Toate Temele La Etica

In sens restins,orice hotarirea gresita cu privire la oricare din chestiunile care trebuie solutionate de subiecti oficiali in baza respectiva a procesului penal.

Eroarea judiciara este in primul rind condamnarea persoanei nevinovate,iar cu privire la persoana vinovata acesta se poate exprima in:achitarea acesteia;incadrarea juridical gresita a faptei;stabilirea unei marimi de pedeapsa inechitabila.Dreptul la eroare,afirma Strogovici,atit din punct de vedere moral,cit si din punct de vedere juridic nu deriva de nicaieri.Eroarea juridica este o incalcare a legalitatii care poate genera doar noi nerespectari de lege,de aceea dreptul la eroare nu exista si nici nu poate exista.Cocorev afirma ca veridicitatea este un principiu etic general si nici o exceptie legala in acest sens pentru procesul penal nu face.

Convingerea intima-constituie nu numai temeiul aprecierii probelor,ci si a circumstanelor de fapt si a marimii de pedeapsa.Din acest considerent legea procesuala stabileste remedii prin intermediul carora se asigura formarea unei corecte convingeri intime.Aceasta trebuie sa se bazeze in exclusivitate pe probele legal administrare ,suficiente si veridice.

4* Aspecte etice privind administrarea unor probe.Caracteristica principala a procesului de administrare a probelor este data de criteriul subiectivismului,probele provenind de la subiecti si fiind administrate de acestia.De aceea,aprecierea dministrarii probelor se afla nu numai in dependenta de premisele etice normative,ci si in dependenta de premisele morale ale personalitatii.Declaratiile sunt mijloace de proba cele mai importante si mai frecvente folosite in procesul penal.Declaratiile banuitului/invinuitului(acuzatului)-procesul penal actual recunoaste dreptul acuzatului de a decide asupra declaratiilor.Astfel,legea procesual penala porneste de la premise lipsei raspunderii penale a acuzatului pentru refuzul de a depune declaratii,pentru declaratiile mincinoase,false.Faptul dat constituie rezultatul prezumtiei nevinovatiei si obligatia celui care acuza de a face argumentarea necesara in acest sens.Atunci cind o acuzatie nefundamentata se adreseaza unei persoane nevinovate-incalca onoarea si demnitatea acuzatului deoarece legea nu prevede raspunderea penala

Page 16: Toate Temele La Etica

pentru declaratii false ,intervine problema morala a acuzatului dea minti.Lipsa consecintelor negative pentru informatii neconforme adevarului nu constituie temei pentru recunoasterea dreptului la minciuna.Stogovici afirma ca recunoasterea unui asemenea drept in favoarea acuzatului ar oblige subiectii oficiali nu doar de a explica continutul acestuia,ci si de a asigura deplina lui exercitare.Procesul penal accepta punerea declaratiei de recunoastere a vinovatiei la baza hotaririi judectoresti doar in masura in care este confirmata de alte probe administrate in cauza penala.Garantia libertatii acuzatului de a decide asupra declaratiilor si contestarii acestora se gaseste in art.94 pct.1”prin aplicarea violentei,amenintarilor sau altor mijloace de constringere,prin violarea drepturilor si libertatilor persoanei” si art.64 alin.3 CPP:” Exercitarea de către bănuit a drepturilor de care dispune sau renunţarea lui la aceste drepturi nu poate fi interpretată în detrimentul lui şi nu poate avea consecinţe nefavorabile pentru el. Bănuitul nu poartă răspundere pentru declaraţiile sale, cu excepţia cazurilor în care el face un denunţ intenţionat fals că infracţiunea a fost săvîrşită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuţie la săvîrşirea ei.”Legea nu ofera posibilitatea subiectilor oficiali de a interpreta in defavoarea acuzatului executarea/renuntarea la anumite drepturi de care acesta dispune.

Declaratiile martorului/persoanei vatamate-spre deosebire de acuzat,martorul si persoana vatamata au obligatii morale si juridice de depunere a declaratiilor veridice.

Particularitatile etice ale administrarii respectivei probe se gasesc in:

1. Interdictia audierii in calitate de martori a persoanei in privinta carora exista anumite probe ca ar fi savirsit o infractiune inseamna a oblige persoana sub presiunea consecintelor nefavorabile a se autoincrimina este immoral.

2. Imunitatile si privilegiilemartorilor(art.90 CPP);3. Aprecierea cauzelor depunerii declaratiilor mincinoase-

declaratia mincinoasa este facuta cu scopul de a acuza pe nedrept un tert,caracterul amoral al acesteia ese evidenta.Daca scopul informatiilor neveridice este contribuirea la eliberarea de raspundere penala a subiectului,aprecierea motivelor este esentiala.In categoria

Page 17: Toate Temele La Etica

acestora se includ:coruperea,mila,frica,atitudinea speciala fata de acuzat.

4. In privinta persoanei vatamate trebuie luate in consideratie particularitatile procesual psihologice de formare a declaratiilor.Acestea pot determina expunerea unor informatii care ar contravene realitatii,fie din considerentul exagerarilor,fie din cel al exactitatilor facute intentionat si neintentionat.De aceea,subiectl official trebuie sa aplice metode speciale in administrarea probei cu declaratiile persoanei vatamate.In toate cazurile urmeaza a fi apreciata si posibilitatea provocarii de catre victima a savirsirii infractiunii.

Premisele morale ale proceselor probatorii:Procesele probatorii presupun din punct de vedere moral o dubla perspectiva:

1. Moralitatea prevazuta de lege;2. Moralitatea aplicata prevazuta de legea

procesuala,stabileste principiile generale care se aplica administrarii probelor in ansamblu:-Principiul umanismului;-Echitatea;-Proportionalitatea;-Respectarea demnitatii umane;-Respectarea spiritului si limitei legii;-Lipsa de tendentiozitate.

Procesele probatorii reflecta normele morale la nivel diferit de detalizare:

Audierea-ofiterul de urmarire penala nu se limiteaza doar la fixarea rezultatelor audierii in procesul-verbal,si are si obligatia depasirii elementului de neadevar in cadrul acestora.Exista o limitare a actiunilor intreprinse in acest scop,stabilirea de legea penala prin incriminarea torturii si de legea procesual penala prin inadmisibilitatea probeiobtinute cu aplicarea constringerii fizice sau psihice.Sunt inadmisibile din punct de vedere etic:folosirea sau crearea situatiilor conflictuale intre participantii la process;folosirea particularitatilor negative de comportament sau temperament ale persoanei audiate;a minti in privinta volumului de informatii detinute,inclusiv asupra probelor; a realize experimente emotionale sau capcane psihologice;acordarea intrebarilor suggestive-sunt

Page 18: Toate Temele La Etica

inadmisibile intrebari de verificare,de completare,de reamintire.Recomandarea tactica privind stabilirea contactului psihologic cu persoana audiata nu trebuie sa duca in conditiile aplicarii ei la inlaturarea calmului de subiectul official.Oficialitatea,respectful,calmul si tactul trebuie sa domine intreaaga desfasurare a audierii.

Confruntarea-din punct de vedere etic este inadmisibil:a realize confruntare intre un minor si o persoana majora;intre faptuitor si persoana vatamata care a suportat in rezultatul infractiunii un impact emotional puternic;intre persoana care face declaratii detaliate privind circumstantele cauzei si cel care declara ca nu are constiinta despre acestea.

Perchezitia(art.125 CPP)-perspectiva morala se gaseste in:interdictia efectuarii perchezitiei in timpul noptii;limitarea sferei perchezitiei la cea autorizata de judecatorul de instructie;efectuarea in exclusivitate a ridicarii de obiecte atunci cind acestea sunt prezentate benevol;protectia datelor privind viata privata care au devenit cunoscute in rezultatul efectuarii perchezitiei;obligatia asigurarii prezentei persoanei la care se efectueaza perchezitia sau a celor care o inlocuiesc;evitarea deteriorarii nejustificate a bunurilor in conditiile efectuarii perchezitiei.

Cercetarea la fata locului-in scopul descoperirii urmelor infractiunii,a mijloacelor materiale de proba ,pentru a stabili circumstantele infractiunii,alte circumstante care au importanta pentru cauza,organul de urmarire penala efectueaza cercetarea la fata locului a terenurilor,incaperilor,obiectelor,documentelor,animalelor,cadavrelor animale sau umane.Cercetarea la fata locului la domiciliu fara permisul persoanei care I se limiteaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului se efectueaza in baza ordonantei motivate a organului de urmarire penala cu autorizatia judecatorului de instructie.In cazul efectuarii actiunilor procedurale fara autorizatie,organul abilitat sa efectueze aceste actiuni imediat,dar nu mai tirziu de 24 ore de la terminarea actiunilor prezinta instantei dde judecata materialele necesare.Organul de urmarire penala cerceteaza obiectele vizibile,iar in caz de necessitate,permite accesul la ele in

Page 19: Toate Temele La Etica

masura in care nu se incalca drepturile omului.In anumite cazuri,persoana care efectueaza urmarirea penala daca este necesar executa diferite masurari,fotografieri,filmari,intocmeste desene,schite,face mulaje si tipare de pe urme de sine statator cu ajutorul specialistului in material respective.Locul cercetarii poate fi inconjurat de colaboratorii organelor de mentinere a ordinii publice.Obiectele descoperite in timpul cercetarii la fata locului se examineaza la locul efectuarii acestei actiuni si rezultatul examinarii se consemneaza in process-verbal .Daca pentru examinarea obiectelor si documentelor se cere un timp ai indelungat persoana care efectueaza urmarirea penala le examineaza in sediul organului de urmarire penala.Pentru aceasta ,obiectele si documentele se impacheteaza,se sigileaza,pachetul se semneaza si despre acesta se face mentiune in procesul verbal.

Examinarea corporala- Organul de urmărire penală are dreptul să efectueze examinarea corporală a bănuitului, învinuitului, inculpatului, martorului sau părţii vătămate, cu consimţămîntul acestora sau în baza ordonanţei motivate a organului de urmărire penală, cu autorizarea judecătorului de instrucţie, pentru a constata dacă pe corpul acestora există urme ale infracţiunii sau semne particulare, în cazul în care pentru aceasta nu este necesară expertiza medico-legală.În caz de infracţiune flagrantă, examinarea corporală poate fi efectuată fără autorizarea judecătorului de instrucţie, însă, în termen de 24 de ore, el trebuie să fie informat despre acţiunea efectuată, cu prezentarea materialelor respective ale cauzei pentru controlul legalităţii acestei acţiuni.Dacă este necesar, examinarea corporală se face cu participarea medicului.Persoana care efectuează urmărirea penală nu asistă la examinarea corporală a unei persoane de sex opus dacă este necesară dezbrăcarea acesteia. În acest caz, examinarea corporală se face de către un medic.În cursul examinării corporale sînt interzise acţiuni care înjosesc demnitatea persoanei examinate sau îi pun în pericol sănătatea.

Perchezitia corporala-În cazul în care există temeiuri de a efectua percheziţia sau ridicarea în încăperi, reprezentantul organului de urmărire penală poate extrage obiecte şi documente ce au importanţă pentru cauză care se află în hainele, în lucrurile sau pe corpul persoanei la care se

Page 20: Toate Temele La Etica

efectuează această acţiune de urmărire penală.  Percheziţia corporală fără întocmirea ordonanţei despre aceasta şi fără autorizaţia judecătorului de instrucţie se poate efectua:     1) la reţinerea bănuitului, învinuitului, inculpatului;     2) la aplicarea faţă de bănuit, învinuit, inculpat a măsurii preventive de arestare;     3) în cazul în care există suficiente temeiuri de a presupune că persoana prezentă în încăperea unde se efectuează percheziţia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte care pot avea importanţă probatorie în cauza penală. Percheziţia corporală sau ridicarea de obiecte se efectuează de reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea, după caz, a unui specialist de acelaşi sex cu persoana percheziţionată.

Procedeele probatorii-judecatorul trebuie sa solutioneze cauza penala doar in baza circumstantelor probelor si intimei convingeri.

hotaririle trebuie sa fie intemeiate,legale si motivate pentru sentinta.Incadrarea juridical se stabileste in conformitate cu legea penala.Judecatorul la emiterea hotaririi trebuie sa se bazeze pe prevederile legii penale si aplicarea principiilor:motivarea-aducerea argumentelor in conformitate cu circumstante probelor,Intemeierea-corespunderea concluzilor instantei de judecata cu circumstantele cauzei care au fost demonstrate in sedinta de judecata,Echitatea si caracterul convingerii.

Tema 4:Caracteristica etica a procesului de infaptuire a justitiei1.Cerintele etice privind activitatea puterii judecatoresti2.Rolul judecatorului in asigurarea caracterului etic al judecarii cauzei penale3.Hotarirea judecatoreasca sub aspecte etice

1.Cerintele etice privind activitatea puterii judecatorestiConsacrat in art.6 al Constitutiei RM principiul separarii si colaborarii puterilor creaza fundamental normative al cerintelor etice fata de activitatea reprezentantilor puterii judecatoresti.

Page 21: Toate Temele La Etica

Puterea judecatoreasca activeaza in sfera conflictelor interumane,de aceea activitatea ei trebuie sa corespunda celor mai inalte exigente morale.In categoria cerintelor etice respetive se includ:

1. Competenta-societatea are dreptul de a cere de la cel in drept sa decida de ei o maxima competenta.Aceasta din urma presupune nu numai cunostinte de specialitate,dar si o vasta experienta de viata,cultura generala,o permanenta perfectionare a abilitatilor profesionale.In esenta,competenta presupune o cunoastere profunda a legilor,a normelor etice profesionale si aplicarea consecventa a acestora,precum si capacitatea de a da solutii situatiilor conflictuale.

2. Echitatea-se considera ca puterea judecatoreasca actioneaza echitabil daca:aplica correct legile;solutioneaza cauza stabilind circumstantele de fapt ale acesteia in ordinea prevazuta de lege;decide numai in cunostintele in cauza si in conformitate cu legea.

Se apreciaza daca o hotarire judecatoreasca este echitabila cin ea achita neconditionat persoana nevinovata si condamna in exclusivitate vinovatul.Kudin afirma ca in privinta persoanei nevinovate o hotarire judecatoreasca este echitabila daca exprima o corecta incadrare juridical ,iar pedeapsa este stabilita reiesind din particularitatile cauzei,caracterul si gradul prejudiciabil al faptei si persoanlitatea infractorului,adica este correct individualizata. 3.Impartialitatea-o solutionare justa a cauzei penale nu poate fi solicitata puterii judecatoresti decit in cazul in care acesteia ii sunt acordate si solicitate garantii ale impartialitatii.Impartialitatea presupune capacitatea judecatorului de a avea o atitudine nediferentiata in raport cu partile si participanti la process,solutionind cererile si demersurile acestora in conditii legale si urmarind doar interesele justitiei,actionind in conformitate cu legea si cu normele morale. Desi reprezentantii puterii judecatoresti sunt egali atunci cind infaptuiesc justitia pe cauze penale,problema etica poate intervene in cazul unor diferente intre gradele de calificare a judecatorilor.

2.Rolul judecatorului in asigurarea caracterului etic al judecarii cauzei penale

Page 22: Toate Temele La Etica

Legislatia procesuala ofera posibilitatea solutionarii cauzelor penale atit in mod collegial cit si unipersonal.In ambele cazuri exista un presedinte al sedintei care are obligatia asigurarii ordinii si solemnitatii sedintei de judecata .Drept rezultat al consacrarilor normative intervin doua categorii de raporturi morale in conditiile solutionarii judiciare a cauzei penale:1)Raporturile intre presedintele sedintei si ceilalti membri ai completului de judecata.2)Raporturi morale intre instanta de judecata si ceilalti participanti ai procesului penal.

1)Raporturile intre presedintele sedintei si ceilalti membri ai completului de judecata.Reglementarile normative ofera posibilitatea participarii effective a tuturor judecatorilor membri ai completului la solutionarea cauzelor penale.In acest sens,legile stabilesc dreptul,dar si obligatia fiecarui membru judecator al completului de a participa la deliberare.Nici unul dintre ei nu are dreptul de a nu se pronunta la vre-o un adin chestiunile care urmeaza a fi solutionate la darea sentintei.Toate intrebarile trebuie sa fie formulate in conditiile deliberarii astfel incit la ele sa se poate raspunde exclusive prin da sau nu.Este inadmisibil inceperea deliberariii cu intrebarea privind corectitudinea incadrarii juridice realizate de procuror sau ale masurii de judecata,intrucit se considera stabilita vinovatia inculpatului cu ignorarea opiniilor celorlalti membri.Pentru evitarea unei eventuale influente morale presedintele sedintei este cel care voteaza ultimul.In cazul in care acesta are o opinie divergenta,ea ureaza a fi expusa cu tact si argumente rezultate din cercetarea judecatoreasca.Oricare referire in lipsa de experienta a celorlalti membri ai completului sau la posibilitatea anularii hotaririi este imorala.Deliberarea in cadrul sedintei de judecata ,in special la cercetarea judecatoreasca prin simpla incuviintare este inacceptabila.Asupra chestiunilor care necesita o examinare mai minutioasa,o deliberare separate este obligatorie.Intrucit se poate pune probelema caracterului prestabilit al hotaririi judecatoresti se considera ca examinarea colegiala constituie o garantie mai buna a echitatii.Echitatea nu se refera numai la pedeapsa,categorie si marimea acesteia,dar si la procesul penal in ansamblu,deci momentul transmiterii cauzei spre examinare si se exprima in asigurarea egalitatii,respectarea drepturilor participantilor la

Page 23: Toate Temele La Etica

process,precum si caracterul legal si intemeiat al incheierii judecatoresti. In toate cazurile presedintele sedintei are obligatia de a crea o atmosfera de cooperare,colegialitate si respectarea reciproca intre judecatorii membri ai completului.Probleme de ordin etic pot intervene in rezultatul diferentei in grade de calificare,experienta profesionala sau circumstante exterioare solutionarii cauzei penale.

2)Raporturi morale intre instanta de judecata si ceilalti participanti ai procesului penale:Exista in acest sens obligatia instantei la impartialitate.Prejudecatile instantei cu privire la inculpate sau la persoana vatamata determina o atitudine neobiectiva a acesteia si orienteaza spre eroare judiciara.Urmeaza a fi asigurata si respectarea prezumtiei nevinovatiei.Orice expunere a legii trebuie sa ia in considerare faptul inlaturarii acestia(prezumtiei) doar dupa raminerea definitiva a sentintei.Acest fapt conditioneaza limitarea libertatii de expunere a instantei de judecata la fapte si circumstante incontestabil demonstrate drept rezultate a cercetarii judecatoresti.Instanta nu are dreptul de a acorda un tratament diferentiat partilor,exprimat prin admiterea sau respingerea cererilor sau demersurilor.Legea mai stabileste indirect si obligatia morala a instantei judecatoresti de a permite inculpatului argumentarea oricarei schimbari de pozitie fara a avea drept moral de a invoca cainta activa sau sincera pentru obtinerea declaratiilor. O atentie deosebita urmeaza a fi acordata includerii in sentinta a caracteristicilor personalitatii inculpatului sau persoanei vatamate.Exista obligatia pastrarii secretului deliberarii si interdictia divulgarii datelor privind inviolabilitatea vietii private care au devenit cunoscute in rezultatul examinarii judiciare a cauzei penale.Instanta de juddecata are obligatia de a pastra calmul,rabdarea si de a fi toleranta in raport cu participantii la process si conduita acestora.In toate cazurile instanta de judecata are obligatia de a asigura o conduita corespunzatoare fata de ea de catre participantii la process,precum si caracterul moral al raporturilor aparute intre participantii la procesul de judecata.

3.Hotarirea judecatoreasca sub aspecte eticeInstanta de judecata poate adopta urmatoarele acte procedurale:

Sentinta; Incheiere;

Page 24: Toate Temele La Etica

Decizie; Hotarire.

Legislatia procesual penala stabileste fata de sentinta ca act prin care se solutioneaza fondul cauzei penale o serie de cerinte aplicabile si celorlalte categorii de hotariri judecatoresti.Cerintele respective sunt:

1. Legalitatea,presupune corespunderea continutului si forma sentinei normelor de drept material si procesual aplicabil.

2. Motivata,presupune aducerea argumentelor si sustinerea concluziilor formulate in dispozitivul sentintei.

3. Intemeiata,presupune corespunderea concluziilor instantei de judecata circumstantelor cauzei demonstrate in cercetarea judecatoreasca.

Doctria atribuie la categoriile cerintelor etice fata de o hotarire judecatoreasca inca doua:

1. Echitatea;2. Caracterul convingator.

Echitatea sau justetea presupune nu numai achitarea celui vinovat si condamnarea in exclusivitate a persoanei nevinovate,ci si caracterul just al categoriei si marimea de pedeapsa stabilite acesteia din urma.Desi deriva din legalitate si intemeiere,echitatea este o cerinta aparte expusa intr-un plan superior celui juridic.Este foarte putin probabil a gasi justa hotarire judecatoreasca ilegala sau neintemeiata.Forma sentintei trebuie sa corespunda unor rigori de ordin etic,astfel,legea stabileste ca din continutul sentintei urmeaza a fi excluse orice formulari care pun la indoiala nevinovatia celui achitat.O atentie deosebita urmeaza a fi acordata includerii in sentinta a unor aprecieri morale a persoanlitatii.Este recomandabil ce acestea sa intervina numai in cazul in care exista obligatia legala de asemenea natura(ex:omorul in stare de affect).Tema 5:Etica dezbaterilor judiciare1.Importanta etica a dezbaterilor judiciare2.Etica discursului procurorului3.Etica pledoariei sau discursului aparatorului

1.Importanta etica a dezbaterilor judiciareDezbaterile judiciare reprezinta etapa fazei de judecata in cadrul careia se manifesta cel mai bine contradictorialitatea peocesului penal.Partile printr-o adresare facuta instantei concluzioneaza

Page 25: Toate Temele La Etica

rezultatele cercetarii judecatoresti formulind concluzii pe care le considera echitabile.

Exigente etice commune fata de parti: Obligatia respectarii normellor morale generale; Nici una dintre parti nu poate agrumenta viziuni contrare

moralitatii sau expune pozitii prin argumente care contravin normelor si principiilor morale;

Nici una dintre parti nu are dreptul ca prin exprimarile facute sa afecteze demnitatea persoanelor participante direct sau indirect in proceduri;

Exista obligatia de tact in raport cu participantii la process care expun sau formuleaza pozitie opusa;

Obligatia atitudii respectuoase in raport cu participantii care nu au pregatire juridica participanti la process,in special martorii,expertii,interpretii.

Este prezenta obligatia universala de respectare a instantei de judecata,orice apreciere a activitatii instantei de judecata nu este recomandabila cu exceptia obiectiilor la actiunile instantei vadit ilegale,datorita pozitiei procesuale opuse partile opereaza cu faptele si argumentele,insa in privinta acestora opereaza problema morala a libertatii expunerii dezbaterilor judiciare.

Daca discursul in aparare este tinut de insusi inculpat acestuia nu i se poate pretinde din punct de vedere juridic adevarul,insa din perspective morala inculpatul nu este liberat de obligatia expunerii adevarului in fata instantei.Doctrina rus afirma ca instanta de judecata nu poate pretinde de la participanti in dezbateri adevarul sau sinceritatea,ci doar veridicitatea.

Acuzatorul de stat,aparatorul si persoana vatamata se afla intr-o pozitie juridica si etica diferita purtind obligatia absoluta de expunere a faptelor si arguemntelor pe pozitii bazate in exclusivitate pe rezultatele cercetarii judecatoresti.Data fiind obligatia generala a procurorului de asigurare a legalitatii pozitiei acestuia in instanta de judecata la etapa dezbaterilor trebuie sa fie obiectiva sis a ia in considerare atit circumstantele defavorabile,cit si favorabile ale inculpatului,pozitia aparatorului in acest sens trebuie sa fie unilaterala. Importanta etica consta in rolul educativ al dezbaterilor judiciare pentru inculpate,martor si alte persoane prezente in sala de sedinta.

Page 26: Toate Temele La Etica

2.Etica discursului procuroruluiSustinind acuzarea de stat in instanta de judecata procurorul poarta obligatia unei atitudini obiective si critice.Dezbaterile judiciare consstituie doar o parte a activitatii procurorului de sustinere a acuzarii de stat in instanta de judecata.Fiind convins de vinovatia inculpatului si luind in consideratie absolute toate circumstantele care sunt favorabile,procurorul sustine aceasta convingere in fata instantei de judecata neurmarind nici un alt interes decit cel al infaptuirii justitiei.Ceea ce caracterizeaza discursul procurorului este :obiectivitaea concluziilor formulate si propuse instantei.Aceasta se exprima si in obligatia procurorului de a asigura apararea in egala masura a drepturilor societatii si a celorlalte persoane. Se vorbeste din punct de vedere etic despre asa numita disciplina morala cind procurorul poarta obligatia unei atitudini echidistante in privinta scopului procesului penal si drepturilor incuplatului.

Discursul procurorului din punct de vedere structural urmareste urmatoarele elemente:

1. Caracteristica particularitatilor cauzei penale trebuie sa fie obiectiva si bazata pe circumstantele demonstrate in sedinta de judecata ale cauzei penale.Se propune aici si acordarea unei aprecieei morale a faptei prejudiciabile savirsite;

2. Expunerea circumstantelor de fapt demonstrate in cercetarea judecatoreasca.Se poate folosi metoda cronologica,sistematica sau mixta.Procurorul se poate baza in exclusivitate pe faptele si circumstantele care au constituit obiectul cercetarii judecatoresti,fiind aplicabila regula “in dubio pro reo”;

3. In analiza dupa continut a probelor,procurorul nu se poate limita la expunerea de tipul “acuzarea si-a gasit confirmarea in sedinta de judecata”,”vinovatia inculpatului a fost pe deplin demonstrate” fara a analiza in acest sens o analiza a probelor,inclusiv din punct de vedere al veridicitatii si suficientei;

4. Argumentarea incadrarii juridice a faptei trebuie sa fie argumentata,bazata pe intelegerea corecta a normei de drept material aplicate sip e convingerea procurorului in corectitudinea incadrarii juridice facute.

5. Caracteristica personalitatii inculpatului.Procurorul nu poate trece sub tacere careva aspecte ale personalitatii ori

Page 27: Toate Temele La Etica

conduitei inculpatului care pot fi appreciate in favoarea acestuia.Datele privind viata privata sau admisibile numai in masura in care sunt incluse in obiectul probatiunii sau sunt legate nemijlocit de acesta.Asupra inculpatului continua sa actioneze principiul prezumtiei nevinovatiei,de aceea orice caracteristica negativa a personalitatii este posibila numai in masura in care a fost incontestabil demonstrata in sedinta de judecata.Nu sunt admise formulari umilitoare sau insultatoare;

6. Propunerea masurii de pedeapsa trebuie sa fie bazata pe considerarea personalitatii inculpatului a circumstantelor agravante,cit si atenuante,precum si a eventualelor consecinte ale aplicarii respectivei masuri de pedeapsa.Discursul procurorului nu poate sa contina ironie,precum si umorul in sedinta de judecata este inadmisibil.

3.Etica pledoariei sau discursului aparatoruluiCeea ce caracterizeaza discurul aparatorului spre deosebire de cel al procurorului este unilateralitatea.Dezbaterile judiciare nu constituie o polemica sttintifica,de aceea aparatorul nu numai ca poate,dar si trebuie sa fie partinitor.Sarcina principala a aparatorului este in acest sens de a alage si sustine correct pozitia procesuala in instanta de judecata.Sunt admisibile toate mijloacele si metodele de aparare neinterzise de lege si acceptate din punct de vedere etic.Aparatorul insa nu este in drept sa distorsioneze faptele sau sa minta instanta aducind argumente in sustinerea unor pozitii nejustificate din punct de vedere logic sau immoral. Se afirma astfel ca aparatorul nu numai ca nu are dreptul de a minti in instanta,de a adduce probe artificiale sau false.El in general nu are dreptul la nesinceritate.Aparind persoana,aparatorul nu trebuie sa justifice fapta propunind o perspective morala in cadrul careia inculpatul si victima au schimbat rolurile.Sustinerea pozitiei procesuale in discurs trebuie sa fundamenteze pe acorsul inculpatuului si aparatorului asupra acesteia.

O problema din punct de vedere etic intervine atunci cind inculpatul renunta la recunoasterea vinovatiei ,insa rezultatele cercetarii judecatoresti au convins aparatorul de nevinovatia sa.Au fost expuse in acest sens 2 opinii:

Page 28: Toate Temele La Etica

1. In acest caz aparatorul este in drept a recunoaste vinovatia inculpatului si a solicita aplicarea unei pedepse mai blinded at fiind faptul ca aparatorul nu ar putea sustine ceva de care singur nu este convins,mintind in acest fel instanta de judecata.Recunoasterea vinovatiei de catre aparator trebuie sa fie punctual de plecare la construirea noii aparari.

2. Intr-o alta argumentare se expune ideea ca in acest caz aparatorul nu face altceva decit sa treaca de partea acuzarii.Se creaza astfel o situatie inadmisibila din punct de vedere etic si legal cind dezbaterile judiciare se transforma intr-o contrapunere de opinii intre procuror si aparator pe de o parte ,si inculpate pe de alta parte.

Recunoasterea vinovatiei de catre aparator in lipsa consimtamintului inculpatului constituie o incalcare a dreptului la aparare si este interzis de art.68 alin.1 CPP.

Discursul aparatorului va fi atunci cind avocatul va avea capacitatea de a combate,argumenta si convinge prin retorica judiciara.Nu este obligat aparatorl sa evidentieze aspecte ale cauzei care pot fi interpretate in defavoarea clientului sau daca procurorul a uitat sa le expuna.Cit mai laconic aparatorul trebuie sa indice tot cea ce caracterizeaza pozitiv inculpatul atit din [unct de vedere al personalitatii,cit si a conduitei exprimind in discursul sau nu numai circumstantele atenuante dar si facind o apreciere justa a agravantelor. Participind in process de partea inculpatului,aparatorul este cel care in primul rind trebuie sa respecte demnitatea clientului sau in spiritual si litera legii.Este inadmisibil a construi apararea pe acuzarea altor persoane.Practica vorbeste despre o asa numita legitima aparare cind aparatorul este constrins in a exercita protectia drepturilor si intereselor acuzatului prin invinuirea celorlalti inculpate.In acest caz insa aparatorul este obligat sa se limiteze in ceea ce este strict absolut necesar exercitarii apararii prin combaterea invinuirii sau atenuarii raspunderii. O asemenea modalitatea poate fi aleasa numai atunci cind apararea nu poate fi realizata in alt mod.Se creaza in cazul dat o situatie etica problematica cind realizarea unei norme morale atrage incalcarea alteia.Se acorda preferinta de fiecare data intereselor inculpatului.Aparatorul trebuie sa realizeze o argumentare rationala si bazata pe circumstantele faptei pentru a evita piererea increderii instantei in corectitudinea concluziilor facute de acesta.

Page 29: Toate Temele La Etica

Tema 6:Cultura activitatii procesuale1.Notiunea si cultura activitatii procesuale2.Cultura actelor procedurale3.Eticheta judiciara

1.Notiunea si cultura activitatii procesualeCultura activitatii procesuale este elemental essential al caracteristicii etice a puterii judecatoresti si a activitatii realizate de aceasta direct sau prin intermediul subiectilor oficiali care contribuie la infaptuirea justiei.Termenul “cultura” cu semnificatia initiala de invatamint,educatie este exprimata la etapa actuala drept o totalitate de norme care reglementeaza manifestarea exterioara a relatiilor interpersonale caracterizind nivelul de dezvoltare a societatii. Dintr-o alta perspectiva “cultura” e prevazuta nu drept ansamblu de norme care ar prezenta doar eticheta,ci doar totalitatea valorilor morale si spirituale create de societate,precum si activitatile legale de formarea acestora.Cultura activitatii procesual penale este caracteristica calitativa de infaptuire a justitiei penale.Cultura poate fi perceputa in doua sensuri:

1. Sens larg,totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om si de modificare a acestui process;

2. Sens restrins,starea spirituala a unei anumite comunitati.

Page 30: Toate Temele La Etica

Se cunosc 2 forme:1)Cultura materiala-activitatea omului si rezultatele acestui process(mijloacele tehnice,uneltele de uz casnic);2)Cultura spirituala-sfera a cunostintei,religiei.

Cultura activitatii procesual penale depinde de nivelul de cultura si educatie a ofiterului de urmarire penala.Cultura juridica se afla in dependenta directa si de cultura morala.Daca se respecta normele morale rar se incalca norma juridica.Cultura juridical trebuie apreciata si din punct de vedere a posibilitatilor de contribuire sau a sigurare a echitatii sociale si a progresului societatii.Cultura juridical,desi este parte a culturii spirituale este indisolubil legata de cultura materiala fiind influentata de aceasta din urma dar si determinind-o.Astfel,spre exemplu este imposibil a realize o caracteristica deplina a culturii juridice a organelor de ocrotire a normelor de drept fara considerarea aspectului materiall-financiar.

Pentru exprimarea conceptului de cultura juridical au fost utilizate mai multe notiuni:

Cultura a justitiei; Cultura judiciara; Cultura activitatii procesual penale.

Cultura justitiei este privita ca unitatea de metode si mijloace economice ,juridice,organizatiile entice,personala si de alta natura care asigura nivelul corespunzator cu nivelul dezvoltarii societatii.Cultura juridica-constituie totalitatea realizarilor activitatilor judiciare orientate spre solutionarea optima,deplina si completa a cauzelor deduse instantei.Cultura activitatii procesual penale reprezinta nivelul de perfectiune atins de activitatea organelor de urmarire penala,procurorului,a instantei de judecata si a persoanelor care contribuie la infaptuirea justitiei orientate spre realizarea activitatii procesuale in stricta conformitate cu normele legale,nedepasind cadrul moral.

Din punct de vedere al structurii,cultura activitatii procesual penale are urmatoarele elemente,Boiko le considera a fi:

Profesionalismul colaboratorilor organelor de ocrotire a normelor de drept;

Page 31: Toate Temele La Etica

Caracterul rational si organizat al activitatii in instanta; Etica judiciara; Competenta subiectilor oficiali.

Koblikov considera drept elemente: Nivelul perfectiunii reglementarilor juridice aplicate de

subiectii oficiali corespunde sau normelor morale,valorilor protejate de legislatia in vigoare;

Nivelul aplicarii stiintei privind organizarea muncii; Respectarea normelor juridice si morale; Competenta subiectilor oficiali.

2.Cultura actelor proceduraleLegislatia procesuala stabileste conditia obligatorie a fixarii rezultatelor actelor procesuale sau a deciziilor in acte procedurale.Fata de acestea,atit din punct de vedere a continutului,cit si a formei sunt inaintate o serie de cerinte morale derivate din prevederile normative care reprezinta cultura juridica a respectaarii categoriei de acte procedurale.Cultura activitatii procesual penale cere respectarea anumitor reguli si conditii referitoare la intocmirea actelor procedurale utilizind termeni adecvati.Conditii(cerinte):

1. Corespunderea cu normele generale(art.255 CPP-elementele reglementarii normative cu prinde continutul ordonantei;art.260,261 CPP-reglementeaza continutul procesului-verbal si rechizitiile;art.392-398 regementeaza continutul sentintei).Nerespectarea conditiilor atrage nulitatea relativa sau absoluta a actului,de exemplu in cazul in care in sentinta nu semneaza toti membrii completului de judecata atunci actul dat ,adica sentinta este nula.

2. Corectitudinea generala si jurdica,este a doua conditie si presupune corespunderea continutului si formei actului reglementarilor de drept material si procesual,precum si interpretaarii juridice a normelor stiintifice.Corectitudinea se refera nu numai la norme,dar si la interpretare,de aceea trebuie de luat in vedere cind intocmim un act cum il interpretam.De asemenea aici se include si scrisul gramaticl correct.”Cultura actului este cultura celui care l-a intocmit.Sentinta este fata judecatorului”.

3. Claritatea expunerii sau explicarilor,ele nu trebuie sa fie ambigue,formulari de genul”ma rufuz de avocat”,”martorul ocular a vazut nemijlocit”,”vina si-a recunoscut”.Sunt

Page 32: Toate Temele La Etica

inadmisibile prescurtarile,expresiile sablon.Actul procedural trebui sa fie logc,consecvent,necontradictoriu.Actul trebuie sa fie expus in asa fel incit sa fie pe intelesul tuturor.Stilul expunerii simplu.In literature de specialitate se mentioneaza ca nu exista un limbaj special pentru juristi.Actul procedural trebuie sa fie correct amplasat din punct de vedere organizationall in pagina.Pentru actele procedurale cele mai importante(sentinta,rechizitoriu) legea stabileste careva cerinte,ex:legislatia stabileste partile legice ale sentintei,rechizitoriului(expunere,dispozitiv).Legislatia procesuala stabileste succesiunea logica a chestiunilor care le stabileste instanta.Daca in text este folosita terminologie tehnica,stiintifica ea trebuie explicate de instanta de judecata.

3.Eticheta judiciaraEticheta judiciara reprezinta ansamblul normelor care reglementeaza formele exterioare ale relatiilor interumane,ele deriva din respect,politete(cum sa ne salutam,cum ne comportam in societate,adresarea).Eticheta judiciara este ansamblul normelor de conduita care reglementeaza comportamentul subiectilor participanti la procesul penal si civil reiesind din recunoasterea autoritatii organelor de drept.Eticheta judiciara reprezinta importanta:

1. ea contribuie la cresterea activitatii organelor de urmarire penala;

2. asigura o solemnitate procesului de judecata;Legea procesuala stabileste unele norme directe care se refera la eticheta judiciara:

cind intra in instanta de judecata judecatorul,toata lumea se ridica in picioare;

Toata lumea vorbeste in instana in picioare; Ssentinta se asculta stind in picioare Toata lumea se adreseaza”Onorata instanta”.

Norme indirecte ale etichetei judiciare: Normele deliberarii.

Nu trebuie de confundat politetea si eticheta.Eticheta include politetea,ex:oferirea martorului in etate de a depune declaratii asezat).

Page 33: Toate Temele La Etica

Respectarea stricta a normelor de politete este necesara,dar nu trebuie sa fie severa.Respectarea regulilor de politete nu trebuie sa scunda lipsa de respect,de bunavointa.Participantii trebuie sa aiba un aspect corespunzator in instanta.