/

D upă ce ani de zile s-a con ­sacrat protecţiei şi îngrijirii ani­m alelor, monstrul sacru al cine­m atografiei franceze, sex-sim - b o lu l anilor ’50—’60, actriţa Bri- g itle liardot şi-a asumat brusc un nou rol: acela de protectoare, de îngrijitoare a copiilor. Nu ara f i semnalat faptul — e firesc ca o r ice fem eie sâ -ţi asume, să se dăruiască îa întregime acestui ro l — dacă n-am fi d irect im ­plicaşi in declanşarea lui, dacii n -am f i cliiar cauza generatoare. &u noi, adulţii, c i cop iii noştri, o parte a copiilor noştri, poate cea mai oropsită categorie so­cială a „socialismului triumfă­tor" r cărjiîa încă ît suportăm consecinţele. Aţi bănuit, e vorba do ..pensionarii'1 caselor d e copil, de nedoriţii veniţi totuşi pe lu - me, de cei de care mamele au încercat să se descotorosească sau : pe care fam iliile i-au

lăsat în voia sorţii şi pe care anonimi binevoitori i-au cu ­les ca pe nişte boccele pierdute-n drum şi i-au depus în fagurii reci, prea puţin ospitalieri (timp îndelungat) ai caselor de copii- Am văzut la televizor reportaje zguduitoare din asemenea lo ­curi. Ele există dc. multă vreme şi au fost, cu . siguranţă, altfel în anii îndepărtaţi. Ştim cine şi ce le-a provocat degradarea, de­zumanizarea, lipsurile tot mai accentuate şi, ca un nedorit dar lesne de înţeles corolar, dezinte­resul lot mai accentuat al per­sonalului îngrijitor, plictiseala, rutina, mila tot mal lipsită de substrat şi de manifestări exte­rioare — în ultimă instanţă, ne­putinţa. ^

Un asemenea reportaj a căzut şi sub ochii actriţei, retrasă de­parte „de lumea dezlănţuită" şi mamă sau protectoare tandră a

oricărui animal, fără discrim i­nări de specie, rasă' ori proveni­enţă geografică. „Eram acasă, la Bazoches — relatează aelriţa. Am plîn.'; de ruşine şl mtnic vă- zînd sutele de copii goi şi înfo­metaţi. Mă zbat pentru ca ani­malele să fie bine tratate şi. după ce ani văzut aceste imagini de neuitat, am ajuns să doresc ca nefericiţii copii să aibă cel pu­ţin soarta clinilor din cu şcă ..

Copii de-ai noştri, reţineţi, co­pii din orfelinatele româneşti 1'n primele luni de după revo­luţie, copii-moştenire tragică a unui regim căruia îi plăcea să pomădezc şi să înzorzoneze ca pe nişte acadele ciţiva „aleşi*, spre a fi luaţi în braţe de părintele iubitor şi pupaţi în tribuna o f i­cială, sau puşi să agite flori şl sâ înalţe imnuri do slavă şi re-; cunoştinţă. ■

B.B. a. luat legătura cu o a so -/ ciaţie ’ f ilantropica, - a trimis un cec din fondurile personale pen­tru ajutorarea copiilor români şi s-a declarat gala să înfieze, unul.

din aceşti copil nefericiţi, orfani sau abandonaţi de părinţi. O picătură, desigur, o picătură ca­pabilă să aline una ori cîteva dureri, dar nu pe toate şi aici nu un om, nici o asociaţie f i ­lantropică oricit de generoasă nu pot soluţiona problem ele eficient— ci societatea Întreagă. Prin e- fortul conjugat al mai multor factori de răspundere — parla­mentari, guvern, instituţii, di­verse grupări — , situaţia a fost mult ameliorată în ultimul timp, atît ca legislaţie cît şi ca dotări materiale, personal altfel stimu­lat în muncă, printr-un com plex dv condiţii nou create. Indife­rent de condiţia socială şi do provenienţa copiilor, ei . trebuie să se bucure în măsură din ce în ce mai mare de condiţii bune sau foarte bune d e dezvoltare, sft aibă parte de afecţiunea şi Ins­truirea care umanizează, de grijă şi ocrotire pe cît posibil

egale. Copiii nu sînt nici fesenişti, nici peneţîşti, peneli.şti sau ude- merişti,. ei sînt copii şi, indife­rent d e . v iitoa re i^ lor opţiuni

7.!AR INDEPENDENT - EXPRESE A O P !î$ î£ i PUBLICE DIN 1U DETUI CLUJ

G î i l l LA î r a i BL , i m\

WB33®SS5WW®SWE _AN UI. î l , NU. 215

Sîtnbăiă-Luiii 29—I ocioinbm - - I0f0

In aceste momente de .deschi­dere u conştiinţelor celor mai tinere spre orizonturi noi ale ştiinţei şi culturii, stăruie în miRtea oricărui om al şcolii portretul admirabil al dascălu­lui ardelean creionat, în liniile lui esenţiale şi da neuitat, da Că­tre N. lorga, Savantul îl vedea pe confraţii de peste muţiţi/ ca pe niştţ; intelectuali a căror pre­ocupare de căpetenia era „să ştie carte* şi astfel să se aşace alături .a» ̂ fruntaşii neamurile ’ « a i -iTav-îrâîţus de .soartă. «în a­intea nimănui nu se ridică mal respectuos pălăria decît înaintea profesorului, a scriitorului caro impune, in hăinuţa lui ieftină, pentru ce este îa com oara min­ţii lui“ . ~ ■

Din totdeauna.- putem -afirm a astăzi, dascălul transilvan şi-a „rezumat* conştiinţa sa de „a~ postol* al neamului, f ie 'e l învă­ţător, preot, profesor sau univer­sitar, p c cîteva coloane spiritu­ale care constituie tot atîtea fa ­ţete. a io specificului nostru etnic.

Prima coloană de susţinere n fosţ exemplul marilor' învăţaţi — corifeii Şcolii Ardelene. Gîndu- rjle şi scrierile lor, suferinţele }s aspiraţiile acestora conţin, în orice epocă, repere clarificatoare şi demne de urmat A l doilea monument spiritual pe care se sprijineau dascălii, în vremuri de întuneric şl vitregie, a' fost biserica, fie ea greco-catolicii sau ortodoxă. Credinţa statornică şi aesc.iîderea spre universalitate pe care o conteră instituţia sfîn- td le-a călit rezistenţa şi ascuţit mintea pentru a nu-şi pierde speranţa în idealul neafnului lor. In sîirşit, al treilea punct de roa- rctn l-a constituit ancorarea lor fa contemporaneitate.

îfu spunem 0. noutate afinnind cit d c acluah? sttit aceste ciczi- ter.'iU*. Omwt do ţliintu sau cel ia la catedră nu au fost şi nu sint străini de realităţile ’ care irăniin’.â poporul din caro fac parte, hi trebuie să dea răspun­suri la întrpi- u de po caro şl le pune mulţlh niol vocaţiaa po Uniatului care sa vor­beşte atHa. l\ ă d ' -cal ui se va retrage niun;>. în biblioteca sa c.iiar „gare isl tă1* cu cărţi rare 51 manuscrise, el se va îndepărta du cei d.n jur şi va .fl, eutn fi spn> cîn/iVA Onlsifor Ghtfou, un ■.nednsrăl''.

«a r . ' este imperativul momen- tultn pfnttru m aiştrii de astăzi?

TOAMNASă întreţină un permanent dia­log cu discipolii pen tru 'a desco­peri împreună cu - ei „adevărul" in ştiinţă şi educaţie, apoi, pen­tru a identifica viitoarele vocaţii.

liste un fapt confirm at de a - tîtea- ori că îa amfiteatrele şi laboratoarele universitare se des­coperă şi se cultivă adevăratele vocaţii. Ele apar în atingere .cu marile personalităţi predestina­ta, prin calităţile lor, să aibă discipoli, apar prin studiu apro- Jtir ? f. !<‘ st/iţii;,,şţ.jpotpîe.su ţiiuiii’ 1'âră îa grfd iri: de n ic i ' lin fel. F iecare individ în parte, spunea cîndva filosoful Mircea Vulcăneseu, nu reţine, din tra­iectoria vieţii lui niciodată „i- rnâgini n eutrei,, c l acele instru­mente de .viaţă' cars au consti­tuit „scut" şi bardă“ , „.chei" prin care ş-au desluşit şi dezlegat problemele puse de viaţă, reţine idei 'de.predilecţie, cărţi scumpe, maeştri veneraţi, idoli ş.a,, cu ajutorul cărora intelectualul ade­vărat îşi „ciopleşte" un chip in- confundabil.

In acest proces al căutării i- dentităţii, rolul magistrului, care intuieşte şi stimulează acele în­clinaţii, predispoziţii favorabile descoperirii vocaţiei, este covlr- şitor. Prin intuiţia .şi răbdarea i- dentificării şt apoi urmăririi discipolilor, magiştrii şl şcoala în general au funcţii modelatoa­re şi catalitice. Şcoala superioa­ră, prin' oamenii săi. Ie oferă ti­nerilor studioşi unităţi de măsu­ri, etaloane, criterii de referinţă atît de necesare pentru a distinge valorile de nonvalori, ca confir­mă, validează adevărata vocaţie şi respinge ipostazele veleitare,

Pentru a fi urmat, „imitat” în mod creator do către tinerii ca­re depun, un neostenit efort, fi­ind siăpîniţi da acel „fanatism" intelectual, în sensul bun al cu- vîntului, dascălii do astăzi vor ţine seama, mai mult decît altă­dată. d e . mentalităţile! aflate în proces de form are ale tinere­tului. Acesta se la să 'g re u „in- şcolit", ii trebuie suficiente argu­mente „pro“ sau „contra" pentru '* adei a ori nu la un crez exis­tenţial.-pentru a accepta o teză de untură ştiin ţifică sau filoso­fica. Iar ciiseipolii caro se nnga- jează în acest proocs al identi- -icari: propriei traicctoril sol» rit.uaîe trebuie să fie convinşi do adevărul că un om da vocaţie este .acela caro săseşte în mun­ca întregirea sa ideală.

Conf. unii', dr. VHiia,, QOîA

In perioada I ~ 12 octom brie, la Clnj-Napoca so desfăşoară a X X V f-a ediţie â unei prestigioase manifestări artistice: Toam na muzicală clujeană. Dintre noută­ţile remarcabile ale ei so rem ar-' că, înainte do tnafc, prom ovarea în concerte a creaţiei' m uzicala religioase, care restituie circulaţi­ei culturale largi o categorie in­terzisă înainte îu ţara noastră. E lem entele'cele mâi. sem nificati­ve ale acestei noi orientări Ie constituie: concertul de debut,

: - -îiif.'-/t'Jnor K -42ft de JVSozart, prezenta'c d e orchestra simfonicii şi corul Filarmonicii ' clujene; concertul de închidere al Toamnei - m uzi-

'ca le d u jeâ o -— cu Beethoven: Simfonia I~a, dar şi Missa în d o

‘ m ajor. Op- 8‘î; concertul d e m m i-." că sacră susţinut de con il S ch o- la llungarica (Budapeşta), cu c i­cluri din repertoriul gregorian. Un alt element do noutate al, ediţiei actuale , este. deschide­rea mai accentuată spre colabo­rarea cu artişti din Vest, deve­nită posibilă din dorinţa şi bu­năvoinţa instituţiei muzicale clu­jene în cauză şi ale unor repre­zentanţi ai artei interpretative

i PAfîIN I I LEU

CLUJEANĂdin ţări/ a lo . Europei occidentale. Se încearcă o reînodare a unui contact vital pentru cultura noastră muzicală, in acest sens, se remarcă prezenţa sopranei Agnes Robert din Franţa, a Trio­ului Băroe Renan din K.t'.G., a dirijorului A îexls lîauser din Austria. In contrast; este de sub­liniat prezenţii nesemnificativă din punct de .vedere, cantitativ a interpreţilor, din ţările Euro­p e i1 de Est, urmare directă a transformărilor pulitice, sociale

- ş l - c-tîltttriiie ţl’.n -.fictfsitt ţ". f, dizolvării vechilor .-lor structuri irnpresariale. Concertele benefici­ază da prezenţa unora dintre cei

’ jmai buni iiiterjweţi şi dirijori d in Cluj-Napoca şi din alte cen­tra artistice ale ţării, fapt care, alături da altele, asigură succe­sul acestei ediţii a Toamnei mu­zicale clujene. în finrd, precizăm că, în deschidere, orchestra: sim­fonică şi .coru l Filarmonicii, di­rijate de...Emil Simnn şi Cornel O roza, şi avînd ca solişti pe A g* nes Robcrt (Franţa), Adriana Croitorii, Ionel Voineag şi Ion Ţibrea, vor prezenta, la orele 19, ia Casa Universitarilor, Missa m do minor K. 427, do Mozart.

CONSFATUIItr, INTERJUDEŢEANĂ DE TEDIATUlfi ijA rr.uj-NAPOCA

Ieri au început şi aslăzl îşi continuă lucrările în oraşul nostru Cnnslăluirea interjudeţeană de pedlatrib cu tema „Pneumopatiile recidivante şi cronice hi copii". Prin participarea unor cunoscuţi profesori universitari de pediatric din Uucureşti, Craiova. Tirgu Mureş, Iaşi şi n numeroşi speei alişti din ţară, manifestarea .ar* ca obiectiv pcrfccţionarea asistenţei într-un domeniu de mare importanţă al patologici copilu lui. .

politice, de convingerile lor re­ligioase ori naţionale în form a­re, trebuie saben eficteze de în­treaga grijă a societăţii. Am insistat asupra mutilaţilor (afec­tiv, deseori şi fizic) din orfeli­nate, însă preocuparea statului român, a diverselor sale orga­nisme vizează toţi copiii, fiind­că nu mai putem accepta ideea ca în ţara noastră vreun copil sâ invidieze modul de trai al u - nui cîine, al unei pisici sau ca ­nar de colivie. Legile votat» fn favoarea copiilor, aderarea R o­mâniei la Convenţia privind drepturile copilului şi deplasarea preşedintelui ţării Ia New Yorfcv .spre a participa şl Ia reuniunea, consacrată de U.NXC.E.F. pro­blemelor copilului — prima reu- , niUne la nivel înalt consacrată protecţiei, condiţiilor optime de dezvoltare şl instruire a genera­ţiilor tinere — no îndreptăţesc speranţele într-un viitor cel pu­ţin normal, civilizat, uman, pen­tru copiii din ţara noastră.

Dan REBREANU

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI S-A ÎNTÎLNIT CU

PREŞEDINTELE R.S.F. IUGOSLAVIA

Preşedintele României, dom ­nul Ion Iliescu, s-a întîlnit v i ­neri, Ia New York, unde se aQS pentru a prezenta poziţia ţării noastre în faţa Adunării Gon&- rale a O.M.U., cu preşedintele Prezidiului ItS.?*. Iugoslavia, domnul Borisav Iovici. '

' Atenţia principală a celor doi şefi de stat a fast concentrată a - supra unor aspecte de im portanţă' specială pentru colaborarea ro- mâno-iugoslavă. -

Dorinţa participării la colabo­rarea din Balcani, încurajarea cooperării multilaterale în aceas­ta zonă geografică sînt privite ca o componentă esenţială a proce­sului general european de secu­ritate şi cooperare. i/C e i doi -lideri politiei s-au

pronunţat pentru o conlucrat’» cît mai strînşă între România ş i ' Iugoslavia ia Naţiunile Unita, în alte foruri internaţionale.

TKUERAŢIA SI.\tDICAXA ; ^sl’AR" ,

a salariaţilor din transporturile auto de marfă şi călători anunţă declanşarea', unei g?cve generale, pe timp nelimitat, începînd cu data de I octombrie-1D30, - ora 0,00.. Această hotărlre extremă la cara am recurs a fost luaţii în urma eşuării, negocierilor Intra federaţia noastră şl guvern pri­vind asigurarea bazei tehnico-matcriaîe. ■ -

In acest sens atiucem la cu ­noştinţa persoanelor fizice, uni-' tăţilor econom ice şi Instituţiilor interesata că transporturile 'de călători, {jprovizionare, mărfuri generale, poşta Şi terminale vor Înceta c u : data de mai sti«'

SINDIC A T U M J B E lt . A L TlîANSPOItTl)ItILOR 1

« i n i /r a . c i . u j(JI33)

INVITAŢIE LA „C LU B U L COPIILOR"începînd cu 1 octom brie. „Clubul copiilor",

îşi deschide porţile pentru toţi copiii municipiului caro doreje sii-şi petreacă timpul liber în mod or­ganizat. util şl, evident, plăcut. Activităţile pe ccrcuri, reorganizate In ideea d c a oferi copiilor nu. numai un cadru 'adecvat dezvoltării lor spiri­tuale şi de punere în valoare a deprinderilor prac­tice, ci şi de a constitui un m ijloc educativ viabil, de calitate, vor funcţiona în acest an şcolar în nu­măr de ::r. şi vor fi conduse da cadre didactico ile specialitate. IV lîngă cercurile de tradiţie, la care ' copiii clujeni au dobindit de-a lungul anilor nu­meroase premii Ia concursuri judeţene, lnterjnde- ţeno, nn|ionalc sau chiar internaţionale — cercuri pe care , le nmintbn n ic i : . studlo-film , judo, schi, alpin, formaţii instrumentale, nautic-club, taraf, ecolngic-turism, plan, electronlcă-autoniatizări, karturi, sculptură, inform atică, tapiserie, ptetură, electrotehnică, nerontodelo, telecomunicaţii, biolo- fiic-chiniie. radio-telecornunicaţii, formaţie de mu­zică uşoară — Jazz, orientare turistică-schi-fond, tenis de cîmp, balet — vor funcţiona în accst ancercuri noi. - ciun sînt: tealiii -— englezii, spnnio-

, ,

■' '\

lă-c:;peranlo, turism intern şi internaţional, auto- inodole-karturi, gimnar-tlcă aerobică, înot şi ra- dio-club. Activităţiie au loc de două ori p c săpta- mniă, dimineaţa sau după-amiaza, pc F.rupo de începători, avansaţi şi de performanţă. Finalizarea activităţilor va fi reprezentată de participarea ele­vilor la concursuri judeţene satl nriţionale, tabere de creaţie, spectacole cultural-di.tractive, tabere proprii .şi schimburi internaţionale 'cu copiii din ţări cu care există deja relaţii de colaborare sau cu care acestea vor fi pcrlcctate In viitor.

Activităţile desfăşurate cu elevii sînt gratuite, iar participarea' acestora benevolă, existind posi­bilitate;* de a fi înscrişi copii între i şi i(> ani. Să mal amintim faptul că „C lubul14 dispune de o ba- vi\ raaterială solidă, adecvată desfăşurării activită­ţii in cercuri. înscrierile se fac zilnic, între orele !> — 17, la sediu.

„Clubul copiilor*’ adresează o caldă invitaţie tu­turor copiilor talentaţi şi pasionaţi de unul din dom eniile enunţate mai sus să participe la deschi­derea festivă a activităţilor, caro va avea loc du­minică, 30 septembrie, Ia ora 10. la sediul acestu­ia din strada Republicii nr. 23.

(m. t>.)

A D E V Ă R U L - ÎN LIBERTATE{ TURISM. UNDE FUGIM

~a«*-

DE ACASAV

| ÎN CETATEUnde ne putem refugia cîteva

ore, pentru a uita de sîcîietoarele problem e băneşti, de eterna po­veste a aprovizionării? Clujul are cîteva locuri: Grădina bota­nică, parcul central, Cetăţuia, Muzeul de artă, bisericile, biblio­tecile. Ori, pur şi simplu, Iîoia, Făget, Sflntu' Ioan. Important este să-ţi învingi moleşeala, să fugi din labirintul cotidian, să-ţi limpezeşti fc'J riduri le şi emoţiile. Şi să-ţi deschizi mintea şi sufle­tul înspre spatiile largi (exte­rioare' şi interioare) pontru a i- gieniza cugetul.

Cel* mai bine arată Clujul noaptea, cînd străzile sint pustii, iar murdăria nu este atit de vi­zibilă. Siluetele bisericilor, pro­iectate pe un cer cu stele, sînt altfel, mai impresionante, mai misterioase. Relaţia cetăţeanului cu cetatea se armonizează, se transformă în legătură afectivă.. Dacă aţi reuşit să renunţaţi la doua ore de televizor, video, sau satelit, şi să daţi o fugă a- fară să luaţi pulsul de noapte al oraşului înseamnă că aţi cîş­tigat un dublu pariu: cu comodi­tatea şl cu indiferenţa. M.S.

CLUBUL GAZETARILORAzi, la ora 16, Radio Cluj

transmite pe programul II par­tea a doua a întîlnirii gazetarilor clujeni care s-a desfăşurat In Sala oglinzilor a Prefecturii din Cluj cu domnii dr. Grigore Zanc (prefectul judeţului Cluj), ing. Graţian Şerban (subprefect) şi Titus Olteanu (secretar).

Invitaţii clubului: Constantin^ Cnbleşan (Steaua), Constantin' Zărnescn şi Gheorghe Ardeleana (Fapta transilvăneană), Vasile Grunca (Tribuna), Ion Girda (Realitatea), Gheorghe Popescu (Mîine), V.M. Ungurcanu (Re- naştera Creştină), Nicolae Vcreş (Rompres), Ramona Lazăr (E- şantion), Victor Marian (P.N.Ţ.c.d. — Patria), Dumitru Mircea (Viaţa Creştină), Mircea Gliiţu- Icscu (Ministerul Culturii), Emil Pop (Centrul de Ştiinţe Sociale) ţi Traian Matei (tehnician, Ar­mătura Cluj).

Moderator: Constantin Musia- ţă .......

tVîncepînd dc săptămînă viitoa­

re, „CLUBUL GAZETARILOR", organizat de Studioul de Rndio- tcleviziune din Cluj, va fi difu- aat, în transmisie directă, joia, Intre orele 12—13. Retransmisia sc va face lot pe programul II. «îmbăta intre orele 16 ţi 17.

: P A G IN A 2

„ ^Sala .da expoziţii a I.E.I.A. a '■g.lziliait în zilele de 27 şi 28 ^s^tşm jîrfc ̂ in teresa n tă expo­

ziţie de tehnică de calcul, pre- zentînd în colaborare cu fir­mele particulare „Tubak“ şi „Impals Export-Import“ diferi­te tehnici de birotică, telemoti- că, aparatură medicală, acce­sorii pentru calculatoare etc., cît şi produse ale firmei Pola­roid (U.S.A.), diskete pentru calculatoare, ecrane Polaroid şi altele, fiind reprezentată aici de către firma „Cedrus inc. Co“ — societate pe acţiuni an-

glo-maghiară, avînd statutul de asociat invitat.

Expoziţia deschisă cu scopul , de a sonda piaţa, de a observa multitudinea cererilor, intere­sul pentru astfel de produse a fost arhiplină, reprezentanţii firmelor mai sus amintite liind asaltaţi de către clienţi atît din partea unor întreprinderi, cît şi din partea persoanelor fizice sau particulare.

In primele patru ore de la

deschiderea expoziţiei s-au fă­cut în jur de o sută de cereri, urmînd ca acestea să fie ana­lizate iar contractele vor fi fă­cute cu parteneri serioşi, plata fiind făcută în lei, valută sau în diferite mărfuri.

Se preconizează pe viitor cre­area în cadrul acestor firm e a unei societăţi mixte, care să cuprindă o gamă mai variată de produse, urmînd ca sala de expoziţii a I.E.I.A. (cu care s-a încheiat un contract-cadru) să fie periodic gazda manifestări­lor de acest gen.

R. SÂNTEJUDEAN

Tenis: CIRCUITUL SATELIT AZI, Finala: ANDREI PAVEL,

ROMÂNIA — JOOST WINNINK.OLANDA

Total diferite, cele două semi­finale la simplu disputate ieri la prînz pe arenele „Construc­torul" din cadrul TURNEULUI INTERNAŢIONAL DE TENIS MASCULIN de Ia Cluj-Napoca.

începute concomitent, întîlnî- rea dintre românul Andrei Pa­vel şi germanul M ichael StumpS-a terminat în numai 49 de mi­nute. Cîştigător şi finalist al tur­neului: Andrei Pavel. Scorul în­tîlnirii: 2—0 (6—2, 6—0). Cea­laltă semifinală în care s-au în­tîlnit Adrian Marcu, România şi Joost Wintiink, Olanda a durat2 ore şi 50 minute, clştigătorul desemnîndu-se în setul decisiv în persoana lui Joost Winnink care a dispus cu 7—6, 1— 6, 6— 4 de adversarul său. Deşi scorul pri­

mei semifinale este atît de cate­goric, trebuie arătat că aceasta • se datorează jocului precis şi ho- tărît al lui Andrei Pavel care, ■ stăpînind toată gama de lovituri, nu şi-a cruţat deloc adversarul, tot timpul partidei el fiind în - ’■ tr-o continuă ofensivă. Multe din ghemurile lui Andrei Pavel au fost ghemuri „albe“, ceea ce spune foarte m ult

In cea de a doua semifinală, Adriaiu. Marcu, puternic marcat de miza jocului, deşi şi-a revenit în setul al doilea pe care l-a cîştigat cu 6— 1 după ce pe primul

îl pierduse la limită cu 6—7, în decisiv n-a mai avut resurse (mai degrabă psihice decît fizi­ce) şi a cedat. Păcat! Valoarea lui Adrian Marcu este cu totul alta decît cea arătată în această semifinală.

Şi acum, rezultatele semifina­lelor la dublu ale turneului ca­re s-au desfăşurat tot ieri: M. Vanţă/A. Pavel — C. Zetu/R. Fărcaş:: 6—3, 6— 1. A. Marcu/R. Itu — M. Vanderberg/M. Oster- veen- 6—2, 7—5.

V Cornel POP

PROGRAM COMPETIŢIONAL

® FOTBAL. Azi, sîmbătă 29 Septembrie, pc „M unicipal". Ia orele 17, partida de divizia „A “ dintre „U " şi Universitatea Cra­iova. fn dcschidere vor evolua form aţiile de tincrct-speranţe.

• HANDBAL. Mîine, dum inică, 30 septembrie, în Sala Spor­turilor, la ora 9,45, partida fem inină de divizia „B “ dintre „U "- Farmcc şi Constructorul Tim işoara.

® BASCHET. O atractivă partidă feminină în cadrul diviziei „A “ intre campioana ţării, „U ", şi- Metalul Rm. Vîlcea, mîine duminică 30 septembrie, la ora 11, în Sala Sporturilor.

Program ai film elor dc luni

URSUL (Un tarif şi jumătate) (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) — Re­publica ® TATĂ L STICLETE, FATA PUNK-ISTA (Interzis sub 16 ani) (3; 10; 12; 14; 16; 18; 20) DESENE ANIMATE (10,15); CA­M IONUL DE CURSA LUNGA (11; 13; 15; 17; 19) — Dacia • LOVITURA IN ITALIA (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20); DESENE ANI­M ATE (10); UN FILM CU O FA­T A FERMECĂTOARE (11; 13; 15; 17; 19)“— Mărăşti © PIE- DONE, COMISARUL FARA AR­M A (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) — Victoria © VREMEA SERVI­TOARELOR (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) — Arta ® POMPIERUL ATOM IC (9; I I ; 13; 15); FRAN- COIS VILLON, seriile I şi II (două tarife şi un -sfert) (17) — Muncitoresc © ACEL BLESTE­M AT TREN BLINDAT (8; 10; 12; 14; 16; 18; 20) — 23 August © ROBINSON CKUSOE (8); DE CE TE PĂRĂSEŞTE BĂRBA­TUL (10; 12; 14; 16; 18; 20) — Timpuri noi © NOI AVENTURI PE VASU L POSEIDON (13; 15; 17; 19) — Steaua roşie ©

/

Duminică, 30 septembrie: 8,00— Universul creştin; 8,40 — O poveste muzicală; 9,00 — Top Transilvania; 12,00 — Atlas eu­ropean; 12,30 — Umorul de la A la Z ; 13,00 — Top 10 — mu­zică uşoară; 16,00 — Ocolul pă- mîntului în 20 de minute; 16,20— Tutti Frutti —* magazin mu­zical; 17,00 — Meridiarie litera­re (reluare); 17,30 — Miracolul sunetelor — . muzică electronică;20.00 — Clubul gazetarilor (re­luare); . , .

Luni, 1 octombrie: 6,00—8,00 „Bună dimineaţa" — actualităţi şi muzică; 10,00 — Interpelări;10,20 — Muzică populară: 10,50— Cîntec şoptit: moment poetic;11.00 — Radioniagazin ştiinţific;11,30 — Globul muzical: piese din film e; 12,00 — Bursa idei­lor; 12,20 ~ Concert de prînz;16.00 — Meridiane şi paralele în lumea de azi; 16,30 — Reprize muzicale; 17,00 — Buletin de ştiri; 17,10 — Odiseea artei liri­ce: Boema V ; 20,00 — Top 10 (reluare).

\ 1 AGENŢIA DE TURISM PÂRTICULARĂ „GEROTOUR"

1 vă oferă excursii cu plata numai în lei:

• 7 iilo, LONDRA - PARIS - AMSTERDAM (p e ­cari 7 şi 21 noiembrie)

• 6 rile, TURCIA (plecări 6, 20 şi 27 octombrie)• 3 zile, ANGLIA (plecări 10 şi 24 octombrie)• 4 iile GRECIA (plecări 23 octombrie, 6 şi 20

noiembrie)® 0 zile ISRAEL (plecări 16 ţi 25 octombrie, 6 şi

20 noiembrie) • 5 zile EGIPT (plecări 20 octombrie, 3 şi Î7

nosembrio)• 8 zile, S.U.A. (plata în lei şi valuta) Înscrieri şi informaţii suplimentare la telefon

4-75-01, de luni pînă vineri, între orele 16 — 20.(19 ISO)

I ÎNTREPRINDEREA DE REPARAT» AUTO■ CTUi—NAPOCA

organizează concurs, în dota de 2 octombrie 1990. oro 10, pen­tru ocuparea unui post do:

• DESENATOR TEHNIC (cu vechime în meserie) Incadrarca sc va face conform Legii 12' 1971 şi

Legii 5TW7A.■ Rcftiţii fupîin3n:-«r<* Ic biroul personal, telefon

4-27-53, ir,i'.rior 120. (1415)

1-S.C.I.P. BONŢIDA angajează

® 5 MĂCELARI _• 3 TRANŞATORJ CARNE, categoria “1 - 5. încadrarea în condiţiile prevăzute de Codul Mun­

cii şi Legea nr. 12'1971. (19067)

I.C.S.A.P. CLUJoferă

spre vînzare, prin licitaţie:

• VITRINE® CONGELATOARE •• DULAPURI FRIG

provenite din casare ' Licitaţia ore loc în fiecare zi de joi o săptâmînii,

la ora 10, la depozitul din str Rarău nr. 5. (1410)

SOCIETATE COMERCIALA CU RĂSPUNDERI PARŢIALE

BUDAPESTA

Budopesti Kereskedelmi KFT angajează

• COLABORATORI (manageri) PRINCIPALI, cu experienţă în comerţul românesc şi internaţional

Sînt preferaţi cei cu studii superioare şi stagiu în rjdivjjatca comercială.

Ofertele se primesc cu parola „NOVATOR" la redacţia ziarului „SZABADSAG* Cluj-Napoca, str. Napoca 16, camcra 16, cu cerere scrisa şi memoriu do activitate. (1423)

ÎNTREPRINDEREA „HEIUOS”

oferăIpentru întreprinderi şi populaţie următoarele servi­cii îrt proiectare:

• Planuri topografice !a orice secră• Nivelment topografic şi urmărirea în timp o

construcţiilor i• Proiecte de alimenîări cu apă o localităţilor

sau persoanelor particulare• Trasări de construcţii• Proiecte pentru construirea de locuinţe parti­

culare, case de vacanţă, cabane, ateliere şi spoţii comerciale, etc.

•Documentaţii în vederea obţinerii autorizaţiilor de înstrăinare, extindere, construire, împărţire pe apartamente, ieşire din indiviziune, etc. . • Documentaţii în vederea parcelării şi întăbulâ- rii imobilelor

• Asistenţă tehnică• întreprinderea este dotata cu aparatură mo*

demă, competitivă, iar personalul cu specialişti de înaltă competenţă profesională, cu experienţă în­delungată în domeniul proiectării

• Termenele de execuţie sînt scurte ior preţurila foarte avantajoase

Comenzi şi informaţii la sediul central al între­prinderii din Cluj-Napoca, Bulevardul 22 Decem­brie nr. 17 sau la telefonul 1-13-21, zilnic intre ore­le 12 - 13. (1412)

P A G I N A 3 ............................................................................;■■■-------------- ' ..................... .............................................. ........... ...... A D E V Ă R U L - IM LIBERTATE

• Discuţie purtată cu dom­nul locotenent colonel IOAN RUSU, şeful Biroului circula­ţie din cadrul Poliţiei muni­cipale ®

CAROSABILUL N U 'IA R T A

— Noi vorbim, noi auzim,■ căci în d ’ale circulaţiei se pare

câ nimeni nu vrea să respecte nici cele mai elementare reguli.

N-aş fi attt de categorie. Cei mai mulţi respectă indica­

toarele rutiere şi, ceea ce mi se pare foarte important, etica şo­selei. Numai că sint . unii care cred că şoseaua e numai a lor, croind greutăţi şi celor care cir­culată corect. Iar dinamica acci­dentelor este în creştere. Avem un număr îngrijorător de mare

' de morţi, accidentaţi grav, ca să nu mai vorbim de pagubele ma­teriale pricinuite de accidentele de circulaţie.

—■ Care sînt cauzele principa­le care conduc la accidente gra­ve?

— Neacordarea priorităţii, al­coolul şi depăşirile nereguîa- mentare. Şi pentru că nu ne-am propus să enumerăm toate cau­zele, ţin totuşi să atrag atenţia că 60 la sută din accidente se produc din cauza pietonilor. Fie că trec strada prin locuri ne­marcate, fie câ circulă pe caro­sabil noaptea, Jn stare de ebrie­tate. "

—N-aş exclude, din această e- numerare şi străzile absolut ne- adccvate unei fluenţe normale, la valori dc trafic ridicate.

Este absolut necesar să se atace anumite lucrări care să faciliteze buna desfăşurare a circulaţiei. E nevoie de „unda

verde" pe relaţia Esl-Vest, se­maforizarea intersecţiei Mărăşti, Fabricii, construirea unui pasaj în Piaţa Mihai Viteazul cu con­struirea unor dotări utilitare (nu ca în cazul Pasajului de )a ga­ră). De asemenea trebuie să se aibe în vedere construirea unor parcări, primăria şi A.P.S.-ul cu- noscînd exact situaţia grea cu care se confruntă şoferii aflaţi în mers şi „deranjaţi" de cei ca- re-ş'i parchează maşinile aiurea.

, De asemenea, este nevoie să se asigure toate materialele pentru refacerea marcajelor şi a sem­nelor de circulaţie.

Dar cel mai important lucru este respectarea cu sfinţenie a regulilor ce guvernează viaţa pe şosele. Mi se pare banal să re­amintesc că orice greşeală, fie şi o neatenţie de fracţiuni de se­cundă, diminuarea reflexelor prin consumul de alcool condu­ce la accidente.

— Ce-l sfătuiţi pe cei c«re participă la trafic?

— Sâ se respecte unul pe al­tul, să respecte legea şi, mai a- les, să nu uite că avem o singu­ră viaţă. Bună sau rea, trebuie să avem grijă de ea.

DE LA POLIŢIA ECONOMICA

• Mihai Pâţitu (Ploieşti, str. Pescarilor nr. 96) a fost găsit cu piese de schimb auto în va­loare de 12.000 lei. Le vindea cu preţ de speculă, ceea ce i-a atras arestarea preventivă.

9 Bere cu 15 lei. Aşa s-a gîn- dit să se „p rivatizeze" numitul Sebeştean Francisc. A dică să cumpere de la Jştat cu 5— 6 lei şi să bage în propriu-i buzunar un beneficiu de 4.000 lei. Sigur, pe munca altora.

Nu ştim exact ce înseamnă să furi ca-n codru. Ştim însă că nici o întreprindere'. nu se con­fundă cu natura-mamă, deci ar f i bine ca oamenii să înţeleagă exact câ ftirtul, din indiferent ce formă de proprietate, se pe­depseşte. Nu scapă nimeni. Po­liţia economică veghează, nu acelaşi lucru se poate spune despre paznicii care, nu odată, fură în cîrdiişie cu acele elemen­te de care trebuie sâ scăpăm

MULŢUMIRIFAMILIA EUSEBTU ŞOIM

MULŢUMEŞTE PE ACEASTA CA LE PENTRU STRADANIA DE CARE A DAT DOVADA DOM NUL SERGENT MAJOR IO AN SUC1U. ACŢIUNEA DOM­NIEI SALE S-A SOLDAT CU REGASIREA FETJŢEl LOR. R A P IT A DE NUMITUL Crecan Vasile. (De soarta căruia ne vom ocupa săptămînă viitoare).

Ioan Dusa are S0 de ani. Bă­tuţi pe muchic. Toată viaţa şi-a petrccut-e cînd pe-afară, cînd înluuntru. In p u şcărîc . . .

Ar fi un profesor bun. V -ar învăţa cum sc poate cîştiga de Pe fraieri, in numai şase luni,100.000 lei. Iată reţeta pentru care va ajunge după gratii: Deci. Se ia un bilet de Loto. Se falsifică cu dichis data, suma şi se caută omul. Unul naiv, care-1 crcde că, acum, - Duşa n-are bani. Omul nostru înca- scazS banii, cu promisiunea că vine, el, să-şi ia şi restul de cîşîig.' Nii mai vine." Pentru că ştie exact câ păcălitul n-a luat de la Administraţia Loto- Pronosport nimic.

CRONICĂ RUTIERA® Popa Emil de 43 ani, domi­

ciliat în Gherla, tehnician pro­iectant la Întreprinderea „Some­şul" conducea autoturismul 3-B 557 din direcţia Ciuj spre Gher­la. A juns în strada Clujului, In dreptul blocului B-2 a executat un viraj la stingă fără să se asi­gure, fiind lovit din lateral stîn- ga de autoturismul WI — LM — 604. condus de cetăţeanul ame­rican Emil Matei. Accidentul s-a soldat cu rănirea gravă a nu­mitei Popa luliana de 30 ani, contabilă la Întreprinderea de sticlărie şi m enaj Gherla.

• La data de 18 septembrie, 1990, în localitatea Sînnicoara, pe drumul naţional 1 C numitul Morar Virgil, de 45 ani, din co­muna Apahida, satul Sînnicoara, conducea autocisterna 33-B-15<j‘j din direcţia Cluj spre Apahida. Din cauză eă a fost orbit de lu­minile altui -autovehicul, care circula din sens opus, a părăsit partea carosabilă izbindu-se de laterala unui pod, după care s-a răsturnat în partea dreaptă a şo­selei. Accidentul a avut ca urma­re pagube materiale în valoare de 190.000 lei, reprezentînd can­titatea de 12.000 litri de benzină CO 90 şi avarierea autocisternei. Benzina a fost încărcată de la Depozitul - PECO Cluj, pentru staţia1 Feleacu iar conducătorul auto s-a abătut de la traseul sta­bilit, pentru a merge la domici­liu să servească masa.

® In satul Dealul Negru, ju­deţul Cluj, pe data de 20 sep­tembrie 1990 a fost găsit mino­rul Pavel D aniel (2 ani) decedat pe şosea , în apropierea locuin­ţei părinţilor. M icuţul prezenta urme de violenţă la nivelul ca­pului. Urmare a cercetărilor efectuate s-a stabilit câ moartea a survenit ca urmare a unui ac­

cident de circulaţie. Autorul este încă neidentifirnt.

• Accidentul din ziua d e 1 21 septembrie 1990, din Jurul orei 15,45 pe V J 108 C comuna Mărgău s-a comis în urm ătoarele' îm pre­jurări: In timp ce Ungur Petru de 22 ani (comuna Mărgău nr. 380), pădurar la Ocolul S ilvic Huedin conducea autoturismul1—CJ— 7229 dinspre Mărgău spre localitatea Scrin» a lovit cu ba­ra de direcţie pe minora M îţ Monica de 3 ani şi 9 luni din comuna Mărgău (nr. 4303 A). Fe­tiţa, nesupravegheată, s-a anga­jat In traversarea şoselei prin spatele unui autobus oprit in staţie. In drum spre spital, v ic­tima a decedat.

• In data de 22 septembrie 1990, orele 21,30 pe drumul na­ţional E 15, la kilometrul 15, pe raza oraşului Cîmpia Turzii s-a comis un accident de circulaţie în următoarele îm prejurări: nu­mitul Boncz Ion, de 39 ani, mun­citor din Mediaş, în timp ce con­ducea autoturismul 3 — SB — 6365 a accidentat mortal pe Bcv ca Ioan de 44 ani, din comuna Luna, Judeţul Cluj, care, fiind în stare de ebrietate, a apărut brusc în faţa autoturismului. Au­toturismul s-a izbit de victimă cu partea din faţă. Acesta a decedat ca urmare a loviturilor primite.

• Conducinâ autoturismul 3 CJ — 8377 numitul Munteanu Vasile din Huedin a intrat; în autoturismul 4 —MS —r 218 con ­dus regulamentar de Iszlai; M ar- ton. Din accident a rezultat ră­nirea gravă a unul soldat, iar constatările au fost dezastruoase: M.V. era băut, nu avea perm is de conducere, avea viteză ex ce ­sivă şi a părăsit locul acciden­tului. A fost identificat după li ore. -• •

Pagină realizata de Radu Vida

Fotografiile: Radu SÂNTEJUDEAN

----

Cine I-a văzut? Damian Adrian, dom iciliat în Cluj-Napoca, str Mehedinţi 62— 64, este un renu­mit hoţ de autoturisme. Poliţia tl aşteaptă să revină la t u ib . . .

CUŢITELE FAMILIEI LQKOTatăl avea trei feciori ca bra-

zii şi s-a hotă rit să-i ia la pes­cuit. N -a fost o zi prea norocoa­să la Gligoreşti, aşa că s-au «în - d it s:Vşi Înece nmfirul la crîşma d in ?-atul Luna. Auzi, numai 6 pc-jti, şi aceia prăpădiţi.-..

D o la o berc s-a ajuns ia nou;’- ţ i numărători ren poate continUd. „Presiune* maie, decibeli pe măsură. St* iscă şi o alt-:rcnţie ru ' c î de la m.va vecină. Zboa­ră o halbă, plesneşte o frunte şi personajele adresate (suficient, dacă la dăm iniţiolele: E A. şi

M; M.) se iau după fugari: Loko Dănilă şi Loko Marius. Aceştia" şi-au amintit brusc că n-au prins cine-ştie ce peşte, deci nu prea au ce curăţa. La ce bun şi-or fi adus cuţitele?

Şişurile uu apărut în mina ce­lor doi fraţi, cei doi urmăritori n-au avut tim p să zică nici pîst!E. A a murit pe loc, iar M. M so află in stare gravă la Chi­rurgia I.

Om or şi tentativă de omor. .l’ oalo co tiit.il nu ttvbuia să

îngăduie ultima tură de halbe.

Serialul nostru

ULTIMA MELODIE (I)Zorile îşi ştergeau genele de

geamul garsonierei lui Fane, zis Babanul. A fost o noapte de groază, cu mult fum de ţigară şi vin de Odobeşti. Fane îşi sărbă­torise retragerea. Adunase pe toţi borfaşii mai de seamă,' cu care petrecuseră mulţi ani de puşcărie, s-au întrecut în po­veşti picante, aduceri aminte. Gigi Cotlet şi-a adus muzicuţa, Adi Păstîrnac a im provizat o tobă dintr-un scaun vechi, au mîncat, au băut şi au cintat cîn- tece pe care numai puşcăriaşii cu vechi ştate le cunosc.

— Am tras linie, fraţilor, stri­ga din cînd cind Fane Baba­nul şi umplea-ochi paharele.

— Te-ai dilit, bade. îi răspun­dea ca un ecou Păstîrnac, fără să „scape* ritmul.

Acum, cînd aşternutul foşnea sub el, îndcmnînd la somn dul­ce, Fane nu-şî maî putea uminti decît aceste frînturi de conver­saţie. .B a nu. Mi-d zis Gogoaşă că n-am să rezist nici cinci mi­nute Ja fabrică. • Nu există să nu-1 uşurezi, tu, pc vreunul, zi­cea, că eşti de-al nost’ . Iar Um­flatul rtdoa dn se crăcăna cînd îşi amintea că cel mai mure spărgător din gaşcă se retrage. Auzi, parcă ar fi Borgl Plir:gcţi, copii!".

Gata. îşi întrerupse fiîndunle, se smulse din pat şi, cu ochii cirpiţi de nesomnul zilei, se în­dreaptă spre baie.

„In definitiv, de ce nsth/.i? Şi mîine-i zi. Dacă pînă )a 30 de ani n-am muncit, am In faţă alţi

întîm plărilc şi personajele sînt absolut reale. Atîta doar, că pentru a nu şterge coibul de pc amintiri, fc-au folosit nume lua­te la înlimplare.

30 în care pot să devin, şi mi­nistru. Aşa c ă . . . ”

Apa rece îl făcu să se răzgîn- dească şi Fane rămase la hotă­rî rea luată. Va merge să-şi cau­te ceva de lucru, încă de astăzi. La pîrnaie s-au stricat treburi­le, nu. hotărît nu-i un loc unde să se întoarcă un om subţire ca el, spărgător de elită şi tllhar renumit. Profesionist, ce mail A - tîta doar că sticleţii tot puneau mîna pe el, oricît de bine îşi ti­cluia loviturile.

Se îmbrăcă, aruncă un salut ştrengăresc oglinzii din perete şi părăsi locuinţa. Se îndreptă cu paşi elastici spre brutăria din colţ. A ici avea să-şi cumprre două cornuri, apoi, ccva mai în­colo, In Tanti Nuţi, dou5 „3a- na". Ca de obicei cînd era în libertate. Acest mic dejun, ne­schimbat de ani şi ani, 51 stimu­la, zicea. Pînă termina, plnnul era gata, lovitura ca şi dată. îşi ştergea buzele frumos arcuite t.u satisfacţia omului care ştie că, de data aceasta, nu i-a scăpat nimic, eă ceasul loviturii perfec­te a sosit.

V înzitonrea de la eom uri ţe schimbase.

Era o matahală de femeie, cu sînii cit cupola catedralei, între

care se bălăngănea uri lanţ de aur, gros cît degetul. O clipă şi-a adus aminte că şi el purta­se lanţ — sigur, nu la gît — , ci la picioare, atunci cind G igi Balustradă îndemnase pe vete­rani la greva foamei. Nouru.j, 7is Papanaş-Comandantul, nu su­portase ideea. El, ditam ai’ co lo ­nelul, nu permitea hoţului să-şi facă de cap. Şi i-a vîrţt in lan­ţuri cit ai zice peşte: Peşte mic, cum zicea Gigi Balustradă. Mic de to t Au stat aşa trei zile şi trei nopţi, nemîncaţi şi nebăuţi, s-au . tîrit la picioarele lui N ou- raş Papanaş şi i-au dat tn scris că vor fi cei mai faini puşcă­riaşi din Sud-Estul Europei.

— Luaţi nestu’, domnu*, auzi in spatele lui şi cînd întinse mîna, ochii ii căzură pc chiulu­rile fem eii. N ici un d eg et,n u a scăpat de strînsoarea metalului preţios. Ii zîmbi frumos şi o sa­lută cu degajarea omului de lu­me ce tocmai s-a întors din Ua- gadugu. Se grăbi să ajungă Ia magazinul de lactate şi nici nu observă că Tanti Nuţi îi arunca­se una din acele priviri care îţi spuneau clar că soţul ei este ple­cat In aplicaţie şi că o săptămî­nă Întreagă le atîrnă In fnţâ. Numai g ium buşlucuri...

Clnd termină cea de a doua sticlă de „Sana" ştia că nu-i mai rămîne decît iă in adresa ges­tionarei de la cornuri. Adresa stătea acolo, cuminte, pe o plă­cuţă de plasjic, tn vitrina maga­zinului.

A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE « P A G IN A 3

eă o data rolul m ajor pe care Fondul Monetar Interna­ţional şi Grupul Buneii Mondiale îl pot juca îa accele­rarea procesului de tranziţie, restructurarea şi stabiliza­rea economiei româneşti.

WASHINGTON — La Washington s-au încheiat lu­crările reuniunii anuale a Fondului Monetar Internaţi»* aal şi grupului Băncii Mondiale.

In ctivîntul rostit în plenul reuniunii, domnul Theo- dor Stoiojnn, ministrul finanţelor, a subliniat hotărîrea ferm ă a României de a înfăptui o democraţie pluripar- tită bazata pe economia de piaţă. Au fost prezentate principalele coordonate ala Programului dc rt'formă eco­nomică elaborat de guvernul României şi măsurile efec-- tîvo luata pînă în prezent de abolire a sistemului de planificare centralizată. Demonopolizarea şi descentrali­zarea activităţii economice — a relevat vorbitorul — sînt însoţite tle eforturi în direcţia creării instituţiilor de pia­ţă, conversiunii întreprinderilor de stat ţi privatizării, reformei bancar-finănciarc şt fiscale şi înfiinţării unei reţele corespunzătoare de protecţie sociaiâ.

Procesele menţionate sînt îngreunate — a arătat mi­nistrul român —• do scumpirea preţului ţiţeiului şi de efectele embargoului, dar guvernul României este Uotă- rît să continue ferm tranziţia spre economia de piaţă şi chiar să o accelereze. Ia acest context s-a menţionat în-

Isăresîntîlnit cu _____ral al Fondului Monetar Internaţional. S-au discutat di­recţiile de revitaliznre a relaţiilor României cu F.M.I.

Directorului general al Fondului Monetar Internaţio­nal, i-a fost adresată invitaţia de a vizita România în luna octombrie a.c., cu ocazia turneului pe care domnia sa U întreprinde în linele ţări europene. Invitaţia a fost acceptată.

PARIS. r— La Paris a fost semnat „Programul de coo­perare româno-francez- pentru anii 1990— 19£>1—-X992*1. în preambulul documentului se subliniază schimbările fun­damentale care nu loc în societatea românească şî se constată eă acestea perm it iniţierea unei noi cooperări, ample şi diversificate, avînd două axe prioritare: edi­ficarea unui stnt de drept şl trecerea spre o economie - de piaţă în România. în această orientare,* programul acordă un rol cu totul particular formării de specialişti şi experţi de înaltă calificare în domeniile organizării

■ a ® m n m m * b ■ i ■ oi m ■ o s

instituţiilor statale, organizării judiciare, îa magistra* tură, îh gestiunea econom ică şl administrativă, sănătate şi protecţie socială, mediului înconjurător, agriculturii» comerţului, valorificării superioare a materiilor prim e $î controlul energiei etc. . ~

în acelaşi timp. cale două părţi au exprimat im por­tanţa acordată reciproc cooperării lo r tradiţionale care îşi propune o mal bună cunoaştere a celor două popoare, a limbilor şl civilizaţiei lor, prezenţei culturale şl d ia­logului între persoane din învăţămînt, ştiinţă şi Cultură etc. Un loc deosebit este acordat în program cooperării pe linie dc tineret atît pe planul pregătirii multilatera­le moderne Cit şi schimburilor dintre tineri.

Este de subliniat că acest document, prin concepţia şi anvergura sa, este primul încheiat cîe Franţa cu o ţară din Europa Centrală şi de Est după mutaţiile care au avut loc în ultimul an în această parte a lumii.

A fost semnat şi un alt docum ent important pentru viitorul relaţiilor culturale tlintre România şi Franţa, „Acordul intre guvernul României şi Republicii Francc- za privind statutul şi funcţionarea centrelor culturale* care prevede înfiinţarea pe de o parte a unui institut francez la Bucureşti ş l a trei centre culturale franceze la Cluj, Iaşi, Timişoara, iar pe de altă parte a unul ccn - tru cultural românesc la Paris,

• h n ia ra a ‘ n ra ea « ■> a tn « o » » «b •

• Cu ocazia împlinirii fru­moasei vîfste de CO de ani, un călduros JLa. mulţi anii* tatălui m eu IOSIF PAVEIi. Viorica. (19283) -

>’ <# Vînd televizor color sport »Orion“. Telefon 6-83-34. (19338)

• Vînd canapea extensibilă şt două fotolii. Telefon 1-54-44, sea­ra. (19057)

• Vînd casă 3 camere, hol, foaie, curte, grădină în Gluj. T e ­lefon 4-03-95. (19074)

• Sasă de vînzare. Telefon 3-56-1L (19034) .

.• Cumpăr grădină, eventual cu casă mică. Plătesc in valută. Teiefon 2-34-20, seara. (19254)

® Vînd Dacia 1100. Telefon 7-32-10. (19051) ,

• Vînd sau închiriez, urgent, !ta valută sau lei, apartament trei camere, Mănăştur. Informa­ţii îa telefon,. 7-98-73, sau 952'3-21-72. (19257)

• Vînd casă cu grădină, sin- < ffttr în curte, cu trei camere şi dependinţe, duble, pivniţă, pod, şopron, cartier liniştit, numai pe valută vest. Telefon 1-94-89 şi4-66-G8. (19262)

® Vînd televizor „Elcrom". T e­le fon , 5-45-39. (19264)

• V înd Fiat Panda 900 cmc (8S.OOO km.) fabricat 1981. Tele­fon 1-13-24. (13278)

« Vînd Dacia 1300 (19P.1) 54.000 kra, stare excepţională. T e le fon ' 4-61-34. (10958)

• Cumpăr apartament 1-—1 ca ­mere, casă particulară, cabană. Informaţii! telefon 5-40-31, în - tro orelo 10—20. (18941)

• Gumpăr congelator. Vînd aat copil. Telefon 4-22-63, orele 10—22. (10793)

b a

• O fer cam oră casă particula­ră şl garaj po valută. Telefon: 3-31-10. (19307)

• Caut do închiriat spaţiu comcccial. Telefon 3-53-60, după ora 17. (19293)

• Studenţi străini vor să în ­chiriere apartament cu 2 came­ra şl telefon, zona Mănăştur, Plopilor. Informaţii: la telefon 7-12-66, orele IC—19 sau Cumin 15, camera 51. (1G301T3)

• închiriez apartament 3 ca­mere. Mănăştur. Plata în valută. Telefon 4-09-B7. (191 IC)

• Dau în chirie apartament 2 camere (bucătărie şl o cameră mobilată), în valută, cartier Mă­năştur. Telefon 7-27-05, zilaic 16— 21. (19211)

• Dau în chirie apartament, patru camcre confort, mobilat, cu teiefon. pe termen lung. Ce- . dez grădină mare, pe valută. Telefon 8-14-36. (19273) ■

• Student, caut garsonieră sau gazdă. Prefer zona Observator. Telefon 5-41-16. (19269)

• Studentă, din Grecia, caută apartament, cu telefon.' Inform a­ţii; cămin 2. camera 98, telefon 1-80-27. (19263) ■ ■

• închiriez garsonieră m obila­tă. Telefon 3-23-50. (19260)

• închiriez garsonieră mobi­lată, ultracentral, pe valută. Te-

, lefon 1-59-88. (19276)• Dau în chirie, pe valută, a-

partament 3 camere, mobilat, telefon, frigider, în zona cen­trală. Prefer fete sau familişti. Telefon 3-16-48. (19277) ‘

• închiriez, pe valută, apar­tament 2 camere, cartier Grigo- rgscu. Telefon 6-33-91, (19250)’

• Caut apartament cu 2— 3 camere de închiriat, mobilat. T e ­lefon 4-43-46. (19252)

•. Studente, vor sâ închirieze apartament 2 camere sau garso-

. nieră. JExclus Mănăştur .şi; M ă­răşti. Telefon 4-79-31. (19282) /....

« T O M

• Căutăm doamnă pentru în ­grijirea unui copil, de preferinţă să vorbească o lim bă străină, zilnic 10 ore, ds lunea pînă v i­nerea. Telefon 1-09-24, orele 17 —22, zilnic. (19741)

• Meditez,temeinic, pentru ad­miteri, biologlp şl chim ie orga­nică. Telefon 4-67-34. (18971)

• Meditez matematică şi ch i­mie. Telefon 2-30-43, orele 11— 21. (19121)

• Promoţiile anului 1970, ela- selc 321 şi 322, frezori A, Grup şcolar „Tehnofrig1*, invită pc toţi colegii care încă n-au con­firmat participarea, la înţilnirea festivă care va avea loc la res­taurantul „Cazino" în data dc 6 octombrie, ora 13. Relaţii la te­lefoanele 7-63-68 sau 4-56-45. (18959)

• Inginer, 32 ani, 1,71^70, serios, cunoscător ftanccză, engleză, po­sesor auto, doresc angajament definitiv s.tii după orele de scr- viciu la firmă particulară sau străină. Oficiul Central — C .P. 1115. (19078)

• Şofer, vechime 5 ani, lînăr, fără obligaţii, cfectucz orice curse, eventual taxi. Inform aţii: telefon 7-03-05. (19075)

• Se îm plinesc trei ani de la­crim i şl dnrere ds cînd . ne-a părăsit scum pa noastră fiică ELENA nOTSŞA. Cîiipul ci bllnd nu-1 vom uita niciodată. Familia îndurerată. "

• Ua pios om agiu azi, 30 sep­tembrie, la un an dc la pleca­rea dintre n o i a mult iubitului nostru soţ, tatâ, socru Ri bunic IOSIF GAdAI.EAN . Familia. . (17731) '

0 Ca durere, fit Îm plinire» apatru ani de la trecerea în ne­fiinţă a Iubitului şl mult regre­tatului m eu văr prim ar doctor TIBEMU PUIU BOŞIANU, fost m edie la Spitalul CFR c lu j , îl readuc In m em oria celor caro I-au Iubit şl respectat, itog pe bunul Dum nezeu să dea odihnii sufletului gău, lumina fără de »ttrşU să -i strălucească Iul. Fam. S, Dreve. (13818)

S i l i gind pios, o lacrim i şl o floare pentru draga noastră AUr.TXIA DANO.A, la Împlini­rea a S ani de la deces. Familia. (18915)

0 r io s o m s ;in la un aa de la trista despărţire de scumpul nos­tru IOAN NICA, tată, socru, bu­n ic şi străbunic. Comemorarea va avea loc la biserica din cim i­tirul M ănăştur, in 30 .septembrie 1998. I’ iul şi fiicele co familiile. (13951)

O Pios om agiu iubiţilor noştri părinţi ̂ DUMITRU . SFARLEA ţi LUCRBŢIA SFABLKA la împlini­rea a 10 ani ţl, respectiv 3 ani şl Jumătate do la Ircccrca lor in eternitate. Copiii Ovidiu, Tltus, ■Llgia şl Zolţa , cu familiile, (18837)

I La 1 octom brie se împlinesc trol ani de la dureroasa despăr­ţire da scum pul nostru so{ şl tată ing. VASILE D. RUSU. A - m lnliril Iul îl aducem uu res­pectuos om agiu. Marina şl Da­n ie li Rusu. (13011)

• Cu adîncă recunoştinţă in suflet aducem un pios omagiu mîine, 38 septem brie, la un an de la deces, erlul care a fost *of. tată, socru şl bunic, pluto­nier adj. DUMITRU ălIU, Soţia şl copiii. (13108)

0 Un plo3 om agiu ţi o lacri­m ă în amintirea dragilor noştri părinţi PKÎItU MOLDOVAN, la împlinirea a 31 de ani, respectiv 2 ani de la despărţirea de buna

noastrâ mamX AI<\RIA MOLOOVAN. Le p&străm o d o - io ;isi şl nrşteariiA amintire. Co­piii Susana, Vasile şl Ioan, gine­rele. Nelu. (13397)

• Sintem alături de voi, Tra­ian, Ioana, Vasile, Aurel, Ustlna, ln clipele grele pricinuite de moartea fu tilu l drag TRAIAN

CliIŞAN, decedat tntr-un tragic accident. Sincere condoleanţe, rrletcn ll. (HM î)

• D o s om agiu fa 3 ani de Ia despărţirea <lo soţul, tatill şl bu­nicul nostru ŞIM1 PODAUIU.din Turda. Nu te vom uita niciodată. Familia. (IJS9t>

• La şnse luni dc la dispariţia scum pci noastre MARIA.

FELEcAN, adunăm toate am inti­rile intr-uu pios om agiu. Come­m orarea duminicii, 39 septembrie, la biserica din com una Ciur 11a Familia Plntea. (19.177)

0 Asociaţia de locatari din str. Padin S—13; b loc D 10, aduce un ultim om agiu fostei co loca ­

tare, doam na MARGARETA DAM fAN. Transmitem fam . Şu- tea sinccre condoleanţe. (19213)

0 Asociaţia de locatari liă i- şoara 7 aduce un pios om agiu

eelui care a fost G AVKîl, BODOR. sin cera condoleanţo ta' m lllel îndoliate. (1921S)

0 Participăm la durerea cole­gei noastre Mariana Şuteu. Co­lectivul Policlin icii TJÎ.C.(19Î1S)

0 SIÎ)iiii|i şi îndureraşi n e des­părţim de cara iui!.! şi mătuşa noastrA VIORICA PUŞI SIIUON, plecată spre tărîmul îm păcării. Clei cu familia. (19371)

0 Sintem alături do familia Sabău, i a , marea durere pricinu­ită do m oartea mamei dragi. Ve- einll din b loc. (1SÎCS)

V Colectivul m edical al Clini­ce i de ortopedle-ţraumatologle este alături de dr. Dan Lucacin în aceste clipe de durere prici­nuite de pierderea mamei dragi dupâ o lungă şl grea suferinţă. Sinccre condoleanţe. (19233)

0 Cu adincă durere anunţăm m oartea, in urma unei grele su­ferinţe, a scumpului nostru tată, soţ Şl frate VASILE pAltAU . în ­m orm întarea “va avea loc dum i­nică, ora 13, în satul Bczm ir. Fa­m ilia îndoliată. (19391)

0 Sintem alături dc fam . P u ; eaş la m arca durere pricinuită de m oartea mamei dragi. Fam. câm ­pean, Horvath şl Cozar. (19230)

0 Cu adincă durere anunţăm plecarea dintre noi a celui care

a fost nn bun coleg IOAN 15 ALEA. ColegU de la O J.P .T ft C luj. (19289)

0 Cu adîncă durere in suflet anunţim Încetarea din viată a scum pei noastre mame, bunici şl străbunici MARIA FUJP, după o scurtă şi grea sttterinţS, la fru­m oasa vîrstă de 78 ani. Copiii Augustln, Ravcca, Ana şi Gheor­ghe. Dumnezeu să o ierte. în ­m orm întarea va avea loc azi, ss septem brie 1999, In comuna Pan- ticeu. (19291)

I Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viată a scum pei noastre m am e, soacre, ' bunici N ASTASIA AŞTILEAN, ln vîrstă de I i ani, născută in Jula. Scum pă m amă, nu le vom uita niciodată. Înmormîntarea va a- vea lo c in Jula, Sn 39 septembrie 1390, orelo 13. Copiii Maria, Alar- ta, Sim ion, Saveta cu familiile. (1JÎ93)

0 A zi o conducem pe ultimul drum pa scumpa noastră bunică MAIUA FIIJP. Nepoţii r a v e tc a M ărioara, Gliifă cu Mariana, P e­tru şl Nelu şl strănepoţii Cris­tina şl M onica, Fie-I t»rlna u - şoarA. (19Î95)

0 Anun|£tu lncctarea din viaţă » bunului nostru tată, socru şi bunic IOAN COI.DKA (pastor

baptist), in etate de 79 ani. în ­m orm întarea va avea loe luni, 1 octom brie, ora 13, în salul Drc- fen. Familia Simion Lupşa.(19:98)

® Colectivul Clinicii de chirur­gie infantilă este alături de dr. Aurel B ojan la marca durere pricinuită da dispariţia fratelui drag şl transmitem sincere con ­d o le a n ţe fa m ilie i .(19931)

0 Absolvenţii Liceului „Em il Racoviţă", prom o(in 1980, aduc ua pios om agiu distinşilor lor

dascăli trccuţl tn nefiinţăt VASILE FLOltEA, CIOMFI

TRAIAN, AUGUSTIN MATEf, ing, VICENŢIU BABEŞ, EMILIA MAXIM, SAMSON COZONAC, MONICA CIONTEA, IOAN JD. POP, DUMITRU BALANESCU,

VASILE SCUKTU, MARIA STANCIU, IOAN NAIDIN,

ALEXANDRU ClMPEANU, NATAI.IA BRI3IER, MARIA

BANU, CONSTANTIN POPESCU, IOAN MATXEŞ, pre­cum şi colegului log . ViKUIL BPZ1XA (LU.Ş). (19319)

0 Pios om agiu şi veşnică a - minliro dragei noastre m am e,

soacre, bunici şi străbunici MARIA GANSCA., acuta cind se îm plinesc 3 ani d s la trista des­părţire. Dumnezeu s-o odihneas­că in pace. Familia îndurerată. (19521)0 Lacrim ile şi durerea nu nu

încetat şl nu v or Înceta la cei S an) scurşi de la trecerea In eter­nitate a celui ce a fost inginer MIMAIXj TUŞA. Familia. (19MS)

0 Cu regret m suflet anunţăm că după o scurtă dar grea sufe­rinţă a Incctat din v ia ţi iubitul nostru soţ şi tată IOAN BALEA, fost electrom ecanic la D -î.P .T c. lam orm întarea are Ioc dum inică 30 septem brie 1990, ora 13 in c o ­muna Felcae. îndureraţi soţia Ileana şl copiii Ioan şl Aurel. (19337)0 Ne despărţim cu durere in

suflet de dragul nostru frate şi cumnat IOAN BAL HA, electrom e­canic ! » D J .P .T c. II vom păstra o neştearsă amintire. Familia dr. Bojan Aurel. (19327/A)

0 Cu profundă compasiune n o , alăturăm durerii fam iliilor

S&celean şl Fetcanu la pierderea bunului lor părinte. Colegii de la Centrul d e calcul al Universi- tăţil, (193H5)________ _____________ .

0 Pios om agiu celui car» a fost bunul nostru vecin VASILE DRAGOSTE. Condoleanţe întris­tatei familii. FamUlito Boncn, D a- mlan, lonaş. (1SS05/A)_____________

0 Un ultim om agiu dragului nostru verişor şi fiu IOAN

BALEA iar fam iliei îndurerai» sinccre condoleanţe. Familia Va­sile Balea. (IS327/B)_________________

0 r ioaso am intiri 1* 2® d e la dispariţia fratelui m eu drag m aior rezervă GAVUIL B.UEŞIO. Bălcîtu Aurel. (19113)0 păstrincl via amintirea dragului

nostru soţ şl părinte, tnr. r. ALEXANDRU COSMA. aducem un pios omagiu la Împlinirea a 3 ani do la dcces. Familia. (13000)

• Dragă tatâ, dc acolo de unde cşU simţi ?l ştii foarte btne că vlaţft noastră m erge alături do tine, în couttnttare, ca şt cum al fi cu noL Duminică. 30 septem brie, se împU- nose 3 ani do cind ni plecat, dragul nostru SERAFIM. Soţia Maria P opa, copiii Mihai, Sanda şl Patrlcta.(16839,

0 Azi se îm plinesc 7 ani de lacrim i şi durere, d6 cind m -a părăsit scum ­pul meu soţ v a s i l e t iu it e , fo s t ş o t du tren. Nu-1 voi uit» niciodată. Slujba de pom enire va avea loo d u ­minică, 50 septem brie, ora 13, ta ca ­pela I, Mănăştur. SOtln Maria.(1911)1)

0OI.F.OIUI) DE RCIMGTtBi file OTIlan (redactor »eO. Dan Rehreano (redactor irt «djanrn. Traian Bar» (f®- cr*taf ernerat â« e»i<lartl*v Vale» Ghlorcano, Emil Lac». Ion Ras. Marin ^nîeortan. Bad n Vida.

REDACTIAi «luj. »tf Hapoca nr II. TELEJ“®At7Bt (redactor jef)i 1*73-07 (redeotor *eîodlunet gl secretariatul de redactUli 1 -74-J• (tocila ctitturaI5)i I-73-07 (secţia problem» «oclal- cconomîce)! I-74-90 (secţia problema cetâţen estlli (administraţia ilartiluU Mica oo&ll'

elt̂ it» ♦* prlmest» tntr» or*t« 1#—18. *tf STnonea nr II (la anrtprţ StmMtj» fl lnmlnlca Ineht»

T ir a j33.297

VrI&rj