Titularul cursului: Prof.dr.ing. Octavian Prostean Numar de ore

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA

SYLLABUS pentru disciplina:

“AUTOMATIZĂRI COMPLEXE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV

Semestrul 6 / 8

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Octavian Prostean Colaboratori: as.ing. Cristian Vasar, as.ing. Iosif Szeidert Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 EP/E sau EP 4

Observaţie: Disciplina „Automatizări complexe” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 2L2.6A , 6L3.8A si 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Scopul disciplinei este de a asigura studenţilor cunoştinţele si deprinderile necesare abordării problemelor specifice sistemelor de conducere distribuita, sistemelor mari, sistemelor cu structura variabila si a celor cu parametri distribuiţi. Sunt abordate atât conceptele fundamentale ale conducerii acestor tipuri de sisteme cat si detalii practice privind implementarea algoritmilor specifici. B. SUBIECTELE CURSULUI

Sisteme de conducere distribuită: arhitecturi, funcţii de automatizare, echipamente, baze teoretice, studii de caz. Sisteme mari: problematică, domenii de aplicaţii, arhitecturi, studii de caz. Sisteme cu parametri distribuiţi: problematică, modelare, studii de caz pentru conducerea unui sistem cu parametrii distribuiţi. Sisteme cu structură variabilă: problematică, tipuri de sisteme cu structură variabilă. Studii de caz. C. SUBIECTELE APLICATIILOR * (laborator – lucrări cu durata de 3 ore, proiect – 3 teme) Laborator:

1. Studiul unor sisteme de conducere ierarhizata cu mai multe niveluri decizionale. 2. Modelarea si simularea funcţionarii unor schimbătoare de căldură. 3. Studiul unor sisteme de reglare pentru reactoare chimice. 4. Studiul regimurilor dinamice in sistemele cu structura variabila.

Proiect:

Proiectarea unor sisteme de conducere distribuite / cu parametri distribuiti / cu structura variabila. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Tudoroiu, N., Prostean, O., Curiac, D., Sisteme distribuite si automatizări complexe , I.P.Timisoara 1995. 2. Sternby, J., Real time control of Large Scale Systems, Springer Verlag - 1993. 3. Tudoroiu, N., Prostean, O., Curiac, D., Automatizari complexe, Ed. Mirton, Timisoara 1993.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare:scris, Durata: 3 ore, Structura subiectelor: 3 subiecte teorie/aplicatii. Ponderea examen in nota finala: 2/3, pondere activitati pe parcurs: 1/3. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

1. University of Toronto, Canada - Large-Scale System Theory and Control - http://www.control.utoronto.ca/courses/courses.html 2. Carnegie Mellon University Pittsburgh, USA - Complex Large-Scale Dynamic Systems - http://www.ece.cmu.edu/courses/18777 3. Lund University, Suedia - Automation in complex systems - http://www.iea.lth.se/aks/

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. SILEA ioan Prof.dr.ing. PROSTEAN Octavian

http://www.control.utoronto.ca/courses/courses.html

http://www.ece.cmu.edu/courses/18777

http://www.iea.lth.se/aks/



“Conducerea acţionărilor electrice”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV

Semestrul 2

Titularul cursului: Conf. dr. ing. Constantin Voloşencu Colaboratori: As. dr. ing. Adrian Korodi Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 4

Obs. Disciplina „Conducerea acţionărilor electrice” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 7L1.8B şi 6L3.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Pregătirea studenţilor în domeniul conducerii automate, cu aplicaţie la conducerea acţionărilor electrice 2. Familiarizarea studenţilor cu principiile de bază pentru analiza şi sinteza sistemelor de conducere a acţionărilor electrice. 3. Familiarizarea cu facilităţile oferite de mediile de programare dedicate analizei şi sintezei sistemelor de conducere a acţionărilor electrice. 4. Să ofere cunoştinţe de bază pentru proiectarea şi dezvoltarea sistemelor de conducere automată a acţionărilor electrice bazate pe procesoare de semnal numeric. 5. Să ofere studenţilor deprinderi practice de experimentare în domeniul sistemelor de conducere a acţionărilor electrice bazate pe procesoare de semnal numeric. B. SUBIECTELE CURSULUI

1.Topologia sistemelor de conducere a acţionărilor electrice, 2. Sisteme de conducere a acţionărilor electrice 2.1. Sisteme cu maşini e curent continuu 2.1.1. Modele ale maşinii de curent continuu 2.1.2. Structura de conducere a maşinii de curent continuu cu comandă în indus 2.1.3. Modelul convertorului de curent continuu 2.1.4. Proiectarea regulatorului de curent 2.1.5. Proiectarea regulatorului de turaţie 2.1.6. Proiectarea regulatorului de poziţie 2.2. Sisteme de conducerea vectorială a maşinilor asincrone trifazate 2.2.1. Modele ale maşinii asincrone trifazate 2.2.2. Structura de conducere cu comandă vectorială în curent cu orientare după fluxul rotoric 2.2.3. Fluxul general 2.2.4. Circuitul de comandă în curent 2.2.5. Proiectarea regulatoarelor de curent 2.2.6. Proiectarea regulatorului de turaţie 2.3. Sisteme de conducere a vectorială a maşinilor sincrone cu magneţi permanenţi 2.3.1. Modele ale maşinii asincrone trifazate 2.3.2. Structura de conducere cu comandă vectorială în curent cu orientare după fluxul rotoric 2.3.3. Proiectarea regulatoarelor de curent 2.3.4. Proiectarea regulatorului de turaţie 2.4. Sisteme de conducere a maşinilor de curent continuu fără perii 2.4.1. Modele ale maşinii de curent continuu fără perii 2.4.2. Structura de reglare a turaţiei cu comandă pas cu pas 3. Sisteme de conducere fără traductoare 3.1. Principii de bază. Modelare 3.2. Utilizarea filtrului Kalman pentru estimarea mărimilor sistemelor de conducere a acţionărilor electrice 4. Monitorizarea sistemelor de conducere a acţionărilor electrice 4.1. Detecţia defectelor 4.2. Diagnosticarea defectelor 4.3. Mentenanţa sistemelor de conducere a acţionărilor electrice 4.4. Sistem de detecţie si diagnosticare a defectelor unei acţionări electrice cu maşină sincronă cu magneţi permanenţi 7. Utilizarea procesoarelor de semnal numeric în conducerea acţionărilor electrice 7.1. Structura unui sistem de conducere bazat pe procesoare de semnal numeric 7.2. Achiziţia şi prelucrarea datelor cu ajutorul sistemelor bazate pe procesoare de semnal numeric 7.3. Aplicaţie de conducere a unui motor sincron cu magneţi permanenţi cu DSP TMS320LF2407 7.4. Aplicaţie de conducere a acţionărilor electrice cu circuit ASIC dedicat conducerii acţionărilor electrice 8. Modelarea şi simularea sistemelor de conducere a acţionărilor electrice 8.1. Exemple de utilizare a programului Matlab şi Simulink 8.2. Exemple de utilizare a programului PSpice 9. Sisteme de conducere fuzzy a acţionărilor electrice 10. Detecţia şi diagnosticarea defectelor sistemelor de conducere a acţionărilor electrice. C. SUBIECTELE APLICATIILOR

(laborator)

1. Noţiuni de modelare şi simulare a sistemelor de conducere a acţionărilor electrice. Modelarea şi simularea cu programul Matlab Simulink a unor sisteme de conducere acţionărilor electrice cu m.c.c., m.as.şi m.s.m.p. 2. Sinteza

sistemelor de conducere a acţionărilor electrice 3. Sistem de conducere a unei maşini sincrone cu magneţi permanenţi, cu kitul Texas Instruments MSC 2407, cu procesor TMS320LF2407. 4. Sistem de reglare a poziţiei cu kitul Texas Instruments Motion Chip cu circuit ASIC specializat 5. Programarea sistemelor de conducere bazate pe procesoare de semnal numeric cu mediul de programare Texas Instruments DMC Developer Pro. 6. Generarea funcţiilor sin şi cos şi a întreruperilor la sistemele cu procesoare de semnal numeric. D. BIBLIOGRAFIE

1. Voloşencu, Constantin - Sisteme de conducere a acţionărilor electrice. Ed. Politehnica din Timişoara, 2007. 2. Tolyat, H.A.; Campbell, S.G., DSP Based Electromechanical Motion Control, CRC Press, Boca Raton, 2004. 3. Dumitrache, I. ş. a., Automatizari electronice, Ed. Didactica si Pedagogica, 1993. E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris, 3 ore, 4 subiecte din curs (3 teoretice 1 aplicativ), 0,6 poinderea examenului, 0,4 pondera actoivitatii pe parcurs, in nota finala.

F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Control of electrical drives, Control of industrial processes – Politecnico di Milano, University of Ghent, University of Delft.

Data:

02.04.07

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr. ing. I. Silea Conf. dr. ing. C-tin Voloşencu

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA


“CONDUCEREA ACŢIONĂRILOR ELECTRICE, HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV

Semestrul 8

Titularul cursului: Prof.dr.ing, Gheorghe-Daniel ANDREESCU Colaboratori: Drd.ing. Cristian SCHLEZINGER Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E sau EP 4

Obs. Disciplina „Conducerea acţionărilor electrice, hidraulice şi pneumatice” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 7L1.8B şi 6L3.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşiri de cunoştinţe de bază, principii, tehnici de analiză şi proiectare, experienţa în alegere de elemente specifice pentru realizare de sisteme de conducere pentru acţionări electrice, hidraulice şi pneumatice; Deprinderi practice cu simulări în medii dedicate şi experimentări pe sisteme digitale. Creare de competenţe: abilitate de concepere şi dezvoltare a proiectelor complexe, multidisciplinare, cu soluţii de conducere, hardware şi software; Studii de caz. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării: 6% B. SUBIECTELE CURSULUI

I. Conducere acţionări electrice: Introducere: cerinţe, specificaţii, domenii de aplicare; Modele ortogonale pt. maşini electrice, cuplaje, invertor de tensiune, identificare experimentală de parametri; Traductoare: de curent, tensiune, de mişcare; Structuri, principii pt. sisteme de conducere: Conducere maşină curent continuu cu reglare după ieşire, după stare, în cascadă - reglare de viteză, poziţie; Conducere vectorială în curent cu decuplare pt. maşini sincrone cu magneţi permanenţi (MSMP); Conducere cu orientare după câmp pt. MI şi MSMP; Conducere directă în cuplu şi flux, pt. MI şi MSMP; Conducere MI cu metoda câmpului accelerator; Proiectare regulatoare: de curent, flux, cuplu. Conducere mişcare cu regulatoare PI, după stare, sliding-mode, fuzzy; Observatoare de: flux, cuplu el., mărimi cinematice, cuplu sarcină; Implementări numerice, analogice, hibride, cu microcontroler şi DSP. Aplicaţii tipice. II. Conducere acţionări hidraulice şi pneumatice: Cerinţe: specificaţii, domenii de aplicare; Elemente de mecanica fluidelor: curgere, conducte; Maşini hidraulice şi pneumatice: pompe, compresoare, motoare rotative, oscilante şi liniare; Echipamente hidraulice: distribuitoare, supape, drosele, servo-valve electrohidraulice, regulatoare de debit; modele matematice; Echipamente pneumatice: traductoare, amplificatoare, regulatoare, sisteme logice şi analogice; Sisteme de conducere pentru reglare de poziţiei, viteză, forţă; Aplicaţii tipice. C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect) Laborator: Sisteme de conducere a acţionarilor electrice - modelare şi simulare sub Matlab Simulink şi implementare pe DSpace: 1) Conducere maşină curent continuu cu reglare în cascadă; 2. Conducere vectorială în curent cu decuplare pt. maşini sincrone cu magneţi permanenţi (MSMP); 3) Conducere cu orientare după câmp pt. MI şi MSMP; 4) Conducere directă în cuplu şi flux, pt. MI şi MSMP; 5) Implementare şi experimentare pe DSpace (cu procesor de semnal) a unei sistem de conducere; 6) Exemplificare sistem de conducere a MSMP cu sistem de dezvoltare Technosoft MSK2407 DSP Motion Starter Kit; 7) Sistem de conducerea unei acţionări hidraulice cu servovalvă. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1) W. Leonhard, Control of Electrical Drives, 3rd Ed., Springer Verlag, Berlin, ISBN: 3-540-41820-2, 2001. 2) G.-D. Andreescu, Estimatoare în sisteme de conducere a acţionărilor electrice, Ed. Orizonturi Universitare Timişoara, ISBN: 973-9400-49-3, 1999.

3) R. B. Walters, Hydraulic and Electro-Hydraulic Control Systems, Kluwer Academic Pub., ISBN: 1851665560, 1992. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen oral. Subiecte teoretice: 2 subiecte teoretice scurte şi 1 aplicaţie. Nota finală disciplină: 60% examen, 40% Laborator + Proiect care include şi 1 temă de casă.


1. University of Wisconsin, Madison, USA: Dynamics and Control of AC Drives J221. 2. Purdue University, USA: Electromechanical Motion Control ECE 423. 3. Texas A&M University, USA: DSP Based Electromechanical Motion Control 442. Data: 02.04.2008

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing.Ioan SILEA Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel ANDREESCU



“CONDUCEREA SISTEMELOR CU EVENIMENTE DISCRETE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii:_IV_ Semestrul 8

Titularul cursului: s.l. dr. Ing. Ungureanu-Anghel Dan Colaboratori: s.l.dr.ing. Ungureanu-Anghel Dan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Conducerea sistemelor cu evenimente discrete” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8A şi 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Insusirea cunostintelor de baza din domeniul conducerii sistemelor cu evenimente discrete in vederea: - Intelegerii principiilor generale de functionare si implementare a sistemelor cu evenimente dscrete. - Prezentarea unor metode tipice de conducere a sistemelor cu evenimente discrete; - Insusirea cunostiintelor legate de conducerea sistemelor cu evenimente discrete. 2. Cunostintele oferite au caracter fomativ la un nivel acceptabil de abordare a problemelor legate de conducere a sistemelor cu evenimente discrete, si al posibilitatilor de comunicare interdisciplinara. B. SUBIECTELE CURSULUI

Titlu capitol: Principii generale ale modelarii sistemelor cu evenimente discrete a) Modelarea sistemelor cu evenimente discrete cu ajutorul automatelor; b) Modelarea sistemelor cu evenimente discrete cu ajutorul retelelor Petri; c) Conexiuni intre modelele de tip automat si modelele de tip retele Petri. Titlu capitol:Conducerea supervizata a sistemelor cu evenimente discrete - SED a) Principiile conducerii supervizata a SED modelate cu ajutorul automatelo;r b) Principiile conducerii supervizata a SED modelate cu ajutorul retelelor Petri; c) Algoritmi de sinteza a supervizoarelor, avand la baza modele de tip automat, respectiv retele Petri; d) Conducerea supervizata a SED distribuite; Titlu capitol: Implementarea algoritmilor de conducere a SED a) Implementarea supervizoarelor avand ca suport hardware calculatoare de proces; b) Implementarea supervizoarelor avand ca suport hardware automate programabile.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Modelarea si simularea elementelor de baza ale sistemelor de transport cu ajutorul automatelor; 2. Modelarea si simularea elementelor de baza ale sistemelor de transport cu ajutorul retelelor Petri; 3. Sinteza si simularea unui supervizor pentru un sistem de trasnport avand ca suport modele de tip automat; 4. Sinteza si simularea unui supervizor pentru un sistem de transport avand ca suport modele de tip retele Petri; 5. Implementarea in SOTR QNX a unui supervizor pentru un sistem de trasnport avand ca suport modele de tip automat; 6. Implementarea cu ajutorul PLC Simatic S7 a unui supervizor pentru un sistem de trasnport avand ca suport modele de tip retele Petri; D. BIBLIOGRAFIE

1 Christos G. Cassandras, Stephane Lafortune, “Introduction to Discrete Event Systems”, Kluwer Academic Publishers, Boston , 2001 2 Octavian Pastravanu, „Sisteme cu evenimente discrete. Tehnici calitative bazate pe formalismul retelelor Petri”, Editura MatrixRom, 1997, Bucuresti

3. Octavian Pastravanu,Mihaela Matcovschi, Cristian Mahulea, „Aplicatii ale Retelelor Petri in Studierea Sistemelor Cu Evenimente Discrete”,Editura Gh. ASACHI Iasi,2002 4. Hans Berger, „Automating with STEP7 in STL and SCL”, MCD Verlang, 2000 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris cu durata de 3 ore. 4-5 intrebari de teorie despre notiuni de principiu. 2 probleme.

Pondere: examen 2/3 si activitati pe parcurs 1/3.


University of Toronto, Canada: Control of Discrete-Event Systems Washington University, USA: Analysis and Simulation of Discrete Event Systems

Instituto Superior Tecnico, Portugalia: Discrete Event Dynamic Systems

Data: 11.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,



„CONDUCEREA STRUCTURILOR FLEXIBILE DE FABRICAŢIE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR

Anul de studii: IV Semestrul: 8

Titularul cursului: Ş.l.dr.ing. Antonius N. STANCIU Colaboratori: As.dr.ing. Loredana M. UNGUREANU Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E/EP 4

Obs. Disciplina „Conducerea structurilor flexibile de fabricaţie” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 6L3.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

În contextul unei competiţii acerbe între fabricanţi şi a diversificării necesităţilor utilizatorilor pe fondul unor cerinţe calitative din ce în ce mai stricte, foarte multe ramuri industriale, inclusiv cea a automatizărilor, au fost nevoite să găsească soluţii de fabricaţie în serii mici, la standarde de calitate specifice seriilor mari. Astfel, au apărut întreprinderile bazate pe structuri flexibile de fabricaţie, capabile nu doar a fabrica o gamă largă de produse, ci şi de a comuta rapid de la un produs la altul. Un exemplu tipic în acest sens este o investiţie locală, Solectron (parte a grupului Flextronics). După parcurgere acestui curs, studenţii vor beneficia de un suport tehnic solid privind organizarea şi conducerea structurilor flexibile de fabricaţie, fiind capabili de implementarea şi conducerea acestora la un nivel profesional ridicat. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Introducere (oportunităţi de crearea a structurilor flexibile de fabricaţie) a. Studiul semnalelor pieţei b. Management şi organizare c. Algoritmi decizionali d. Reacţii tipice după diverse analize

2. Implementări tehnice a. Niveluri ierarhice ale structurilor flexibile de fabricaţie b. Topologii tipice de sisteme de conducere ale structurilor flexibile de fabricaţie c. Soluţii industriale de realizare a reţelelor informatice din conducerea sistemelor flexibile de

fabricaţie i. Soluţia BRING

ii. Soluţia MODIAC iii. Soluţia TELWAY iv. Soluţia ETHERNET

3. Tendinţe privind reţelele informatice din conducerea sistemelor flexibile de fabricaţie 4. Modelarea conducerii sistemelor şi subsistemelor flexibile de fabricaţie

a. Simularea folosind reţele Petri b. Ordonanţarea operaţiilor tehnologice şi a sarcinilor de transport în sistemele flexibile de fabricaţie

i. Aspecte introductive ii. Formularea problemei ordonanţării

iii. Definiţii fundamentale iv. Metode de rezolvare a problemei ordonanţării v. Algoritm de partiţionare echilibrată a procesului tehnologic în faze utilizând direct graful de

precedenţă şi tehnica euristică greedy 5. Concluzii

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Proiecte mici privind studii de caz (pe baza unui scenariu dat, studenţii trebuie să identifice cele mai bune soluţii de organizare şi cei mai indicaţi algoritmi de conducere). Implementări virtuale cu scopul validării scenariilor discutate,

folosind reţelele Petri potrivite (o maşină — un operator, două maşini — un operator, n maşini — un operator, n maşini — n operatori). D. BIBLIOGRAFIE

1. D.M.Upton. A Flexible Structure for Computer-Controlled Manufacturing Systems. http://www.people.hbs.edu/dupton/papers/organic/WorkingPaper.html.

2. N Robu. Tehnici de modelare si metode de ordonantare in fabricatia integrata prin calculator . Orizonturi Universitare Publishing, Timisoara, 1997.

3. N. Taran, A.N. Stanciu. Managementul noilor produse si tehnologii. Aura Publishing, Timisoara, 2005. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examinare scrisă, sub formă de test grilă. Nota finală se calculează astfel: NF = (2 × NotaExamen + NotaParcurs)/3


Cambridge University, UK Harvard University, USA The University of Hong Kong Data,

12 martie 2008

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan SILEA Ş.l.dr.ing. Antonius N. STANCIU



“ CREATIVITATE ŞI MANAGEMENTUL INOVAŢIEI”


Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Dorina Popescu Colaboratori: s.l. dr. ing. Adelina Han Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Creativitate şi managementul inovaţiei” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8A şi 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

De a înţelege modul concret de funcţionare a unei întreprinderi, propunând studenţilor să imagineze înfiinţarea unei societăţi având la bază un produs inovat din domeniu automatici . Dezvoltarea produsului sau serviciului prin aceasta întreprindere permite studenţilor să abordeze diferitele faze ale procesului de înfiinţare şi menţinere a unei întreprinderi. Permite învăţarea modului de a munci în echipă, asumarea responsabilităţilor şi a consecinţelor deciziilor. B. SUBIECTELE CURSULUI

Ideea produsului: clasificarea (gruparea) ideilor; detectarea unei oportunităţi; tehnici de creativitate . Echipa şi şeful proiectului: profilul şi parcursul unui şef de echipă; profilul persoanei creative; tabelul atitudinilor şi aptitudinilor antreprenoriale; coerenţa om-proiect. Gestionarea proiectului: diagrama Gantt, matricea responsabilitătilor. Studiu de piaţă: componentele pieţei; metodologia anchetei prin sondaj; analiza SWOT; strategia de marketing; mijloacele de implementare. Întreprinderea (societatea comercială): alegerea formei juridice; alegerea numelui şi domiciliului; proprietatea industriala; sprijinul statului pentru dezvoltarea întreprinderii; gestionarea resurselor umane. Producţia: politica de producţie; eco-concepţia; organizarea spaţială a producţiei; organizarea temporală a producţiei; gestiunea producţiei. Finanţele: stabilirea previziunilor financiare; tabelul de finanţare; autofinanţarea; analiza financiară; bugetul de trezorerie; obligaţiile financiare către stat . Planul unui „Business Plan”. Metode de comunicare: comunicare scrisa, comunicare orala. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator,proiect) Structura 2-0-2-0

Colectarea ideilor (prin brainstorming clasic), gruparea ideilor, stabilirea echipelor, stabilirea temelor de proiectare . Alegerea şefului de echipă şi împărţirea responsabilităţilor în cadrul echipei (include un brainstorming silenţios). Stabilirea detaliilor tehnice. Realizarea chestionarului pentru sondajul prin anchetă. Realizarea sumarului executiv (Executiv summary). Realizarea tabloului financiar. Stabilirea planului de producţie pentru primii 3 ani. Realizarea Business planului. Realizarea posterului şi pregătirea expunerii de susţinere. D. BIBLIOGRAFIE

1. Colectiv UTCompiègne: Initiation à la création d’entreprise innovante, disponibil pe CD la cadrul didactic şi la adresa http.www.utc.fr/intent

2. Karla Jason, Project Management 101 , disponibil pe CD la cadrul didactic şi la adresa

http://www.suite101.com/course/

http://www.utc.fr/intent



E. PROCEDURA DE EVALUARE Studenţii trebuie să realizeze un Business Plan (sub forma scrisă şi un poster) şi să prezinte oral, în faţa posterului, produsul de la idee la distributie, în faţa unei comisii formate din 3-4 persoane care vor face aprecierea pe baza unor fişe dinainte stabilite şi cunoscute de studenţi.


Universitatea de Tehnologie din Compiègne, Franţa. L'École Supérieure d'Électricité, Supélec,Rennes, Fr.- Management stratégique de l’innovation Universitatea de Tehnologie din Belfort-Montbéliard, Franţa Purdue University, ECET 396 - Project Development and Management


Conf.dr.ing.Ioan Silea Ş.l.dr.ing.Dorina Popescu



“ELECTRONICĂ DE PUTERE PENTRU SISTEME AUTOMATE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III / IV

Semestrul: 6 / 8

Titularul cursului: as.drd.ing.Boraci Radu Colaboratori: as.drd.ing.Boraci Radu Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Electronică de putere pentru sisteme automate” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 2L2.6A, 6L3.8A si 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Consolidarea cunoştinţelor cu privire la construcţia , funcţionarea şi caracteristicile dispozitivelor electronice de putere. 2. Prezentarea analizei funcţionării şi calculul performanţelor unor circuite electronice date, folosind modele matematice şi scheme electronice echivalente. 3. Să explice metodele de proiectare dimensional - constructive a circuitelor electronice de putere şi a circuitelor de comandă aferente. 4. Să prezinte aplicaţii ale circuitelor electronice de putere în echipamente de conducere a proceselor. 5. Să faciliteze aprofundarea metodelor de analiză, proiectare şi simulare, folosind software specializat.. B. SUBIECTELE CURSULUI

Utilizarea dispozitivelor semiconductoare de putere: Solicitarile componentelor semiconductoare de putere si exigentele impuse comenzii. Legarea in serie si paralel a dispozitivelor semiconductoare de putere. Utilizarea componentelor comandate în curent: Comanda componentelor de tip tiristor: tiristor SCR, GTO, IGCT. Protecţia la scurtcircuit şi suprasarcini. Protecţia la supratensiuni. Circuite integrate specializate. Regimul termic şi dimensionarea radiatorului; Comanda tranzistorului bipolar de putere BJT. Protecţia la scurtcircuit, suprasarcini şi supratensiuni; Circuite integrate specializate. Regimul termic şi alegerea radiatorului. Utilizarea componentelor comandate în tensiune: Comanda tranzistorului cu efect de câmp (MOSFET). Protecţie la scurtcircuit, suprasarcini şi supratensiuni. Circuite integrate specializate. Regimul termic şi alegerea radiatorului. Particularitati privind tranzistoarele CoolMOS, Trench-MOS si a tiristorului controlat MOS (MCT). Comanda IGBT-ului. Scheme de comandă. Protecţia la scurtcircuit, suprasarcini şi supratensiuni. Circuite specializate. Regimul termic Convertoare statice de c.a. - c.c.: Redresoare comandate: monofazate , polifazate cu sarcină rezistivă, cu sarcină RL Convertizoare statice c.a. - c.a.: Variatoare de tensiune alternativă şi contactoare statice de c.a. în conexiune stea şi delta, variatoare cu modulaţie de impuls PWM, cicloconvertoare, convertoare matriciale Convertizoare statice de c.c. - c.c.: Variatoare de tensiune continuă (chopper) (cu stingere automată, cu stingere forţată, cu circuit suplimentar de accelerare a comutaţiei, cu autotransformator la ieşire), contactoare statice de c.c. Convertizoare statice de c.c. - c.a.: Invertoare monofazate şi polifazate cu modulare de impuls (PWM) (cu ieşire dreptunghiulară sa sintetică cu modulaţia unui singur impuls, cu modulaţia impulsurilor multiple, modulaţia sinusoidală, cu deplasare, etc.), invertoare rezonante Circuite de comandă şi de protecţie: Circuite de comandă cu componente discrete, circuite integrate specializate pentru comanda dispozitivelor electronice de putere, circuite de comandă cu microcontrolere Surse de alimentare de putere: Surse de alimentare de c.c.şi c.a. (cu comutaţie, cu rezonanţă, bidirecţionale) cu alimentarea autonomă în c.c. sau alimentare de la reţea C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista principalelor lucrări de laborator ( 2 ore/sapt): 1. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.a.-c.c. 2. Simularea sistemului de comandă pentru convertor de c.a.-c.c. în mediul Matlab / Simulink 3. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.c.-c.c. 4. Simularea sistemului de comandă pentru convertor de c.c.-c.c. în mediul Matlab / Simulink

5. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.c.-c.a. 6. Simularea sistemului de comandăpentru convertor de c.c.-c.a. în mediul Matlab / Simulink 7. Comanda cu sistem DSP a unor convertoare de c.a.-c.a. 8. Simularea sistemului de comandăpentru convertor de c.a.-c.a. în mediul Matlab / Simulink

D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Muhammad H.Rashid, Power Electronics - Circuits, Devices, and Applications - second edition - Prentice-Hall International, 1998

2. Popescu V., Electronică de putere - ISBN 973-36-0161-2 - Ed. de Vest Timişoara - 1998 3. Ionescu Fl., Niţu S., Roşu E., Preocupări actuale în domeniul electronicii de putere; Ed. Secorex, Bucureşti, 2001. E. PROCEDURA DE EVALUARE Modul de examinare: Examen scris; Durata: 3 ore; Structura subiectelor: 4 subiecte (din care 3 având caracter aplicativ, 1 caracter teoretic); Ponderea în nota finală: 2/3 nota de examen şi 1/3 activitatea practică pe parcurs.

F. COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Stanford Engineering and Science Institute Technische Universitat Munchen Budapest University of Technology and Economics

Data: DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA


“ SISTEME DE CONDUCERE A ROBOŢILOR INDUSTRIALI ŞI A MAŞINILOR UNELTE”


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu Colaboratori: ing. Florin Ocolişan, as.ing. Tiberiu Ionică Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite

Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite 2 0 2 0 E 5

Obs. Disciplina „Sisteme de conducere a roboţilor industriali şi a maşinilor unelte” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 5L3.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Principalele obiective: însuşiri de tehnici de proiectare, experienţa în alegere de elemente specifice pentru realizare de sisteme de conducere pentru roboţi industriali (RI) şi maşini unelte (MU), Cunoaştere aspecte practice în acest domeniu multidisciplinar. Creare de competenţe: abilitate de concepere şi dezvoltare a proiectelor complexe, multidisciplinare, cu soluţii de conducere, hardware şi software; Studii de caz, medii de programare pentru RI şi MU. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării: 6% B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Diferenţe conceptuale RI-MU, Generaţii de RI: Structuri funcţionale; 2. Modele geometrice şi cinematice RI, MU; 3. Generări de traiectorii: mişcări punct cu punct - mişcare sincronizată; mişcări cu urmărirea traiectorie: algoritm de interpolare ortogonală 2D, aplicaţii la RI şi MU; 4. Structuri de conducere: module de ax; 5. Conducere avansată: dinamică după model liniar; cu senzori de forţă; 6. Taskuri majore - structura software; 7. Sistem ierarhizat de conducere PTP cu microcontrolere pt. RI cu 6 gdl (studiu caz); 8. Conducere MU în 2D (ex freza), corecţii de sculă; 8. Senzori, traductoare specifici; 9. Observatoare de mărimi cinematice şi cuplu echivalent de sarcină; 10. Interfeţe hardware specifice, arhitecturi multiprocesor; 11. Roboti mobili, Structura, Senzori de distanta cu infraroşu, Busola, Aplicaţii: Sisteme de conducere fuzzy pentru patrulare in jurul unui perimetru (studiu de caz). C. SUBIECTELE APLICAŢIILOR (laborator, seminar, proiect) 1) Conducere robot cu 2 articulaţii de rotaţie, acţionat cu motoare pas cu pas: conducere punct cu punct; conducere cu urmărirea traiectoriei 2D. 2) Conducere unui robot mobil: urmărirea unei linii curbe; patrulare în jurul unui perimetru. 3) Interfeţe cu senzori specifici. 4) Programare maşini unelte – aplicaţii specifice sub mediu de simulare. D. BIBLIOGRAFIE

1. P. McKerrow, Introduction to Robotics, Addison-Wesley, 1991. 2. J. Craig, Introduction to Robotics - Mechanics and Control: 3rd Ed., ISBN: 0131236296, Pearson Education, 2004. 3. H. Asada, J. J. Slotine. Robot Analysis and Control, ISBN: 9780471830290, New York, NY: Wiley, 1986. E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris; durata 3 ore. Subiecte teoretice: 3 subiecte scurte + 1 subiect de sinteză. Nota finală disciplină: 60% examen, 40% Laborator care include şi 1 temă de casă. F. COMPATIBILITATE INTERNAŢIONALĂ

1) Massachusetts Institute of Technology (MIT), Introduction to Robotics http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Mechanical-Engineering/2-12Fall-2005/CourseHome/index.htm 2) Mancester University, Robotics, http://www.cs.manchester.ac.uk/undergraduate/programmes/courseunits/ug-course-units/comp30451/ 3) Princeton University, School of Engineering and Applied Science, Robotics and Intelligent Systems, http://www.princeton.edu/~stengel/MAE345.html

http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Mechanical-Engineering/2-12Fall-2005/CourseHome/index.htm

http://www.cs.manchester.ac.uk/undergraduate/programmes/courseunits/ug-course-units/comp30451/

http://www.princeton.edu/%7Estengel/MAE345.html

Data: 17.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRĂ TITULAR DE DISCIPLINĂ,

Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Gheorghe-Daniel Andreescu



“ SISTEME DE CONDUCERE FUZZY”


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Radu-Emil Precup Colaboratori: Drd.ing. Ion-Bogdan Ursache, Drd.ing. Petru Alexandru Clep Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Sisteme de Conducere Fuzzy” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8A şi 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea bazelor mulţimilor fuzzy şi logicii fuzzy. Însuşirea metodologiei de dezvoltare a sistemelor de conducere fuzzy pentru diverse aplicaţii. Câştigarea experienţei în utilizarea mediilor comerciale dedicate dezvoltării asistate de calculator a sistemelor de conducere fuzzy. Cunoaşterea aspectelor practice şi câştigarea experienţei în dezvoltarea, acordarea şi aplicarea sistemelor de inferenţă fuzzy şi regulatoarelor fuzzy şi de implementare a acestora. Crearea de competenţe: abilitatea de a dezvolta, acorda şi aplica regulatoare fuzzy, abilitatea de a utiliza medii de dezvoltare asistată de calculator a sistemelor de conducere fuzzy, experienţă în dezvoltarea sistemelor expert bazate pe logică fuzzy, deprinderi practice de conducere a unor procese. Cunoştinţele de la acest nivel sunt dedicate formării prin acceptare, aplicare şi proiectare. Contribuţia procentuală a disciplinei la cultivarea liniilor de competenţă ale domeniului specializării: 5 %.. B. SUBIECTELE CURSULUI

Noţiuni de bază privind mulţimile fuzzy: Definiţii; Operatori şi modificatori asociaţi mulţimilor fuzzy; Aplicaţii. Sisteme de inferenţă fuzzy: Tratarea informaţiei fuzzy; Fuzzificarea informaţiei ferme; Variabile lingvistice şi termeni lingvistici; Inferenţă; Baze de reguli; Defuzzificare; Exemple operative de calcul. Structura de bază şi analiza regulatoarelor fuzzy (RG-F) şi sistemelor de inferenţă fuzzy: Structuri de sisteme de conducere fuzzy; Analiza blocurilor din componenţa RG-F; Măsuri prin care se pot modifica alurile caracteristicilor statice ale RG-F; Relaţii de calcul pentru situaţii particulare frecvente în practică. Regulatoare fuzzy: Regulatoare fuzzy fără dinamică; Regulatoare fuzzy cu dinamică; Regulatoare cu comportare cvasi-PI, -PD, -PID. Implementarea numerică a RG-F. Elemente de proiectare a sistemelor de conducere fuzzy: Metode bazate pe utilizarea diverselor clase de modele ale procesului; Exemple de aplicare. Aplicaţii şi studii de caz ale conducerii fuzzy: Analiza unor aplicaţii industriale; Analiza unor aplicaţii neindustriale; Elemente de proiectare, utilizare şi implementare. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lista lucrarilor de laborator: 1. Prezentarea introductivă a lucrărilor de laborator, a modului de lucru în echipă, discutarea cerinţelor de susţinere a referatelor şi a celor două teste de la laborator, prezentarea temei de casă. 2. Dezvoltarea asistată de calculator a sistemelor de conducere fuzzy utilizând mediul Matlab & Simulink; implementarea funcţiilor Matlab utilizate pentru definirea funcţiilor de apartenenţă; implementarea funcţiilor utilizate pentru fuzzificarea informaţiei ferme; programare. 3. Implementarea funcţiilor utilizate pentru definirea bazei de reguli; funcţia utilizată pentru operaţia de defuzzificare; implementarea funcţiilor referitoare la fişierele de tip fis; funcţia utilizată pentru vizualizarea caracteristicilor statice ale RG-F; programare.

4. Test la jumătatea semestrului. Discutarea stadiului de realizare a temelor de casă. 5. Simularea comportării sistemelor de reglare automată cu RG-F utilizând mediul Simulink; studiul efectului modificării parametrilor din modulul de fuzzificare al RG-F asupra caracteristicilor statice ale RG-F; dezvoltarea unor RG-F tipizate pentru clase de procese de tip benchmark; programare. 6. Conducerea fuzzy a unui sistem de laborator în variantele sistem pendul invers sau sistem cu trei rezervoare sau process termic sau sisteme de acţionare electrică sau sistem ABS sau sistem de transport 3D: punerea problemei; analiza structurilor; calculul regulatoarelor; elemente de implementare a regulatoarelor (hardware şi software); experimente în timp real; discutarea rezultatelor obţinute din punctul de vedere al performanţelor; îmbunătăţirea performanţelor. 7. Test la sfârşitul semestrului. Prezentarea şi susţinerea finală a temelor de casă. D. BIBLIOGRAFIE

1. St. Preitl, R.-E. Precup, Introducere în conducerea FUZZY a proceselor; Editura Tehnică; Bucureşti, 1997. 2 R.-E. Precup, Fuzzy Controllers; Editura Orizonturi Universitare; Timişoara, 1999. 3. St. Preitl, R.-E. Precup, Regulatoare pentru servosisteme. Metode de proiectare; Editura Orizonturi Universitare;

Timişoara, 2007. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris. Durata: 3 ore. Două subiecte teoretice şi două subiecte aplicative. Ponderea examenului în nota finală: 66 %. La laborator şi proiect, cu pondere de 34 % din nota finală, studenţii organizaţi în echipe de câte trei rezolvă câte o temă de studiu individual cu bibliografie la liberă alegere şi sunt testaţi de două ori pe parcursul semestrului.


Purdue University (West Lafayette, IN, SUA), Technical University of Denmark (Lyngby, Danemarca), Tokyo Institute of Technology (Tokyo, Japonia)

Data: 12.03.2008 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan Silea Prof.dr.ing. Radu-Emil Precup



“STRUCTURI DE MĂSURARE ŞI INTERFAŢARE ÎN SISTEME AUTOMATE”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii:_III / IV

Semestrul 6 / 8

Titularul cursului: Ş.l.dr.ing. Nanu Sorin Colaboratori: as.ing. Dan Ana Maria Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Structuri de măsurare şi interfaţare în sisteme automate” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 2L2.6A, 6L3.8A si 7L1.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiective: de a familiariza studenţii cu problema măsurării, a proiectării şi realizării unui sistem de măsură, (de alegere din catalog a componentelor, de realizare a montajuuil electronic, de programare a echipamentuuil de calcul numeric), cu noţiuni de tehnologie (perturbaţii, diafonie, filtre).. Cunoştinţe: Caracteristicile senzorilor şi traductoarelor, tehnologie electronică de construire a sistemului de măsură, filtre, condiţionare de semnale, caracteristici de frecvenţă, utilizarea microcontrolerelor, plăcilor de achiziţie şia plăcii dSPACE, implementarea procesării semnalelor pe sistem numeric. Scopuri formative: Crearea deprinderilor de proiectare, implementare (hardware şi software), analiză şi validare a unui sistem de măsură B. SUBIECTELE CURSULUI

1.Structura sistemelor de măsurare în sisteme automate. Clasificări; Fluxul informaţiei într-un sistem automat; Semnale.Echipamente de calcul numeric în sisteme automate; Microcontroler; Placă de achiziţie; MATLAB dSPACE 2.Senzori şi traductoare în sisteme automate. Tipuri; Caracteristica intrare-ieşire; Selecţia şi alegerea; Exemple.3 Achiziţia de date. Conectarea elementelor de măsurare la echipamente de calcul; Compatibilitate; Elemente de tehnologie; Filtre; Perturbaţii; Condiţionarea semnalelor; Conversia analog-numerică. 4. Prelucrarea semnalelor Implementarea elementelor de transfer (filtre software) pe un echipament de calcul numeric; Convoluţia; Problema pasului de eşantionare. Implementarea prin întreruperi; Caracteristici de frecvenţă. 5. Studii de caz. Sistem de măsurare a turaţiei unui motor de curent continuu (TIRO, Tahogenerator); Sistem de măsurare a distanţei (optic, electromagnetic, sonic). Sistem de măsurare a temperaturii. C. SUBIECTELE APLICATIILOR ( laborator) 1. Microcontrolerul 80C552 în achiziţia de semnale. Conversia analog-numerică. Pasul de eşantionare. 2.Măsurarea optică a distanţei. Senzorul de infraroşu. 3.Măsurarea electromagnetică a distanţei. Senzorul LVDT. 4. Măsurarea sonică a distanţei. SONAR-ul. 5. Măsurarea intensităţii luminoase. Fototranzistorul şi fotorezistenţa. 6. Măsurarea turaţiei unui motor. Tahogeneratorul. 7. TIRO 8. Senzorul de proximitate bazat pe efect HALL. 9.Măsurarea acceleraţiei. Senzorul de acceleraţie ADXL 250. 10. Busola electronică. 11. Măsurarea temperaturii. Senzorul LM335. 12. Placa dSPACE în sisteme de măsură.13. Ridicarea experimentală a caracteristicilor de frecvenţă a unui element de transfer D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1 Ignea, A., Chivu, M., Borza, I., Măsurări electrice şi electronice în instalaţii, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, 1998 2. Ionescu, G., Dobrescu, R. ş.a.. Traductoare pentru automatizări industriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1985

E. PROCEDURA DE EVALUARE Evaluare distribuita, scris, 3 ore, 5 subiecte, dintre care 2 subiecte complexe, teoretice şi 3 subiecte punctuale, dintre care 2 cu caracter aplicativ. Pentru obţinerea notei 5 este necesară promovarea celor două subiecte complexe cu minim 5, şi a două subiecte punctuale.


Electrical Measurements and Instrumentation Czech Technical University in Prague, Faculty of electrical Engineering http://www.fel.cvut.cz/en/education/prospectus.html Electrical measurement techniques Vienna University of Technology http://tuwis.tuwien.ac.at/zope/_ZopeId/75014959A119ehqUY0Q/tpp/lv/sp/spfache_html?kode=235&spsem=2003U Measurement Techniques Budapest University Of Technology And Economics - Electrical And Software Engineering http://www.tanok.bme.hu/bulletin/bull0607/BME_2006_2007_Faculty%20of%20Electrical%20Engineering%20and%20Informatics.pdf

Data:

DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ,

http://tuwis.tuwien.ac.at/zope/_ZopeId/75014959A119ehqUY0Q/tpp/lv/lva_html?num=354023&sem=2006W

"UNIVERSITATEA „POLITEHNICA”DIN TIMIŞOARA


BAZELE INTELIGENŢEI ARTIFICIALE

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: IV Semestrul: 8

Titularul cursului: Ş.l. dr. ing. Dorina Petrică Colaboratori: drd. ing Bogdan Groza Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Bazele inteligentei artificiale” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8B cu structura 2-0-2-0 şi 7L1.8A cu structura 2-0-1-1. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Insuşirea de către studenţi a conceptelor fundamentale asociate domeniului inteligenta artificiala, precum şi a tehnologiilor specifice dezvoltarii aplicatiilor de inteligenta artificiala. Obiectivul principal este dezvoltarea unor abilitati de rezolvare a unor probleme, frecvente in mediul ingineresc si nu numai, prin aplicarea unor strategii generale de rezolvare a problemelor bazate pe cautare, rationament si invatare. Un alt obiectiv il constituie cunoasterea domeniilor de interes pentru inteligenta artificiala si a manierei de abordare a problemelor specifice fiercarui domeniu. De asemenea disciplina contribuie si la cresterea competentelor privind abilitatile de programare deorece partea aplicativa (laborator) are ca rezultat un produs program. B. SUBIECTELE CURSULUI

Problematica inteligenţei artificiale. Principii ale abordărilor bazate pe cunoaştere. Agent bazat pe cunoastere. Reprezentarea cunoaşterii (structura obiect-atribut-valoare, reguli, reţele semantice, cadre, scenarii, reprezentarea bazată pe logică). Rezolvarea problemelor (reprezentare, căutarea soluţiilor). Tehnici si strategii de căutare (în adâncime, pe nivel, evaluarea unei căutări, cautari euristice, căutarea soluţiilor multiple, căutarea soluţiei optime). Procesarea limbajului natural (abordare, limbaje restrictive, analizorul bazat pe diagrama de stare, analizorul descendent recursiv independent de context, analizorul cu eliminarea zgomotului, programe aplicative).Vedere şi recunoaştere formelor (filtrare, sisteme bidimensionale, sisteme tridimensionale, probleme specifice: suprapunere, iluzii optice, recunoaşterea prin clasificare, recunoaşterea formelor 2D: metoda de recunoaştere prin unghiuri, metoda prin puncte cheie, metoda delta-D). Sisteme expert (elemente structurale, metodologia dezvoltarii sistemelor expert, metode si strategii de inferenta). C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1.Rezolvarea Problemelor prin Strategii de Cautare a Solutiilor in Spatiul Starilor. 2. Strategii Neinformate de Cautare (Breadth First, Depth First, Depth Limited, Iterative Deepening, Bidirectional Search, Uniform Cost) 3. Implementarea Strategiilor de Cautare Neinformate. 4. Strategii Informate (Euristice) de Cautare (Best-First, Greedy, A*, IDA*, SMA*). 5. Implementarea Strategiilor de Cautare Informate. 6. Tehnici de cautare prin imbunatatire iterativa (Hill Climbing, Simulated Annealing). 7. Strategii de Cautare pentru Roboti Autonomi in Spatii cu Incertitudini. 8. Implementarea Strategiilor de Cautare in Spatii cu Incertitudini. 9. Elemente de Logica. 10. Introducere in Prolog. 11. Liste, elemente de combinatorica si sortari in Prolog. 12. Implementarea strategiilor de cautare in Prolog. 13. Introducere in retele neuronale artificiale, algoritmul de invatare al perceptronului. 14. Retele multi-strat si algoritmul Back-Propagation.


[1] Russell, S.J., Norvig, P., Artificial Intelligence A Modern Approach, Prentice Hall, Englewood Cliffs, New Jersey,

1996.

[2] Konar, A., Artificial Intelligence and Soft Computing Behavioral and Cognitive Modeling of the Human Brain, CRC

Press, 1999.

[3] Brian Schwab, AI Game Engine Programming, Charles River Media, 2004.

E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen: examen scris, partial tip grila, cu durata de 3h Structura subiectelor: teorie aplicata si probleme cu subiecte atat din curs cat si din laborator Ponderea in nota finala: activitatea pe parcurs are o pondere de 33% din nota finala Evaluare pe parcurs, canstand in doua teste scrise, partial grila, sustinute din partea I a disciplinei, respectiv partea II a disciplinei, , evaluarea de la laborator si evaluarea de la proiect. Nota finala este media celor patru note. Structura subiectelor: teorie aplicata si probleme cu subiecte atat din curs, cat si din laborator. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

MIT, Carnegie Mellon, Berkely

Data: 10.03.2008 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Dorina |Petrica



“ Tehnologii MultiMedia”

FACULTATEA__AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE_ DOMENIUL /SPECIALIZAREA_INGINERIA SISTEMELOR / AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ_ Anul de studii:_IV_ Semestrul 8

Titularul cursului: Ş.l. dr. ing. Dorin Berian Colaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Bazele inteligentei artificiale” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8B şi 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea unor concepte de bază în cunoaşterea echipamentelor şi programelor asociate cu multimedia. Însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor practice necesare utilizării facilităţilor multimedia, editare audio şi video, prezentări multimedia şi cursuri interactive. B. SUBIECTELE CURSULUI

Introducere în multimedia. Echipamente hardware necesare pentru multimedia. Formate utilizate pe INTERNET (HTML, limbajul POSTSCRIPT), formate grafice (BITMAP, PCX, JPEG, MPEG), formate audio (WAVE, MP3). Programe pentru multimedia: înregistrarea şi redarea sunetelor, crearea şi redarea animaţiei folosind Adobe Flash, editarea prezentărilor multimedia şi a cursurilor interactive. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Laborator (situaţia în care se ţin 2 ore de laborator pe săptămână):

Grafică vectorială şi bitmap. Editare de imagini bitmap folosind aplicaţia Adobe Photoshop. Editare audio folosind aplicaţia Adobe Audition. Editare video, folosind aplicaţia Adobe Premiere. Prezentare şi utilizare Adobe Flash. Exemple de creare a unei prezentări multimedia folosind aplicaţiile prezentate anterior.

În situaţia în care se ţine doar o oră de laborator pe săptămână tematica lucrărilor va fi aceeaşi, cu precizarea că pe parcursul orelor de laborator se va prezenta doar modul de lucru cu aplicaţiile multimedia, familiarizarea studenţilor cu acestea făcându-se pe parcursul orelor de proiect. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Jen Dehaan, MACROMEDIA FLASH MX 2004; Editura Teora; Bucureşti 2004. 2. Tay Vaughan, Multimedia - ghid practic; Editura teora; Bucureşti 2003. 3. Adobe Creative Team, Adobe Premiere Pro CS3 Classroom in a Book; Adobe Press 2007. E. PROCEDURA DE EVALUARE Se acordă individual câte o notă pentru fiecare laborator. Nota pentru activitatea pe parcurs reprezintă media acestor note. La examen: test-grilă cu 30-40 întrebări (1 min/întrebare). Nota examen= 0,5 nota grila + 0,5 nota AP


1. Illinois Institute of Technology, Fundamentals of Multimedia, http://multimedia.rice.iit.edu/syllabus.html

2. Duke University, Science and Multimedia, http://www.duke.edu/web/multimedia/curriculum/scienceandmultimedia.pdf 3. Indiana University – Purdue University – Indianapolis, Introduction to Multimedia Programming,

http://www.cs.iupui.edu/~vkilmer/n351/index.html

Data:

20.03.2008


Conf. dr. ing. Ioan Silea Ş.l. dr. ing. Dorin Berian

http://multimedia.rice.iit.edu/syllabus.html

http://www.duke.edu/web/multimedia/curriculum/scienceandmultimedia.pdf

http://www.cs.iupui.edu/%7Evkilmer/n351/index.html



“TELEMEDICINA”


Titularul cursului: Lăcrămioara STOICU-TIVADAR Colaboratori: Dorin BERIAN, Romina PINTEA Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Telemedicină” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 6L3.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiective principale: Disciplina are ca scop dobândirea cunoştinţelor despre aplicarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (ITC) în serviciile de îngrijire a sănătăţii, în reţele de sisteme sanitare şi sisteme portabile. Categorii de cunoştinţe: La finalul cursului participanţii vor fi capabili să înţeleagă conceptele domeniului şi să le aplice în situaţiile potrivite. Scopuri formative: Studenţii vor dobândi competenţa în reţele de sisteme de servicii de sănătate şi aplicaţii portabile. Contribuţia procentuala in cadrul competentelor: Înţelegerea fundamentelor ştiinţelor exacte, informaticii şi calculatoarelor: 5%, Înţelegerea şi utilizarea conceptelor esenţiale ale informaticii: 5%, Identificarea şi formularea de probleme şi elaborarea de specificaţii pentru rezolvarea lor: 20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

SISTEME INFORMATICE MEDICALE INTEGRATE: MediNET - o reţea naţională; Funcţionalităţi şi tehnologii actuale; Interfaţa cu utilizatorul; Dezvoltări şi provocări tehnologice pentru viitor; TELEMEDICINĂ: Domeniul telemedicinei; Subdomenii ale telemedicinei; Contextul internaţional; Considerente generale în favoarea aplicării TM; Tehnologia în contextul TM; Organizarea în contextul TM; Resursele umane în contextul TM; Premisele utilizării TM; Aplicaţii ale telemedicinei; Probleme juridice şi de securitate; Beneficii ale aplicării telemedicinei; Dezvoltări în viitor. TEHNOLOGIA ÎN CONTEXTUL APLICAŢIILOR DE TELEMEDICINĂ: Necesarul tehnic minimal pentru aplicaţii de telemedicină; Reţele şi standarde pentru transmiterea datelor medicale; Tipuri de arhitecturi posibile în aplicaţii de telemedicină; Arhitectura centralizată (client-server); Arhitectura descentralizată (peer-to-peer); Exemplul unei aplicaţii de telemedicină folosind o structură descentralizată. SECURITATEA ŞI CONFIDENŢIALITATEA INFORMAŢIEI ÎN SISTEMELE INFORMATICE DE SĂNĂTATE: Caracterul privat, confidenţialitatea şi securitatea; Securitatea sistemelor informatice; Mecanisme de securitate; Securitatea fizică; Mijloace de autentificare; Firewalls; Aplicaţii de securitate; Programe anti-virus; Probleme administrative şi de personal. APLICAREA XML ÎN TELEMEDICINĂ: noţiuni de bază, exemple. APLICAŢII MOBILE: sisteme de operare pentru Pocket PC, PDA, Smartphone, mediii de dezvoltare specifice aplicaţiilor mobile. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Dezvoltarea în Visual Basic a unor aplicaţii specifice cu accent pe comunicarea între programe: Medic de familie – Medic specialist cardiolog – Farmacie; Medic de familie - Medic specialist radiolog – Farmacie; Spital – Farmacie; Medic specialist oftalmolog – Farmacie – Furnizor materiale – Furnizor echipamente medicale; Medic specialist – Laborator - Furnizor substanţe laborator; Medic stomatolog – Cabinet tehnician dentar. Dezvoltarea unei aplicaţii pe PocketPC (programare, fişa pacientului, rapoarte, sincronizarea cu Desktop PC). D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Stoicu-Tivadara, L., Sisteme informatice aplicate în servicii de sănătate, Ed. Politehnica, Timişoara, 2005. 2 Van Bemmel, J., Handbook of Medical Informatics, Ed Springer, 1998. 3. Blobel, B., Advanced Health Telematics and Telemedicine, IOS Press, 2003.

E. PROCEDURA DE EVALUARE Examinare scrisă, 5 subiecte; unul dintre subiecte este furnizarea unei soluţii pe o situaţie concretă din practică: Sunteţi desemnat să realizaţi recomandări pentru un sistem de telemedicină între un …, un … şi …. Precizaţi cerinţele şi desenaţi structura viitoarei aplicaţii. Descrieţi în detaliu soluţia tehnică pentru comunicarea dintre cele 3 sisteme. Ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală sunt de 50%.


http://groups.csail.mit.edu/medg/courses/6872/1998/schedule.html, Telemedicine I, Telmedicine II, MIT. http://www.hpme.utoronto.ca/current/courses/msc-phd.htm#5726, Design and Evaluation in eHealth Innovation and Information Management, University of Toronto. http://uit.no/medfak-studietilbud/6886/3?SubjectId=1&From=0, , Telemedicine systems, Advanced telemedicine systems,University of Tromsø. Data:11.03.2008 DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan SILEA Prof.dr.ing. Lăcrămioara STOICU-TIVADAR

http://groups.csail.mit.edu/medg/courses/6872/1998/schedule.html

http://www.hpme.utoronto.ca/current/courses/msc-phd.htm#5726

http://uit.no/medfak-studietilbud/6886/3?SubjectId=1&From=0



“CIRCUITE PERIFERICE ŞI INTERFEŢE DE PROCES”


Titularul cursului: s.l. dr. ing. Ungureanu-Anghel Dan Colaboratori: s.l. dr. ing.Ungureanu-Anghel Dan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Circuite periferice şi interfeţe de proces” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8B şi 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

1. Insusirea cunostintelor de baza din domeniul circuitelor periferice si a interfetelor de proces in vederea: - Intelegerii principiilor generale de functionare si implementare a sistemelor de conducere automata implementate

cu microprocesoare sau microcontrolere. - Prezentarea unor arhitecturi tipice de circuite periferice; - Prezentarea unor arhitecturi standard ale interfetelor de proces; - Insusirea cunostiintelor legate de proiectarea cu ajutorul circuitelor periferice si a interfetelor de proces. 2. Cunostintele oferite au caracter fomativ la un nivel acceptabil de abordare a problemelor legate de circutele periferice si a interfetelor de proces, si al posibilitatilor de comunicare interdisciplinara. B. SUBIECTELE CURSULUI

Titlu capitol: Circuite Perfice a) Principii generale ale arhitecturilor sistemelor de calcul; b) Circuite periferice specifice implementarii sistemelor de intreruperi (sistemul IBM PC bazat pe controlerul de intreruperi i8259A, sistemul Motorola bazat pe controlerul de intreruperi 68901) c) Circuite periferice specifice transferului paralel al informatiei (i8255, Motorola 68230) ; d) Circuite periferice specifice transferului serial al informatiei (i8251, TL16C450, Motorola 68564); e) Circuite periferice de tip timer/counter (i8253/i8254);

Titlu capitol: Interfete de proces a) Controlere de magistrale si magistrale sistem: ISA, PCI, PCMCI; b) Module de intrari/iesiri numerice; c) Module de intrari/iesiri analogice.

Titlu capitol: Proiectarea modulelor de intrari/iesiri a) Proiectarea sistemului de intrari/iesiri al unui sistem de conducere automata echipat cu

microprocesor/microcontroler; b) Proiectarea interfetelor de proces.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) 1. Circuitul controler de intreruperi i8259A. Studiul si experimentarea sistemului de intreruperi al calculatoarelor de tip IBM PC 2. Studiul si experimentarea circuitului PIO i8255. 3. Studiul si experimentarea circuitului PIT i8254. Studiul si experimentarea sistemului ceas de timp real al calculatoarelor de tip IBM PC 4. Studiul si experimentarea circuitului de comunicatie seriala TL16C450. Studiul si experimentarea sistemului de comunicatie seriala al calculatoarelor de tip IBM PC 5. Studiul si experimentarea sistemului de intrari/iesiri numerice ale interfetei ADA1100; 6. Studiul si experimentarea sistemului de intrari analogice ale interfetei ADA1100; 7. Studiul si experimentarea sistemului de iesiri analogice ale interfetei ADA1100.

D. BIBLIOGRAFIE

1. D.A. Patterson,J.L. Hennessy, „Computer Organisation and Design. The Hardware / Software Interface”, Ed. Morgan Kaufman, Boston, 2005 2 F. Blasinger, M. Scheicher, “ Digital Interfaces and Bus Systems for Communication”, M.K. Juchheim GmbH &Co, Fulda, 2001 3. ***, “PC/104. User Manual”, PC/104 Consortium, 2006 4. M. Petruescu, Dan Ungureanu: “Microcontrolere şi interfeţe de proces. Îndrumător de laborator”, Ed. UPT, 1995 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris cu durata de 3 ore. 4-5 intrebari de teorie despre notiuni de principiu. 2 probleme de proiectare hardware si software cu acces partial la documentatie.

Pondere: examen 2/3 si activitati pe parcurs 1/3.


Vienna University of Technology, Austria : Interfacing in PC-Systemen Cleveland State University USA, Microprocessor & Digital System Design Tecnologico De Monterrey Spain, Microprocessors and peripherals




“ INSTRUMENTE C.A.S.E.”


Titularul cursului: Conf.dr.ing. Filip Ioan Colaboratori: As.ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Instrumente C.A.S.E.” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8B şi 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Prezentarea, utilizarea si detalierea facilitatilor oferite de medii si instrumente de tip CASE (Computer Aided Software Engineering), folosite pentru asistarea procesului de dezvoltare a aplicatiilor software pe parcursul etapele specifice ciclurilor de viata (gestiunea configuratiei proiectelor software complexe: ClearCase, Benchcom,, CVS, CMS; instrumente de proiectare grafica si generare automata de cod pentru sisteme de timp real: Geode; gestiunea non-conformitatilor (erorilor): ARTS, SRT; testare automata Win Runner -TSL, partajare de resurse, metrici software. Categorii de cunoştinţe: inginerie software, instrumente CASE Scopuri formative: managementul proiectelor software. Contribuţia procentuala in cadrul competentelor: “ Proiectarea asistată de calculator şi utilizarea de software dedicat”-20%, “Dezvoltarea si administrarea de aplicaţii informatice …”-10%. B. SUBIECTELE CURSULUI

Cicluri de viata ale programelor: Instrumente CASE specifice fazelor ciclurilor de viata. Metrici software. Gestiune de cod- Clearcase: moduri de lucru (BaseClearcase, UCM), gestiune de configuraţie si partajare resurse. Servicii oferite. Elemente funcţionale, definire VOB. Mecanismul de gestiune a versiunilor elementelor. Tipuri de elemente, algoritm de versionare Arhitectura unui proiect raportata la un VOB. Rolul unui VIEW (vederi), componentele unui VIEW, gestiunea VIEW-urilor. Modul de lucru UCM – stream-uri developer/integrator. Gestiune de cod in BENCHCOM (proiect, subproiect, domeniu): Relatii interdomenii. Starea produselor BENCHCOM (creat,validat, arhivat).Clase de produse. Proceduri de creare, generare, query, delete, regenerare, livrare, restaurare. Sesiune BENCHCOM- context, relatii de domeniu, actiuni. Limbajul formal LDS / mediul GEODE. Structuri, ierarhie constructive. Reprezentarea arhitecturii unui sistem de timp real. Obiecte de baza ale limbajului LDS (system, block, process,etc). Obiecte de comunicare. Criterii de descompunere, procese, declararea variabilelor. Gestiunea non-conformitatilor. Mediul SRT– generalitati, RT: Comenzi de lucru, Starile posibile ale unui RT, Schema de stari/tranzitii a unui RT. Mediul ARTS (Alcatel Request Tracking System) –generalitati, FR, CR. Principii ARTS – campuri, roluri, filtre, transfer de produse ARTS. Ciclul de viata al FR/CR. Stari, roluri ARTS. Sisteme pentru managementul configuratiei: CVS-CMS -. Paralele CMS -CVS. Unitati CMS. Modul si tag-uri CMS. Modele CMS. Comenzi CMS. Testare software- Win-Runner- TSL (Test Script Language) C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Laborator: Clearcase: Creare VOB, Creare VIEW, Creare element nou in VOB, versionare element, Tree, history, compare, Creare etichete, Utilizare etichete, VIEW cu etichete, Fuziune (MERGE), Creare branch-uri, Fuziune intre branch-uri, Fisiere View particularizate pe diferite roluri (dezvoltator, integrator, consultant) sau activitati (legate de timp, separare dezvoltari pe branch-uri, atribute). Modul UCM operare UCM: creare proiect (creare VOB, proiect, stream integrator), dezvoltare intr-un proiect (Join project, creare activitate, creare view-uri/stream-uri developer, delivery, new baseline, baseline recomandat, modificare baseline-REBASE), crearea de proiecte pornind de la baseline-uri ale unor proiecte existente CVS – gestiune de configuratie si partajare resurse, Testare software - Win-Runner – scenarii de testare automata, Limbajul TSL (Test Script Language) – aplicatii.


1. Filip Ioan – “ CASE Tools”, Multiplicare Alcatel + suport electronic (Power Point) , 2003. 2. *** Using Rational ClearCase, Copyright 2003 Rational Software. 3. Ian Sommerville- ”Software Engineering”, Addison Wesley, 2001 E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 2/3, pondere activităţi pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: grila cu 22 de întrebări + o aplicaţie.


1. The University of Melbourne (http://www.cs.mu.oz.au/courses/se/course.html) 2. Imperial College London –Software Engineering Lab (http://www-dse.doc.ic.ac.uk/sel/tools_env.html) 3. MIT - (http://alloy.mit.edu/courses.php)


Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan



“MODELARE SOFTWARE. UML ŞI XML”

FACULTATEA AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA: INGINERIA SISTEMELOR / AUTOMATICA SI INFORMATICĂ APLICATA Anul de studii: III / IV

Semestrul 6 / 8

Titularul cursului: S.L. ing. Florin Dragan Colaboratori: As. ing. Emil Voisan, drd. Dan Alexandru Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Modelare software. UML şi XML” se oferă ca disciplină opţională în două pachete: 2L2.6B şi 6L3.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Obiective principale: Se pun bazele în pregătirea studenţilor pentru o abordare sistematică a dezvoltării unui proiect software, învăţarea unui sistem (UML) ce permite realizarea unui plan conceptul al proiectului şi prezentarea unor soluţii viabile pentru rezolvarea unor probleme cheie ce pot apărea pe parcursul dezvoltării precum şi integrarea conceptelor XML in proiecte.. Categorii de cunoştinţe: dezvoltarea unui proiect software. Contribuţia procentuală în cadrul competenţelor: “Inţelegerea şi utilizarea conceptelor esenţiale ale informaticii şi calculatoarelor”- 40%, “ Proiectarea, implementarea, testarea, evaluarea, administrarea şi mentenanţa aplicaţiilor informatice utilizând diverse limbaje, tehnologii şi platforme de programare”-20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

• Modele software. Definitie. Clasificare. • Modele fundamentale. Definitie. Tipuri. Exemple. • Modele creationale. Definitie. Tipuri. Exemple. • Modele structurale. Definitie. Tipuri. Exemple. • Modele comportamentale. Definitie. Tipuri. Exemple. • Modele concurente. Definitie. Tipuri. Exemple. • Limbajul unificat de modelare UML. Definiţii şi concepte. Diagrame. • Limbajul constrangerilor OCL. Instrumente de modelare. • Fundamentele XML. Sintaxa. Definitiile tipurilor documentului XML. Zone de nume XML. Scheme

XML. • Integrarea XML cu alte tehnologii. Utilizarea facilitatilor server-side.

C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect)

1. UML - use case 2. UML - class 3. UML-object 4. UML – sequence; 5. XML şi HTML 6. Lucrul cu XSLT


1. Kircher, Michael; Prashant Jain (2004). Pattern-oriented Software Architecture. Volume 3: Patterns for Resource Management. John Wiley & Sons. ISBN 0-470-84525-2.

2 Borchers, Jan (2001). A Pattern Approach to Interaction Design. John Wiley & Sons. ISBN 0-471-49828-9. 3. Lee Anne Philips- XML, Editura Teora 2001

E. PROCEDURA DE EVALUARE Examen scris si proba pe calculator. Durata examen scris-1 ora, proba pe calculator-2 ore. Examen scris- lista intrebari scurte. Examen pe calculator – 2,3 probleme de rezolvat. Pondere 50% examen, 50% activitati


Stanford University: Software modelling http://ask.stanford.edu/search?q=catalog%20courses&ie=utf8&site=stanford&output=xml_no_dtd&client=stanford&lr=&proxystylesheet=google&oe=utf8 University of Helsinki: Methods for Software Engineering http://www.cs.helsinki.fi/u/jviljama/otm/index.en.html University of Copenhagen: Process and Data Modelling http://mit.itu.dk/ucs/cb_www/course.sml?course_id=347004&mode=search&semester_id=293157&lang=en&print_friendly_p=t&goto=1175126528.000 Data:

14.03.2008




“ PROCESAREA IMAGINILOR”


Titularul cursului: as. Cezar POPESCU Colaboratori: Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Procesarea Imaginilor” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8B şi 7L1.8A.

A. OBIECTIVELE CURSULUI

Familiarizarea studenţilor cu bazele teoretice şi cu principalele tehnici folosite în acest domeniu al tehnologiei informaţiei, cu orientare spre acele tipuri de prelucrări ale imaginilor care vizează vederea artificială. Cunoaşterea diverselor tipuri de modele şi a metodelor de preluvrare. B. SUBIECTELE CURSULUI

Elemente de percepţie vizuală: Vederea uma; Modele ale imaginilor: Modele alb-negru; Modele color RGB şi HSB; Achiziţia şi transmiterea imaginilor: Principiul transmiterii informaţiei de imagine ; Explorarea imaginii; Semnalul video complex; Transmiterea informaţiei de culoare; Semnalele video de culoare; Dispozitive videocaptoare; Geometria imaginilor: Eşantionarea şi cuantizarea; Relaţii de bază între pixeli; Transformări geometrice elementare; Transformarea de perspectivă; Modelul camerei de luat vederi; Vederea stereoscopică; Analiza imaginilor în domeniul frecvenţei spaţiale: Transformata Fourier bidimensională; Transformata Fourier discretă; Transformata Fourier rapida; Îmbunătăţirea calităţii imaginilor: Tehnici de modificare a histogramei; Filtre bazate pe măşti spaţiale; Segmentarea imaginilor şi identificarea contururilor: Etapele de prelucrare a imaginilor; Segmantarea cu prag; Segmentarea prin creşterea regiunilor. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Aplicatii de laborator – 2 ore pe saptamana: Aplicaţii în limbaj C cu demonstraţii prin implementare pentru: calculul histogramei, extinderea histograme, egalizarea histogramei, filtre de netezire (uniform şi gaussian), filtre de gradient (orizontal şi vertical), filtrul median (simplu şi cu prag), segmentarea cu prag, determinarea automata a pragului de segmentare, detecţia conturului, încărcarea unei imagini în format bitmap şi conversia la nivele de gri (ambele formate bitmap), salvarea unei imagini ca bitmap cu paletă. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Demant, Christian, Industrial image processing, 1999 2. Pratt, William K., Digital image processing, 2001 3. Galer, Mark, Imaginea digitală, 2004 E. PROCEDURA DE EVALUARE Examinare scrisă cu durata de 3 ore cu 4 subiecte de nivel mediu si un subiect de nivel ridicat. Ponderea examenului în nota finală este de 66% iar a activităţilor pe parcurs este de 34%.


Bradley University, EE 533 Digital Image Processing Princeton University, ELE 488 Image Processing and Transmission Oxford University, Digital Image Processing and Applications

Data: 14.03.08 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing Ioan SILEA as.ing.Cezar POPESCU



“PROIECTAREA INTERFEŢELOR UTILIZATOR ŞI GRAFICĂ”

FACULTATEA AUTOMATICA SI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA INGINERIA SISTEMELOR Anul de studii: III, IV

Semestrul: 6,8

Titularul cursului: prof. dr. ing. Lăcrimioara Stoicu-Tivadar Colaboratori: drd. ing. Dorin Berian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Observaţie: Disciplina „Proiectarea interfeţelor utilizator şi grafică” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 2L2.6B , 6L3.8B, 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Prezentarea noţiunilor de bază şi rezultate din practică în vederea proiectării unor interfeţe centrate pe utilizator B. SUBIECTELE CURSULUI

Obiectivele unui utilizator în materie de interfaţă Importanţa percepţiei umane în studiul interfeţelor utilizator Elemente de proiectare a interfeţelor utilizator Interfaţa om-calculator. Principii de proiectare vizuală Aspecte ale proiectării interfeţelor pentru aplicaţii specifice Principii de prezentare a informaţiei pe ecran Metode pentru proiectarea şi evaluarea interfeţelor utilizator Metode de evaluare a gradului de utilizare al interfeţelor aplicaţiilor C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Punerea în aplicare a principiilor de proiectare prezentate la curs şi evaluare aplicaţiilor rezultate folosind medii de dezvoltare studiate anterior. Structura 2020: L1-6: Realizaţi prototipul unei aplicaţii pe care o propuneţi dvs., aplicând cerinţele de proiectare a interfeţelor prezentate în materialul primit. Pentru implementare se va utiliza mediul Visual. Aplicaţia trebuie să conţină o pagină de start din care se trece într-o altă pagină care va conţine cel puţin 10 acţiuni (caracterizate printr-o varietate de elemente vizuale). Descrieţi aplicaţia realizată prin prisma sugestiilor de realizare a unei interfeţe utilizator existente în materialul primit. Documentul va fi editat în Word şi va conţine doua pagini (cu max. 2 capturi din program). L7-11 Tratarea unei teme (din 6 puse la dispoziţie, exemplu mai jos) Se cere scrierea unui program Visual Basic care sa permită evidenţa pacienţilor unui cabinet medical. Specificaţiile programului reflectate în interfaţa cu utilizatorul sunt următoarele: a. Inregistrarea corespunzatoare unui pacient va cuprinde urmatoarele rubrici: Numele (text, 20 caractere) Prenumele (text, 20 caractere) Data inscrierii in lista - care se introduce automat ca data a crearii inregistrarii (Data curenta a sistemului este data de functia "Date") Data nasterii pacientului Locul nasterii (text, 20 caractere)

Sexul (cheie binara;CheckBox. Linga CheckBox se va afisa mesajul "Masculin" respectiv "Feminin", in functie de bifarea utilizatorului) Locul de munca (text, 40 caractere) Cod numeric personal (text, 13 caractere) Observatii (cimp MEMO) b. Pe ecran vor mai fi butoane cu Consultatie pacient, Analize de Laborator, Radiografii. Se va urmari plasarea tuturor elementelor conform regulilor precizate in materialele de curs. De asemenea se va lucra cu atentie pentru alegerea culorilor si nuantelor potrivite. Se va grupa informatia, conform precizarilor, cit mai accesibil pentru utilizator L12-13: Pentru programul precedent se vor schimba echipele de lucru si pe baza metodologiei de evaluare se va

redacta un material-raport de evaluare a interfeţelor. L14. Recuperare

D. BIBLIOGRAFIE

Cooper, A. Proiectarea interfeţelor utilizator, Ed. Tehnică, 1997 Raskin, J. The Humane Interface, Ed. Addison-Wesley, 2000 Williams, R. Iniţiere în design, Ed. Corint, 2003 E. PROCEDURA DE EVALUARE

Examen scris, 10 subiecte (întrebări care pun în evidenţă cunoştinţele regulilor parcurse în cadrul disciplinei, probleme care scot în evidenţă modul în care reacţionează studentul atunci când este pus în faţa unor situaţii practice). Ponderi egale pentru examen şi activitate pe parcurs în nota finală.


User Interface Design and Implementation – MIT, USA - http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/ User Interface Design and Development, Berkeley USA - www2.sims.berkeley.edu/courses/is213/s05/ User Interface Design, Coventry University, UK - www.coventry.ac.uk/part-time-and-short-courses/short-courses-by-subject/computer-games/a/2244

Data: 16.04.2007 DIRECTOR/SEF DEPARTAMENT/CATEDRA TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf. dr. ing. Ioan Silea Prof. dr. ing. Lăcrimioara Stoicu-Tivadar



“ SISTEME INFORMATICE PENTRU COMERŢ ELECTRONIC”


Titularul cursului: Prof.dr.ing. Daniel CURIAC Colaboratori: As.ing. Ovidiu Banias, As.ing. Daniel Iercan Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Sisteme informatice pentru comerţ electronic” este o disciplină opţională care se oferă pe două liste de discipline: 6L3.8B cu structura 2-0-2-0 şi 7L1.8A cu structura 2-0-1-1. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Cursul isi propune introducerea studenţilor in problematica aplicaţiilor software din domeniul e-commerce. Vor fi prezentate arhitecturilor tipice pentru aplicaţiile software din acest domeniu, corelat cu necesitatile de securitate a informaţiei. Disciplina contribuie la cultivarea următoarelor domenii de competenta: a) Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje, medii, tehnologii şi platforme de programare şi baze de date (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). b) Proiectarea, implementarea, testarea, administrarea, mentenanţa şi utilizarea reţelelor de calculatoare şi de alte echipamente numerice şi dezvoltarea aplicaţiilor de tehnologia informaţiei (1.5% pondere din total competente si 10% din competenta amintita anterior). B. SUBIECTELE CURSULUI

Cap.1. Introducere. 1.1. Algoritmi de securizare a datelor utilizati in aplicatiile e-commerce. Cap.2. Arhitectura sistemelor electronice de plata. 2.1. Exemplificari. 2.2. Sistemele SET, NetCash, NetBill, CyberCash, CyberCoin, Ecash, Millicent, Echeck. Cap 3. Arhitectura unui sistem pentru comerţul electronic. 3.1. Legislatia privind comertul electronic din Romania. 3.2. Interfete pentru comertul electronic. Cap.4. Smart carduri si sisteme de plata cu smart carduri . 4.1 Sistemul Mondex. 4.2. Coduri de bare (solutii hardware si software). Cap.5. Standarde si tehnologii software pentru comertul electronic. 5.1. tehnologiile OFX, EDI, OIB, HBCI, xCBL, OBI, RosettaNet. etc. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Lucrarile de laborator constau in proiectarea si realizarea unor functii/clase, concretizate in dezvoltarea unui site simplificat pentru comert electronic incluzind sistemul de securizare si plata, astfel: Lucrarile 1-3: studiul arhitecturilor sistemelor de plata electronica Lucrarile 4-6: studiul arhitecturii de securizare a informatiei in sisteme de plata electronica Lucrarile 7-10: implementarea intr-un mediu de tip vizual a unui site simplificat pentru comert electronic. (poate fi Lucrarile 11-13: implementarea unei arhitecturi de securizare simplificate pentru situl de comert electronic. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. H.M.Deitel – “e-Business and e-Commerce How to Program”, Prentice Hall, 1999. 2. D.I.Curiac, F.Dragan – „Sisteme informatice pentru comert electronic”, Editura Orizonturi Universitare, 2005. 3. J.F.Rayport, B.Jaworski – “E-Commerce”, McGraw-Hill ,2001

E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală.


1. „Computer Concepts for Business” – Concordia University Canada: http://users.encs.concordia.ca/~abdelw/teaching.html 2. „Algorithmic Research for E-Commerce” – Texas University, USA http://www.cs.northwestern.edu/~kao/eecs395-ecommerce/ 3. „Architecture for Business and E-Commerce” – Brandeis University, USA http://www.brandeis.edu/rabbgrad/visitors/course.php?courseid=7708&term=073


Conf. Dr.Ing. Ioan SILEA Prof.dr.ing. Daniel-Ioan CURIAC

http://users.encs.concordia.ca/%7Eabdelw/teaching.html

http://www.cs.northwestern.edu/%7Ekao/eecs395-ecommerce/

http://www.brandeis.edu/rabbgrad/visitors/course.php?courseid=7708&term=073



“TEHNICI DE PROGRAMARE CU BAZE DE DATE”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL/SPECIALITATEA: INGINERIA SISTEMELOR/AUTOMATI ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ Anul de studii: III / IV

Semestrul 6, 8

Titularul cursului: Conf.dr.ing. Filip Ioan Colaboratori: As.ing. Vasar Cristian Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite Curs Seminar Laborator Proiect Examinare Credite

2 0 2 0 E sau EP 4 Observaţie: Disciplina „Tehnici de programare cu baze de date” se oferă ca disciplină opţională în trei pachete: 2L2.6B , 6L3.8B, 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Dezvoltarea aplicaţiilor end-user cu baze de date, vizând interfaţarea cu baze de date client-server (Oracle, MS SQL) , respectiv locale (FoxPro, Access), utilizând tehnologiile ADO, ODBC (cu implementări în Delphi), respectiv ADO.NET (cu implementări în C#). Categorii de cunoştinţe: tehnologii de interfaţare cu baze de date: ODBC, ADO, ADO.NET. Scopuri formative: dezvoltarea aplicaţiilor cu baze de date. Contribuţia procentuala in cadrul competentelor: “Dezvoltarea de aplicaţii utilizând diverse limbaje…”-15%, “Dezvoltarea si administrarea de aplicaţii informatice …”-20%. B. SUBIECTELE CURSULUI

Tehnici de programare cu baze de date – ODBC, ADO, ADO.NET. –comparaţie. Baze de date locale (dbf, mdb) si baze de date client-server (SQL). Integrare SQL cu limbaje de nivel înalt. Conexiuni cu baze de date locale, respectiv client-server (string-uri de conectare, OLE DB Provider). Clienţi dedicaţi pentru interfatarea cu servere SQL (MS-SQL: Enterprise Manager, Oracle: SQL*Plus). Proiectarea unei aplicaţii end-user cu baze de date. Programare client-side / programare server-side. Proiectarea interfetei client. Programarea aplicaţiilor cu baze de date utilizând ADO.NET: Particularităţi ADO.NET; Conectarea la o bază de date (SqlConnectioin, OleDbConnection); Executarea unor comenzi SQL care nu returnează date; Interogări SQL returnând date - DataReader, SQLCommand, OleDbCommand); Apelul unei proceduri stocate; Utilizare Data Adapter şi DataSet pentru a accesa şi manipula date; Manipularea rezultatelor unei interogări ca secvenţă XML. Programarea aplicaţiilor cu baze de date utilizând ODBC si ADO. Prezentare Delphi -mediu RAD (Rapid Application Developer)- în contextul implementării unor aplicaţii cu baze de date. Biblioteci uzuale cu controale Delphi: Standard, Additional. Biblioteci pentru interfaţare cu baze de date: Data Access, Data Controls, ADO, QReport. Controale specifice bibliotecilor de interfaţare cu baze de date –utilizare in dezvoltarea unor aplicaţii cu baze de date locale (dbf, mdb), respectiv client-server (Oracle,MS-SQL). C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Programarea aplicaţiilor cu baze de date utilizând ADO.NET (laborator -14 h): Prezentare C# . Structura generala a unui program consola. Compilare, rulare în mod consolă. Clase ADO.NET. Dezvoltarea unei aplicaţii C# de conectare la o baza de date locala: dbf (ODBC sau VPFOleDB), respectiv la un server SQL Oracle/MS SQL Server (string-uri de conectare SqlConnectioin, OleDbConnection ). Interogări cu DataReader, SQLCommand, OleDbCommand. Interogări cu DataAdapter si DataSet. Principii de proiectare a interfeţei client cu baze de date. Particularizare la aplicaţie. Portarea unei aplicaţii cu baze între diverse platforme SQL. Interfaţa grafica de lucru în Delphi (meniuri, casete proprietăţi, evenimente, biblioteci). Interfeţe de tip Wizard pentru crearea unor aplicaţii specifice. Controale (obiecte vizuale) Delphi (laborator - 14 ore):. Biblioteci pentru interfaţarea cu baze de date. Controale Delphi dedicate: TTable, TDataSource, DBGrid etc. Dezvoltarea unei aplicaţii cu o baza de date locala (dbf- FoxPro, mdb-Access). Dezvoltarea unei aplicatii cu o baza de date SQL (conectare cu Oracle, MS SQL Server). Programare server-side versus

programare client-side. Proiect/tema: Aplicaţie Delphi/C# pentru interfaţare cu baze de date SQL Oracle, MS SQL, respectiv locale -.dbf, mdb. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. Filip Ioan –“ Sisteme de gestiune a bazelor de date”, Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2007. 2. Dan Osier, Steve Grobman, Steve Batson – “Teach Yourself Delphi in 14 days”, SAMS Publishing 1997. 3. Jeffrey P. McManus, Chris Kinsman –”C#® Developer's Guide to ASP.NET, XML, and ADO.NET”, Addison Wesley, 2002. E. PROCEDURA DE EVALUARE Mod de examinare: scris; Durata: 3 ore; Pondere examen in nota finala: 2/3, pondere activităţi pe parcurs:1/3; Structura subiectelor: 2 probleme/aplicaţii (cu unul sau mai multe subpuncte).


1. Sandhills Comunity College, USA - Database Programming (http://www.sandhills.edu/degrees-programs/computer-and-information-technologies/computer-information-technology-d.html) 2. Lulea Tekniska Universitet, Sweden, Database Systems Develpment (https://portal.student.ltu.se/stuka/stuka0607/kurs.php?kurs=IED409&lang=eng&orgpage=search_database_V1) 3. MIT - Database Systems (http://ocw.mit.edu/OcwWeb/Electrical-Engineering-and-Computer-Science/6-830Fall-2005/CourseHome)


Conf.dr.ing SILEA Ioan Conf.dr.ing. FILIP Ioan



“ TEHNOLOGII .net”


Titularul cursului: ş.l. dr. ing. Dorin Berian Colaboratori: drd..ing. Romina Pintea Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Tehnologii .net” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 6L3.8B. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor practice necesare abordării realizării de aplicaţii informatice medii/complexe cu utilizarea mediului de programare Visual Studio.NET. B. SUBIECTELE CURSULUI

Specificul conceptelor Microsoft.NET. Prezentarea .NET Framework. Servicii WEB. Mediul de programare. Prezentarea particularităţilor limbajelor platformei. Proiectarea interfeţelor. Programarea orientată pe obiecte în Visual Studio.NET. Utilizarea controalelor, a evenimentelor, a tratărilor de excepţii. Aplicaţii de baze de date. Realizarea unui serviciu WEB. Studiu de caz: aplicaţie distribuită. C. SUBIECTELE APLICATIILOR (laborator, seminar, proiect) Prezentarea .NET Framework. Prezentarea mediului Visual Studio .NET 2005. Crearea unor aplicaţii simple. Aspecte specifice limbajelor de programare Basic, C++ şi C#. Prezentarea şi utilizarea controalelor în Visual Studio .NET. Crearea controalelor şi a altor componente în Visual Studio .NET. Baze de date în Visual Studio .NET Comunicaţii între aplicaţiile .NET Crearea unor servicii WEB si utilizarea acestora. D. BIBLIOGRAFIE Se indică maximum trei titluri bibliografice de referinţă

1. John Connel, Microsoft Visual Basic .Net, Editura Teora, Bucureşti 2003. 2. George Shepherd, David Kruglinski; Programming with Microsoft Visual C++ .NET, Sixth Edition; Microsoft Press 2003. 3. Joe Duffy, Professional .NET Framework 2.0; Wrox Press 2006. E. PROCEDURA DE EVALUARE Se acordă individual câte o notă pentru fiecare laborator. Nota pentru activitatea pe parcurs reprezintă media acestor note. La examen: • Proba teoretică: test-grilă cu 30-40 întrebări (1 min/întrebare). • Proba practică: realizarea unei aplicaţii în Visual Studio .NET – aprox. 2 ore. Trebuie promovate ambele probe.

Nota examen= (0,4 grila + 0,6 aplicatie) Nota finala=0.33 nota AP + 0,67 nota examen


1. Athabasca University, Applications, Objects and VB.NET, http://www.athabascau.ca/html/syllabi/cmis/cmis313.htm 2. Southern Illinois University Edwardsville, .NET Programming,

http://phobos.ramapo.edu/~vmiller/DotNET/syllabus.htm 3. University of Texas at Austin, Department of Computer Science, Computer Programming in C#, http://www.cs.utexas.edu/~kuhlmann/cs105/syllabus.html

Data:

20.03.2008


Conf. dr. ing. Ioan Silea Ş.l. dr. ing. Dorin Berian

http://www.athabascau.ca/html/syllabi/cmis/cmis313.htm

http://phobos.ramapo.edu/%7Evmiller/DotNET/syllabus.htm

http://www.cs.utexas.edu/%7Ekuhlmann/cs105/syllabus.html



„FIABILITATEA ŞI TESTAREA ECHIPAMENTELOR DIGITALE”

FACULTATEA: AUTOMATICĂ ŞI CALCULATOARE DOMENIUL /SPECIALIZAREA_INGINERIA SISTEMELOR / AUTOMATICĂ ŞI INFORMATICĂ APLICATĂ Anul de studii: IV

Semestrul: 8

Titularul cursului: Ş.l.dr.ing. Antonius N. STANCIU Colaboratori: As.dr.ing. Loredana M. UNGUREANU Numar de ore/saptamana/Verificarea/Credite


Obs. Disciplina „Fiabilitatea şi testarea echipamentelor digitale” este o disciplină opţională care se oferă pe lista de discipline: 7L1.8A. A. OBIECTIVELE CURSULUI

Nivelul calitativ impus actualmente echipamentelor electronice digitale implică fiabilitate crescută, toleranţă la defectare, disponibilitate şi mentenabilitate ridicate. Un procentaj ridicat dintre aceste „ingrediente” ale calităţii este reprezentat de fiabilitate. Aceasta trebuie privită din punct de vedere global (sintetic), nu doar electronic, ci şi mecanic, pentru o reprezentare corectă şi totală. Din acest motiv, şi abordarea didactică trebuie să fie analitică, pentru o înţelegere profundă a fenomenului şi a afectelor sale. După parcurgerea acestui curs, studenţii vor beneficia de un suport solid privind fiabilitatea şi testarea echipamentelor existente, fiind capabili să proiecteze, să utilizeze şi să menţină funcţionale aceste echipamente. B. SUBIECTELE CURSULUI

1. Introducere a. Scurt istoric b. Definiţii, clasificări c. Direcţii moderne de dezvoltare

2. Fiabilitatea componentelor şi circuitelor electronice a. Modalităţi de îmbunătăţire a fiabilităţii şi a disponibilităţii (necesar, estimări, tehnici de redundanţă) b. Metode de autocontrol implementate hardware (prin copii, prin codificare, prin temporizare, prin

excepţii, prin restabilirea erorilor) c. Metode de autocontrol implementate software (funcţii, secvenţe, date de proces, restabiliri,

diagnosticări, validări) d. Îmbunătăţirea fiabilităţii prin metode de autocontrol (la nivel de circuit elementar, de bloc, de

structură, principiul BILBO cu diverse implementări, controlul erorilor la nivel de procesor, discuţii privind accesibilitatea şi observabilitatea, discuţii privind check-ere pe căi multiple)

3. Fiabilitatea componentelor mecanice a. Caracteristici mecanice ale circuitelor electrice b. Caracteristici de fabricaţie relevante pentru fiabilitate c. Detalii privind componentele în mişcare

4. Implementări de referinţă în logica digitală a. Implementări în logica VLSI ASIC b. Implementări în microprocesoare de uz general

5. Concluzii C. SUBIECTELE APLICATIILOR* (laborator, seminar, proiect) Simulări folosind software CAD a erorilor elementare şi studierea efectelor acestora. Simularea erorilor în structuri cu observabilitate scăzută şi studierea modurilor de propagare a acestora către ieşirile monitorizate. Proiectarea de structuri redundante şi studierea toleranţei la defectare. Studiul reconvergenţei. Măsurători specifice privind echipamente medicale. Telemetria echipamentelor bionice implantate.


1. B.W. Johnson. Design and Analysis of Fault Tolerant Digital System. Addison-Wesley Publishing Company, 1989. 2. B.W. Johnson. Boundary Scan Eases Test of New Technologies. Test & Measurement Europe, Autumn 1993. 3. R. Mărculescu. Tehnici de bază în proiectarea pentru testabilitate. Tempus postgraduate school of computer aided

electrical engineering. Editor Daniel Iona, Bucureşti 1993. E. PROCEDURA DE EVALUARE Se precizează modul de examinare scris/oral, durata, structura aproximativă a subiectelor de examen (forma subiectelor teoretice aplicative, etc), ponderile examenului şi activităţilor pe parcurs în nota finală. F.COMPATIBILITATE INTERNATIONALA

Stanford University, Stanford, CA, USA University of Southwestern Louisiana, Lafayette, USA University of Virginia, USA Data,

12 martie 2008

DIRECTOR DEPARTAMENT TITULAR DE DISCIPLINĂ, Conf.dr.ing. Ioan SILEA Ş.l.dr.ing. Antonius N. STANCIU

Documents

Titularul cursului: Prof.dr.ing. Octavian Prostean Numar de ore