4
DEFINITIE - DEFINITIE = Gazonul (sln. peluze, covor vegetal) constltule un element de baza ln amenalarea spallllor verzl Sl reprezlnti o suprafatA inlerbati, mal mult sau mal putln intlnsa, compusi dln una sau mal multe specll de gramlnee (uneorl legumlnoase) care prezlnte anumlte partlcularltetl botanlce 9l care suporta tunderea, astfel incat suprafetele gazonate pot fl mentlnute la o anumlta inaltlme prln lucrirl de coslre (tundere). Prln culoarea sa verde tl prln suprafata intlnsS, gazonul scoate in evldenti atat cledlrlle, cat gi toate celelalte elemente profllde sau plantate pe peluze. Pe Enga rolul estetlc, gazonul prevlne erorlunea solulul 9l imbogalegte solul in subatanla organlci, fllnd totodati 9l un muloc lmportant de protectle impotrlva prafulul. - peluzele din parcurile ,,ublice sau alte spatii verzi lntinse ca suprafal; unde gazonul eBte reprezentat de pajisti naturale, compuse din graminee cu frunz5 lata care, uneori pot fi combinate cu bulboase cu lnflolile de primtrvare (narcise, branduSe etc.) - aceste peluze se cosesc de 2€ ori pe an, iar ln cazul amestecului cu bulboase, prima cosire se face dupd lnflorirea deplina a acestora pentru a nu deteriora decorul realizat de flori GAZON _ TIPURI DE GAZON 0 {-} h 'i I \o I .'1. CRITERII DE ALEGERE A SPECIILOR UTILIZATE LA REALIZAREA PELUZELOR peluzele sunt realizate din una sau mai multe specii apa4inend familiei Poaceae, Fabaceae sau din alte familii folosirea unei singure specii pentru realizarea covorului de iarbe este foarte rar lntelnitA deoarece nici una din speciile cunoscute nu respunde satisfacetor la toate exigenlele legate de calitatea gazonului sau relatia plantelor cu factorii de mediu alegerea speciilor celor mai pofivite pentru fiecare tip de gazon se faae ln funclle de - cerinlele speciilor fali de sol 5i clime - posibilitttile de fngrijire a gazonului - utilizare q 0, CLASIFICAREA GAZONULUI Criterii: 1. destinatia gazonului, 2. compozitia gazonului, 3. cerintele plantelor fafi de sol 1. Dupl desfinafr"e.' - peluzele din parcurile publice - peluzele din gredinile publice de oe tercnurile - peluzele din srilinile publicq de cartier, private, botanice, scuaruri, figii plantate sau din spatiile verzi aferente institu|iilor sunt constituite din graminee decorative prin desimea lor, care necesi€ tundere frecven€; - peluzele de pe try 951gg@,g,acoperite cu gazon de compozitie diferiti, dar rezistenti la cilcare gi tasare, care necesiti tunderi ftecvente pentru pisfarea inillimii specifice, impuse de diferitele sporturi practicate: - tenis (0,5 cm) - golf (2€ cm) - fotbal (3,5 cm) - rugbi (6,5 cm) Alte tipuri de gazon: Gazonul mauritan sau inflord - destul de pretentios, fapt pentru care se utilizeazi mult mai rar, doar in locuri expuse vizitatorilor, dar firi acces direct, pentru a se evita tasarea sau cilcarea acestuia - este constituit din diferite specii floricole anuale, perene, bulboase - infiinlarea sa este costisitoare iar intre(inerea este dificili, fiind intAlnit destul de rar in arnenajirile peisagistice 2.Dupe compozitie: - L Et9 JE 9, sau de agrement, compus din planb de ralie inafte cu sistlm radicular adanc, frunzig lat 9i capacitate slabi de listirire {Eromus inemis, Dacttdis glomercta etc.l - ge g g .-E sau 9 g g t4 , constituit din plante de talie mijlocie, cu capacitate buni da listirire, inridicinare supeficiali $i frunzig fin lFestuca pratensis, Lolium perenne elc.l - ouonul foade fin sau enqlezesc, compus din plante de talie scundi, cu inddicinare superficiali, capacitate mare de listirirc, frunzig foartc fin lFestrca rubn, P@ Natensis, Agrostis tenuis, AgrNtis stolonifeta g.a.l 3. Dupa prcfefintele ftfi de so/ gaonul poatc se fic pentru soluri mijlocii, soluri grele, soluri uloare, tcrenuri umbrite Plante inlocuitoare de gazon (gazonante) - peluze amplasate ln zone inaccesibile sau umbrite, pe taluzuri sau pante abrupte - necesiti o lntrelinere specifice, ln funclie de speciile utilizate Si caracteristicile acestora - plante de talie micl, cu cre5tere mai mult sau mai putin repente, formand fufe foarte dense Si compac{e, acoperind foarte bine suprafata solului - specil: Potentirra neumanniana, Sagina subula6, Ajuga reptans, Acmr?€ buchananii, Armsia maitima, Lysima c hi a mt mul aia t,a, Particularitef b principalolor gramin@ pentru peluz6 Alegerea speciilor se face in funclie de particularitetile acestora: -asp*tul planfei: daci formeazi tufe sau se intinde pe sol, dace are cregtere inalti sau joasi, frunza lati sau ingusti, culoare verde deschis sau verde inchis etc.; - ritnul de crqtere: lent sau rapid, mai ales dupi tundere; - cerinlele faldt de sol Si climd; la cositfrecvent si la cdlcat.

Tipuri de Gazon

Embed Size (px)

DESCRIPTION

gazon

Citation preview

  • DEFINITIE -

    DEFINITIE = Gazonul (sln. peluze, covor vegetal) constltuleun element de baza ln amenalarea spallllor verzl Slreprezlnti o suprafatA inlerbati, mal mult sau mal putlnintlnsa, compusi dln una sau mal multe specll de gramlnee(uneorl legumlnoase) care prezlnte anumlte partlcularltetlbotanlce 9l care suporta tunderea, astfel incat suprafetelegazonate pot fl mentlnute la o anumlta inaltlme prln lucrirlde coslre (tundere).Prln culoarea sa verde tl prln suprafata intlnsS, gazonulscoate in evldenti atat cledlrlle, cat gi toate celelalteelemente profllde sau plantate pe peluze.

    Pe Enga rolul estetlc, gazonul prevlne erorlunea solulul 9limbogalegte solul in subatanla organlci, fllnd totodati 9lun muloc lmportant de protectle impotrlva prafulul.

    - peluzele din parcurile ,,ublice sau alte spatii verzi lntinse ca

    suprafal; unde gazonul eBte reprezentat de pajisti naturale,compuse din graminee cu frunz5 lata care, uneori pot fi

    combinate cu bulboase cu lnflolile de primtrvare (narcise,branduSe etc.)

    - aceste peluze se cosesc de 2 ori pe an, iar ln cazul

    amestecului cu bulboase, prima cosire se face dupd

    lnflorirea deplina a acestora pentru a nu deteriora

    decorul realizat de flori

    GAZON _ TIPURI DE GAZON0{-}

    h{'i

    I\oS

    Ia.'1. CRITERII DE ALEGERE A SPECIILOR UTILIZATE LAREALIZAREA PELUZELORpeluzele sunt realizate din una sau mai multe speciiapa4inend familiei Poaceae, Fabaceae sau din alte familii

    folosirea unei singure specii pentru realizarea covorului deiarbe este foarte rar lntelnitA deoarece nici una din speciilecunoscute nu respunde satisfacetor la toate exigenlelelegate de calitatea gazonului sau relatia plantelor cu factoriide mediu

    alegerea speciilor celor mai pofivite pentru fiecare tip degazon se faae ln funclle de

    - cerinlele speciilor fali de sol 5i clime- posibilitttile de fngrijire a gazonului- utilizare

    q

    0,

    CLASIFICAREA GAZONULUI

    Criterii: 1. destinatia gazonului,2. compozitia gazonului,3. cerintele plantelor fafi de sol

    1. Dupl desfinafr"e.' - peluzele din parcurile publice- peluzele din gredinile publice

    de oe tercnurile

    - peluzele din srilinile publicq de cartier, private, botanice,scuaruri, figii plantate sau din spatiile verzi aferenteinstitu|iilor sunt constituite din graminee decorative prindesimea lor, care necesi tundere frecven;

    - peluzele de pe try!!!951gg@,g,acoperite cu gazon decompozitie diferiti, dar rezistenti la cilcare gi tasare, carenecesiti tunderi ftecvente pentru pisfarea inillimii

    specifice, impuse de diferitele sporturi practicate:- tenis (0,5 cm)- golf (2 cm)- fotbal (3,5 cm)- rugbi (6,5 cm)

    Alte tipuri de gazon:Gazonul mauritan sau inflord

    - destul de pretentios, fapt pentru care se utilizeazi multmai rar, doar in locuri expuse vizitatorilor, dar firi accesdirect, pentru a se evita tasarea sau cilcarea acestuia

    - este constituit din diferite specii floricole anuale, perene,bulboase

    - infiinlarea sa este costisitoare iar intre(inerea estedificili, fiind intAlnit destul de rar in arnenajirilepeisagistice

    2.Dupe compozitie:- !L!Et9!!JE!!9, sau de agrement, compus din planb de ralie inafte

    cu sistlm radicular adanc, frunzig lat 9i capacitate slabi delistirire {Eromus inemis, Dacttdis glomercta etc.l

    - ge!g!!g!.-E! sau 9!!!g!!g!t4!, constituit din plante de talie mijlocie,cu capacitate buni da listirire, inridicinare supeficiali $ifrunzig fin lFestuca pratensis, Lolium perenne elc.l

    - ouonul foade fin sau enqlezesc, compus din plante de taliescundi, cu inddicinare superficiali, capacitate mare delistirirc, frunzig foartc fin lFestrca rubn, P@ Natensis,Agrostis tenuis, AgrNtis stolonifeta g.a.l

    3. Dupa prcfefintele ftfi de so/ gaonul poatc se fic pentru solurimijlocii, soluri grele, soluri uloare, tcrenuri umbrite

    Plante inlocuitoare de gazon (gazonante)- peluze amplasate ln zone inaccesibile sau umbrite, petaluzuri sau pante abrupte

    - necesiti o lntrelinere specifice, ln funclie de speciileutilizate Si caracteristicile acestora

    - plante de talie micl, cu cre5tere mai mult sau mai putinrepente, formand fufe foarte dense Si compac{e,acoperind foarte bine suprafata solului

    - specil: Potentirra neumanniana, Sagina subula6, Ajugareptans, Acmr? buchananii, Armsia maitima,Lysima c hi a mt mul aia t,a,

    Particularitef b principalolor gramin@ utilizate pentru peluz6Alegerea speciilor se face in funclie de particularitetileacestora:

    -asp*tul planfei: daci formeazi tufe sau se intinde pesol, dace are cregtere inalti sau joasi, frunza lati sauingusti, culoare verde deschis sau verde inchis etc.;

    - ritnul de crqtere: lent sau rapid, mai ales dupi tundere;- cerinlele faldt de sol Si climd;

    la cositfrecvent si la cdlcat.

  • 43

    /t

    t{/il

    ty

    CARACTERISTICILE MORFOLOGIC E ALE SPECIILORUTILIZATE PENTRU GAZON

    - capacitde loarte mare de lnmutire, nemaintllnile h alb specii, dabrafifenomenului de infredre al6lstarilor - Estari noi din muguri aflali lasubsuoara frunzelor buale, astfel incat, o singure plantii este capabilesa formeze, lnt-un timp mai lung sau mai scurt, un numer fioarte mare dehstari, numili fref, acoperind permanent solul.

    - importan{a pmctici a fenomenului de lnfrfiire constl In acoperireaintegrale a solului d citre lestarii noi care se formeaza permanent de labaza Estarilor vechi

    - tulpina cilinddce, fistuloase, de obicei goaH, numitl pgl compuse dinmai multe noduri li internodud

    - internodurile suntfoarb scurte ln primele faze de veget4ie, dar crescfoarle rapid, fenomen cunoscut sub numele de tlgi&lg

    - semintele de graminee sunt imbricate solitar intr-omembrani duri numit5 pericarp, din care se formeazifructul denumil cartopse

    - datoriti acestei alcituirii, in practici, notiunea de fruct lagraminee se substituie celei de siminti

    - mirimea semintelor este variabili in funclie de specie

    - semin{ele gramineelor de interes ornamental igi mentinfacultatea germinativi maxim 4 ani

    Dupe sensibilitatea fati de cildure Si rezistenta la temperaturiscizute, gramineele pentru gazon pot fi:

    - specii pentru zone temperate sau reci: recomandate pentruzonele in care temperaturile medii din timpul perioadei devegetatie sunt cuprinse intre 15-24"C (Agrostis sp., Festucasp., Lolium sp., Poa sp,, Phleum sp.li

    - specii pentru zone calde: specifice zonelor in caretemperaturile medii din perioada de vegetalie sunt cuprinseintre 27-32oC (Cynodon dactylodon, Stenotaphrumsecun d aru m, Erem och loa oph iu roid es, Zoysia j apon ical.

    Lolium multiflorum lsin. L. italicuml - raigms aristat

    - tufe lile, cu Estarl mal ere4l Sl mal inalll decfr lalgEsulpe ren

    - este o specle prelen(lsa pretlnde un sol ferill, lutos panala luto-nlslpos, bogatin aol, terenurl foarte insorlte 9lmu[a api

    - rzlstenla la ger este mal slaba decat a speclel precednte,in schlmb supoda relallv blne ar9lla dln tlmpul verll (dar nu9l seceta)

    - valoarea ralgrasulul arlstat pentru gaon esie mal reduse,dereee degl aF o creslere foarte rapua este foartepretenllos Sl nu rczlste mal mult de l-2 anl

    - se rccomande folclrea lulin cazul in care se dorcgte oinlerbare toarte EpEe sau um plerea lemporara a golurlloraparute inlr-un gazon mal vechl

    Lollum perenne - nlgns peEn, zazanle, larbd de gazon- od. un. dintr. sp.ciil d. grffiin.c ficcvont dilizd in lara noadrip.firu gdon, ddoriEtaptului cA aemint.l se oblin ugor, iil plffid.ri3* rop6d., .coprind Folul cu o l.linitrumo.si d. culodc wrd inchig

    - tuf. cu liatdi smi6r6cti sau @lc4i, lungi d. 30-60 cm- tulpinil. fn. 9i frunzCe ingu*., lucioase, d. culod. vordo inchis- cregterea plaft6lor estc atimuldl da tundcrca rpetde 9i de cAlcat- in condilii tavorabile, plad.le rihtu vori tot fful, insi d.g.riin timpul

    icmilor a6pr6, mai alos daci nu ast6 acoperit cu zipadA-

    prefera i.rni blahde, umedc ai eupodi gr6u acop.rirea cu zipadi timpmai indolungat

    - crgte d6dul de bin chiil 9i p Boluri cu un -umit grd d. sirdturdo

    - o rg6n6rtrc buni a plaftclor 6d. .sigurdA num.i po eluri bogat. 9if6iilizd6, udd. fiecv.nt in psrioadele de seceti

    D.:avdaFl. gaonului d. lo I tu m- Be rerelie repede- devins neunifom, cu portiuni in cd. se indalozi buruioni sau

    idtuiul elb- dupi iorni fodo goro.3e 9i lungi, gdonul d. EigEa t.obui.doafiintd 9i reina-nar$d

    lq ,

    A

    It

    -lggnzelgsesile, liniare, mai multsau mai putin alungite,formeazi la punctul de inser$e pe tulpini o teaci careinvelegte nodul ciruia ii conferi rezistenfi mai mare laaccidentele mecanice

    - Teaca poate prezenta anumite dila6ri cunoscute sub numelede ligule gi auicule, forma, mirimea, culoarea 9i dispozitiaacestora constituind caractere morfologice de identificare adiferitelor specii 9i varietiti

    - lnflorescenta gramineelor este un spic, mai dens sau maicu lungimi variabile in funclie de specie, varietate 9i soi

    SPECII DE GRAMINEE UTILIZATE PENTRU GAZON

    - aproximativ 25 sunt folosite pentru gazon ln diferite regiuni aleglobului, din care numai '10-12 prezinte interes pentru conditiiledin lara noastie

    - ln funclie de MULElql4N pentru care sunt utilizate, speciilede graminee pot fi lmpe4ite ln doue categorii:

    sau de "UI" -frunzis fin, uniformgi ritm mai lent de cregtere (Agrostis sp., Festuca sp., Cpodonlispeciile pentru qazon obisnuit (util) - mult mai rezistente,formeaza o peluza destul de atractive; unele specii nu suportecalcatul excesiv; sunt utilizate cel mai frecvent sub forme deamestecuri de specii 9i mai rar se lnfiinteaze un gazon doar cu osingure specie (Lolium pe'e'tne, Poa sp., Phleum pratensist.a.l,

    Poa pratensis - firu(d- tufe ce se inttnd mutt cu aJutorut unor rtzomt t--Vl- tulplnl flne ll lrunze inguste de culoare verde inchls l'u- insplca devreme, incepand de la $artltul lunll aprllle I- bune adaptaE atatin zone mal umede ca gl mal Y

    secetoase, insA prefera solurl nu pEa grele, blne aerilesl aprovlzlonate cu apa

    - sufere pe solurl sarace, aclde, recl tl exceslv de umede \Y I y,*- esle foarte rezlstenti ala la lempemturl scezub cat gl \. r\\'121.f

    le cele rldlcala +. \- prefera locurl insorlle, dar supoie ll o uloara umbrlre \\- cu ioate ce nu esle o specle toarte pretenlloase, j;cEsterca el esle fayorlzata de o buna fertlllzarc Sl delrlgaE

    - calll4l: frumusele, durabllltatea, rezlstenta la cabal- tormeazi o lellna unrormi gl deasi, fllnd una dlntre cele mal yaloroase specll

    penlru gazon- suprafelele inlerbate cu Foa sunt llmltate de faptul ca semlnlele sunl gru de

    procurat, rSsadrea plantelor esle mult intarzlala dace terenul nu a fosl blncpreg:tlt 9l tasat, planlele tlneE cresc foarte incel, acoprlnd tercnul md tanlu

    '0r\-" --l

  • lct

    0irqfi

    0L ;'

    tl--{

    Poa trivialis - guvarul de munte

    - tulpini fine, se intind prin stoloni?.?

    - se dezvoltd bine pe terenuri umedo, pe

    soluri grele, fertile

    - rezisti la umbrire dar nu 9i la seceti w- specia nu suporti tunsul frecvent li nicictrlcatul

    ,,dwWBI-qE\ \r.

    Festuca arundinacea - paiugul lnalt- tule lus, lnalte, cu tulplnl rclatlv groasc, lrunze lrte 9igroaac

    - llstIrcgtc loartc rcpcdc dupa coslt, lnsl nu suport! binccosltul prea de ios

    - rczistl binc la gcr, l. Bec.t. 9i argila din timpul verll,prccum 9i la umbrirea moderatl

    - gupodll binc excul dq apl

    . pulin prctcnfloasl fall d" 3ol- rccomandatl pcntru zgnc cu climal aspru 9i pc tcrcnurlle

    undc nu 9c poatc prcgati un pst gaminativ blne miruntit

    Festuca tenuifolia- tulc dcsc. trunze toartc tin, rczistenttr la secctl

    - ambele gpecll Bunl rccomandata pentru combatcrca croziunii pc aoludlcnlalporsc saq picirersc

    - lolosltc In rm.stecuri

    Agrostis tenuis - iarba cimpului

    - formeaze o lelini deasl intinzendu-se prin

    rizomi

    - este mai putin pretentioase faF d0 sol ii fatS delumin! decat A. stororritena

    - rezisti bine la aciditatoa solului 9i este mai

    sensibilA la temperaturi ridicate

    :3:ffi::ffi;'i::l::".,, ""

    ry30.100 cm, cu tulpini rcletiv grorsc aifrunzc latc

    - sF.ci. idcell pcntru aolurilc argiloasc 9llutoagc din zonclc umcdc

    - foartc rczistcntl la ger, insl nu rczigt{la sccctl

    - sc utili4azl mri nr 9i dorrinrmcatgcuri dc araminca

    CARACTERISTICI DE RECUNOA$TEREA GRAMINEELOR PENTRU GAZON

    Principalele caractere botanice dupd care se determine speciile de

    graminee sunt:

    1. prefoliatia - modul de asezare a frunzei tinere in teaci

    2. prezenla sau absenta urechiugelor, forma gi mirimea

    3. forma ligulei

    4. forma tecii

    5. tipuri de lestdrire a gramineelor

    Festuca rubra - peiug rosu

    - mai mulle forme de p{iug rogu:- ssp. commubla 3.u var. farrax - fomeazl tute desa- ssp- ru68 slu var. gonuina - 3einlinde cu ajutorul snor rizomi scu4i

    lnlltlmea plantolor 20-70 cmtulpini flne, frunze inguate, dc culoarc verde lnchispufin prctenlioasil f.fa de clim! 9i solcregie bin. chiar 9i pc soluri sance, Ncidc, pc crrcreigreaul 9i firula nu se dezvolt{ satisflcltorrczistI foerte binc h g.r 9i le usclciun., auportl calcatul9i cositul trccventvaloro.3l 9i apreciald pentru gazon, fiind folositl foartfracveni in amcstacuri cu alta Bpeciirccomandat pcntru pcluze carc trcbcia sl rczistrl. umbrirc slabll

    Agrostis stolonifera - iarba campului W

    - tomcazl o telinl deasl, datorltl stolonilor s{icarc sclntind mult p. aol I

    - tulpini finc, lnaltc de 4O-lOO cm- pralera zons cu umiditate ridlcatt ln sol 9i ln .cr

    - \f

    - suportl scccte dc scuria dur.tl 9i reist{ uine la $*tsmpcrsturi cxtrGme, dar prcterl caldur. mod.Etl '*;

    - vegetcazl blna p. soluril. grslc, cu o bun{ 44capacitate dc rctincre a apel 9l bogatc ln azot, atlt Fl.soarccltgll.umbra \.t

    - s.nsibilt l. pulrcg.iul dc zapedl (Furazum nivalel \ \- tomeaza o telin{ deasl dc culo.rc vcrac acschis, g\c.rc poatc ti co3ita de ios "27

    Dactylis glomeraa - golomet- talia 50-100 om, tulpini lat-turtit 9i trunzo late

    - prsfer{ soluril6 lutoase, fertile gi binoaprovizionato cu ape

    - rezistentl la secet! Si gor, daringhoturil6 teziide primlvarl distrug unoori llstarii tinori

    - suportl dostul do bine umbra

    - mai pulin recomandat pentru peluze, datorit{faptului ce Flina ssto destuli de rari

    Bromus inermis - obsige- telle lnalta (50.100 om), tulplna relatlv groasa, frunza lata- foartg rozlstenti la ger 9l sgaetl- ou toate ol tufols ss intind prin rizomi 9i roopcrl blnctarcnul, apcoia nu csta agroatl oa plantl dc gazondeoareoe se refacc loerta incct dupl tticra

    - so toloEogtc mal mult pontru lnlerbaroa torcnurilorcrodatc, a pentslor de la marginea gosolelor, atcrasamentolor do aalc lorttl 6ta,

    Agropyron cristatum - sc ulilizezl doar pentru inliintarse peluzelordln aaroporturilo sltuatc in zonc seoctoasc

    $&

    ww?

    w

    w

    &

    *1. Tipuri de prefoliafiea. prefolialiocutanaaLolium perenneFesltca rubnP@ pratuBts

    b, prcfoliatlerlsucit{Lotim NlttllorumEm6inemismbum pretoFeAgctrs ierutsAgr6us sfotooffeaF6auca prateEisFestuca aMdltuce

    *'mh"*2. Tipuri de urechiuge

    ., ftrd urcchiuge b. uEchiu$6 lungiin fomtr de qheare

    0-d(J

    tiJ

    r)t()(4

    II

    t

    {p",

  • 3. Tipuri de ligule

    a. perigorl ln loc b. ligult ascufiti c. llgule scurti, d. ligute ciliat{de ligule Agrcstk slrctontlen trunchiati Agraryrcn repda

    Cynodan dactylon Phtqm prqteree Agrcpyrcn cdstatumP@ trivialla ,g,rcstiE tenukDactylk gtomenb Poa pfttilsl8

    BmBlnmiaFeatu@ arundlnaceaFeatu@ PratqtslsFaht@ rubraLottum perenneLol,um muhinorufr

    ryb. teace lnchiBABrom6 ag.

    ka4. Tipuri de teaci

    a. teaca desplcatdLolium ap.Fluca sp,P@ Ep.Agrcstis 3p.PhleuB pt4lenseDacryll: iiente,are

    %A

    nt)- peduncul scurt, lat.comprimat, ugor ingustat spre baze cu paleeainferioari nearistatA (Lolium perenne) sau aristati (Lorrum multiflorumli

    - psdunculul aproape cilindric seminlele au lungimi de E-l2 mm (Etomusinemisli

    - prezenta la baza seminlelor a perigorilor lanoii (Poa praterrsi9 sauabsenla acestora (Dactylis glome/ata, Fesfirca arundinacea, Festucapratersis, Festuca rubra,

    - paleea inferioare prezinti o nervurl proeminenti, varful seminlei estecurbat, scurt aristal lDactylis glomeratal

    - paleea inferioari lipsittr de nervura proeminentl, samanF nearistati(Festuca pratersis, Festuca arundinaceal

    - semanle arFtati lFestuca rubnl

    - ssminte lipsite de peduncul, mici, de culoare albi-argintiE, lucioasi, doformd ovale (Ptteom praterse) sau de fome lanceolati cu virfultransparent (Agrostis stolonifen, Aglostis terurb)

    Pentru aprecierca calitilii seminlelor un rol important ll joacl germinalia9i puritatea acestora

    Puritatea (%l = numirul de seminte autentice, apa4inand speciei sausoiului analizat, existsnte intr-o probl de 100 grame- fiecars specio prezintd anumite valori ale purititii seminlelor- cu cat acest procent este mai apropiat de 100%, sdmanF este decalitate mai bunl

    @!E!!q (facultatea germinativi) = numerul de seminfe {%), caPabilesi germineze atunci cand sunt puse in conditii optimE.Germinatia seminlelor este conditionati de un complex de factoti:

    - structura seminlelor,- stadiul lor de dezvoltare,- prezenla ln seminfe a diferitelor substanle ti ln primul rand alenzimelor,

    - condiliile de plstrare etc.

    nii4

    ofGI AMESTECURI DE SEMINTE RECOMANDATE PENTRUGAZONAlegerea speclllor pentru amestecurile utilizate la intiinlarea gazonulultrsbuie Bl 8s linl seama d6:

    - pincipalii factori de mediu (tlpul de sol, umiditalea solulul, pantaterenului, umbrlrea, tempentum, modul de exploataru a gazonulul)

    - compatibilitatea spocillor intre alc

    in timp ce literatura d speclalltate mai veche recomandi, pentrulnfllniarea gazonului amcatecurlle dln g,-g_9lh!lqspgg!L ln prezent,tehnologia modema a gazonulul tolosegte cel mai trecvent amestecutilede 2-9!s-sel-ms!!l-spss.i!.

    5. Tipuri cl.i i,.istia;r :.: 1;:*mirreelora.

    cu formaEaunei tufe

    Lotlumpw.Lolium Nllif,wm

    FB,u@ pn qCsF6Ar@ atundlnac@

    mtilm pntans.Dacvtaglwfrb

    ;,W.,

    ffi7trtu

    b.cu rizomiF6tuca rubEPoa

    'mtonsisAgGt's 6utsBMusinmisA$opyron

    c,cu stoloniPo.

    'fivtd6Agrclis s,olonilfr

    d.cu ri2omi9i stolonicWodondacWn

    RECIJNOAgTEREA GRAMII.IEELCR DUPACARACTERISTICILE SEMINTELOR

    Semintele principalelor graminre peEne utilizate pentru insemantaFa gazonului

    dd fu( d.&@-e

    de

    _$,$'"0

    6dElementele care detinesc autenticitatea seminl6lor sunt:

    - forma- marimea gi aspectul tegumentului (culoare, luciu, pubescentS)