Click here to load reader

tipologia turismului

  • View
    653

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of tipologia turismului

CUPRINS; INTRODUCERE............................................................................... ........4 CAPITOLUL I TIPOLOGIA IMPACTURILOR TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

1.1.

Impactul

macroeconomic

al

turismului...........................7INTRODUCERE

Turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura) devalorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si n special

a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima. Turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Turismul prezinta o serie de impacturi asupra mediului economic, social, politic si natural. Turismul, prin faptul c a este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Turismul are si o profunda semnificatie socio-umana.; actioneaza, prin natura sa, att asupra turistilor n mod direct, ct si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se

rasfrng si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu n ultimul rnd asupra legaturilor dintre natiuni. Existenta a numerosi factori exogeni care contribuie la

degradarea accentuata a mediului nconjurator impune cu maxima stringenta utilizarea rationala si eficienta a resurselor turistice. Lucrarea este structurata in trei mari capitole: Tipologia impacturilor turismului asupra mediului, Dezvoltarea durabila, mediul nconjurator si turismului, Cresterea economica prin turism si, prin abordarea efectelor turismului asupra mediului, creaza o imagine de ansablu asupra influentelor turismului pe toate planurile. Principalele probleme tratate in prezenta lucrare sunt: Impactul macroeconomic al turismului, Efectul multiplicator al turismului, Turismul si ocuparea fortei de munca, Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe, Impacturi versus protetie n turism, Impactul social al turismului, Conceptul evalarii impactului ecologic, Impactul turismului asupra diferentelor culturale, Forme ale turismului durabil, Controlul impactului turismului asupra mediului n orasul Tg.Jiu. Pe langa problemele tratate in legatura cu impacturile turismului asupra mediului, lucrarea prezinta si unele aspecte referitoare la monitorizarea acestora si prevenirea efectelor negative. Astfel, lucrarea abordeaza tematica monitoringul integrat al mediului, care corespunde unei cerinte de obtinere a unei imagini pertinente, de ansamblu, asupra stadiului, la un moment dat si al tendintei de evolutie a calitdtii mediului, la care cele doud componente de bazd, mediul 353v2111d biotic si cel abi otic, ce trebuie investigate n directd corelatie cu interdependentele si conditiondrile reciproce. Pentru rezolvarea consecintelor negative ale turismului, o directie importantd in atentia managerilor din turism si autoritatilor locale direct implicate es te planificarea

generald. Aceasta se realizeaza in scopul sporirii efectelor pozitive si reducerea celor negative si implica ncurajarea comunitdtii de a se implica n turism. Localnicii ar trebui sa nteleaga turismul, sd participe la luarea deciziilor de planificare, dezvoltare si conducere a turismului si sd aibd posibilitatea de a primi beneficii din turism. Este, de asemenea, importanta promovarea unei anumite forme a turismului, care sd se potriveasca mediului social si natural al zonei.CAPITOLUL I TIPOLOGIA IMPACTURILOR TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI

1.1. Impactul macroeconomic al turismuluiCu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avnd ca specific consumul mare de munca vie, de inteligentd si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate ntr-o masura mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare. De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata n mare parte de nevoile turismului. Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare astructurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a

activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu. Pe lnga toate acestea, turismul reprezinta si o cale (n unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor

de resurse si n special a celor naturale: frumusetea peisajelor,

calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima. Exista tari1[1] care realizeaza pna la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitatii turistice n PIB. Fata de aceasta situatie, n Romnia, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB. Pentru tara noastra n etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse n valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati nsemnate de crestere si deci ramne o sfera de activitate care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica. Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate n resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelorinterregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banestiechilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si

international.

1.2 Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, n primul rnd, despre un asa-numitul efect direct care consta n cresterea veniturilor n sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti n decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. n al doilea rnd, avem n vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza n mod inevitabil pentru a -si sustine oferta turistica la parametri competitivi. n fine, n al treilea rnd, poate fi urmarit si un efect indus asupra ntregii economii nationale, deoarece att veniturile celor ce lucreaza nemijlocit n turism, ct si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite n vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica. Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat n economie. Pornind de la modelul keynesian al multiplicatorului investitiilor, n literatura de specialitate se indica o fomula de calcul a multiplicatorului turistic astfel: R = 1 / 1 c R = multiplicatorul turistic care arata de cte ori se multiplica n economia nationala fiecare unitate monetara cheltuita de turist

c = nclinatia marginala spre consum turistic care arata cu ct creste cheltuiala pentru consumul turistic la cresterea cu o unitate monetara a veniturilor din1.3. Turismul si ocuparea fortei de munca

Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un important rol n economie. El creeaza noi locuri de munca, participnd astfel la atragerea excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea somajului. Numarul mare al celor care lucreaza n domeniul turismului are ca explicatie faptul ca posibilitatile de mecanizare-automatizare a operatiunilor turistice sunt limitate. De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a nceput sa fie o persoana din ce n ce mai cautata si n Romnia. Acum, n ofertele de joburi de vard se ntlnesc si anunturi de genul Animatori Grecia care vor lucra n hoteluri. Responsabilitdti: buna desfasurare a programului de animatie, propunerea programului catre oaspetii hotelului, activitati sportive n timpul zilei (polo de apa, volei, ping pong, aerobic, sporturi de apa), precum si evenimente culturale si sportive din cursul serii. Trebuie sa fie o persoana dinamica, sa aiba spirit de echipa si capacitate de comunicare. Din pacate, n toti acesti ani, n Romania nu au debutat, dect sporadic, cursuri de specializare reala a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent, jobul lui este distractia, responsabilitatea este enorma.

De asemenea, ramnnd tot n sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie amintit efectul indirect2[2] al cresterii numarului celor ocupati n acest sector. Studiile arata ca un loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si induse3[3] Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si servicii, influenteazd benefic utilizarea fortei de muncd n ramurile furnizoare ale acestuia (agricultura, industria alimentard, constructii).1.4. Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe

Una dintre trdsdturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezintd cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componentd importantd a relatiilor economice internationale. Este binecunoscut faptul cd turismul face parte d

Search related