Tinerii și creativitateaAutori: Ioana Ceobanu, Veronica Hampu și Pavel Codreanu

InsTITuTul națIonal penTru CerCeTare șI Formare CulTurală (InCFC)Bulevardul Unirii nr. 22, etaj 2, Sector 3, cod poștal 030833, București Tel.: 021 891 91 03 | Fax: 021 893 31 75 | www.culturadata.ro

Cuprins1. Introducere  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  5

2. Cadru teoretic  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  5

2.1 Tinerii în context internațional și național   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52.2 Tinerii în statistici demografice   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62.3 Generația NEET   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72.4 Șomajul în rândul tinerilor   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82.5 Exemplul Cehiei   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92.6 Soluții la problemele tinerilor   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92.7 Situația tinerilor din România   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102.8 Tinerii NEET din România   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122.9 Creativitatea ca soluție în și în afara organizațiilor   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142.10 De ce este nevoie de încurajarea tinerilor   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162.11 Tinerii antreprenori   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182.12 Inițiative din mediul privat pentru tineri   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202.13 Statistici privind tinerii creativi din România   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

3. Potențialul tinerilor creativi. Oportunități și impedimente în dezvoltarea unei afaceri bazate pe creativitate și produse creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

3.1 Introducere   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233.2 Practici de timp liber ale tinerilor – Profilul tinerilor din eșantion   . . . . . . . . . . . . 233.3 Creație și creativitate   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253.4 Creativitatea ca sursă de profit   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

4. Creativitatea ca afacere. Analiză calitativă realizată în rândul tinerilor antreprenori . . . 39

4.1 Introducere   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

4.2 Metodologie   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 394.3 Experiența profesională a tinerilor creativi   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 404.4 Încurajarea creativității   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 404.5 Începutul afacerii creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414.6 Promovarea afacerii creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 424.7 Produsele afacerii creative și vânzarea acestora   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 444.8 Cine sunt clienții afacerilor creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 454.9 Profitul tinerilor creativi   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 464.10 Relația dintre tinerii creativi și spațiile creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 474.11 Dificultăți și impedimente ale tinerilor creativi   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 484.12 Situația actuală a tinerilor creativi din România și susținerea antreprenoriatului   . . 504.13 Pașii de urmat pentru un tânăr creativ care își dorește să-și dezvolte o afacere   . . . . 50

5. Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking  . . . . . . . . . . 51

5.1 Istoria spațiilor creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 515.1.1 Experiența profesională a fondatorilor   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 515.2 Activitatea spațiilor creative (hub-uri și coworking)   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 535.3 Promovarea spațiilor creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 545.4 Relația tinerilor cu spațiile creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 555.5 Dificultăți și impedimente ale spațiilor creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 565.6 Perspectivele de dezvoltare ale spațiilor creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 575.7 Parteneriate, colaborări ale spațiilor creative   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

6. Concluzii   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  58

7. ANEXĂ  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  61

8. Bibliografie  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  63

5Introducere

1. IntroducereStudiul de față și-a propus să contureze o imagine a

relației tinerilor cu creativitatea și să evidențieze capacitatea acestora de a dezvolta o afacere bazată pe produse sau servicii creative. Am considerat important să plecăm de la o descriere sociologică a categoriei tinerilor, ne-am propus să surprindem care sunt principalele lor probleme în prezent, la nivel internațional, dar și la nivel național. De asemenea, ne-am propus să identificăm modul în care programele de încurajare a creativității în rândul acestei categorii ar putea să devină un mecanism cu ajutorul căruia să fie soluționate cel puțin o parte dintre problemele acestui segment de populație, considerată încă o categorie vulnerabilă peste tot în lume. În acest sens am identificat o serie de programe și strategii internaționale menite să încurajeze tinerii și activitățile lor, dar și o serie de probleme cu care aceștia se confruntă.

Fiind o categorie vulnerabilă care intră adesea în conflict cu unele unele structuri sociale, decidenții europeni au considerat, mai ales în ultimii ani, că tinerii au nevoie de o atenție specială din punctul de vedere al agendei de proiecte, inițiative, politici etc., care să le fie adresate în mod particular și care în final să reducă sentimentul de anomie al tinerilor și să-i ajute atât să-și atingă mai ușor obiectivele personale, cât și să devină cetățeni care să genereze la rândul lor profesii și activități economice, care să aducă dezvoltare pentru viitorul societății. Considerăm

că este foarte important să fie dezvoltată creativitatea în rândul tinerilor, pentru că, într-o mare măsură, viitorul societăților și bunăstarea oamenilor sunt strâns legate de capacitatea de a transforma creativitatea în produse, servicii și bunuri. Capacitatea de a face lucrurile diferit și de a genera noi idei și soluții la problemele actuale ale omenirii este foarte mult legată de capacitatea oamenilor de a educa și a explora potențialul nelimitat al creativității. Dintre toate categoriile de vârstă, tinerii sunt cei care pot cel mai ușor să genereze idei noi, să devină agenți ai schimbării. Studiul nostru este unul exploratoriu, însă am identificat o serie de aspecte foarte importante ce ar putea ajuta la generarea unor soluții pentru tinerii care-și doresc să pornească sau au deja o afacere cu produse sau servicii creative. Având în vedere tendințele de la nivel global, trecerea la noi modele de educație este extrem de necesară, în special în raport cu competențele și aptitudinile de care au nevoie generațiile viitoare pentru a găsi soluții noi, inedite și mai bune pentru viața oamenilor. Chiar dacă multă vreme creativitatea nu a fost încurajată sau a fost considerată mai degrabă apanajul artelor și al artiștilor, în prezent creativitatea este vitală în toate domeniile. Creativitatea nu mai este privită ca fiind un act uman strict dedicat artelor sau creațiilor culturale, ci este esențială în toate domeniile, având un potențial de dezvoltare nelimitat.

2. Cadru teoretic

2.1 Tinerii în context internațional și național

În cadrul acestei secțiuni vom discuta despre problematica tinerilor, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Tinerii reprezintă una dintre cele mai importante „resurse” ale unei națiuni, dar totodată sunt și una dintre cele mai vulnerabile categorii ale societății. În cadrul mai multor studii și cercetări făcute de Organizația Națiunilor Unite cu scopul realizării unor programe de dezvoltare a nivelului de bunăstare al omenirii, s-a constatat că, de cele mai multe ori,

6 Cadru teoretic

tinerii sunt asociați cu violența, sărăcia și diverse boli1. Acest aspect demonstrează faptul că această categorie socială este privită mai degrabă sceptic de societate și este de multe ori tratată ca o categorie generatoare de probleme sau conflicte. Din această perspectivă, tinerii nu sunt văzuți sau nu au fost văzuți multă vreme ca un ca fiind o categorie socială care să aducă beneficii pentru comunități sau pentru societate, în raport cu celelalte categorii de populație sau cu instituțiile, ci mai degrabă sunt identificați ca o categorie generatoare de probleme și care necesită soluții.

Fiindcă nu există o definiție unitară, este dificil să dăm o încadrare generală pentru a stabili ce persoane intră din categoria tinerilor. Acest aspect este foarte important, definițiile folosite pentru a descrie tinerii contează, dar trebuie să ținem cont de faptul că există diferențe culturale în ceea ce privește intervalul de vârstă în care pot fi încadrați tinerii. Atunci când vorbim despre tineri într-un cadru mai larg, ei reprezintă un grup social format din persoanele între 18 și 35 de ani. Conform legislației2 din România tinerii sunt cetățenii cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. De asemenea, sunt folosite uneori și criterii precum diverse tipuri de activități care sunt considerate a fi specifice tinerilor, astfel încât să putem folosi categorii, dar vârsta este caracteristica tinerilor cel mai ușor recognoscibilă Dar nici acest criteriu nu este unul folosit constant, pentru că, spre exemplu, în unele zone ale lumii tinerii sunt considerați ca fiind acele persoane care au vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani. Organizația Națiunilor Unite folosește această categorie de vârstă când utilizează termenul de tineret, chiar dacă în implementarea unor programe se întâmplă uneori să folosească termenul și pentru persoanele de până în 35, 16 sau 29 de ani, iar în altele - pentru persoane între 18 și 30 de ani. În România, ca și în multe din statele Uniunii Europene, sunt considerați tineri cei cu vârsta cuprinsă între 18 ani și 35 de ani. 1 http://hdr.undp.org/en/content/youth-and-vulnerability-global-perspective

- UNITED NATIONS DEVELOPMENT PROGRAMME. „What’s the Problem? Youth and Vulnerability in a Global Perspective”. – accesat la 17 iunie 2019.

2 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/73834 -Legea nr 350/2016 (legea tinerilor) - accesat la data de 20.11.2019.

Într-un sens sociologic, tinerii reprezintă: „Persoanele care se află în perioada de tranziție dintre perioada de dependență din copilărie și perioada de independență, de la maturitate”3. Fiind o perioadă de permanentă adaptare și transformare în viața tinerilor, în care intervin foarte multe schimbări, nu putem vorbi de un grup social demografic omogen. Tocmai datorită acestor diferențe există în prezent numeroase dezbateri în legătură cu vârsta până la care un om ar trebui să fie considerat tânăr. În această lipsă de consens cu privire la stabilirea segmentului de vârstă al persoanelor care se încadrează în categoria tinerilor, o parte dintre organizațiile mondiale care se ocupă cu problematica tinerilor susțin că există inechități în a compara un tânăr de 18 de ani cu unul de 35 ani, din mai multe puncte de vedere, cum ar fi, de exemplu, dependența de familie a tinerilor, libertatea economică, mobilitatea profesională sau educațională etc. Însă nu putem ignora nici argumentele pe care le aduc cei care susțin menținerea vârstei de până în 35 de ani pentru a defini tinerii. . Aceștia folosesc argumentul economic și problemele cu care se confruntă tinerii după ce își termină studiile. Atunci când încadrăm o persoană tânără în categoria adulților, îl punem într-o poziție ce implică inegalități, în care cealaltă categorie de vârstă (peste 35 de ani) are de partea ei experiența în activitate sau munca pe care o practică și un alt nivel de stabilitate economică. Prin urmare, tinerii sunt mai degrabă un grup ce este definit prin prisma aspectelor biologice, decât a celor sociale, având în vedere diferența majoră care există între o persoană de 18 ani și una de 35 de ani, mai ales din punctul de vedere al statutului socio-economic.

2.2 Tinerii în statistici demograficeÎn continuare vom prezenta o serie de statistici cu privire la

tineri din punct de vedere demografic și din punct de vedere al impactului tinerilor asupra societăților la nivel mondial. Spre exemplu, statisticile prezentate de Organizația pentru

3 https://unevoc.unesco.org/home/TVETipedia+Glossary/lang=en/filt=all/id=9, site-ul UNEVOC-UNESCO - accesat la 13 iunie 2019

7Cadru teoretic

Cooperare și Dezvoltare Economică oferă o serie de date care se referă la numărul tinerilor în perioada 1970 – 2018, care arată cum de la an la an, a avut loc o continuă descreștere a numărului tinerilor. Dacă în 1970, din totalul populației aveam 28,4%4 oameni tineri, acum ultimele statistici ne arată că mai avem doar 17,7%5 tineri. Acest lucru se datorează îmbătrânirii populației din statele vestice. Numărul tot mai scăzut al tinerilor ne dezvăluie o realitate îngrijorătoare. La nivel global ne confruntăm cu îmbătrânirea populației, în special în statele dezvoltate și mediu dezvoltate. Creșterea nivelului de trai, liberalizarea pieței muncii, creșterea vârstei medii la care oamenii aleg să facă un copil a adus mai multă bunăstare, dar a dus și la scăderea nivelului natalității. Aceste scăderi ale populației au atras după sine numeroase probleme sistemice (lipsa forței de muncă, scădere economică, presiune pe bugetul național din cauza numărului mare de persoane în etapa de retragere de pe piața muncii și a numărului mic de angajați etc.) care și-au pus amprenta asupra societăților.

Există însă și regiuni în care populația a continuat să crească. Dacă urmărim harta interactivă generată de experții de la UNESCO ce prezintă o serie de date demografice, printre care și rata de creștere a populației, observăm că regiunea africană sub-sahariană are cea mai mare rată a natalității din întreaga lume6. O regiune ce cuprinde state foarte sărace și cu foarte multe probleme, dar cu o continuă creștere a populației. Motivele creșterii populației sunt date mai ales de nivelul scăzut de trai care nu asigură educația necesară pentru planificarea unei unui viitor educațional sau profesional. De asemenea, pentru părinții din statele în care protecția socială este foarte scăzută din cauza sărăciei, este important să aibă cât mai mulți copii pentru a se asigura că măcar unii dintre ei le vor acorda sprijin în absența oricărui ajutor din partea autorităților statului.

4 https://data.oecd.org/pop/young-population.htm -Site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

5 Ibidem

6 https://population.un.org/wpp/Maps/ - Site-ul UNESCO. Perspective ale creșterii populației 2019. – accesat la 19 iunie 2019.

2.3 Generația NEETÎntr-o lume cu conflicte politice și sociale, cu revoluții și

schimbări, tinerii par a-și găsi greu stabilitatea. Piața globală a muncii solicită din ce în ce mai mult lucrători care au calificări profesionale și specializări foarte clar definite. Din acest motiv, lipsa accesului la educație și la profesionalizare este o problemă majoră pentru noile generații. Majoritatea tinerilor cu probleme în ceea ce privește accesul la educație trăiesc în țările în curs de dezvoltare. Circa 20%7 din totalul tinerilor nu se regăsesc nici în învățământ, dar nici pe piața muncii. Acest lucru înseamnă că acești tineri, în cele mai multe cazuri, pot spera în viitorul lor doar la o carieră ce nu necesită o calificare profesională sau nu își vor putea găsi deloc un loc de muncă.

Lipsa educației și lipsa accesului la educație sunt problemele pe care tinerii le întâlnesc încă de la cele mai mici vârste. Mulți tineri din întreaga lume trăiesc în situații foarte dificile, fiind în poziția în care nu au acces la educație sau au acces la o educație precară. Pentru că nu reușesc să se adapteze regulilor societății, tinerii sunt adesea în pericolul de a fi marginalizați, iar consecințele sunt problematice pentru societate, tinerii fiind categoria socială cea mai expusă la acte de infracționalitate și violență. În Statele Unite ale Americii, spre exemplu, care sunt un model al democrației, unde oportunitățile de dezvoltare pentru tineri sunt numeroase, aproximativ 60% dintre suspecții de crimă sunt tineri sub 30 de ani, iar 40% dintre victimele omuciderilor din Statele Uite sunt, de asemenea, persoane tinere8. Soluțiile oferite de autorități în asemenea situații se adresează combaterii efectelor, dar nu și cauzelor, investițiile în educație fiind an de an printre cele mai mici din toate domeniile.

Pe fondul unor situații sociale dificile și care nu au fost gestionate corect de către factorii decidenți, a apărut categoria de tineri cunoscută ca ”NEET”. Termenul „NEET” (Not in

7 https://www.un.org/youthenvoy/youth-statistics-education/ - Youth Stats. Education. Office of the Secretary General’s envoy on youth.

8 https://www.un.org/youthenvoy/juvenile-justice/ - Statistici ale tinerilor. Justiția juvenilă. – accesat la 21 iunie 2019

8 Cadru teoretic

Education, Employment, or Training) este folosit pentru a descrie tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program de învățământ sau de formare. Acest concept a fost utilizat pentru prima dată în discuțiile de la nivel european, în contextul Strategiei Europa 2020 și a inițiativei „Tineretul în mișcare”. Conceptul a vizat inițial persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani, pentru ca ulterior această definiție să cuprindă tinerii cu vârsta de până la 29 de ani. În prezent, 14% din populația în vârstă de 15-29 de ani face parte din categoria NEET9.

Uniunea Europeană luptă pentru combaterea acestei probleme, prin asumarea și promovarea politicilor sociale ce susțin tinerii care se află în zona de risc. În prezent reducerea numărului tinerilor ce se află în această categorie este unul dintre obiectivele Comisiei Europene, care, cu ajutorul Consiliului Uniunii Europene, a pus în aplicare, începând cu anul 2013, programul numit Garanții pentru Tineret. Această inițiativă își propune să garanteze pentru toți tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani accesul la oferte bune de ocupare profesională, la educație continuă, la ucenicie sau la stagii de formare, în decursul a patru luni de la intrarea în șomaj sau de la încheierea etapei de educație. Introducerea acestei Garanții pentru tineret în statele membre ale Uniunii Europene a contribuit la îmbunătățirea situației, reducând numărul persoanelor NEET10.

Îmbunătățirea situației după aplicarea unui program de sprijin acordat tinerilor demonstrează că tinerii sunt interesați de viitorul lor și își doresc o educație mai bună, un loc de muncă mai bun și un viitor sigur. Ceea ce înseamnă că, dacă tinerii nu vor fi ignorați de autorități, situația precară în care se află s-ar putea îmbunătăți, iar tinerii s-ar putea transforma dintr-o categorie care cere soluții într-una care oferă soluții.

2.4 Șomajul în rândul tinerilorÎn următoarele rânduri vom prezenta una dintre cele mai mari

consecințe a lipsei de educație în rândul tinerilor. Sărăcia este 9 https://www.eurofound.europa.eu/ro/topic/NEETs - accesat la 21 iunie 2019

10 Ibidem – accesat la 21 iunie 2019

principalul pericol al secolului XXI. Dacă urmărim pe o hartă a lumii11 observăm că 156 de milioane de tineri din țările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie deși sunt angajați și muncesc12. Majoritatea dintre ei se plasează sub limita de jos a sărăciei, fiind nevoiți să supraviețuiască cu doar 1,25 USD pe zi13. Plata lor cu salarii sub minimul necesar duce la menținerea stării de sărăcie și aprofundarea incertitudinii în care se află tinerii. Însă ceea ce face și mai dificilă situația tinerilor este lipsa de alternativă.

Pierderea unui loc de muncă, ar putea însemna intrarea în șomaj pentru foarte mult timp, deoarece în strânsă legătură cu sărăcia avem și problema șomajului. Rata șomajului este foarte mare în rândul tinerilor. „Între 1997 și 2017, populația tânără a crescut cu 139 de milioane de oameni, în vreme ce forța de muncă tânără a scăzut cu 35 de milioane de oameni. Această dinamică se reflectă într-o scădere a ponderii tinerilor din totalul forței de muncă la nivel global, de la 21,7% la 15,5%”14.

Țările care s-au confruntat cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor în anul 2018 sunt: Africa de Sud, Libia și Swaziland15. Conform sursei citate, la nivelul Uniunii Europene, Grecia se confruntă cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 39,74%, urmată de Spania - cu 34,37% și Italia cu o rată de 32,22%. În partea de jos a clasamentului se poziționează Germania, care este liderul Uniunii Europene, cu o rată a șomajului de doar 6,18% și Republica Cehă, cu o rată a șomajului de 6,73%.

11 https://worldpoverty.io/index.html - accesat la 21 iunie 2019

12 https://www.un.org/development/desa/youth/wp-content/uploads/sites/21/2018/12/WorldYouthReport-2030Agenda.pdf - „Tinerii și Agenda pentru Politici de Dezvoltare Durabilă 2030”. Raportul Global pentru Tineri al Organizației Națiunilor Unite. Pagina 2.

13 https://www.un.org/youthenvoy/hunger-poverty/ –accesat la 21 iunie 2019

14 https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/publication/wcms_598675.pdf International Labor Organisation. Global Employment Trends in 2017.

15 https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Youth_unemployment/ - accesat la 21 iunie 2019

9Cadru teoretic

2.5 Exemplul CehieiCum a reușit Cehia să rezolve această problemă delicată

a tinerilor? Deși Cehia nu este o țară cu o varietate de resurse naturale și nici cu o populație foarte mare, are una dintre cele mai mici rate a șomajului (cea mai mică, după Germania) în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, depășind economii puternice ca cea a Marii Britanii sau cea a Franței. Criza economică din 2007 a lovit dur în cele mai vulnerabile categorii din toată comunitatea europeană, printre ele numărându-se și tinerii. Astfel, rata șomajului - ca peste tot în lume - crescuse și în Republica Cehă, iar în rândurile tinerilor, în perioada 2007-2010, ajunsese de la 12% la 23%16. Chiar dacă această țară a resimțit puternic efectele crizei economice globale, ea, a reușit să combată efectele crizei economice în rândul populației tinere, prin politicile propuse de guvern.

Guvernul ceh a înțeles că pentru a primi rezultate cât mai bune trebuie să acționeze prin schimbări ale sistemul de învățământ și formarea profesională, prin programe de specializare pe tot parcursul vieții, programe de recalificare specifice și chiar migrație economică pe termen scurt17. Cehia a demarat programe de incluziune socială imediat după criza economică globală, ceea ce i-a oferit teren de manevră pentru schimbările pe care și le dorea pentru rezolvarea problemelor existente. Astfel, în primii ani de redresare de după criză, guvernul a modificat Codul Muncii, care îmbunătățea anumite aspecte ale pieței muncii. Soluția pentru a ajuta tinerii a fost proiectul național al Cehiei: „Educă-te pentru dezvoltare”(Educate yourself for growth)! Prin acest proiect s-a dorit atât dezvoltarea companiilor care urmau să se dezvolte prin creșterea numărului de angajați și creșterea productivității, cât și ocuparea forței de muncă și calificarea acesteia. Proiectul presupunea acordarea unor subvenții de stat firmelor ce angajau tineri, pentru a le ajuta să suporte

16 Pavel Janicko. Youth Employment in the Czech Republic. Praga, Editura Friedrich Ebert Stiftung, 2012. Pagina 5.

17 Ibidem. Pagina 10

salariile noilor angajați pe perioada instruirii. Propuneri pentru rezolvarea problemei șomajului au venit și din partea societății civile. Aceasta a susținut: combaterea muncii ilegale, sprijinirea învățării pe tot parcursul vieții a științei și tehnologiei pentru a se asigura că Republica Cehă nu va rămâne în urma altor țări din UE, din punct de vedere economic și social. Toate aceste schimbări pe piața muncii din Cehia au fost gândite pe termen lung și începute în 2010-2012; ele își fac efectul abia acum.

Implicarea societății civile în politicile de combatere a șomajului în rândul tinerilor a fost vitală în Cehia și poate fi un exemplu de bune practici pentru întreaga lume. Politica guvernamentală în domeniul șomajului în general și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor se bazează în mod specific pe ideea că șomajul este mai mult sau mai puțin rezultatul a prea mult „confort” sub formă de securitate socială pentru șomeri, care astfel „nu sunt motivați” să găsească locuri de muncă și nu sunt interesați să se angajeze la locurile de muncă oferite de piața muncii.”18

2.6 Soluții la problemele tinerilorÎn acest capitol am analizat prioritățile mai multor țări în

ceea ce privește situația socială a categoriei tinerilor. Uniunea Europeană, prin programele sale, pune accent pe categoria tinerilor. Multe state membre ale Comunității Europene adoptă la nivel național propunerile venite de la Bruxelles. Uniunea Europeană propune în permanență programe ce au drept scop susținerea tinerilor și oferirea de ajutor acestei categorii a societății. Un asemenea program este „Strategia pentru Europa 2020”. Lansată în 2010, strategia Europa 2020 se concentrează pe tineri și se axează pe o serie de obiective, printre care reducerea părăsirii timpurii a școlii, creșterea numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care au absolvit învățământul terțiar și elaborarea unui pachet cuprinzător de

18 Pavel Janicko. Youth Employment in the Czech Republic. Praga. Editura Friedrich Ebert Stiftung. 2012. Pagina 18

10 Cadru teoretic

inițiative politice pentru educație și ocuparea forței de muncă19. Alături de acest program mai regăsim și Strategia Uniunii Europene pentru Tineret 2019-2027, prin care liderii Europei încearcă stimularea implicării cât mai active a tinerilor în viața civică și democratică a comunității:„Erasmus+ 2014-2020”. Acest program conține un capitol specific privind tineretul, pentru care s-au alocat aproximativ 2,1 miliarde de euro. Unele dintre obiectivele sale specifice sunt: „Îmbunătățirea nivelului competențelor și abilităților cheie ale tinerilor și promovarea participării la viața democratică a Europei și a pieței muncii, a cetățeniei active, a dialogului intercultural, a incluziunii sociale și a solidarității, promovarea îmbunătățirii calității muncii tinerilor.”20. Succesul programului este dovedit și de faptul că pentru Erasmus 2021-2027 bugetul programului a fost dublat, ceea ce înseamnă că tot mai mulți tineri vor putea beneficia de experiența studierii într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cât și, în unele cazuri, de accesul la o instituție de învățământ cu prestigiu. Prin aceste programe se urmărește oferirea unei autonomii tinerilor. Se dorește crearea oportunităților ca ei să poată deveni mai independenți, prin oferirea resurselor necesare pentru a ajunge factori care pot schimba societatea în mai bine. Se dorește ca tinerii să nu mai resimtă limitări din punctul de vedere al accesului la noi informații, la alternative de educație, din punctul de vedere al mobilității educaționale și profesionale. Unul dintre rezultatele acestor eforturi poate fi implicit o libertate mai mare în gândire și viziune, dezvoltarea imaginației și a creativității. Se dorește ca membrele Uniunii Europene să implice în mod activ tinerii, organizațiile de tineret și alți organizatori de activități pentru tineret în elaborarea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor care afectează viețile tinerilor la nivel local, regional, național și European.

Noile politici europene se bazează în primul rând pe dialogul cu tinerii și identificarea problemelor acestora pentru ca politicile să reflecte nevoile lor concrete. Astfel că, în urma

19 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/141/youth - accesat la 30 iunie 2019.

20 Ibidem

acestor programe ale Uniunii Europene, s-a reușit conturarea unei generații de tineri europeni, datorită programelor de mobilitate realizate în interiorul Uniunii. Această categorie de tineri duce cu ea experiența acumulată în diferite regiuni ale comunității europene, aducând know-how și plus-valoare comunității locale din care fac parte.

2.7 Situația tinerilor din RomâniaDupă 1989, România s-a confruntat cu una din cele mai

dificile perioade din epoca postmodernă. Criza politică și cea economică au dus într-un final și la o criză demografică. Tot mai mulți români văd emigrarea ca fiind cea mai bună soluție și șansă pentru a-și putea sprijini familiile și de a-și oferi lor și familiilor un viitor lipsit de sărăcie. Această alegere este dificilă atât pentru cei care pleacă, dar și pentru cei ce rămân acasă. Emigrarea multor membri ai familiilor este o soluție financiară pe termen scurt, dar generatoare de probleme pe termen lung. Situația economică grea și plecarea a tot mai mulți părinți de lângă copiii lor minori, au făcut ca România să aibă un trend ascendent îngrijorător al fenomenului de abandon școlar. După anii 1990, problemele s-au înmulțit, lipsa educației în rândul tinerilor afectând grav toate domeniile din societate.

Din punct de vedere politic, guvernele au încercat soluționarea acestor probleme sociale, însă situația în care se află România în acest moment, în ceea ce privește tinerii, și problemele cu care se confruntă aceștia denotă cât de gravă a fost situația și cât de mult a degenerat din cauza soluțiilor inadecvate găsite la nivelul politic. Una dintre legile ce se referă la tineri este Legea 350/2006, care prevedea mai multe aspecte care urmăreau să îmbunătățească situația prin sprijinirea și îndrumarea tinerilor în vederea participării active la viața economică, educațională și culturală a țării21, dar, din cauza implementării precare, rezultatele nu au fost dintre cele așteptate. Nu au fost gândite și propuse programe

21 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=66109 Site-ul oficial al Camerei Deputaților. Legea Tinerilor

11Cadru teoretic care să stimuleze tinerii să își continue studiile, nu s-au creat oportunități pentru deschiderea unor afaceri, iar sectorul de tineret a fost subfinanțat. Categoria socială a tinerilor beneficiază de programe europene de sprijinire odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Directivele europene privind tineretul au schimbat mult situația din România, dar fără a rezolva în totalitate problemele cu care se confruntă tinerii români.

Tinerii sunt o categorie socială vulnerabilă peste tot în lume, iar România nu este o excepție. Acordarea unei atenții sporite acestei categorii este indispensabilă pentru noi. La fel ca multe state din Europa, România se încadrează în lista statelor europene care înregistrează un „spor natural negativ”22 începând cu anul 2015. Ca majoritatea statelor central și est europene, România este afectată atât de îmbătrânirea populației, cât și de exodul masiv care fac ca țara să piardă o mare parte a populației. Conform Institutului Național de Statistică din România, în 2018, țara noastră înregistrează valori negative ale sporului natural, care, conjugate cu migrația internațională, indică faptul că populația rezidentă a țării s-a diminuat în perioada 2014-2017, cu 272 mii persoane23. Efectul asupra economiei, asupra dezvoltării și asupra societății, în general, este major. Carența demografică produsă de cele aproape 300 de mii de persoane a dus la stagnare și a dus la o criză a forței de muncă. Așa s-a produs un decalaj între generații; o parte din oamenii cu experiență s-au pensionat, iar cealaltă parte, de asemenea muncitori profesioniști, au ales să muncească în alte state.

În urma acestor situații demografice care au creat o serie de probleme sociale și economice, agendele publice duc discuțiile din ce în ce mai mult în zona speranței în noua generație. Provocarea este însă legată de faptul că primele valuri de generații care vin acum sunt reprezentate de copiii 22 https://population.un.org/wpp/Maps/ - Site-ul UNESCO. Perspective ale

creșterii populației 2019. – accesat la 19 august 2019

23 Institutul Național de Statistică. România în Cifre. Pagina 10. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_breviar_statistic_2018.pdf - accesat la 21 iunie 2019.

care au trecut prin perioade dificile din punct de vedere social și economic. Primii ani după integrarea României în Uniunea Europeană nu au adus doar aspecte pozitive pentru tinerii din România. Acest lucru a făcut ca mulți dintre ei să abandoneze studiile și să rămână fără posibilitatea de a se angaja în funcții care să le permită un trai decent.24 Potrivit ultimului raport Eurostat, România se află în top 3 țări membre ale Uniunii Europene cu probleme din acest punct de vedere. Spania - cu 18%, urmată de Malta - cu 17%, se confruntă cu cel mai mare procent de tineri care abandonează sistemul de învățământ sau programele de formare profesională, iar ”podiumul” este completat de România cu 16%25. Dacă în ultimii ani abandonul școlar a mai scăzut, în perioada 2006-2016, trendul a fost unul ascendent, numărul tinerilor care au ales să abandoneze școala crescând cu aproape un procent.

Cauzele abandonului școlar sunt multiple. Acestea sunt legate de multe ori de aspectele financiare, dar nu numai. Din cauza costurilor pe care le are un părinte cu educația copiilor, mulți tineri preferă să renunțe la studii, unele dintre situațiile acestea fiind chiar sub influența și cu acordul familiei copilului. Motivul financiar este completat de lipsa înțelegerii multor părinți a utilității școlii. Astfel, din lipsa unei motivații, mulți părinți participă activ la acest fenomen de abandon școlar al tinerilor, în special acele familii care provin din medii sărace, unde utilitatea copilului pe termen scurt e mai mare dacă renunță la școală și ajută familia cu treburile gospodăriei.26 Evident, aici există și o responsabilitate a statului care este încă incapabil să impună părinților să permită copiilor accesul liber la educație, mai ales că acest drept este fundamental oferit prin Constituție. În acest sens, Uniunea Europeană, prin cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET

24 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title= File:2018data_Early_school_leavers-02.jpg – Raportul Eurostat cu privire la abandonul școlar 2018.

25 Ibidem

26 Muscato, Christopher, “Child Labor in Developing Countries.” Study.com, https://study.com/academy/lesson/child-labor-in-developing-countries.html 17 August 2016.

12 Cadru teoretic

202027) propune mai multe soluții pentru a îmbunătăți situația educației la nivelul întregii comunități europene: creșterea eficienței și calității educației și formării, promovarea învățării pe parcursul întregii vieți și stimularea creativității, inovării și spiritului antreprenorial la toate nivelurile. Un obiectiv foarte important pentru instituțiile europene este ca ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au părăsit timpuriu școala să se reducă sub 10%28.

2.8 Tinerii NEET din RomâniaCu părinții plecați peste hotare și rămași în afara

învățământului, tot mai mulți tineri din România se încadrează în categoria NEET. Categoria NEET a ajuns în atenția instituțiilor europene și există deja directive ce își propun diminuarea fenomenului. România, însă, nu a excelat la acest capitol, categoria crescând de la an la an. În 2018, procentul tinerilor care nu sunt nici pe băncile școlilor, nici nu lucrează și nici nu urmează o formare profesională a crescut la 21%29 după ce în 2017 nivelul era de 19%30.

Însă problema acestor tineri este problema tuturor. O mare parte din aceștia sunt susținuți de părinți. În cealaltă extremă față de părinții care susțin abandonul școlar, există și categorii de părinți excesiv de protectori. Din cauză că părinții se comportă mult prea protector cu copiii lor, fenomen social specific mai degrabă perioadei postmoderne, mai întâi ajung să facă parte din categoria NEET, pentru ca mai apoi să nu mai

27 https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_ro - Cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET 2020)

28 https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_ro - Cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET 2020)

29 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training - Statistics on young people neither in employment nor in education or training -accesat la data 26 iunie 2019

30 Ibidem

facă nimic pe viitor pentru a ieși din această zonă. Părinții oferă sprijin excesiv acestor copii și încearcă să-i ajute, stimulând rămânerea lor într-o zonă din care vor trebui profesionalizați sau chiar reprofesionalizați mai târziu, deoarece dependența excesivă de mediul familial are mai multe efecte ce nu sunt benefice.31 Pe de o parte acești tineri nu reușesc să-și deprindă nicio capacitate profesională reală și practică, iar pe de altă parte societatea este privată de capacitățile acestor tineri, în cele din urmă ajungând să reinvestească în etape noi de educare și profesionalizare a acestor tineri, care, odată intrați în etapa adultă a vieții, devin mai greu de gestionat.32 Fără asistență din partea statului nu vor rezista foarte mult și atunci vor trebui ajutați prin ajutor de șomaj, strategii care pe termen lung nu reprezintă o soluție sustenabilă.

Este o adevărată problemă pierderea unei generații, care în timp va crea dezechilibre sociale și economice, pe care statul nu le va putea administra la fel de eficient ca în cazul în care s-ar implica acum mai mult pentru găsirea unor soluții pentru tineri. Este foarte important ca în politicile ce se implementează să se ia în considerare concluziile unuia dintre primii cercetători ai acestei probleme, profesorul universitar Galez Howard Williamson33, care spunea că pentru a rezolva această problemă este foarte important să se țină cont ca tinerilor să li se ofere perspective profesionale cât mai sigure, altfel interesul acestora va fi unul foarte scăzut34. Tinerii refuză să mai fie integrați de societate, tocmai din cauza unor oportunități nesigure sau inexistente, care îi fac să își piardă încrederea în instituțiile statului. Odată pierdută încrederea în capacitatea statului de a interveni în problema lor și de a-i ajuta, este foarte greu a se mai ajunge la ei. Acei tineri ce ajung

31 https://www.pear-tree.ca/the-effect-of-over-protective-parenting-on-child-potential/. The Effect of Over-Protective Parenting on Child Potential. Paul Romani

32 Ibidem

33 Gareth Rees, Howard Williamson & David Istance (1996) ‘Status Zero’: a study of jobless school‐leavers in South Wales, Research Papers in Education

34 Ibidem

13Cadru teoretic

în zona NEET sunt o categorie vulnerabilă, fiind mai predispuși să ajungă într-o zonă gri a legii, ei fiind nevoiți să găsească alte soluții decât cele legale (salariu, burse de merit etc.) pentru a se întreține. Prevenirea acestui fenomen este cu atât mai importantă cu cât, în timp, acești tineri, fără pregătirea necesară, ajung să muncească în cel mai bun caz ca muncitori necalificați, pe salarii foarte mici. Salariile foarte mici înseamnă menținerea lor în zona sărăciei, iar în România încă nu au fost identificate prea multe soluții viabile pentru a combate sărăcia în rândul tinerilor.

Creșterea numărului de tineri din categoria NEET este o problemă ce necesită soluții cât mai rapide. Având în vedere că trendul a fost unul negativ, problema necesită alte soluții decât cele găsite până în 2017. În acest sens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a accesat fonduri europene pentru perioada 2014-2020 pentru a încadra în muncă circa 20.000 de tineri NEET35. Cel mai important proiect de activare și mobilitate pentru tinerii NEET în acest moment este denumit Actimob 1 și are ca scop stimularea ocupării a 1.200 tineri NEETs șomeri înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO) cu rezidența în regiunile Centru, Sud-Est și Sud Muntenia. În continuarea acestuia, proiectul ”Actimob 2 RMPD Alternativ, Activare si Mobilitate tineri NEET” își propune asistarea de specialitate, în vederea integrării pe piața muncii, a 17.449 de tineri până în 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu sunt cuprinși într-un program de formare36.

O problemă majoră a soluțiilor implementate de stat în perioadele anterioare a fost inconsecvența acestora, renunțându-se de multe ori la ele din cauza lipsei de surse financiare. Lipsa continuității în proiectele dedicate tinerilor care fac parte din categoria NEET face doar să crească

35 https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25312/noi-proiecte-de-integrare-a-tinerilor-neet-pe-piata-muncii-ce-implementeaza-autoritatile.html - Proiecte de integrare a Tinerilor NEET pe piața muncii

36 https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25312/noi-proiecte-de-integrare-a-tinerilor-neet-pe-piata-muncii-ce-implementeaza-autoritatile.html- Proiecte de integrare a Tinerilor NEET pe piața muncii

numărul șomerilor în rândurile acestora. Șomajul în rândul tinerilor este o problemă foarte strâns legată de gestionarea problemelor tinerilor NEET. După ce părăsesc sistemul de învățământ, aceștia nu sunt suficient de pregătiți pentru a intra pe piața muncii și treptat intră la categoria șomerilor. Deși diminuarea numărului tinerilor neangajați revine în special guvernelor naționale, Uniunea Europeană a luat multe inițiative pentru a combate acest fenomen. Decidenții de la Bruxelles au hotărât ca cele 6 miliarde de euro alocate pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor pentru perioada 2014-202037 să fie investiți în perioada 2014-2015. Aceste acțiuni subliniază importanța pe care liderii politici europeni o acordă generației tinerilor. La nivelul Uniunii Europene avem o scădere a numărului șomerilor în rândul tinerilor cu 189.000 de persoane în perioada noiembrie 2017 – noiembrie 201838, ceea ce înseamnă că soluțiile identificate în ultimii ani au fost eficiente și trebuie continuate. Una dintre cele mai cunoscute inițiative pentru a combate șomajului în rândul tinerilor la nivelul Uniunii Europene este „Garanția pentru tineret”39. Această inițiativă reprezintă un angajament al tuturor statelor membre în vederea garantării pentru toți tinerii cu vârste sub 25 de ani a faptului că primesc o ofertă de muncă, învățământ continuu, ucenicie sau stagiu în termen de patru luni de când au devenit șomeri sau au părăsit educația formală. O altă măsură este susținerea Corpului european de solidaritate40, care permite tinerilor să facă voluntariat și să lucreze în proiecte de solidaritate în Europa.

La toate aceste programe au avut acces și tinerii români. În 2015, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a aprobat fonduri pentru Garanția 37 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/youth-employment/ -

Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

38 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/youth-employment/ - Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

39 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/ 20190612STO54312/ reducerea-somajului-ce-face-ue – Reducerea șomajului. Ce face UE? – site-ul oficial al Parlamentului European

40 Ibidem

14 Cadru teoretic

pentru Tineret în valoare de 470,4841 milioane de euro, 343 de milioane din acestea venind de la Comisia Europeană. În România programul a avut aceleași obiective ca în întreaga Uniune Europeană. În anul 2018 situația șomajului în rândul tinerilor s-a îmbunătățit puțin comparativ cu anul 2017. Dacă în 2017 erau 20% de tineri șomeri, în 2018 numărul acestora a scăzut până la 16%42. Totuși, așa cum am menționat în secțiunile anterioare, unul dintre factorii care au dus la îmbunătățirea statisticii șomajului în România a fost exodul masiv al tinerilor spre statele occidentale. Pentru că pe lângă toate statisticile pozitive, în România nivelul de trai al tinerilor nu s-a îmbunătățit, tinerii în continuare sunt o categorie foarte vulnerabilă.

2.9 Creativitatea ca soluție în și în afara organizațiilor

Schimbările din societatea contemporană sunt privite ca un lung șir de beneficii aduse de tehnologie și de toate descoperirile ce ne-au făcut viața mai ușoară. Totuși, chiar dacă înțelegem utilitatea tehnologiei, nu putem să nu menționăm și faptul că odată cu dezvoltarea tehnologiei, lumea s-a schimbat și în mod mai puțin pozitiv. În primul rând, primele tehnologii au fost implementate în domeniul industriilor mari. Oamenii au fost înlocuiți cu aparate ce făceau munca în locul lor. Oamenii s-au dovedit treptat a fi tot mai puțin eficienți în comparație cu mașinăriile care reușeau să facă munca mai rapid, mai ieftin și fără greșeli. Pentru prima oară în istorie supremația umană este contestată de altcineva - sau mai bine spus de altceva. Oamenii care au înțeles acest lucru nu doar că și-au păstrat locul de muncă, fiind imposibil de înlocuit de mașini, dar au

41 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/3765-garantia-pentru-tineret-cel-mai-amplu-program-de-combatere-a-somajului-in-randul-tinerilor-din-ultimii-25-ani-8-aprilie-2015 – Site-ul oficial al Ministerului Muncii

42 https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9477410/3-09012019-AP-EN.pdf/1f232ebb-1dcc-4de2-85d1-5765fae86ea8 – Eurostat. Euro area unemployment. Publicat la 1 ianuarie 2019

devenit și printre cei mai importanți angajați. Creativitatea le-a permis și le permite oamenilor să își creeze propriile oportunități, aceștia fiind mai puțin dependenți de ceea ce le oferă societatea. Cu toate că există tot mai mulți tineri care aleg să își dezvolte pasiunile, în loc să-și găsească un loc de muncă stabil care să le ofere o oarecare siguranță, problemele cu care se confruntă generația lor îi fac pe mulți să renunțe la libertate în favoarea siguranței oferite de un venit primit regulat, pentru o activitate de cele mai multe ori rutinieră.

Explicarea creativității este într-un proces continuu de schimbare și ajustare. Creativitatea nu a fost întotdeauna considerată un atribut al omului. În Evul Mediu creativitatea era considerată un atribut al divinității. Mai târziu, în preajma secolului XVI, oricine știa și stăpânea un meșteșug sau formula/rețeta prin care era creat un obiect sau produs era considerat un creator. Ulterior în istorie (în jurul secolului XIX) creativitatea a început să fie legată de arte, artiști și filosofie, dar cercetătorii sau inventatorii, de exemplu, nu erau considerați creatori.43

Abia în perioada modernă (la mijlocul secolului XX) creativitatea și calitatea de creator au fost considerate atribute tipice ale fiecărei ființe umane, indiferent de zona, domeniul sau modul de manifestare.44 Sunt aproximativ 60 de ani de când specialiști în psihologie sau alte științe umaniste au început să studieze în profunzime procesele cognitive și ce anume influențează creativitatea la oameni. În decursul ultimilor 90 de ani au existat o serie de perspective noi asupra definiției creativității. În tabelul de mai jos sunt prezentate o serie de definiții ale unor autori care au studiat această calitate umană. Ceea ce putem concluziona din aceste definiții este că, cu cât a fost mai aprofundată cercetarea conceptului de creativitate, cu atât oamenii au înțeles că de fapt creativitatea este una dintre caracteristicile care a dus la dezvoltarea umanității, la nivel macro social și indiferent de domeniu. Scoasă din sfera unei

43 Jurgita Baryniene, Berta Dauknyte, European Integration Studies, Creativity as the Main Factor for Organizations‘ Success: Theoretical Approach, Kaunas University of Technology, 2015, EIS 9/2015

44 Ibidem

15Cadru teoretic

trăsături considerată a supranaturalului, creativitatea a fost înțeleasă ulterior ca o condiție necesară evoluției societăților umane, iar astăzi înțelegem și vorbim despre creativitate inclusiv ca despre o sursă ce potențează dezvoltare tehnologică și robotică sau creștere economică. 45 46 47 48

Autor An Definiție creativitate

G. Wallas 1926 Creativitatea este principala forță a evoluției umane45

T. Amabile 1996 Creativitatea înseamnă crearea a ceva nou și util in orice domeniu46

A. Petrulytė 2001

Creativitatea – se referă la predilecția/ înclinația unui individ către o compoziție nouă, originală sau inovatoare și către conceperea practică sau mentală a ceva.47

R.Tickards și F. Xu 2007

Creativitatea este procesul prin care oamenii sau grupurile generează idei, care sunt noi si utile pentru oamenii sau pentru colectivul care le generează, la fel de mult pe cât sunt de utile și altor membri și pentru domeniul lor de activitate.48

În ultimii ani observăm faptul că organizațiile sunt din ce în ce mai interesate de dezvoltarea și stimularea creativității în rândul angajaților, înțelegând beneficiile economice foarte mari pe care le poate aduce acest nou mod de abordare cu privire la munca și activitatea angajaților. Vechile modele de muncă, specifice perioadei industriale, sunt înlocuite de modele care încep să pună accentul mai degrabă pe calitatea muncii și pe unicitatea ei, decât pe volumul de producție. Inovația este bazată pe creativitate, dar mai ales pe capacitatea oamenilor de a-și dezvolta creativitatea, astfel încât rezultatele să ducă la dezvoltare și implicit la creștere economică în societate. Însă, deși

45 Jurgita Baryniene, Berta Dauknyte, European Integration Studies, Creativity as the Main Factor for Organizations‘ Success: Theoretical Approach, Kaunas University of Technology, 2015, EIS 9/2015, p 238.

46 Ibidem

47 Ibidem

48 Ibidem

oamenii sunt în mod natural creativi și manifestă creativitate în viața de zi cu zi, acest atribut uman trebuie educat, astfel încât să producă inovații vandabile și eficiente din punct de vedere economic. Creativitatea este un proces ce se poate încuraja sau în egală măsură descuraja, în principal, în etapa de educație a tinerilor. Sistemele de educație care reușesc să încurajeze creativitatea la tineri cel mai mult sunt acelea care au reușit să elimine sau să diminueze modelele educaționale care promovează ‘cultura’ răspunsului corect unic49 și au făcut loc alternativelor de exprimare în rândul copiilor și al tinerilor. Aceste noi modele de educație încearcă să reducă educația realizată sub emblema răspunsurilor corecte sau greșite și să lase loc creativității și unicității în educație printr-un grad mai mare de libertate. Eliminarea rigidității din procesele de educație este cea mai bună soluție pentru a încuraja și educa creativitatea tinerilor, care mai târziu vor fi adulți activi în organizații și vor putea crea plus-valoare pentru societate.

În ceea ce privește creativitatea în România, până în 2016 nu a existat o legislație specială care să reglementeze inițiativele tinerilor creativi. Cu excepția unor mici segmente, realizarea unui cadru pentru politici publice care să sprijine sectorul creativ a apărut ca inițiativă în 201650. Scopurile principale ale aceste inițiative au fost: crearea unor premise pentru facilitarea accesului la finanțarea bancară și non-bancară; încurajarea unei colaborări sistematice mai ample între rețeaua instituțiilor culturale publice și cea a organizațiilor private; evidențierea potențialului economic și social al sectoarelor culturale și creative”51. Prin aceste politici s-a încercat transformarea sectorul cultural și creativ într-unul productiv, prin explicarea importanței acestuia și prin crearea colaborărilor între entitățile publice și private. Sectoarele culturale și creative sunt de fapt o mare oportunitate pentru România. Punerea creativității în

49 Ibidem

50 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016, p.. 5

51 Ibidem.

16 Cadru teoretic

prim plan pe agenda publică a României ar determina creșterea numărului de angajați, a profitului și a productivității muncii. Lipsa de interes din partea autorităților face ca România să piardă oportunitatea de a-și schimba poziția din stat care importă bunuri cu valoare adăugată în țară exportatoare a acestui tip de bunuri. Această stagnare afectează România din punct de vedere economic și nu numai.

2.10 De ce este nevoie de încurajarea tinerilor

În acest moment, asistăm la o emigrare masivă a tinerilor români spre occident. Motivația plecării acestora este apropiată de cea a părinților lor.. Deși în acest moment tinerii aleg să plece pentru a trăi în state cu un cadru instituțional mai bun, mai stabil, pentru servicii de învățământ și medicină mai de calitate și pentru posibilitatea de a-și începe o carieră bazată pe sisteme de evaluare și evoluție meritocratică52, motivația economică rămâne principalul incentive pentru emigrarea acestora. În acest caz, care sunt soluțiile României pentru a-și păstra tinerii acasă?

Din punct de vedere legislativ, România a făcut eforturi, însă insuficiente, pentru a găsi soluții pentru tineri. În cele ce urmează, studiul nostru se concentrează pe capacitatea creativă a tinerilor și pe beneficiul utilizării potențialului lor pentru a genera soluții la provocările viitoare. Lumea este într-o continuă schimbare, iar din ce în ce mai multe din meseriile trecutului dispar. Foarte multe specializări profesionale au putut fi preluate de roboți, computere sau softuri și multe dintre meseriile trecute nu mai sunt de actualitate din perspectiva nevoilor economice și sociale ale populației. Soluția pentru a construi o economie sustenabilă și eficientă este legată de capacitatea umană unică de a fi creativi. Dar pentru ca creativitatea să devină o resursă care să genereze soluții, produse, servicii sau satisfacerea unor nevoi,

52 Corina Chirvasiu. EMIGRAREA TINERILOR ROMÂNI. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2002/CORINA%20%20CHIRVASIU%20art16.pdf -. Pagina 5

aceasta are nevoie de mai multe elemente care-i condiționează eficacitatea. Este nevoie de educație care înglobează politici de încurajare a dezvoltării și cultivării creativității la tineri, încă de la cele mai mici vârste; este nevoie de programe care să faciliteze accesul tinerilor la resurse digitale și electronice, și, nu în ultimul rând, este nevoie de programe care să ofere sprijin financiar și un cadru legislativ încurajator pentru ca acei tineri care au o idee inovatoare să o poată susține și în realitate.

În 2016 s-a făcut prima cercetare mai amplă în acest domeniu în România. Rezultatul cercetării a fost Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. În această lucrare, autorii pornesc de la definiția sectoarelor culturale și creative folosită de Regulamentul UE privind instituirea programului „Europa creativă” (2014–2020: „toate sectoarele ale căror activități sunt bazate pe valori culturale și/sau expresii artistice și alte expresii creative, indiferent dacă aceste activități sunt orientate sau nu către piață și indiferent de tipul de structură care le realizează și de modul de finanțare a structuri respective.”53. Libertatea de a crea este mare. Domeniile în care își găsesc loc activitățile creative sunt vaste și, mai ales în România, neexplorate. Potențialul pe care îl are industria creativă este enorm. Revoluția digitală ne-a făcut pe toți mari consumatori de audiovizual. Majoritatea dintre noi avem un televizor, telefon, un calculator sau o tabletă pe care vizionăm, știri, filme sau alte materiale video sau pe care ne jucăm sau citim. Din cei 7 miliarde și jumătate de oameni existenți pe Pământ, 5 miliarde54 folosesc telefonul mobil și 4 miliarde55 folosesc internetul. Toate aceste date indică faptul că există

53 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016. Pagina 16 apud Regulamentul UE privind instituirea programului „Europa creativă” (2014–2020) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32013R1295

54 https://www.smartinsights.com/wp-content/uploads/2018/02/DIGITAL-IN-2018-001-GLOBAL-OVERVIEWpng.png - Internet World Stats – datele despre internet. Cercetări Google și GSMA Intelligence -datele despre telefoanele mobile. – accesat la 27 iunie 2019

55 Ibidem

17Cadru teoretic

cerere pe piață. Având în vedere cererea, înseamnă că există loc și pentru oferte, dacă piața consumă tot ce se produce din acest punct de vedere. Din cauza capacității pieței de a consuma cantități foarte mari de produse, trebuie promovat potențialul de creștere pe care aceasta îl oferă tinerilor. Produsele sectoarelor creative pot schimba societățile în bine. Eliberarea Potențialului industriilor culturale și creative56 arată despre sectoarele culturale și creative că: au potențial de creștere inteligentă, contribuie la crearea de locuri de muncă, au rol de incluziune socială, stimulează inovarea, ajută la dezvoltarea societăților informaționale cu efecte de spillover, stimulează crearea de conținut și de produse mai diversificate și mai sofisticate57. Toate acestea înseamnă potențial de dezvoltare economică.

În ultimii 30 de ani, societatea civilă din România a devenit din ce în ce mai implicată în viața publică. Aceasta a dus la o deschidere mai mare a statului spre inițiativele private. Astfel, numeroase programe și inițiative private și-au făcut locul printre cele publice și au contribuit major la creșterea implicării cetățenești în toate domeniile.

Domeniul creativității este un domeniu dificil de reglementat, iar dacă vorbim de tinerii creativi, e și mai dificil. Creativitatea și tinerii au nevoie de mai puține constrângeri, de libertate și de un cadru legal care fie să ajute, fie să nu le pună piedici oamenilor în ceea ce vor să creeze. Pentru că procesele birocratice s-ar putea să descurajeze unele din aceste persoane, mai ales că tinerii creativi care sunt printre cele mai non-conformiste categorii. Tocmai de aceea, inițiativele ce aduc o viziune liberă și desprinsă de vechile mecanisme sociale de muncă (program rigid, activități repetitive, lipsa posibilității de intervenție sau inițiativă în procesul și etapele muncii) sunt îmbrățișate cu o mai mare deschidere de către tinerii creativi.

Dintotdeauna producătorii s-au străduit să găsească nișa pe care să o ocupe cu un produs la care s-a adăugat 56 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă

pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016, pg. 17

57 Ibidem

plus-valoare pentru maximizarea profitului. Acum produsul brut este imaginația tinerilor, iar produsul final este creația pe care o prezintă societății. Încurajarea afacerilor și a activităților de antreprenoriat în zona industriilor creative în rândul tinerilor este un câștig din toate punctele de vedere. Tinerii se dezvoltă, cresc, își descoperă adevărata vocație și își valorifică potențialul, iar în timp dezvoltarea sectoarelor creative poate fi soluția la o paletă mare de probleme și nevoi ale societății.

Pe parcursul prezentării problemelor cu care se confruntă tinerii, vorbeam despre lipsa locurilor de muncă. În plus, în strânsă legătură cu aceast aspect, menționam și despre tehnologizarea locurilor de muncă și scăderea numărului lor, tot mai mulți oameni fiind înlocuiți de roboți (de văzut cazurile lucrătorilor din industria producătoare de autovehicule). În aceste cazuri, sectoarele creative pot fi soluția. Zeci de mii de noi locuri de muncă au fost create în perioada 2009-2015. Astfel din 2009 până în 2015, s-au creat 44.507 de noi locuri de muncă. În doar cinci ani s-a ajuns la 206.88158angajați în sectorul creativ. O cifră care oferă societății imaginea unor soluții și alternative pentru dezvoltare culturală și economică. Dacă beneficiul în sfera economică este evident, trebuie să accentuăm și beneficiile din zona culturală și socială. România a avut de câștigat de pe urma de domeniul creativ IT, iar dezvoltarea acestui sector în România a dus la o dezvoltare a forței de muncă tinere din România și transformarea ei într-o masă de resursă umană tânără și profesionistă pentru giganții TIC din occident. Guvernul României a înțeles potențialul acestei ramuri a economiei și, prin ordinul comun al mai multor ministere Ordinul nr. 217/4172/1348/835/2015, privind încadrarea în activitatea de creație de programe pentru calculator59 cei din industrie au beneficiat de scutirea de la plata impozitului pe venit. Astfel în scurt timp, TIC a devenit sectorul cu cea mai mare contribuție la

58 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016, pagina 17

59 Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016,Pagina 47

18 Cadru teoretic

economia națională și cu cele mai bune performanțe economice, inclusiv în perioada crizei financiare60. Scutirile de impozite de care a beneficiat această categorie au stimulat angajările, iar deschiderea statului către acest domeniu și ajutorul oferit tinerilor angajați din industrie au făcut din România un jucător important pe piața serviciilor software, calitate pe care România nu o deține în foarte multe alte domenii.

2.11 Tinerii antreprenoriLa nivel internațional există mai multe studii care au avut

ca scop identificarea tendințelor privind antreprenoriatul în rândul tinerilor. Spre exemplu, un studiu realizat în anul 201661 pe deținătorii de afaceri mici au identificat că doar 16% dintre totalul celor care au o ales calea antreprenoriatului sunt persoane sub 35 de ani. Cei mai mulți dintre cei care au pornit o afacere proprie au 50 de ani și peste. Lipsa de experiență și lipsa resurselor financiare sunt principalele motive pentru care tinerilor le lipsește încrederea pentru a începe o afacere proprie. Un studiu62 realizat în statele membre UE în anul 201463 a conturat care sunt principalele bariere pe care oamenii le identifică privind o inițiativă de antreprenoriat. Lipsa suportului financiar, procedurile administrative complexe și frica de eșec sunt principalele bariere identificate64.

Un studiu realizat la nivel național în anul 201665, de Consiliul Național al IMM-urilor a identificat faptul că în

60 Ibidem.

61 THE STATE OF SMALL BUSINESS IN AMERICA. Babson College, 2016. Pagina 8, https://www.yumpu.com/en/document/read/56232886/the-state-of-small-business-in-america-2016

62 THE GALLUP ORGANIZATION, Flash Eurobarometer 283, Entrepreneurship in the EU and beyond, Direcția Generală pentru Comunicare a Comisiei Europene (coord.), 2010, p. 70, p. 75

63 https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/flash/fl_283_en.pdf (publicat în 2010)

64 Ibidem

65 The White Charter of Romanian SMEs in 2016, National Council of SMEs from Romania.

România situația în cazul vârstei persoanelor care dețin o afacere proprie este puțin diferită. Există mai multe persoane tinere, sub 35 de ani, care dețin o afacere proprie. Una dintre posibilele explicații este legată de inițiativele și programele Uniunii Europene care au avut ca scop încurajarea mobilității profesionale a tinerilor, dar și implicarea acestora în diverse programe care au constat în schimburi de experiențe și deschiderea perspectivelor pentru generația tânără.

Printre acțiunile întreprinse pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă tinerii, identificăm: lansarea unor apeluri pentru finanțarea start-up-urilor ce aparțin tinerilor și programe precum „Investește în tine” (program ce asigura tinerilor împrumuturi de la 40.000 de lei la 60.000 de lei fără dobândă, garantate de stat). Prin programul „Investește în tine” s-a urmărit creșterea ocupării și mobilității de muncă în rândul tinerilor, îmbunătățirea tranziției de pe băncile școlii spre locuri de muncă, susținerea potențialului de creștere economică prin creșterea nivelului de calificare în rândul tinerilor, stimularea tinerilor pentru a investi în propria persoană și sprijinirea persoanelor ce urmează forme de învățământ profesional dual66. Învățământul profesional dual este o formă de învățământ adresată elevilor care au absolvit învățământul obligatoriu și destinată obținerii competențelor necesare pentru intrarea pe piața muncii. Stimularea formei de învățământ profesional dual este benefică, pentru că ea vine atât în sprijinul tinerilor care, în urma absolvirii, obțin o meserie, cât și în sprijinul antreprenorilor care se confruntă cu lipsa forței de muncă specializată. „Investește în tine” este important pentru tineri pentru că are dobânda 0%, experiența împrumutului fiind una pozitivă pentru tinerii ce nu sunt nevoiți să returneze sume de două sau trei ori mai mari decât cele împrumutate. Pe lângă banii obținuți, tinerii obțin și experiența unui credit, dar fără greutățile pe care le resimt atunci când fac împrumuturile de la bancă cu dobânzile aferente creditului luat. Programul are ca axe prioritare: educația, cultura, sănătatea, sportul și locuințele.

66 http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf - Site-ul oficial al Guvernului României. Programul „Investește în tine”

19Cadru teoretic

Un alt domeniu pe care statul român a încercat să-l stimuleze și - prin aceasta - să ajute tinerii a fost antreprenoriatul prin programul Start-Up Nation. Start-Up Nation67 este un program prin care Guvernul României și-a propus stimularea mediului de afaceri din țară. Programul urmărește înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, oferind tinerilor posibilitatea de a accesa până la 200.000 de lei nerambursabili. Banii sunt oferiți de către stat și pot fi folosiți atât pentru înființarea, cât și pentru dezvoltarea unei afaceri. Astfel au fost inițiate o serie de programe și proiecte care vizează crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității companiilor.

Programul Start-up Nation a avut ca obiectiv: ”creşterea numărului întreprinderilor şi a locurilor de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologiiinovativatoare Prin acest program se acordă un ajutor de minimis unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari întreprinderi mici şi mijlocii”.68 La program au participat 33.514 de persoane care se aflau la prima afacere și pe care statul i-a susținut financiar pentru a-și deschide întreprinderea.

Pe lângă finanțarea afacerilor, statul a mai finanțat programul „Investește în tine”. Programul „Investește în tine” presupune acordarea unor credite fără dobândă garantate de stat persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 și 26 de ani cu posibilitate de accesare și de către persoanele între 26 și 50 de ani, cu condiția ca aceștia să fie prinși într-o formă de învățământ. Banii erau oferiți pentru dezvoltarea tinerilor și investițiile acestora în viitorul lor.69 Acest program a oferit tinerilor din România posibilitatea de a investi în dezvoltarea personală - o investiție de obicei evitată de către români. Mai mult, posibilitatea înscrierii la unele cursuri a oferit multor tineri

67 http://www.imm.gov.ro/mmaca/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm/ - site-ul oficial al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

68 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectbugetdestat2019/Raportbuget2019.pdf. Pagina 5

69 http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf - accesat la 28 iunie 2019

oportunitatea de a deveni calificați în anumite domenii pentru a putea face mai ușoară tranziția de la liceu la facultate și de la facultate pe piața muncii. Efectele generate de aceste programe vor putea fi sesizate în următorii ani, pentru că sunt programe gândite pe termen mediu și lung.

Pe lângă programele oferite de guverne, tinerii au identificat soluții creative pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Una din soluții sunt hub-urile creative. Ele reprezintă ”organizații care utilizează spațiul sau infrastructura lor pentru crearea de rețele, dezvoltare organizațională și de afaceri în cadrul sectorului cultural și creativ”70. Constatându-se că acestea sunt un adevărat succes și că tinerii sau ONG-urile se alătură hub-urilor, au apărut și multe susțineri financiare din sectorul public. În acest moment există și în România hub-uri susținute strict de persoane private, dar și susținute din bani publici, prin diferite apeluri pentru proiecte ce au ca scop dezvoltarea sectorului industriilor creative prin crearea infrastructurii de susținere, necesară pentru creșterea interacțiunii dintre tinerii creativi. Aici vorbim de tineri artiști, antreprenori, IT-iști, freelanceri, start up-uri, companii etc. Existența spațiilor de co-working ajută foarte mult la colaborarea tinerilor din diferite domenii. Acestea permit un contact permanent între lumi ce par foarte diferite, dar care în timp au demonstrat că pot ajunge la rezultate bune dacă reușesc să colaboreze. La începuturile sale, domeniul tehnologiei informației (IT) nu putea fi asociat în nici un fel cu design-ul, însă, odată cu trecerea timpului, web design-ul a devenit o normalitate atât de banală, că aproape nu ne putem imagina partea de IT fără ideile creative oferite de artiști pentru site-uri; același lucru se poate spune și despre programele pentru calculator, jocurile video și multe altele ce au transformat industria IT.

Aproximativ 200 de hub-uri creative au fost analizate de echipa „European Creative Business Network” în cadrul programului „Parteneriatul UE în Cultură și Creativitate” de

70 https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti. Creative Hubs, Mission and needs - accesat la 28 iunie 2019

20 Cadru teoretic

susținere a contribuției culturii la dezvoltarea socio-economică în cele șase țări ale Parteneriatului Estic. Concluziile71 în urma analizei arată că spațiile de co-working își propun să facă legătura între întreprinderi, economii și comunități. Majoritatea hub-urilor ajută liber profesioniștisă lucreze mai eficient, să fie conectați social și mai productivi, susțin economia locală de creație, investesc o parte dintre veniturile lor pentru a-și transforma clădirile proprii, dar și clădirile vecine în spații dedicate artelor. Pentru a putea funcționa în totalitate, hub-urile au nevoie de foarte multe ori de ajutor.72 Domeniile principale în care este nevoie de sprijin sunt: managementul, îmbunătățirea serviciilor oferite, precum și marketing și branding. Sprijinul este esențial, atât legislativ cât și financiar. Toate hub-urile73 au nevoie de investiții. Aproape jumătate dintre toate centrele europene sunt organizații non-profit, peste un sfert dintre ele sunt finanțate parțial de către guvern, iar sub 10 procente dintre ele lucrează ca parte a unei structuri universitare. Hub-urile sunt structuri ce vin în ajutorul societății și aduc plusvaloare în statele în care activează. Însă pentru ca ele să poată ajuta tinerii talentați, au nevoie de mai multe programe de sprijin din partea statului. Ajutând hub-urile, statul se poate ajuta pe sine, pentru că ele sunt structurile ce ajută la eradicarea șomajului printre tineri, conectând angajatori și angajați, dar și viitori parteneri din domenii diferite care au interese comune. Hub-urile creative ce se concentrează pe tineri ar putea fi un prim pas pentru o mai bună incluziune a tinerilor în societate, pentru reducerea inegalităților sociale în rândul tinerilor, pentru reducerea numărului de tineri care sunt în afara locurilor de muncă ce aparțin instituțiilor sau companiilor, dar, cel mai important, pentru creșterea capacității de a implica acești tineri în procesul de producție și muncă al societății.74

71 https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti . Creative Hubs, Mission and needs - accesat la 30 iunie 2019

72 Ibidem

73 https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti . Creative Hubs, Mission and needs - accesat la 30 iunie 2019

74 Ibidem

O analiză amplă pentru a măsura dacă programele și-au atins scopurile și au avut un efect pozitiv asupra problemelor pe care tinerii le întâlnesc în prezent se va putea face în câțiva ani, când efectele acestor inițiative vor fi cuantificabile.

2.12 Inițiative din mediul privat pentru tineri

În 2013 a început în România o amplă campanie în susținerea creativității. Campania „Manifest pentru Creativitate”75 a fost îmbrățișată de numeroși artiști locali, care au vorbit despre creativitate și importanța acesteia în viața lor ca artiști, încercând astfel să fie un model pentru tinerii care-și doresc să înceapă afacere pornind de la ideile proprii. Gândirea în tipare la nivel global distruge creativitatea copiilor. Impunerea unor anumite comportamente de către adulții ajunși în funcții de decizie poate sufoca creativitatea copiilor, care în timp ajung să facă parte din sistem fără a-și mai manifesta creativitatea în vreun fel.

În România, în ultimii ani, parteneriatele public-privat au susținut inițiativele creative mai mult decât în trecut. Astfel, unul dintre programele recente ce au avut la bază un parteneriat public-privat a fost „Diaspora Start-Up”76. Programul a fost gândit pentru tinerii creativi plecați în străinătate, dar care își doresc să revină în România. Diferența față de „Start-Up Nation” este că, pe lângă faptul că programul a fost dedicat cetățenilor români plecați în străinătate, îi obliga pe cei înscriși în program să vină cu o propunere de afacere în mediul urban și cu specific non-agricol. Pentru a avea acces la cei 40.000 de euro, tinerii și-au înscris planurile de afacere la unul din cele 32 de ONG-uri care s-au implicat în program pentru o selecție cât mai bună, o bună redistribuire a banilor și pentru a se putea monitoriza buna implementare a ideilor creative. Minusul acestui program a fost solicitarea experienței în domeniul în

75 https://www.youtube.com/user/manifestcreativitate - Canalul de youtube „Manifest pentru creativitate”- accesat pe 10.09.2019

76 http://diaspora-start-up.ro/ - Programul Diaspora Start Up.

21Cadru teoretic

care candidații doreau să-și deschidă afacerea.77 Mulți tineri care fac, spre exemplu, pictură doar din pasiune, nu puteau demonstra printr-o diplomă că au suficientă experiență pentru deschiderea unui atelier, ceea ce a creat anumite impedimente pentru unii candidați. Pe de altă parte, un aspect pozitiv a fost cursul obligatoriu de antreprenoriat oferit de ONG-urile partenere tuturor celor înscriși în program.78

O altă inițiativă venită în susținerea tinerilor creativi este platforma digitală „Startarium”79. Startarium și-a început activitatea în 2016 sub denumirea de „Orașul Antreprenorilor” și este locul unde se întâlnesc atât antreprenorii cu experiență, cât și cei aflați la început de drum. Pe platforma Startarium tinerii au posibilitatea de a învăța, de a-și testa cunoștințele și de a obține finanțare pentru ideile lor. Pe lângă programul de mentorat, platforma mai pune la dispoziția utilizatorilor cursuri online, interviuri cu antreprenori români de succes, networking și o facilitate foarte importantă pentru dezvoltarea business-urilor – o platformă de crowfunding.

Oamenii creativi depun eforturi nu doar pentru a se face cunoscuți, dar și pentru a dezvolta comunitatea oamenilor asemeni lor. Filiala din România a celor de la International Advertising Asociation a creat Hub-ul „Creativity4Better”80, prin care și-au propus apropierea de comunitatea de marketing din România. La conferințele lansate de hub-ul creativ sunt invitați profesioniști în marketing din întreaga lume, dar și lideri ai acestui domeniu de la nivel local. Aceștia le vorbesc tinerilor și îi învață practic ce i-a ajutat să ajungă în topul antreprenorilor și să concureze pe piață cu companii puternice. Tinerii au ocazia să discute și să învețe de la cei mai experimentați decât ei în cadrul evenimentelor create de hub, acestea fiind experiențe unice, pe care nu le pot obține prin intermediul școlilor sau al universităților.

77 http://diaspora-start-up.ro/detalii-inregistrare/

78 http://diaspora-start-up.ro/detalii-instruire/

79 www.startarium.ro – Platforma Digitală Startarium

80 https://www.creativity4better.com/ - Hub-ul Creativity4Better

2.13 Statistici privind tinerii creativi din România

În ceea ce privește situația actuală din România, există foarte puține statistici care să prezinte situația reală a tinerilor care desfășoară activități creative. Universitățile și instituțiile cu profil educațional (de ex.: facultățile de artă) sunt singurele care ne pot oferi o perspectivă asupra numărului de potențiali tineri (luând în considerare numărul absolvenților) care ar putea desfășura activități economice sau ar putea dezvolta o afacere în această direcție. Însă nu deținem date statistice, spre exemplu, despre numărul de tineri care activează în sectoarele culturale și creative, dar care nu dețin în mod necesar și o afacere care să funcționeze conform cu legislația în vigoare (SRL, PFA etc.). În acest sens avem în vedere importanța majoră pe care o pot avea structurile de tipul hub-urilor, spațiilor de co-working, incubatoarelor de idei etc., în încercarea de a crea o statistică, cel puțin cu privire la numărul tinerilor care intenționează sau își doresc să înceapă o afacere, ori sunt la început de drum cu o afacere bazată pe produse sau servicii creative. Având în vedere că există mulți tineri creativi, care își promovează munca și își vând produsele muncii lor în spațiul virtual prin intermediul rețelelor de socializare, este posibil ca pe o mare parte dintre aceștia să fie foarte dificil să îi includem în viitorul foarte apropiat în vreo statistică sau raportare.

Dar pentru tinerii creativi care aleg să-și promoveze munca în acest fel, acest tip de comercializare este mai degrabă un avantaj. Relația directă dintre cumpărător și producător poate simplifica foarte mult procesele birocratice, creează un sentiment mai puternic de angajament din partea celui care oferă produse, se rebalansează relația dintre consumator și producător. Dintr-odată, cel care cumpără, dar și creatorul/ artistul nu mai sunt actori anonimi, ci sunt individualizați, iar acest lucru încurajează pe viitor tinerii creativi. Pe lângă acest aspect pozitiv, există și o serie de aspecte colaterale mai puțin benefice: acești tineri și activitatea lor sunt greu de urmărit și gestionat, situația lor nu este în nicio evidență a statului – nici la statistica tinerilor

22 Cadru teoretic

angajați, nici la statistica celor care sunt în șomaj. Chiar dacă această categorie de oameni produc plusvaloare atât prin produsele și serviciile lor creative, cât și din punct de vedere economic, și chiar dacă produsele lor sunt creative, vorbim despre bani și venituri mai degrabă într-o zonă gri a legislației.

Dezvoltarea și încurajarea tinerilor pentru a întemeia o afacere legală ar trebui să dizolve o parte dintre aceste probleme, dar pentru acest lucru este nevoie de o serie de politici care să încurajeze tinerii creativi, îndreptate în special către ușurarea poverii legislative, pentru ca tinerii să nu resimtă această povară ca pe un impediment atunci când pornesc o afacere.

Asigurarea de programe speciale de dezvoltare și finanțare pentru tinerii creativi și ameliorarea condițiilor legale și administrative pentru pornirea unei afaceri pot fi inițiative cu multe avantaje: încurajarea drepturilor de autor, încurajarea

brevetelor și a certificatelor de invenție, acreditarea produselor și a inovațiilor, care, fiind înregistrate, pot deveni pe termen lung vandabile pentru export. Tinerii sunt categoria socială cu cel mai mare potențial de manifestare a creativității, iar cadrul politic, prin deciziile politice și legislative, poate încuraja sau descuraja tinerii creativi. Dar beneficiile pentru societate nu sunt doar economice, ci privesc și exprimarea culturală a tinerilor, viziunile și ingeniozitatea lor. Tinerii contribuie la viața culturală, iar accesul la resurse financiare și un cadru ce le-ar putea încuraja munca pot aduce beneficii imense pentru dezvoltarea societății. Ideile și imaginația au nevoie de susținere pentru a putea devenii creații și inovații. Așa cum am menționat și în capitolele anterioare, există o mulțime de beneficii în încurajarea creativității și a afacerilor bazate pe creativitate dezvoltate de tineri.

23Potențialul tinerilor creativi

3. potențialul tinerilor creativi oportunități și impedimente în dezvoltarea unei

afaceri bazate pe creativitate și produse creative

3.1 IntroducereStudiul de față își propune să identifice situația tinerilor

creativi din România printr-o serie de analize statistice. În cadrul acestui raport vom prezenta principalele rezultate ale cercetării cantitative exploratorii cu privire la potențialul creativ al tinerilor, tipurile de consum cultural, activitățile creative practicate, percepția tinerilor asupra creativității și asupra dezvoltării unei afaceri bazate pe creativitate și potențialul creativității de a deveni o sursă de profit.

Datele colectate ne indică existența unui potențial creativ ridicat, dar în același timp și existența multor impedimente și lipsuri în ceea ce privește susținerea creativității sau a inițiativelor antreprenoriale pentru tineri. Astfel, sistemul educațional ar putea avea un rol important în dezvoltarea și încurajarea creativității tinerilor prin crearea de politici sau programe în acest scop. Referitor la inițiativele antreprenoriale ale tinerilor, dezvoltarea unei afaceri presupune dificultăți chiar înainte de înființare din cauza condițiilor fiscale, legale sau financiare considerate nefavorabile de către tinerii antreprenori.

Rezultatele studiului susțin necesitatea elaborării unor politici sau inițiative publice și private ce ar putea susține dezvoltarea creativității și a antreprenoriatului în rândul tinerilor.

Scopul etapei cantitative a fost acela de a identifica practicile creative ale tinerilor, modul în care este percepută creativitatea de către aceștia și potențialul pe care îl poate avea creativitatea ca sursă de profit în România. Metoda de eșantionare utilizată a fost cea neprobabilistică, de

intenționalitate, specifică studiilor exploratorii. Eșantionul studiului a cuprins tineri cu vârste între 18 și 35 ani care au studiat sau studiază în domeniile creative și tineri care au activități legate de creație sau creativitate, ca hobby sau ca afacere proprie. Pentru a atinge obiectivele studiului, în perioada mai – noiembrie 2019 a fost diseminat un chestionar online cu un set de 26 de întrebări închise și deschise, în diverse grupuri și asociații cu legături directe cu creativitatea sau creația (asociații de artă, pictură, arte plastice, tehnologie, informatică, artă digitală, design etc.). La finalul perioadei de colectare a datelor au fost colectate 150 de chestionare completate care au fost analizate prin statisticile de tip descriptiv și prin analizele de contingență.

3.2 Practici de timp liber ale tinerilor – Profilul tinerilor din eșantion

Majoritatea activităților de timp liber realizate de tineri fac parte din categoria activităților culturale sau de divertisment, astfel că cele mai ridicate procente sunt înregistrate pentru frecventarea diferitelor evenimente culturale (teatru, expoziții, cinema, concerte etc.). Peste 90% dintre respondenți participă în timpul liber la astfel de activități. Participarea la evenimente culturale este urmată de practicarea diverselor hobby-uri, acestea fiind o activitate preferată pentru 91% dintre respondenți. Activitățile de relaxare sau divertisment sunt, de asemenea, preferate de tineri: 88% dintre ei își petrec timpul liber ieșind în oraș, iar 87% ascultă muzică sau vizionează filme ori seriale în timpul liber. Lectura este o activitate preferată

24 Potențialul tinerilor creativi

de 82% dintre tineri, iar activitățile sportive sunt practicate în timpul liber de 53% dintre tineri, în timp ce voluntariatul este practicat de către 52% dintre aceștia.

Graficul 1. Activități realizate în timpul liber de către tineri [Dintre următoarele activități ce îți place să faci în timpul liber]

Să merg la diverse evenimente culturale(teatru, expoziții, cinema, concerte)

Să fac voluntariat

Să mă ocup de hobby-urile mele

Să ies în oraș (cafenea / restaurant / mall / parc etc.)

Să ascult muzică

Să mă uit la filme sau seriale (la TV, pe calculator etc.)

Să citesc (ficțiune, non-ficțiune etc.)

Să fac sport (mers la sală, alergat în parc etc.)

94%

91%

88%

87%

87%

82%

53%

52%

În analiza noastră am identificat un nivel ridicat de utilizare a internetului în rândul tinerilor. Folosirea rețelelor de socializare și vizionarea conținuturilor creative (materiale foto/video cu scop de divertisment, educativ sau cultural) reprezintă activitățile cel mai des realizate: 98% dintre respondenți utilizează internetul în aceste scopuri. Aceste activități sunt urmate de cele culturale: 94% dintre tineri utilizează internetul pentru a căuta informații despre evenimente și produse culturale. În ceea ce privește activitățile de divertisment, 92%

dintre tineri utilizează internetul pentru a asculta muzică sau radio online, 90% - pentru a cumpăra diverse produse și 89% - pentru a viziona filme sau seriale online. Aceste activități sunt urmate de cele educaționale, astfel că 85% dintre tineri folosesc internetul pentru a citi cărți, manuale, articole etc. Aproximativ 80% dintre respondenți urmează cursuri sau tutoriale online sau citesc bloguri sau vizionează videobloguri. Din aceste date mai rezultă și faptul că tinerii accesează internetul pentru o multitudine de activități, fie culturale, fie educaționale sau de divertisment.Graficul 2. Utilizarea internetului [Folosești internetul pentru

următoarele scopuri]

Pentru utilizarea rețelelor de socializare

Pentru a citi / viziona bloguri / videobloguri

Pentru a viziona conținuturi creative

Pentru a căuta informații despre evenimente și produse culturale

Pentru a asculta muzică sau radio online

Pentru a cumpăra diverse produse

Pentru a viziona filme sau seriale online

Pentru a citi cărți, manuale, articole etc.

Pentru a urma cursuri sau tutoriale online

98%

98%

94%

92%

90%

89%

85%

79%

77%

25Potențialul tinerilor creativi

3.3 Creație și creativitateÎn ceea ce privește percepția tinerilor despre ce înseamnă a

fi o persoană creativă, datele evidențiază faptul că imaginația este considerată a fi cea mai importantă abilitate a unei persoane creative, astfel că 96% dintre tineri sunt de părere că folosirea imaginației este strâns legată de creativitate. Această percepție este urmată de capacitatea de a combina idei și concepte noi într-un mod inovator, astfel că 95% dintre tineri consideră că această capacitate este o altă trăsătură a persoanelor creative. Creativitatea văzută ca fiind capacitatea de a avea idei noi și originale în general și a aplica soluții inedite la situații din viața de zi cu zi înregistrează, de asemenea, procente ridicate, astfel că 93% dintre tineri asociază creativitatea cu ideile noi, originale și inedite.

Pentru 76% dintre tineri, capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole este considerată a fi o altă caracteristică a persoanelor creative. Procente mai scăzute, de sub 70% se înregistrează în cazul celorlalte activități, cum ar fi punerea în practică a ideilor personale și realizarea diverselor lucruri în mod diferit față de alte persoane. Din aceste date reiese importanța dată de către tineri creativității, ideilor originale și modului în care aceste idei pot fi aplicate în situații cotidiene. În același timp, datele pun în evidență faptul că punerea ideilor creative în practică și un mod de a face lucrurile diferit față de alte persoane nu reprezintă condiții obligatorii pentru a fi considerat o persoană creativă.

Graficul 3. Ce înseamnă creativitatea pentru tineri [La ce consideri tu că se referă ideea de ”a fi creativ”?]

Să-mi folosesc imaginația

Să fac lucrurile în mod diferit față de ceilalți oameni

Să am capacitatea de a combina idei și concepte noiîntr-un mod inovativ

Să am idei noi, originale în general

Să aplic soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi

Să am capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole

Să îmi pun ideile în practică

96%

95%

93%

92%

76%

70%

68%

Referitor la percepția tinerilor despre propria persoană în raport cu capacitatea de a fi creativ, 62% dintre respondenți consideră că sunt persoane creative într-o foarte mare măsură, iar 25% dintre aceștia se consideră persoane creative în mare măsură. Este interesant de observat faptul că o mică parte dintre persoanele care întreprind activități specifice creației și creativității se consideră persoane creative doar în mică măsură.

Dintre acei tineri care se consideră persoane creative în foarte mare măsură, am identificat ce reprezintă pentru ei noțiunea de a fi creativ în general. În primul rând, pentru acești tineri a fi o persoană creativă se referă la capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole. În al doilea rând, a fi creativ se referă la a avea idei noi și originale în general, iar în al treilea rând creativitatea se referă la capacitatea de a pune propriile idei în practică. Din perspectiva tinerilor creativi,

26 Potențialul tinerilor creativi

a fi creativ se referă mai puțin la capacitatea de a aplica soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi. Graficul 4. Măsura în care tinerii consideră că sunt persoane creative [În ce măsură consideri că ești o persoană creativă?]

57%

39%

3% 1%

În foarte mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

Cu privire la importanța creativității pentru dezvoltarea personală, majoritatea tinerilor sunt de părere că aceasta este foarte importantă. Astfel, 57% dintre tineri consideră că această abilitate este importantă într-o foarte mare măsură în dezvoltarea personală a tinerilor, iar 39% dintre aceștia sunt de părere că creativitatea este importantă în mare măsură. Se observă din aceste date importanța sporită pe care tinerii o atribuie creativității în dezvoltarea lor personală.

Graficul 5. Importanța creativității pentru dezvoltarea personală a tinerilor [Cât de importantă consideri că este creativitatea pentru dezvoltarea ta personală în general?]

57%

39%

3% 1%

În foarte mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

Pentru tinerii pentru care creativitatea este un element foarte important pentru dezvoltarea lor personală în general, a fi o persoană creativă se referă în primul rând la capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole, la a avea idei noi și originale în general și la a avea capacitatea de a pune ideile în practică.

27Potențialul tinerilor creativi

Figura 1. Percepția tinerilor creativi raportat la ce înseamnă a fi o persoană creativă

Să am idei noi, originale în general

Să îmi pun ideile în practică

Să am capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole

Să fac lucrurile în mod diferit față de ceilalți oameni

Să am capacitatea de a combina idei și concepte noi într-un mod inovativ

Să-mi folosesc imaginația

Să aplic soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi

În continuare sunt prezentate părerile tinerilor în legătură cu diferite aspecte legate de creativitate. Din datele rezultate se evidențiază în primul rând faptul că tinerii consideră creativitatea ca fiind o abilitate importantă și utilă într-o multitudine de situații, astfel că 95% dintre tineri consideră că aceasta poate fi folosită în orice domeniu, chiar și în cele tehnice. În ceea ce privește percepția asupra afirmației că orice persoană poate fi creativă, procentul este mai redus; astfel, 58% dintre tineri sunt de părere că oricine poate fi

creativ. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că creativitatea ar putea fi învățată la școală (45%). Cel mai scăzut procent se înregistrează în cazul percepției privind faptul că creativitatea este o abilitate înnăscută. Doar 29% dintre tineri sunt de părere că acest lucru este adevărat. Aceste rezultate pun în evidență importanța atribuită creativității în orice domeniu, nu doar în cel artistic și, în același timp, tinerii sunt de părere că aceasta este o abilitate ce ar putea fi învățată și dezvoltată, lucru ce dovedește interesul și

28 Potențialul tinerilor creativi

preocuparea tinerilor în ceea ce privește dezvoltarea acestei abilități în cadrul sistemului educațional sau al diverselor inițiative ce au la bază domeniul creativ.

Graficul 6. Procentul tinerilor care sunt de acord cu următoarele afirmații legate de creativitate [În ce măsură

ești de acord cu următoarele afirmații referitoare la creativitate în general]

Poate fi aplicată în orice domeniu, chiar și cele tehnice

Este mai degrabă o abilitate înnăscută

Orice persoană poate fi creativă

Poate fi predată / învățată la școală

95%

58%

45%

29%

Cu privire la legătura dintre educație și creativitate, rezultatele arată faptul că tinerii consideră că instituțiile de învățământ sprijină dezvoltarea creativității doar într-o mică măsură. În același timp, 91% dintre tineri consideră că creativitatea este o abilitate ce ar trebui dezvoltată în școli, iar 66% dintre tineri sunt de părere că există mai multe șanse de a fi creativi în afara sistemului de învățământ. În ceea ce privește încurajarea creativității elevilor sau studenților de către profesori, doar 26% dintre tineri afirmă că au fost sau sunt încurajați să-și dezvolte creativitatea. Procentele cele mai scăzute se regăsesc în cazul oportunităților de dezvoltare a creativității din cadrul acestor instituții; astfel, doar 18% dintre tineri afirmă că școala le-a oferit șansa de a fi creativi și de a-și dezvolta creativitatea. Din aceste rezultate se observă faptul că sistemul educațional, prin politicile și programele dezvoltate pentru tineri ar trebui să contribuiemasiv la dezvoltarea creativității elevilor sau studenților și că tinerii și-ar dori ca acest lucru să fie posibil, dar că la momentul actual tinerii consideră că creativitatea lor nu

este încurajată îndeajuns în cadrul sistemului de învățământ și că sunt șanse mai mari de a-și exprima și de a-și dezvolta creativitatea în afara acestor instituții.

Din punctul de vedere al percepției privind nivelul la care sistemul educațional/ școala încurajează creativitatea, studenții și elevii sunt cei care consideră în cea mai mare măsură că școala le încurajează creativitatea. Tendința este însă ca pentru tinerii care devin angajați sau sunt liber profesioniști această percepție să se schimbe. Odată intrați în câmpul muncii sau fiind în postura de a-și crea o afacere proprie, tinerii nu mai evaluează în aceeași măsură faptul că școala le-a încurajat sau le-a susținut creativitatea atunci când erau elevi sau studenți. Din rezultatele analizelor noastre în care am corelat nivelul de educație cu procentul celor care consideră că școala este în principal responsabilă cu educarea creativității, am constatat că tinerii cu nivel de educație medie și peste medie consideră în cea mai mare pondere că școala este principala entitate care ar trebui să cultive creativitatea în rândul copiilor.

Graficul 7. Procentul tinerilor care sunt de acord cu următoarele afirmații referitoare la legătura dintre

creativitate și educație [În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații referitoare la legătura dintre

creativitate și educație?]

Creativitatea este o abilitate ce ar trebui dezvoltată în școală

Școala îmi oferă (mi-a oferit) oportunitatea de a fi creativ

În România, elevii / studenții au mai multe oportunități de a fi creativi în afara școlii / facultății

Profesorii din instituția unde învăț (am învățat) încurajează (încurajau) dezvoltarea creativității elevilor / studenților

91%

66%

26%

18%

29Potențialul tinerilor creativi

Referitor la interesul pentru participarea la diverse programe destinate să încurajeze manifestarea creativității (cursuri, workshop-uri, conferințe, tabere etc.), acesta este în general unul ridicat; astfel, 71% dintre tineri afirmă că și-ar dori să participe la un astfel de program. Dintre tinerii care nu au fost interesați să participe în trecut la astfel de inițiative, 24% dintre aceștia ar dori pe viitor să participe, iar 5% nu au fost interesați și nici nu ar dori să participe la astfel de inițiative. Din aceste rezultate reiese faptul că majoritatea tinerilor creativi doresc să participe la inițiative menite să sprijine creativitatea și, în același timp, rezultatele dovedesc importanța pe care ar putea să o aibă astfel de inițiative ca sprijin pentru manifestarea creativității tinerilor, având în vedere și faptul că tinerii consideră că abilitatea de a fi creativ nu este încurajată în cadrul sistemului educațional și că șansele de a fi creativ sunt mai crescute în afara instituțiilor de învățământ.

Graficul 8. Interesul pentru participarea la programe destinate să încurajeze manifestarea creativității [Ai fost

vreodată interesat să participi la programe/ cursuri care să încurajeze manifestarea creativității?]

71%

24%

5%

Da

Nu, dar mi-aș dori

Nu, dar nici nu mi-aș dori

În continuare vom prezenta activitățile creative practicate de către tineri în ultimele 12 luni. Cele mai ridicate procente sunt înregistrate în cazul realizării fotografiilor: 80% dintre tineri au făcut fotografii în ultimul an. În ceea ce privește activitățile creative realizate pe calculator (ex.: design grafic, ilustrație digitală, editare fotografii, muzică etc.), 67% dintre tineri au realizat astfel de activități în ultimul an. Peste jumătate dintre respondenți au realizat în ultimul an activități ca desenul sau pictura, scrierea sau învățarea unor soft-uri care i-ar putea ajuta în activitățile lor. Activitățile creative manuale sunt practicate de 45% dintre tineri, aceste activități fiind urmate de practicarea unui dans, interpretarea muzicală (canto sau instrument muzical), apartenența la o producție de teatru sau realizarea unui film sau a unui documentar, activități ce înregistrează procente de sub 40%. Din aceste rezultate se observă preferința tinerilor pentru activitățile ce implică o componentă digitală sau una vizuală și în același timp se observă dorința de îmbunătățire prin învățarea diverselor soft-uri digitale. Se mai observă că activitățile cele mai populare sunt cele care au o accesibilitate mai mare în rândul tinerilor, fie ca resurse de timp, materiale sau de învățare și că popularitatea acestora scade pe măsură ce trebuie investite mai multe resurse în aceste activități.

30 Potențialul tinerilor creativi

Graficul 9. Practicarea unor activități bazate pe creativitate [În ultimele 12 luni ai practicat vreuna dintre următoarele activități, fie singur, fie alături de un grup sau în cadrul unui curs?]

Ai făcut fotografii

Ai făcut un film / documentar etc.

Ai făcut activități creative pe calculator (design grafic / ilustrație / editare fotografii / muzică etc.)

Ai desenat / pictat

Ai scris (poezii / povești / scenete / eseuri etc.)

Ai învățat soft-uri care să te ajute în activitatea ta (la școală, la muncă)

Ai avut activități creative manuale (realizare bijuterii, obiecte handmade, îmbrăcăminte etc.)

Ai făcut parte dintr-o producție de teatru (actorie, light / sound design, regie etc.)

Ai practicat un dans

Ai cântat (la un instrument / canto)

80%

67%

57%

56%

53%

45%

38%

35%

35%

28%

Motivele pentru care sunt practicate activitățile de creație și creativitate sunt mai degrabă personale și mai puțin influențate din exterior, sau care ar implica o componentă socială sau una de apreciere din partea altor persoane. Pentru 93% dintre tineri, exprimarea ideilor și a sentimentelor prin activitățile realizate este considerată principalul motiv pentru care practică astfel de activități. Posibilitatea folosirii imaginației este pentru 91% dintre tineri un alt motiv pentru care practică activități creative, iar 89% dintre tineri practică astfel de activități pentru motive de relaxare. Dorința de a

crea ceva original este pentru 86% dintre tineri un motiv de practicare a activităților creative, iar 84% dintre tineri practică astfel de activități din dorința de îmbunătățire a propriilor aptitudini. Practicarea activităților creative ca refugiu față de viața de zi cu zi este pentru 67% dintre tineri un alt motiv al practicării lor. Ocazia de a petrece timp cu alte persoane creative și sentimentul de apreciere din cadrul unui grup înregistrează procentele cele mai scăzute, pentru sub 65% dintre respondenți acestea fiind motive pentru care practică activități de creație și creativitate.

31Potențialul tinerilor creativi

Graficul 10. Motivele practicării activităților de creație și creativitate [Care sunt motivele pentru care practici activitățile de mai sus?]

Pentru că pot să-mi exprim ideile și sentimentele

Pentru că mă face să mă simt apreciat în cadrul grupului de prieteni / familiei / școală / colegi / etc.

Pentru că îmi pot folosi imaginația

Pentru că mă relaxează

Pentru că am dorința de a crea ceva original

Pentru că vreau să le îmbunătățesc

Pentru mine este un refugiu față de cotidian

Pentru că este o ocazie de a petrece timp cu oameni care sunt și ei creativi

93%

91%

89%

86%

84%

67%

64%

52%

În ceea ce privește participarea tinerilor la diverse inițiative menite să sprijine creativitatea și creația, procentul cel mai ridicat se regăsește în cazul tinerilor care au participat la diverse concursuri (în mediul online sau offline); 63% dintre tineri afirmă că au participat cu ideile sau creațiile lor la astfel de inițiative. Conferințele, workshop-urile sau seminariile pe diverse subiecte de profil au fost frecventate de către 56% dintre tineri, iar 53% dintre respondenți au participat la festivaluri cu ideile sau creațiile lor. În același timp, 33% dintre tineri au participat la expoziții, iar 32% dintre aceștia au dezvoltat diverse proiecte din finanțări sau au primit grant-uri. Participarea la alte inițiative, precum

acceleratoarele de idei, târgurile naționale, campaniile de crowdfunding, târgurile internaționale sau saloanele de inventică înregistrează procente mult mai reduse, sub 20% dintre tineri afirmând că au participat la astfel de inițiative.

32 Potențialul tinerilor creativi

Graficul 11. Participarea la diverse inițiative destinate să sprijine creativitatea și creația [Ai participat vreodată cu

ideile/ produsele/ creațiile tale la...]

Concursuri (online / offline)

Saloane de inventică

Conferințe / workshopuri / Seminarii

Festivaluri

Expoziții

Proiecte de finanțare / grant-uri

Acceleratoare / incubatoare de idei

Târguri naționale

Campanii de crowdfunding

Târguri internaționale

63%

56%

53%

33%

32%

20%

20%

12%

11%

3%

În ceea ce privește apartenența la un grup sau o asociație de tineri creativi, 51% dintre tineri afirmă că la momentul actual nu fac parte dintr-un astfel de grup, iar 49% dintre aceștia aparțin unui astfel de grup.

Graficul 12. Apartenența la un grup/ asociație de tineri creativi [În prezent faci parte din vreun grup/ echipă/

asociație de tineri creativi?]

49%Da51%

Nu

3.4 Creativitatea ca sursă de profitReferitor la importanța creativității în dezvoltarea

profesională, 72% dintre tineri consideră că această abilitate este foarte importantă în dezvoltarea profesională și 26% dintre tineri consideră creativitatea ca fiind destul de importantă în parcursul profesional. Procentele cele mai scăzute se înregistrează în cazul tinerilor care consideră creativitatea ca fiind în mică măsură importantă sau deloc importantă în dezvoltarea profesională: doar 1% dintre aceștia sunt de această părere. Faptul că un procent ridicat de tineri acordă o importanță sporită creativității în dezvoltarea profesională pune în evidență importanța oferită de tineri acestei abilități în parcursul profesional.

În cazul tinerilor care consideră că este foarte importantă creativitatea pentru dezvoltarea lor din punct de vedere profesional, cei mai mulți respondenți consideră creativitatea ca fiind în primul rând capacitatea de a rezolva probleme și de a depăși obstacole, capacitatea de a pune ideile în practică și

33Potențialul tinerilor creativi

capacitatea de a aplica soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi. Pentru acei tineri care consideră creativitatea mai puțin importantă pentru dezvoltarea lor profesională, creativitatea se referă în principal la capacitatea de a-și folosi imaginația și la capacitatea de a avea idei noi, originale în general. Ceea ce putem sublinia pe baza datelor prezentate mai sus este faptul că pentru acei tineri care au o activitate profesională ce înglobează constant și creativitatea este mai degrabă important caracterul practic al activităților lor creative. Pentru tinerii pentru care creativitatea este mai puțin importantă pentru dezvoltarea lor profesională, aceasta se referă mai degrabă la imaginație și la generarea de idei originale în general. Pentru cei din urmă este mai puțin important să aibă rezultate imediate de pe urma activităților lor creative.

Graficul 13. Importanța creativității în dezvoltarea profesională [Cât de importantă consideri că este creativitatea pentru dezvoltarea ta profesională?]

72%

26%

1%1%

Foarte importantă

Destul de importantă

Nu foarte importantă

Deloc importantă

Referitor la măsura în care tinerii consideră creativitatea ca fiind o potențială sursă de afacere, 56% dintre tineri consideră că aceasta ar putea fi o potențială sursă de afacere în foarte mare măsură, în timp ce 37% dintre aceștia afirmă că ar putea fi într-o mare măsură. Procentul cel mai scăzut se înregistrează în cazul tinerilor care consideră că creativitatea nu ar putea fi o potențială sursă de afacere, 7% dintre tineri fiind de această părere.

Dintre acei tineri care consideră creativitatea ca fiind o sursă de a dezvolta o afacere, cei mai mulți definesc creativitatea ca fiind în primul rând capacitatea a rezolva probleme și de a depăși obstacole. În al doilea rând, creativitatea reprezintă capacitatea de a pune ideile în practică, iar în al treilea rând reprezintă capacitatea de a identifica soluții inedite la situațiile din viața de zi cu zi. Graficul 14. Măsura în care tinerii consideră creativitatea ca fiind o potențială sursă de afacere [În ce măsură consideri

creativitatea ca fiind o potențială sursă de afacere?]

56%37%

7%

În foarte mare măsură

În mare măsură

În mică măsură

34 Potențialul tinerilor creativi

În ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri proprii, 79% dintre tineri afirmă că s-au gândit la un moment dat să își înființeze o afacere proprie, în timp de 21% dintre tineri nu au luat acest lucru în considerare. Dintre acei tineri care au luat în considerare să dezvolte o afacere bazată pe idei sau produse creative, cei mai mulți dintre ei au participat frecvent cu produsele sau idele lor la târguri naționale, la campanii de crowdfunding și la târguri internaționale. Mai rar au participat la acceleratoare/ incubatoare de idei, festivaluri sau conferințe/ workshop-uri/ seminarii. Cel mai rar sau deloc tinerii creativi au participat la concursuri online sau offline, la expoziții sau la saloane de inventică.

Graficul 15. Ideea dezvoltării unei afaceri proprii [Te-ai gândit vreodată să dezvolți o afacere din propriile tale

activități de creație și creativitate?]

79%Da

21%Nu

În schema de mai jos sunt prezentate principalele activități creative realizate de tinerii care au declarat că au luat până în prezent în considerare ideea de a dezvolta o afacere din propriile activități de creație și creativitate. Observăm că activitățile de creație manuală, cele bazate pe utilizarea de instrumente din mediul virtual și digital sau cele din aria artelor vizuale sunt mai atractive pentru tineri. Mai puțin atractive sunt activitățile ce intră în aria culturii scrise, însă acest rezultat nu este o surpriză dacă avem în vedere nivelul scăzut de interes pentru lectură la nivelul populației în general. Cele două realități sunt în oglindă și se influențează. Tinerii care ar dori să întreprindă activități specifice culturii scrise știu că nu există o piață pe care produsele lor ar deveni competitive cu alte tipuri de produse culturale, iar atâta vreme cât cererea pentru produsele sectorului de cultură scrisă este scăzută, atunci nici orientarea tinerilor pe viitor nu va crește.

Nu același lucru îl putem spune despre acele produse sau servicii din zona sectorului creativ de IT sau producție video sau fotografică, unde cererea mai mare întărește șansa unui tânăr creativ de a dezvolta o afacere de succes.

35Potențialul tinerilor creativi

Figura 2. Principalele activități creative realizate de tineri

În general, în ceea ce privește situațiile în care se regăsesc tinerii la momentul actual, datele pun în evidență faptul că mai mult de jumătate dintre respondenți s-au gândit la idei pentru afaceri și ar dori să le dezvolte cât mai repede. Astfel, 58% dintre tineri au deja idei de afaceri pentru viitor, iar 47% dintre tineri doresc să își dezvolte o afacere, dar nu dispun de suficiente resurse (materiale, financiare, de timp etc.). În același timp, 38% dintre tineri fac parte dintr-un grup sau o asociație care au înființat deja o afacere sau se află în procesul a o

dezvolta. Un procent de 37% dintre tineri se află pe piață cu produsele și ideile lor doar în mediul online, iar 34% dintre tineri nu își promovează în niciun fel ideile și creațiile. Procentele cele mai scăzute se înregistrează în cazul celor ca au deja afaceri proprii (27%) și al celor care nu s-au gândit că ar putea obține profit din activitățile lor de creație sau creativitate (21%). Din aceste date reiese interesul și implicarea tinerilor în activitățile lor de creație și creativitate și dorința acestora de a avea pe viitor o afacere din aceste activități.

36 Potențialul tinerilor creativi

Graficul 16. Situațiile în care se regăsesc tinerii creativi în prezent [În care dintre următoarele situații de mai jos te

regăsești în prezent?]Am o idee de afacere pentru viitor

Nu m-am gândit că aș putea să obțin vreun profit din activitățile mele de creație și creativitate

Îmi doresc să dezvolt o afacere cât mai repede, însa nu am suficiente resurse

Fac parte dintr-un grup / asociație / colectiv de persoane care dezvoltă / au o afacere

Momentan îmi promovez munca singur/ă doar în mediul online (un site propriu)

Nu-mi promovez creațiile în niciun fel

Am o afacere pe cont propriu

58%

47%

38%

37%

34%

27%

21%

Graficul 17. Motivele pentru care munca creativă ar putea fi o potențială sursă de afacere [Care sunt motivele pentru care consideri că munca ta putea fi o potențială sursă de afacere?]

Ideile / produsele creative pot aduce îmbunătățiri unei idei / unui produs deja existent

Ideile / produsele creative sunt mai apreciate în ziua de astăzi, decât erau în trecut

Există o piață dezvoltată unde ideile / produsele mele și-ar găsi consumatori

85%

82%

67%

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii consideră ca activitățile lor creative s-ar putea transforma într-o potențială sursă de afacere, 85% dintre aceștia consideră că ideile sau produsele lor ar putea aduce îmbunătățiri unui produs deja

existent, în timp ce 82% dintre tineri sunt de părere că există o piață dezvoltată pentru ideile sau produsele lor. Procente mai scăzute se regăsesc în cazul tinerilor care consideră că ideile sau produsele creative sunt mai apreciate în ziua de astăzi decât erau în trecut, 67% dintre aceștia fiind de această opinie. Aceste rezultate indică faptul că tinerii au studiat deja piața existentă și cunosc lucrurile ce le-ar putea aduce succes și recunoaștere pe piață.

În general, principalele impedimente ce ar putea surveni în dezvoltarea unei afaceri se referă la condițiile fiscale și legislația ce nu încurajează antreprenoriatul sau resursele necesare înființării unei afaceri. Astfel, în ceea ce privește lipsa sau insuficiența condițiilor fiscale favorabile pentru tinerii antreprenori, 83% dintre tineri sunt de părere că acestea sunt impedimente în dezvoltarea unei afaceri din cauza taxelor și impozitelor prea ridicate pentru înființarea unui start-up, a unei afaceri proprii. Pentru 82% dintre tineri lipsa resurselor (de timp, financiare, materiale etc.) este o altă dificultate ce îi împiedică să își dezvolte o afacere, iar pentru 81% dintre tineri, legislația ce nu încurajează antreprenoriatul este considerată a fi un alt impediment.

În ceea ce privește educația precară în domeniul antreprenoriatului, 79% dintre respondenți consideră acest lucru a fi un alt obstacol în dezvoltarea unei afaceri. Faptul că oportunitățile pentru tinerii creativi la început de drum sunt insuficiente, reprezintă o altă piedică pentru 67% dintre tineri, alături de lipsa politicilor sau a programelor pentru tinerii antreprenori. Lipsa stabilității profesionale în ceea ce privește proiectele constante, clienții stabili sau desfacerea pe piața actuală este considerată a fi un alt impediment pentru 63% dintre tineri, iar veniturile care nu ar fi constante reprezintă un alt obstacol pentru 62% dintre tineri. Procente mai scăzute, de sub 55%, se înregistrează în cazul tinerilor care nu sunt dispuși să își asume riscul de a înființa o afacere proprie, teama de insucces în ceea ce privește produsele sau realizările proprii, accesul insuficient la resursele legate de înființarea unei afaceri sau potențialul real pe care l-ar avea afacerea și lipsa abilităților de promovare sau marketing. Teama că propriile idei nu sunt

37Potențialul tinerilor creativi

originale și nu ar avea succes, alături de lipsa sprijinului din partea altor persoane înregistrează cele mai mici procente, doar

35% dintre tineri considerând aceste lucruri ca fiind impedimente în dezvoltarea unei afaceri proprii.

Graficul 18. Principalele impedimente în dezvoltarea unei afaceri personale [Care consideri că sunt principalele impedimente pentru a dezvolta o afacere personală?]

Lipsesc sau sunt insu ciente condițiile scale favorabile pentru tineri

Nu m-ar susține nimeni în acest demers

Nu am resursele necesare

Legislația nu încurajează antreprenoriatul pentru tineri

Educația precară în domeniul antreprenoriatului

Nu sunt destule oportunități pentru tinerii creativi la început de drum

Lipsa politicilor / programelor pentru tinerii antreprenori

Nu-mi oferă stabilitate profesională

Nu consider că mi-ar asigura un nivel de venit constant

Nu sunt pregătit să-mi asum un risc pentru a face un start-up

Îmi e teamă de faptul că produsele / realizările mele nu vor vandabile

Nu am acces la su ciente informații despre cum aș putea să fac asta

Nu știu dacă are potențial real ca afacere

Nu am abilități de promovare / marketing

Îmi e teamă că ideile mele nu sunt originale / că nu voi avea succes

83%

82%

81%

79%

67%

67%

63%

62%

55%

55%

52%

51%

51%

35%

35%

38 Potențialul tinerilor creativi

Printre inițiativele considerate a avea un impact pozitiv asupra dezvoltării antreprenoriatului în România, programele și politicile guvernamentale pentru start-up-uri sunt considerate de 92% dintre tineri a fi importante. Pentru 87% dintre tineri, workshop-urile și programele de mentorat sunt considerate a avea un impact pozitiv asupra antreprenoriatului, iar 83% dintre tineri consideră că programele de pregătire/ instruire sau formare pe diverse teme din zona industriilor creative ar veni în sprijinul antreprenoriatului. De asemenea, incubatoarele și hub-urile creative ar putea avea un impact pozitiv, părere susținută de către 80% dintre tineri. Aceste rezultate relevă faptul că orice inițiativă ce ar veni în sprijinul antreprenoriatului românesc ar fi binevenită pentru tineri, care doresc să fie sprijiniți în pornirea unei afaceri. În același timp, datele pun în evidență faptul că tinerii ar dori în primul rând să se poată baza pe ajutorul și sprijinul acordat de stat prin programele guvernamentale în ceea ce privește pornirea unei afaceri proprii, susținerea creativității și a antreprenoriatului.

Graficul 19. Inițiative considerate a avea un impact pozitiv asupra dezvoltării antreprenoriatului [Ce inițiative crezi

că ar avea cel mai mare impact pozitiv asupra dezvoltării antreprenoriatului în România pentru tinerii creativi?]

Programe și politici guvernamentale pentru start-up-uri

Incubatoare / hub-uri creative

Workshop-uri / programe de mentorat

Training-uri pe diverse teme din zona industriilor creative

92%

87%

83%

80%

Cu privire la sursele de finanțare considerate a avea un impact pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale din România, 94% dintre tineri sunt de părere că fondurile europene ar fi o sursă de finanțare cu impact pozitiv. În același timp, programele guvernamentale cu finanțări nerambursabile

pentru start-up-uri sunt considerate a avea un impact pozitiv de către 92% dintre tineri. Referitor la parteneriatele între tinerii creativi și companiile private sau publice, 91% dintre tineri sunt de părere că acestea ar putea fi o altă sursă importantă de finanțare. Sponsorizările ar putea contribui în mod pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale, 86% dintre tineri susținând această părere, iar campaniile de crowdfunding sunt considerate a fi alte surse importante de finanțare de către 73% dintre tineri. Procentele cele mai reduse se regăsesc în cazul creditelor bancare cu dobânzi speciale, aceasta fiind considerate a avea un impact pozitiv doar de către 44% dintre tineri. Rezultatele pun în evidență faptul că aproape orice surse de finanțare ar avea un impact pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale din România.

Graficul 20. Sursele de finanțare considerate a avea un impact pozitiv asupra inițiativelor antreprenoriale [Ce surse de finanțare crezi că ar avea cel mai mare impact pozitiv

asupra inițiativelor antreprenoriale în România?]

Fonduri europene

Credite bancare cu dobânzi speciale

Programe guvernamentale cu finanțări nerambursabile pentru start-ups

Parteneriate între persoane tinere creative și companii private sau publice

Sponsorizări

Crowdfunding

94%

92%

91%

86%

73%

44%

39Creativitatea ca afacere

4. Creativitatea ca afacere analiză calitativă realizată în rândul tinerilor

antreprenori

4.1 IntroducerePrin raportul de față ne-am propus să explorăm care

este potențialul creativ al tinerilor din România, care sunt principalele activități creative ale tinerilor, care sunt problemele și dificultățile în afacerile creative ale tinerilor și potențialul real al creativității de a genera venituri, în percepția tinerilor antreprenori. Principalul scop al studiului este de a oferi decidenților politici o imagine despre tinerii antreprenori cu afaceri bazate pe creație și creativitate, în vederea unor inițiative ce ar putea susține sau încuraja tinerii pe viitor.

4.2 MetodologieObiectivul etapei calitative a studiului a fost culegerea

de informații detaliate ce au ca scop înțelegerea profundă a anumitor elemente, motivații, atitudini, idei ale grupurilor relevante pentru cercetare. Pentru atingerea obiectivelor cercetării au fost realizate 10 interviuri semi-structurate cu tineri antreprenori ce dețin propriile afaceri bazate pe produse sau servicii creative. Nouă dintre aceștia dețin afaceri ce presupun produse lucrate manual și unul dintre aceștia deține o afacere ce presupune produse digitale. Câteva dintre limitele acestei cercetări exploratorii se referă la dificultatea identificării antreprenorilor de pe teritoriul țării; ca atare, a existat un singur caz din cele zece în care un antreprenor se află în afara capitalei. În același timp, a existat dificultatea de a identifica afaceri ce au produse digitale, astfel că predomină în această cercetare afacerile

ce au ca obiect principal produsele de artizanat. Studiile viitoare ar trebui să încerce identificarea mai multor tipuri de tineri antreprenori, din mai multe regiuni de dezvoltare ale României.

În cadrul acestei secțiuni vom prezenta o serie de date despre activitatea spațiilor dedicate activităților creative din România. Ne-am propus să identificăm care este profilul de activitate al acestor spații, care sunt principalele evenimente pe care le găzduiesc și care este rolul lor existent sau potențialul pe care îl pot avea pentru comunitate și tinerii creativi. În acest sens am realizat o serie de interviuri semi-structurate, care au avut ca principal obiectiv înțelegerea activității spațiilor creative de tip hub sau spațiu de coworking. Au fost realizate zece interviuri, cu fondatori sau angajați ai spațiilor creative (hub-uri și spații de coworking) din șapte regiuni de dezvoltare ale României, după cum urmează: trei interviuri cu reprezentanți ai unor spații din regiunea de dezvoltare București-Ilfov, două interviuri din regiunea de dezvoltare Centru, un interviu din regiunea de dezvoltare Vest, un interviu din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, un interviu din regiunea de dezvoltare Nord-Est, un interviu din regiunea de dezvoltare Sud – Est. Informațiile pe care le-am colectat subliniază existența unui potențial creativ ridicat, a unei cereri pentru astfel de spații în continuă creștere, a unui număr crescut de inițiative ce vin în sprijinul tinerilor antreprenori, dar am identificat și o serie de probleme în special de natură birocratică, administrativă sau financiară.

.

40 Creativitatea ca afacere

4.3 Experiența profesională a tinerilor creativi

În următoarele rânduri vom descrie pe scurt care este în general traseul profesional și educațional al tinerilor care la un moment dat aleg să înceapă o afacere cu produse sau servicii creative. Experiența profesională a celor mai mulți tineri antreprenori intervievați este variată, de la studii în domeniul artelor și științelor sociale, la economie sau științe exacte. O mare parte dintre tinerii intervievați au lucrat o perioadă de timp în domeniul pe care l-au studiat, iar în câteva cazuri aceștia nu au lucrat niciodată, dar au făcut voluntariat.

”Voluntariatul m-a ajutat destul de mult pentru cum să gestionez o echipă, cum să faci un proiect, cum să cauți parteneri și da, am mai avut, așa, la un moment, dat niște job-uri din astea part-time, să vând carduri și d-astea, dar nu pot să zic că am învățat așa multe.” (Tânăr creativ, animație digitală)

4.4 Încurajarea creativitățiiO mare parte dintre cei intervievați consideră că familia

și sistemul de învățământ sunt cele mai importante entități pentru conturarea parcursului tinerilor și în special pentru dezvoltarea creativității copiilor. Un copil care este expus către artă în familie va avea mai multe șanse de a-și exprima creativitatea sau de a alege un parcurs profesional în domeniul artistic. Pe de altă parte, familia nu oferă întotdeauna susținere în ceea ce privește înclinația spre artă a unui copil. Pentru că la nivelul percepției generale activitățile artistice încă sunt considerate ca nefiind la fel de profitabile precum alte activități ce s-ar putea transforma în viitorul unui tânăr într-un traseu profesional sau într-o carieră de succes, există situații în care tinerii au declarat că însăși familia le-a descurajat la un moment dat creativitatea și înclinațiile artistice.

”Părinții mei m-au încurajat de mică să caut tot felul de lucruri și am fost la diverse ateliere, cursuri pentru copii și îmi plăcea să scriu și să desenez, doar că la desen nu am avut răbdare să învăț foarte mult, în schimb la scris am tras mai tare. Mi-a plăcut și fotografia, am făcut puțin experimente în fotografie, am cântat un pic la pian, am făcut și partea asta de muzică, dar făcând așa, din toate câte puțin.” (Tânăr creativ, animație digitală)”De când eram mică îmi plăcea, nu mă lăsa maica-mea la mașina ei de cusut, dar [ea] fiind la serviciu ziua, căutam prin casă tot felul de haine pe care să le tai ca să pot face hăinuțe la păpuși și când venea de la serviciu și vedea ce făceam, nu se supăra niciodată, adică se supăra pe moment, dar și-a dat seama ca asta vrea să fac în viață, mă lăsa să tai ce voiam eu și să fac ce vreau.” (Tânăr creativ, modă)”genul acesta de orientare a copiilor spre creativitate este înăbușită de către părinți de [când sunt copiii] mici.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)În ceea ce privește posibilitatea dezvoltării creativității

în timpul studiilor, majoritatea tinerilor intervievați sunt de părere că școala nu i-a ajutat foarte mult în vederea dezvoltării creativității, dar pe unii dintre tinerii intervievați școala i-a ajutat să înțeleagă mai multe aspecte legate de gestionarea unei afaceri - competențe tehnologice sau digitale, spre exemplu, sau i-a ajutat să deprindă diferite abilități practice.

”Creativitatea nu, dar tehnic m-a ajutat facultatea, acolo am avut prima oară un curs unde am învățat exact ce înseamnă croitoria, m-a ajutat, mi-a și plăcut super-mult, la examene veneau colegii să copieze de la mine. Pe partea tehnică, da, și faptul că aveau atelier de croitorie iar a fost un plus.” (Tânăr creativ, modă).”Am părăsit ambele domenii, dar de-a lungul timpului mi-au adus multe beneficii, ca exemplu, background-ul de informatică care mă ajută la administrarea site-ului […] Psihologia îmi folosește în relația de zi cu zi, în relația cu

41Creativitatea ca afacere

clienții, fie la telefon, fie live la vreun eveniment.” (Tânăr creativ, bijuterii)”Mi se pare că talentul nu vine din facultate. Skill-ul acela pe care îl ai nativ să gătești, să colorezi, să faci goblenuri, să construiești, să schițezi, să faci orice. Ăla îl ai nativ. Poate în facultate îl dezvolți, înveți istoria, înveți ce s-a întâmplat până atunci. Deși mi se pare că astea cumva încurcă. Pentru că tu când intri într-un flow creativ nu o să stai să te gândești din ce curent istoric vine sau cine a mai făcut chestia aia. E absurd, o faci că simți.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)”Facultatea de arte a fost mai mult un liant între ceea ce fac efectiv la ceramică (partea tehnică,) pentru că acolo l-am cunoscut pe colegul meu, cu care facem [sic!] echipă de atunci.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)

4.5 Începutul afacerii creativeMajoritatea tinerilor antreprenori nu au pornit cu o

idee concretă de afacere, ci mai mult cu o dorință de face lucruri bazate pe creativitatea lor, cu idei pentru diverse obiecte ce s-ar putea materializa la un moment dat. Aceste idei s-au născut în general în perioada studiilor, iar în anumite cazuri dorința de a crea a pornit din liceu.

”Încă din liceu am meșterit diverse lucruri, nu aveam bani de buzunar pentru zdrăngănele sau alte chestii, dar mi le făceam singură din diverse, dar nu m-am gândit la asta ca o sursă de venit până mult mai târziu.” (Tânăr creativ, bijuterii artizanale)În primă fază, tinerii nu au acordat importanță ideilor pe

care le aveau, în general datorită locurilor de muncă pe care le dețineau și la care nu erau pregătiți să renunțe sau pentru că încă își urmau studiile. În majoritatea cazurilor, tinerii au demarat afacerea după ce au renunțat la locul de muncă sau au început să creeze diverse lucruri ca hobby sau activități de timp liber sau pentru a dărui cadouri celor apropiați. De asemenea, persoanele apropiate au avut un rol important

în începerea afacerii pentru cei mai mulți dintre tineri, prin încurajarea și susținerea lor morală, cel puțin.

”M-am apucat să pictez în ultimul an când am lucrat, am avut așa o revelație că trebuie să pictez. Și mi-am căutat tempera, mi-am găsit niște foi și toată noaptea am pictat. Pe urmă am repetat ce am făcut la școala generală, la toate zilele de naștere indiferent dacă erau colegi, secretare, directori, eu le făceam ceva. Inițial mă gândeam, hai să pictez, asta a fost important. Anul acela de zile încercam toate stilurile.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)”El m-a încurajat din acel moment să îmi folosesc hobby-ul ăsta ca loc de joacă și testare pentru diverse tehnici în idea în care, dacă reușesc să scot un produs, o colecție care să poată fi vândută și să și merite cost vs. revenue, asta poate [fi] și cheia plecării din corporație, și startul unui noi capitol, acela în care eu devin propriul meu șef. Și exact asta am și făcut.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)Printre primele produse create de tineri s-au regăsit diverse

obiecte despre care tinerii considerau că ar avea nevoie și nu se găseau pe piață în forma pe care și-o doreau sau au creat obiecte ce ar fi putut fi dăruite celor apropiați.

”Primele lucruri le-am făcut pentru că eram relativ [sic!] studentă, nu aveam bani, voiam să cumpăr cadouri pentru prietenii mei și nu găseam nimic convenabil ca preț și care să nu arate din China și m-am apucat eu să fac lucruri, și primele chestii au fost niște săculeți textili mega-colorați. Cu ăia m-am și dus la un festival și au fost pe principiul de donații.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Aveam eu o idee, ceva, cu semne de carte am început, cu chestii de prin casă, după facultate am început cu astea. Mi-am dat seama că n-aveam niciun semn de carte pentru cărțile pe care le citeam și am început să-mi fac eu unul și după [aceea] am zis că chiar nu prea am văzut semne de carte la vânzare, voiam să particip și eu la târguri, la evenimente.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)

42 Creativitatea ca afacere

”Eu am vrut să fac diverse cadouri speciale și tot încercam să folosesc tot felul de materiale, cu lemnul a fost chiar o întâmplare […] De Crăciun i-am făcut ei un cadou total personalizat. După acest experiment foarte reușit, fiind un cadou pe care și acuma îl avem acasă, am zis să încerc mai mult și am zis să fac ceva special de Mărțișor. Am făcut eu grafica pentru 8 tipuri de mărțișoare și am zis să le tai și m-am dus la tipul ăsta de la laser, mi le-a tăiat, mi le-a făcut și am zis că sunt cam frumoase și le-am pus pe Facebook-ul meu și în 3 zile am vândut 100 de mărțișoare.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)O parte dintre tinerii antreprenori care au terminat studii

în domenii artistice au pornit o idee de afacere după ce și-au finalizat studiile și doreau să își găsească de lucru în domeniul studiat sau să aibă o activitate profesională legată de artă.

”Mă întrebam cum să fac bani din profesia pe care tocmai o studiasem și, cum ziceam, terminasem facultatea și nu știam exact ce o să fac și cum o să mă angajez și era o întrebare ce aș putea să fac, să continui în domeniul ăsta și în același timp să câștig și bani și să continui.” (Tânăr creativ, animație digitală)”Inițial nu ne-am gândit la afacere, ci la un mod de-a câștiga bani din ceea ce știm cel mai bine sa facem. Adică să corelăm cunoștințele noastre legate de artă și ceramică.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)În afară de câteva cazuri, o mare parte dintre tinerii

antreprenori au început afacerile fără să cunoască foarte bine domeniul pe care l-au ales, dar perseverența și dorința lor de a învăța și de a face ceva nou i-au determinat să testeze și să experimenteze diverse materiale, tehnici și stiluri până au descoperit ceea ce le place și îi avantajează cel mai mult.

”Am avut foarte mult interes, curaj și am vrut să fac altceva, atât de mult nu îmi plăcea [sic!] ceea ce făceam înainte. Am venit aici și m-am apucat să fac. Greșind de zeci de ori și întrebând, nu știam absolut nimic, […] nu am experiență, nu avea nimeni din familia mea experiență, nu am văzut

pe cineva, nu am fost ucenic undeva înainte, nici o zi, nici o zi.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)”Dacă-mi spuneai în august că din septembrie aveam să vreau chestia asta n-aș fi crezut. Vreo două săptămâni după aia n-am făcut decât să mă uit pe fotografii, pe tutoriale, pe net peste tot, am căutat ce furnizori ar putea să fie pe piață, cu cine aș putea să găsesc un atelier să închiriez. Când am început nu știam nimic, eu am pus prima oara mâna pe lut în octombrie târziu, chiar noiembrie.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)

4.6 Promovarea afacerii creativeÎn continuare vom prezenta care sunt cel mai des folosite

mijloace prin care tinerii creativi aleg sau reușesc să-și promoveze creațiile sau produsele creative. Majoritatea tinerilor antreprenori sunt de părere că aceasta este importantă pentru vizibilitatea brand-ului, acolo unde este vorba despre un brand de produs, ca și pentru încrederea publicului în produsele afacerii lor.

”Vorbeam cu cineva, chiar ziceam că poate ar trebui să îmi fac și eu un site sau ceva cu lucrările pe care le am, să le expun, chiar din timp ce le fac să le expun, pentru că de multe ori lumea caută și povestea din spatele unui obiect, cum l-ai făcut, de ce, cum ți-a venit ideea.” (Tânăr creativ, artă din fire textile)Cel mai des sunt utilizate metodele de promovare prin

mediul online - prin site-ul afacerii, prin postări pe paginile de social media - sau la târgurile de profil la care aceștia participă. Reclamele plătite pe social media sau pe motoarele de căutare sunt folosite de o mică parte dintre antreprenori, dar mulți consideră, de altfel, că la un moment dat vor investi și ei în astfel de canale de publicitate.

”Încercăm să postăm cât de des putem. De asemenea, încercăm să facem mereu lucruri noi, colecții noi, nu promovăm redundant aceleași obiecte ani de zile. Cred

43Creativitatea ca afacere

că așa e foarte important – să oferi mereu ceva nou […] calitate și obiecte deosebite. Aceasta este baza și e cel mai important. Prin asta cred că te remarcă publicul mai ales.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)”Pe social media nu ne-am promovat niciodată cu bani, în schimb am observat că e important să punem ceva, ca să se vadă că încă existăm […] dar e așa, la limită, și încă nu merită să investim mai mult în social media pentru că nu a fost atât de important, devine important pe măsură ce creștem, dar nu știu exact când va fi momentul în care o să investim.” (Tânăr creativ, animație digitală)Paginile de social media și site-ul afacerii, pe lângă rolul

lor principal de promovare, aduc în multe cazuri venituri antreprenorilor, prin comenzile primite prin intermediul acestora. Majoritatea tinerilor antreprenori au în cadrul site-ului și un magazin online, dar există și antreprenori care au doar site de prezentare, iar achiziția se poate face prin comandă directă.

”De abia am reușit să facem site-ul. Facebook am făcut destul de repede, a fost primul lucru, postăm frecvent, o dată la două, trei zile. Instagram avem. Mai puțin postăm, dar postăm și de acolo avem comenzi, am avut o comandă mică dar e comandă, nu contează.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)O parte dintre antreprenori își cunosc publicul țintă, după

studierea pieței și astfel promovarea este făcută direct către grupul țintă.

”Eu sunt [sic!] în momentul acesta mi-am dat seama cam care este potențialul pieței. Am testat-o pe toate părțile și, în afară de târguri, nu există un punct de vânzări în România. Există doar o deschidere care crește pe zona de corporate și atunci doar asta targetez și foarte puțin mass-market. De asemenea, eu vând pe piețele din afară.” (Tânăr creativ - decorațiuni din lemn pictat)

Deși considerată importantă, promovarea nu a fost cel mai important lucru pentru antreprenori, accentul fiind pus în primul rând, cel puțin la începuturile afacerii, pe crearea produselor creative. De asemenea, cei mai mulți tineri creativi, fiind în situația de a-și gestiona singuri bugetele, nu reușesc să-și dezvolte un plan de afacere sau marketing foarte elaborat sau foarte coerent. În plus, lipsa de resurse este pentru majoritatea tinerilor creativi un obstacol în promovarea activității.

”N-am apucat nici până în ziua de azi să ne facem site-ul, am cumpărat un fundal și chiar și în ziua de azi mă uit la el cum stă și tot n-am făcut nimic, o să se întâmple, […] să ne facem magazinul online. [...] e și mult de muncă în spatele unui târg, multă muncă, multă logistică, multă energie și în online ar fi mult mai liniștită toată povestea, mai ușor de gestionat.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)Pentru alți tineri au fost de mare ajutor recomandările altor

persoane care au testat deja produsul, alături de participarea la târguri de profil sau la diverse evenimente de business. Pentru o mare parte dintre antreprenori, recomandările altor persoane au fost printre primele metode de promovare, în unele cazuri chiar dinainte ca afacerea să existe sub o formă legală.

”Oamenii mă știau de pe la târguri, din om în om, foarte mult a funcționat asta, nici nu-mi dau seama de unde vin, chiar și firmele astea mari, îi mai întreb uneori și îmi spun că a comandat o colegă de-a lor sau au aflat de la nu știu ce prieteni, asta din om în om merge foarte bine.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)”Dar cel mai important, pornind dintr-un incubator de afaceri, am avut mai multă deschidere să merg la evenimente din astea de business chiar dacă nu erau creative, erau doar de business și cel mai bine a mers vorbind direct cu oameni. Networking, care dă roade în timp, cum ziceam, la început nu au fost foarte mulți, dar oamenii își amintesc de tine.” (Tânăr creativ, animație digitală)

44 Creativitatea ca afacere

4.7 Produsele afacerii creative și vânzarea acestora

Produsele afacerii sunt diverse ca stil, model sau utilizare, dar se observă două categorii distincte, și anume: produse creative de tip handmade (create manual) și produse non-fizice, în format digital. În ceea ce privește produsele create manual, acestea se împart în produse de modă sau design (bijuterii și accesorii din diverse materiale, genți, borsete, ghiozdane etc.), decorațiuni de interior din diverse materiale, în general din lemn sau ceramică (suporturi de lumânări, decorațiuni de pom, mărțișoare, tablouri decorative etc.), veselă funcțională din diverse materiale, agende sau albume foto din lemn. Pe partea de creație digitală, în cazul tinerilor analizați de noi vorbim despre produse digitale de tip animație 2D.

Deși nu toate produsele antreprenorilor sunt produse unicat, toți încearcă să creeze la intervale regulate colecții noi sau atractive pentru clienți, pentru a susține interesul acestora și, de asemenea, pentru a-și dezvolta afacerea. O mare parte dintre antreprenori au mai multe produse pe stoc, în timp ce o altă parte dintre aceștia lucrează la produse exclusiv în momentul în care primesc comenzi.

”Noi încercăm să lucrăm cât mai mult ceva nou tot timpul. Încercăm pe cât posibil să ne mulăm pe client, […] să fie cât mai aproape de tematica ta, adică să fie ceva special și să fie ceva original [...] Dar nu o să repetăm același produse.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)În câteva cazuri, antreprenorii testează fiecare nou produs,

alături de persoanele apropiate, în primul rând, în felul acesta primind feedback, sfaturi, sugestii de îmbunătățire sau critici constructive înainte ca produsul să intre pe piață, asigurându-i astfel o calitate superioară.

”Eu testez toate lucrurile pe prieteni, și îi chem la mine și le pun în față chestii, îi întreb cum li se pare, își dau seama ce e, cât ar da pe ea, fac mini-research, pentru că trebuie. Primul consumator sunt eu, testez pe mine produsul, după aia merg

la prieteni, le fac cadou, văd ce reacție au și abia după aia le scot la vânzare.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)Spațiile de vânzare ale produselor se află în principal în

mediul online, comenzile fiind de obicei prin intermediul site-ului afacerii - care are în cele mai multe cazuri și un magazin online -, prin intermediul paginilor de social media sau la târgurile de profil.

În ceea ce privește târgurile de profil din țară, cam jumătate dintre antreprenorii intervievați participă la astfel de târguri încă de la începutul afacerii, dar, odată cu dezvoltarea acesteia, frecvența cu care participă la târguri scade, tinerii antreprenori participând doar la târgurile mai importante, unde există un număr mai mare de potențiali clienți. O parte dintre tineri au participat la târguri, dar, din cauza experienței negative, fie au abandonat ideea de a mai participa și se bazează mai mult pe celelalte canele de vânzare, fie și-au creat propriul târg pentru o anumită perioadă de timp.

”Nu am mai mers la un târg de când am fost la ăsta, nu mi s-a părut că merită două săptămâni și în frig, aveam o căbănuță, nu știu ce, dar stăteai acolo de dimineața până seara, nu e atât de fun pe cât pare și nu e mai profitabil, că ce fac pe online și cu clienții din anii anteriori care revin, fac mai mult decât fac la târguri.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Noi nu susținem să mergem la târguri, nu ne place să facem chestia asta. Mergeam la început, dar nu am avut niciodată succes și după aceea ne-am gândit să ne facem noi un târg al nostru, numai cu noi, vii pentru noi nu pentru altcineva, făceam două pe an, de Crăciun și Mărțișor, într-un bar unde ne lăsau să expunem, avem mai mulți prieteni care au baruri.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)În același timp, majoritatea tinerilor consideră că o mare

parte dintre târgurile organizate anual - în afară de câteva târguri principale - au o organizare necorespunzătoare, taxe foarte mari de participare și nicio garanție pentru un tânăr creativ, din niciun punct de vedere.

45Creativitatea ca afacere

Taxele foarte ridicate de participare pentru tineri la aceste târguri îi descurajează și îi condiționează să investească resurse materiale despre care nu au nicio certitudine că se vor întoarce sub formă de profit. În prezent nu există nicio facilitate fiscală care să ofere acces tinerilor cu afaceri mici sau la început de drum la standuri ale târgurilor de creație sau cu produse creative. Din acest punct de vedere, pierderea este atât a tinerilor - care astfel nu au acces la public și nu-și pot vinde creațiile sau produsele și nu-și pot dezvolta afacerile -, cât și a consumatorilor, care nu pot interacționa cu aceste produse sau nu le pot cunoaște și, implicit, achiziționa. Am identificat, în urma discuțiilor cu tinerii creativi, faptul că există o înlănțuire de probleme și obstacole pe care aceștia le întâlnesc în traseul afacerii lor, în special acele afaceri care propun produse creative fizice.

”Am fost și pe la târguri, mai merg și acum, dar pe la astea mai mari și din perioada Crăciunului, restul, părerea mea este că sunt degeaba, deși depinde de la produs la produs. Taxele sunt foarte mari […] îți cer taxă de participare și dacă vrei pachet premium plătești dublu, acest pachet care constă în a face niște postări pe pagina târgului în care să scrie despre tine, ce faci tu acolo, dacă mă întrebi pe mine, asta ar trebui să fie de la sine inclus că tu promovezi un eveniment și promovezi participanții, de aia e târg, ei bine, nu e așa. Dacă vrei postări, trebuie să plătești și nu-ți garantează nimic.” (Tânăr creativ, produse de modă)Produsele sunt vândute în general pe teritoriul țării, fie prin

platforme online, fie în diverse magazine cu profil de design, dar există cazuri în care antreprenorii primesc comenzi și din afara țării. O mică parte dintre antreprenori vând produsele în principal în afara țării, datorită pieței mai deschise pentru produsele lor.

”Ne vindem produsele în diverse magazine [...] cu profil de design de obiect, prin țară le trimitem cu curier (și în afara țării câteodată) și târguri, primim și comenzi.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din ceramică)

”Acum clienții mei sunt mai mult din afară, nu neapărat din zona corporate, dar și de acolo. Și la noi, da, targetez zona asta. Clienții stabili sunt în zona corporate.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)

4.8 Cine sunt clienții afacerilor creative

O mare parte dintre clienții afacerilor tinerilor provin din recomandările altor persoane care sunt familiare cu produsele tinerilor antreprenorilor.

”Am început să particip la târguri, te ajută mult partea asta să cunoști oameni, să îți faci clienți, networking, te ajută să vinzi mai mult în două zile față de cum te chinui în altă parte.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)Clienții care formează o categorie aparte sunt cei din

zona corporate (persoane juridice), care fac cele mai mari comenzi și astfel aduc cele mai mari venituri antreprenorilor. În același timp, acest tip de client este cel care revine de mai multe ori pentru comenzi. În general, astfel de clienți plasează comenzi în două perioade principale ale anului, în perioada Crăciunului și primăvara, de Mărțișor. Pentru o mică parte dintre antreprenori, comenzile cele mai mari sunt în perioada estivală, când au loc diverse festivaluri. Clienții corporate află de afacerile acestora în general prin recomandările altor persoane sau datorită perseverenței antreprenorilor.

”În general vindem persoanelor fizice, prin intermediul site-ului și al târgurilor, dar avem și clienți corporate, persoane juridice pentru proiecte mari sau personalizare, care ne contactează.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)”Am și clienți din zona corporate, ei vin cu grosul, o parte din contactele astea mi le-am dezvoltat singură în anii anteriori când le trimiteam eu mail-uri să le arăt colecția, din 100 de mail-uri îmi răspundea unul, poate. Fac chestia asta în fiecare an, acum nu toată lumea îmi răspunde, dar trebuie să încerc.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)

46 Creativitatea ca afacere

”Sunt oameni care au auzit de la prieteni, de la vreun interviu, momentan clienți așa, din gură în gură. Am și comenzi mari pentru firme, dar cumva ei mă ajută să trăiesc, să zic, cel puțin în perioada estivală sau de Crăciun, cele mai bănoase comenzi sunt cele pentru festivaluri. Comenzile de zi cu zi sunt, dar sunt în sensul că trăiesc de pe o zi pe alta decent. […] Din corporații cam toți revin, sunt mai stabili.” (Tânăr creativ, modă)Un aspect important de menționat este faptul că, deși

majoritatea antreprenorilor fac produse conform viziunii lor, clienții afacerii sunt de asemenea luați în considerare în ceea ce privește dorințele sau ideile lor pentru un produs nou. Astfel, o parte dintre tinerii antreprenori folosesc mediul online și cer feedback de la clienți pe paginile lor de social media, pentru a afla părerea consumatorilor despre un anumit produs, o anumită idee sau o modificare. În unele cazuri, anumiți clienți chiar oferă sfaturi sau critici constructive pentru afacere, iar de cele mai multe ori antreprenorii apreciază acest lucru și țin cont de ele.

”De obicei fac cam ce își doresc clienții, […] îi întreb ce și-ar dori pentru următoarea colecție, ascult clienții, n-aș fi ajuns până aici dacă nu ascultam, e bine să ai tu o idee, să mergi pe o viziune de-a ta, dar trebuie să ții cont și de clienți dacă vrei să te extinzi, trebuie să ții cont de trend-uri, de clienți, de nevoile oamenilor, trebuie să cercetezi destul de mult, dar îmi place. […] Mai îmi dau oameni mail-uri care vor să-mi dea sfaturi, ceea ce nu-i chiar rău, uneori au făcut bine că mi-au zis, au fost și laude, și critici, dar constructive cumva. Mai pun pe story întrebări, așa mi-am dat seama și de o problemă.” (Tânăr creativ, modă)

4.9 Profitul tinerilor creativiMajoritatea antreprenorilor au în momentul de față

afacerea proprie ca principală sursă de venit, dar există și cazuri în care veniturile din afacere sunt suplinite de contracte de colaborare pe domeniul în care aceștia și-au făcut studiile

de bază și în care au lucrat pentru o perioadă de timp înainte de începerea afacerii. Într-un singur caz, veniturile nu vin din afacere, datorită faptului că aceasta este abia la început.

Dintre antreprenorii care au ca principală sursă de venit afacerea bazată pe creativitate, o mare parte au declarat că, deși veniturile sunt mulțumitoare, acestea nu sunt constante. Există și o parte care, deși se susține numai din afacere, nu este mulțumită de veniturile generate și consideră că acestea ar putea fi îmbunătățite. În același timp, posibilitatea ca tinerii antreprenori să se susțină doar din afacerea creată a venit după ani de muncă, investiții și perseverență. Finanțările prin creditări bancare sunt privite destul de sceptic de către antreprenori, dar sunt luate în calcul în câteva dintre cazuri.

”Acum sunt OK cu veniturile, nu pot să zic că mâine mă duc și-mi cumpăr mașină, apartament ca să nu mai stau cu chirie, dar poate o să ajung și acolo.” (Tânăr creativ, modă)”Momentan da, după șapte ani de muncă susținută, este principala sursă de venit, nu mai am altele acum. Nu pot să zic că mă mulțumesc în totalitate veniturile pe care le am acum și știu că se poate și mai bine. Am luat în calcul varianta cu finanțări, dar până acum nu am descoperit produsul câștigător, mai caut, mai văd.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)”Toate veniturile sunt numai din afacere, nu e un venit constant, asta e problema cea mai mare, sunt fluctuații, sunt perioade din an în care faci foarte mult, dar sunt perioade în care totul e mort. […] De Crăciun, de Mărțișor de obicei sunt perioade full, iubesc perioadele alea.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)

Referitor la antreprenorii care își suplinesc veniturile cu diverse contracte de colaborare, deși ar agrea ca afacerea să devină principala sursă de venit, nu exclud ideea de a continua să lucreze și pentru afacere, și în domeniul de bază în care au pregătire.

În general colaborările tinerilor sunt în domeniul în care s-au format și le asigură un minim de venituri pentru diverse

47Creativitatea ca afacere

cheltuieli de bază (întreținere, cheltuieli utilitare etc.) sau le asigură libertatea de a se ocupa de afacerea creativă și de a investi timp în ea. Motivul principal pentru care acești antreprenori nu se pot ocupa în totalitate de afacerea creativă se datorează lipsei pieței, a potențialilor clienți și a aprecierii acestora față de produsul creat.

”E un business care îți permite să faci ce vrei, cum vrei, dar ca venituri nu-ți permiți ce vrei și când vrei. Eu fac și partea de consultanță, asta îmi permite să am un lifestyle cumva, oarecum cum îmi doresc eu și să am un fel de stabilitate.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)”Nu pot încă să-mi asum total direcția asta, adică, pentru că văd cam care e piața, văd cât de educați sunt oamenii să aprecieze lucrurile de genul ăsta și nu e realist, adică aș putea să stau și să mă chinui cu 25 de milioane (lei vechi) pe lună dar să fim serioși ”that’s not a life style” și astfel cumva mi-am dezvoltat mai multe side-business-uri, bazate pe creativitatea mea.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Ar fi minunat să devină asta sursa principală de venit, dar nu țin neapărat acum, e OK și așa, probabil o să fac proiectare în continuare pentru că îmi aduce satisfacție aproape în egală măsură ca și chestia asta și, na, nu trebuie neapărat să le exclud una pe alta.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)

4.10 Relația dintre tinerii creativi și spațiile creative

În ceea ce privește relația antreprenorilor tineri cu spațiile creative, de tip hub creativ sau spații de coworking, părerile sunt împărțite, astfel că există antreprenori care au frecventat sau încă frecventează astfel de spații, pentru programe de mentorat sau pentru a lucra, antreprenori care au vizitat un astfel de spațiu, dar din diverse motive, în general cele legate de aspectul financiar, au preferat să nu continue să-l

frecventeze și antreprenori care nu au fost niciodată într-un astfel de spațiu și nici nu intenționează să o facă în viitorul apropiat.

Tinerii care frecventează astfel de spații merg acolo în primul rând pentru că i-a avantajat din punctul de vedere al afacerii lor și pentru că le place atmosfera și sentimentul de comunitate existent.

”Se fac diverse strângeri din astea, cu gin, cu pizza, mers la squash, e o comunitate, avem un grup online și se dau mesaje, chestii. Momentan vreau să rămân aici, îmi place atmosfera, e foarte mișto.” (Tânăr creativ, artă din fire textile)”Cel mai important aspect a fost ăsta să ai cu cine să schimbi idei, să vorbești, să te ajute. Locul ăsta este magic, este foarte special locul ăsta pentru toți oamenii care suntem aici.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)În același timp, spațiile cu tematică antreprenorială, care

dezvoltă programe proprii, sunt utile în dezvoltarea unei afaceri prin programele de mentorat și incubatoarele de afaceri oferite, în care fondatorii unui start-up sunt învățați fiecare pas ce ar trebui urmat în dezvoltarea afacerii, din stadiul incipient al acesteia până într-un stadiu avansat.

”A fost foarte bun de networking, culmea, și am mai reluat niște lucruri cum ar fi planul de business, ce alte tipuri de clienți am mai putea avea, cum să-i contactăm noi, tot așa, legat de promovare, cum să facem ca să ne promovăm mai bine și a fost foarte util, ne-am fixat, așa, lucruri. Erau întâlniri în fiecare săptămână, uneori de mai multe ori pe săptămână.” (Tânăr creativ, animație digitală)

Tinerii care au vizitat un astfel de spațiu, dar nu au ales să continue, au avut ca motiv faptul că locul oferit nu era de ajuns pentru nevoile lor de la momentul respectiv, ca atare majoritatea au ateliere proprii sau ateliere în care împart locul cu alți antreprenori. De asemenea, chiriile au fost considerate ca încă ridicate pentru ca un tânăr cu o afacere la început de

48 Creativitatea ca afacere

drum să o poată acoperi din veniturile proprii. Pe de altă parte, deși aceștia nu lucrează într-un astfel de spațiu, participă sau au participat la diverse conferințe sau cursuri pe domeniul lor.

”Am în plan un curs de lucrat în lemn, chiar îmi e util. Mai sunt niște cursuri pe care vreau să le fac, oricum eu în fiecare an fac un curs de formare […]. Îmi place foarte mult să învăț chestii, e foarte bine să înveți lucruri, indiferent ce vârstă ai, schimbările de vârstă le iei mult mai ușor și îți dezvolți gândirea creativă, modul în care soluționezi probleme, plus îți crește încrederea în tine.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)

4.11 Dificultăți și impedimente ale tinerilor creativi

Referitor la dificultățile și impedimentele cu care s-au confruntat antreprenorii intervievați, fie la începutul afacerii, fie ulterior, acestea sunt diverse și sunt în general legate de aspecte birocratice sau legale, de viitorul afacerii, de mentalitatea posibililor clienți, de lipsa finanțărilor sau de lipsa susținerii din partea altor antreprenori.

În multe dintre cazuri, antreprenorii au considerat că primul impediment în dezvoltarea afacerii au fost ei înșiși și teama de eșec, din cauza neîncrederii în propria persoană sau în ideea lor de afacere. În general tinerii au primit ajutorul unor persoane apropiate care le-au fost alături și le-au oferit sprijin, prin critici constructive, și ajutor în problemele legate de afacere. Multe dintre afacerile tinerilor creativi sunt rezultatul unui efort colectiv, în general, cei mai mulți tineri fiind susținuți de familie sau de prieteni, care îi ajută să gestioneze afacerea.

”Impedimentul numărul unu am fost chiar eu pentru perioade rătăcite în toți anii ăștia, din cauza lipsei de organizare, disciplină, nesiguranță etc.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)”N-am temeri, doar gândurile astea că obosești, efectiv obosești foarte mult, nu mai știi ce să mai faci, nu mai vrei

să te ocupi tu de tot și e foarte greu singur, foarte greu, foarte multă muncă.” (Tânăr creativ, obiecte și accesorii din lemn)”N-ai cum să zici că da, totul e minunat, întotdeauna se poate mai bine și nu sunt mulțumită de cum decurg lucrurile, că zic că fac niște lucruri și până la urmă îmi dau seama că e două noaptea și n-am apucat să fac ce mi-am propus, da, e greu, dar depinde de cât vrei să te plângi, da, e greu, dar e și mișto.” (Tânăr creativ, obiecte din porțelan)Alte dificultăți identificate se referă la resursele financiare

și la veniturile câștigate, acestea fiind în general investite înapoi în afacere, sub forma materialelor folosite pentru produse, a site-ului, a reclamelor plătite, a taxelor pentru târguri etc. O altă problemă privitoare la venituri ar fi legată de lipsa seriozității din partea anumitor clienți, planuri sau comenzi care sunt amânate sau plătite după perioade îndelungate de timp.

”Sunt două agenții cu care n-am mai vrut eu să lucrez, dar la acel moment au fost bineveniți, dar nu m-am mai înțeles bine cu ei, una dintre agenții m-a mai sunat și anul trecut, dar n-am mai vrut, nu m-au plătit la timp, i-am sunat de nu știu câte ori, am semnat un contract și dacă eu duc la bun sfârșit, prefer să fie fair pentru toată lumea.” (Tânăr creativ, modă)Lipsa finanțărilor pentru tinerii întreprinzători sau procesul

de aplicare greoi pentru astfel de finanțări reprezintă o altă problemă cu care se confruntă. În timp ce o parte dintre ei se gândesc să aplice pentru finanțări, cerințele multiple, condițiile și termenele-limită rigide ale acestor proiecte îi împiedică să meargă mai departe și să caute alte finanțări care să îi avantajeze. O mică parte dintre antreprenori candidează în mod activ pentru finanțări, deși fără succes până la momentul actual. Pe lângă toate aspectele pe care le presupune o afacere, o parte dintre acești antreprenori învață și să scrie cereri de finanțare, un element care le complică activitatea și capacitatea de a rămâne concentrați pe creația propriu-zisă.

49Creativitatea ca afacere

”M-am gândit și eu la asta, dar doar m-am gândit. La un moment dat, acum un an am vrut să particip și m-am uitat să văd în ce constă dosarul și mi-am cam pierdut, așa... trebuia să ai un dosar, […] sunt enorm de multe cerințe pentru că sunt și mulți care se înscriu, tot dosarul ăla nu ai cum să ți-l faci singur, te duci la cineva să ți-l facă și pe lângă că cere o căruță de bani să facă asta mai cere și procent și vânzări, sau nu cere bani, dar cere un procent din firmă.” (Tânăr creativ, modă)”Nu avem finanțare, căutăm, aplicăm la fonduri, dar parcă e un pic mai complicat. Adică putem să angajăm o firmă care să scrie un proiect pentru noi, dar e așa, un pic ciudat că trebuie să faci asta, ne-ar ajuta să învățăm să scriem proiecte.” (Tânăr creativ, animație digitală)O altă dificultate ar fi aceea legată de problemele legislative

asociate statutului legal al afacerii. Majoritatea afacerilor tinerilor funcționează ca SRL-uri și sunt mulțumiți de această formă legală datorită faptului că taxele și impozitele către stat sunt plătite lunar, iar procesul de deschidere și de menținere al SRL-ului este mai ușor. Dintre cei care dețin sau au deținut PFA, o mare parte consideră că nu a fost eficient pentru ei din cauza problemelor existente, în primul rând datorită faptului că există o limită de CAEN-uri. În același timp, procesul de plată a taxelor pentru PFA este considerat a fi nefavorabil.

”Nu-mi convine pe PFA, mare greșeală am făcut, dar ideea e că atunci abia apăruseră și era cumva în trend să-ți faci PFA, spuneau ei că merge pentru micii întreprinzători și am zis să-mi fac și eu. Acum nu mai sunt pe PFA, m-am prins destul de târziu, mi-am făcut pe SRL acum la începutul anului, încă mă chinui să scap de PFA. [...] Multe țepe proaste și bani aruncați aiurea, e o porcărie asta că ajută mici întreprinzători, […] la PFA e un haos general, încă mă chinui să-l închid și tot nu am reușit și tot o să mai dureze, poate e și greșeala mea că nu m-am documentat îndeajuns, stai o sută de ani la coadă și tot nu rezolvi nimic, e o debandadă, nu înțelege nimeni nimic.” (Tânăr creativ, modă)

”Cu PFA-ul sunt probleme de legislație, au limitat numărul de CAEN-uri pe care le poți avea pe PFA, cinci și dacă aveai mai multe trebuia să mai scoți din ele sau îți iradiau PFA-ul și anul ăsta a trecut termenul și au iradiat o grămadă de PFA-uri fără să anunțe proprietarii de PFA-uri că ei nu mai au firmă.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)Deși birocrația este considerată a fi oarecum accesibilă,

aceasta poate fi considerată un impediment datorită faptului că în multe cazuri soluționarea unor documente simple presupune un timp foarte mare de așteptare, iar acest lucru reduce timpul care ar putea fi petrecut în procesul creativ.

”La început au fost toate impedimentele posibile. Pentru că, așa cum spuneam la început, nu știam absolut nimic. A fost un hei-rup de acesta constant. Eu m-am dus cred că de șase ori la Registrul Comerțului pentru că tot timpul greșeam ceva, nu era bine, nu era semnat bine.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)Alte probleme ar fi legate de neseriozitatea clienților sau

a altor antreprenori, de mentalitatea oamenilor care nu sunt deschiși la lucruri noi și nu apreciază produse inovatoare, de calitate și preferă cantitatea sau prețul redus al unui produs în defavoarea calității. Sprijinul din partea altor tineri creativi sau a altor entități ce ar trebui să sprijine micii întreprinzători sau design-ul românesc este aproape inexistent.

”Nu sunt nici oamenii serioși, […] nu au mintea deschisă, gen să accepte în magazine, nu știu produse handmade sau produse diferite de ce știu ei că se vinde la public, gen chinezării. Și cealaltă chestie, nu știu dacă sunt mai mulți sau mai puțini oameni care apreciază calitatea unui lucru făcut de mână cap coadă versus prețul unui lucru adus din China. […] Încerc să nu folosesc plastic cât se poate de mult. E greu. Foarte puțini oamenii apreciază lucrul ăsta.” (Tânăr creativ, decorațiuni din hârtie)”Vreau să subliniez faptul că nici noi între noi nu prea ne

ajutăm, să ne ajutăm, să fie așa, o comunitate, nu e așa, mă refer și între târguri și între artiști.” (Tânăr creativ, modă)

50 Creativitatea ca afacere

”Un prim impediment este faptul că există bisericuțe. Acele grupuri care ar trebui să sprijine design-ul românesc sunt niște bisericuțe super-înguste la minte. Outsiderii sunt primiți destul de greu.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)

4.12 Situația actuală a tinerilor creativi din România și susținerea antreprenoriatului

Părerile sunt împărțite în ceea ce privește situația antreprenorilor care își dezvoltă propriile afaceri. Astfel, o parte dintre aceștia consideră că în general, tinerii pornesc afaceri după ce au o idee concretă, s-au documentat și au studiat piața și au stabilit o strategie inițială care să îi ajute în creșterea afacerii, iar o altă parte consideră că mulți tineri pornesc afaceri fără să conștientizeze cu adevărat munca ce îi va aștepta pe viitor, având în vedere că o afacere creativă înseamnă, pe lângă procesul creativ și promovarea afacerii, relațiile cu clienții, birocrația etc.

”Din câte am văzut eu, tinerii se bagă în afaceri pe care le-au dibuit deja cumva, nu se bagă în necunoscut, nu își fac afacere că au auzit ei nu știu ce, totdeauna se bagă în ce cunosc și le cam ies afacerile.” (Tânăr creativ, artă din fire textile)”Dacă să recomand oamenilor care au pasiuni să-și înceapă ceva, un business din chestia asta, e foarte frumos că ai pasiuni, dar în primul rând trebuie să te verifici bine pe tine dacă ai mentalitatea de antreprenor. Dacă nu o ai, păstreaz-o ca hobby.” (Tânăr creativ, decorațiuni din lemn pictat)Referitor la susținerea antreprenoriatului în România,

majoritatea tinerilor sunt de părere că acesta nu este bine și suficient susținut de către stat, dar că există inițiative private care ar putea veni în sprijinul antreprenorilor.

”Pentru cineva care vrea să facă antreprenoriat în România, pe lângă că nu are exemple cu adevărat, nu ai școli, nu ai resurse, nu ai comunități în care înveți să crești, trebuie să le cauți eventual să plătești bani […] și după aia intervine partea asta de mentalitate. Pur și simplu noi cumva suntem crescuți pentru eșec, din școală, ne e frică să facem greșeli, iar în partea asta de zonă creativă trebuie să fii dispus să faci greșeli, că așa îți dezvolți prototipul.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)

4.13 Pașii de urmat pentru un tânăr creativ care își dorește să-și dezvolte o afacere

Dezvoltarea unei afaceri creative proprii se face în primul rând cu încredere în propria persoană, încredere în produsul propriu, răbdare și perseverență.

”Să investești un pic în tine, nimic nu-ți merge din prima, știi că e o vorbă că începi o afacere, un proiect, și abia peste trei ani o să vezi rezultatele și dacă atunci peste trei ani rezultatul este unul considerabil, mergi mai departe cu afacerea, dacă nu, mai mult ai cheltuit, mai mult ai pierdut, atunci e clar că nu e bună afacerea, o închizi și faci altceva.” (Tânăr creativ, modă)”Ca și creative, idealul este să faci ce îți place, să produci bucurie prin munca pe care o depui și să poți trăi din asta. Dacă faci cu tot sufletul, vor veni și lucruri bune.” (Tânăr creativ, bijuterii handmade)Documentarea detaliată despre fiecare aspect la viitoarei

afaceri este un pas important, aceasta se poate face fie pe cont propriu, de la învățarea detaliată despre domeniul afacerii, despre produsul creativ propriu, tehnici de lucru, variații ale produsului creativ, până la studierea pieței, a clienților-țintă, strategii de marketing, business, inclusiv partea administrativă și financiară etc., fie cu ajutorul cursurilor oferite de spațiile

51Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

creative referitoare la planuri și strategii de business, cursuri de antreprenoriat, de marketing, de taxe și fiscalitate.

”Dacă vrei să faci bani și să trăiești din chestia asta nu e suficientă creativitatea pe care o ai, trebuie să înveți cum să îți creezi, să administrezi o afacere, cum să ți-o promovezi, să înțelegi ce vrea clientul tău.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)Un alt lucru important, chiar din stadiul de dezvoltare

al afacerii, este networking-ul. Crearea unor legături în domeniu poate duce în viitor la colaborări, parteneriate sau recomandări.

”Lumea nu te cunoaște, nu exiști, până nu te cunoaște cât de cât lumea, nu ai cum să faci treabă. Deci: ori ești într-un anturaj care este potrivit pentru chestia asta, […] ori muncești, muncești și faci treabă și crești și înveți tot timpul

să faci ceva nou, să faci mai bine, să faci mai repede, să faci mai productiv.” (Tânăr creativ, obiecte din lemn)Sprijinul celor apropiați este, de asemenea, important, iar

cazurile ideale sunt cele în care o afacere creativă se dezvoltă cu unul sau mai mulți parteneri fondatori.

”Am avut noroc să am oameni care să mă sprijine, cel puțin de anul trecut din primăvară, de când am zis ‹‹gata fac doar pentru mine›› și e scary, foarte scary câteodată, dar am avut baftă să mă susțină inițial și financiar, dar m-au susținut.” (Tânăr creativ, obiecte și decorațiuni din hârtie)”Pentru mine a fost foarte important că am mai avut un coleg lângă mine care a fost la fel de implicat și doritor să facă și să vedem ce iese și, dacă ai câțiva oameni în jurul tău, poate să fie doar unul, dar să ai cu cine să lucrezi.” (Tânăr creativ, animație digitală)

5. activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

5.1 Istoria spațiilor creative5.1.1 Experiența profesională a fondatorilor

Pentru a înțelege cine sunt acei oameni care au ales să dezvolte aceste spații destinate creativității, am conturat un scurt portret profesional al acestora. Cei mai mulți dintre cei care au ales să creeze astfel de spații sunt tineri creativi. Experiența profesională anterioară a celor din echipele fondatoare a spațiilor creative variază. O parte dintre aceștia sunt activi în domeniul economiei, turismului, IT-ului, arhitecturii, marketingului, relațiilor publice sau ingineriei. Cea mai mare parte dintre aceștia au avut experiență anterioară în antreprenoriat, înainte de fondarea acestor spații, fie în afacerile sau asociațiile proprii pe care le dețin, fie prin

organizarea și coordonarea diverselor evenimente cu impact social. Spațiile creative au fost fondate în urma dorinței acestor fondatori de a avea o afacere proprie prin care să poată sprijini și investi în comunitatea locală. Majoritatea hub-urilor și a spațiilor de coworking au fost înființate relativ recent, cel mai vechi fiind înființat în anul 2012, iar cel mai nou - în anul 2018. Bazele acestor spații au fost puse, în general, ca urmare a unui efort colectiv al unei echipe, de cele mai multe ori cu investiții din propriile fonduri ale echipei. Doar în câteva dintre cazurile analizate am identificat surse private de finanțare. A fost identificat un singur caz în care un astfel de spațiu este parte dintr-o organizație non-guvernamentală regională, dar conceptul acestuia și modul de funcționare nu diferă față de celelalte spații, singura diferență fiind legată de sursa de unde provin veniturile angajaților.

52 Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

Cele mai multe dintre aceste spații s-au dezvoltat în urma identificării de către fondatori a unor carențe existente în România, fie în educația antreprenorială, fie legate de lipsa spațiilor de lucru de profil sau a unor locuri bazate pe sociabilitate și comunitate profesională. În același timp, pentru o parte dintre fondatori, crearea acestor spații a fost văzută ca o oportunitate, inspirați fiind de alte inițiative similare din străinătate. Majoritatea fondatorilor au pus accentul în primul rând pe conceptul și pe ideea de comunitate profesională si interacțiune, locul efectiv fiind astfel gândit ca să poată servi acestui obiectiv (spații deschise, săli comune de activitate etc.). Aceste spații creative au fost gândite în așa fel încât să creeze sentimentul de flexibilitate, lejeritate în activități. Cele mai multe persoane intervievate au menționat faptul că aceste spații se vor întotdeauna a fi agregatoare de idei, activități și proiecte creative. Foarte interesant este faptul că aproape toate persoanele care au creat un astfel de spațiu vorbesc despre rolul important pe care îl au aceste spații pentru comunitatea și pentru dezvoltarea locală. Dincolo de beneficiile financiare pe care le generează această afacere pentru ei, antreprenorii care au pus bazele acestor spații sunt orientați și spre a aduce beneficii comunității de tineri, dar nu numai.

„ ...văzuse acest concept de hub în străinătate și a văzut oportunitatea de a oferi un spațiu de întâlnire comunității de creativi, freelanceri, din zona de tech, dar și alte industrii, în ceea ce a devenit ulterior hub-ul. [...] E despre valorile pe care o comunitate le aduce, factorul de colaborare care e foarte posibil și probabil într-un astfel de mediu.” (Cluj) „În partea asta a Europei, în România, avem o lipsă din punctul de vedere al educației antreprenoriale și nu suntem formați în direcția asta de antreprenoriat, nici financiar și atunci noi am simțit nevoia să aducem și să organizăm niște programe de educație antreprenorială, […] să creăm un spațiu pentru comunitate, un hub care să fie pentru comunitate, un loc unde comunitatea se poate întâlni, atât în cadrul evenimentelor, cât și în timpul zilei, când să lucreze împreună, să-și dezvolte propriile proiecte.” (Timișoara)

Cele mai multe spații au fost create în urma unor cercetări făcute de către fondatori, fie sub forma unor studii realizate în rândul posibililor beneficiari dornici să facă parte dintr-un astfel de spațiu, fie prin vizitarea unor astfel de spații din străinătate sau din țară. O altă parte dintre fondatori au realizat această idee în urma unor cercetări online asupra unor astfel de spații existente în orașul sau regiunea lor.

„...Erau și trend-urile din afară despre care citeam - vorbim de acum șapte ani. Nu vorbea nimeni de hub-uri, dar în afară se vorbea și am zis că facem și la noi chestia asta, e o tendință, dar cum ar fi să aplicăm tendința asta și la artă, care ar fi nevoile și am făcut un studiu, […] am întrebat 100 de artiști și artiste ce nevoi au ei și au fost răspunsuri care au fost deschise și închise. [...] Și am zis „bine, hai să facem și noi un hub d-ăsta, cât de greu poate fi să faci un hub? […] Noi aveam deja experiență la momentul respectiv, avusesem un centru cultural independent.” (București)Prin observarea altor spații de acest tip, fondatorii au

avut posibilitatea de a adapta și de a modifica conceptul de spațiu creativ la spațiul existent, pe care îl aveau la dispoziție, în special datorită faptului că majoritatea acestora au avut primele locații în spații foarte mici, de aproximativ 100 m2. Extinderea acestora (extinderea spațiului existent sau extinderea într-o nouă locație) a avut loc după o perioadă în care au fost recunoscute de către comunitatea locală ca fiind spații importante pentru dezvoltare. O parte dintre spații păstrează același loc pe care au avut-o inițial, fiind încă în etapa de dezvoltare.

În analiza noastră, am observat o diferență între conceptul de hub creativ și cel de spațiu de coworking. Principala diferență este legată de faptul că majoritatea hub-urilor au, pe lângă spațiile de coworking, și evenimente și programe de profil, pe când spațiile de coworking sunt gândite doar ca un spațiu colectiv de lucru. Cu toate acestea, deși aceste spații au început ca un spațiu strict de lucru, acestea s-au modificat pe parcurs, în sensul că, deși nu organizează evenimente proprii,

53Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

găzduiesc adesea evenimente din exterior, care generează venituri și pot crea vizibilitate. S-au diferențiat pe parcursul cercetării mai multe tipuri de astfel de spații (cu tematică artistică, antreprenorială, tech, start-up), dar, indiferent de tipul de spațiu, toate au aceeași viziune comună, de a veni în sprijinul comunității prin colaborare.

„Lumea venea și ne spunea că e un hub, noi le spuneam că nu este un hub, diferența la momentul respectiv și în teorie ar trebui să fie clară, că [la] un hub de internet intră o conexiune care pleacă la mai multe conexiuni, care pleacă la mai multe conexiuni, deci hub-ul face mai mult decât un spațiu de coworking, coworking asta înseamnă, să lucrezi colaborativ, dar hub-ul forțează el colaborarea.” (București)

5.2 activitatea spațiilor creative (hub-uri și coworking)

În majoritatea cazurilor analizate, spațiile sunt delimitate în zone pentru evenimente și zone pentru coworking. În ceea ce privește partea de coworking, multe dintre aceste spații funcționează fie la capacitate maximă, fie cu foarte puțin spațiu nefolosit. Cu toate acestea, coordonatorii acestor spații, din toate regiunile analizate din țară, primesc continuu solicitări pentru locuri, fapt ce demonstrează nevoia mare pentru aceste spații.

„Avem cerere, dar nu avem cum să le oferim, nu mai avem cum. Noi acum am făcut o selecție, eu spun nu la nu știu câți oameni care vin să ceară spațiu aici, și spațiu contra-cost, ei vin să plătească. Nevoia este foarte reală.” (București)Câteva dintre spațiile mai recent înființate nu au la fel

de multe cereri, ele încercând mai degrabă să își sporească momentan numărul de persoane care le frecventează și să facă cunoscută amplasarea locului în această etapă de dezvoltare. În general, chiriile obținute din contractarea spațiile de coworking se reinvestesc în spațiu și în evenimentele

organizate de către acesta. Aceste chirii sunt una dintre principalele modalități prin care aceste spații încearcă să devină sustenabile sau să se dezvolte. Foarte puține dintre aceste spații sunt susținute în vreun fel de autorități.

Cu privire la evenimentele acestor spații, acestea sunt de două tipuri: cele organizate de către spațiu și cele găzduite de către acesta. Totalul evenimentelor organizate și găzduite de către aceste spații este în general între 50 și 500 de evenimente pe an. În funcție de tipul de evenimente, acestea pot avea frecvențe săptămânale, lunare sau anuale. În majoritatea cazurilor, cererile pentru evenimentele găzduite sunt filtrate de către fondatori pentru a se asigura că acestea se pliază pe ideea și pe conceptul spațiului. În doar câteva cazuri aceste centre închiriază incinta, indiferent de tipul de eveniment. Trebuie să subliniem că doar pentru cele zece hub-uri și spații de coworking pe care le-am analizat, am identificat o medie de 275 de evenimente în fiecare an. Având în vedere că mai există un mare număr de alte evenimente care nu mai pot fi găzduite de aceste spații, ne putem da seama cât este de mare de fapt cererea reală pentru acest tip de spațiu.

„Pentru evenimentele găzduite facem o filtrare a cererilor, este important, pentru că avem o misiune și avem un statut și vrem să ne asigurăm că se respectă, că nu ne abatem prea mult.” (București)„Noi nu suntem generator de evenimente, suntem doar locație de evenimente, deci oricine ne sună și ne spune că vrea să facă un eveniment la noi, închiriem spațiul.” (Constanța)O parte dintre aceste centre pun la dispoziție locul existent

în mod gratuit pentru diverse ONG-uri, persoane, școli etc. care doresc să organizeze evenimente non-profit și care vin în sprijinul comunității, în special pentru tineri sau copii. O parte dintre aceste centre pun la dispoziție gratuit serviciile și sediul lor pentru proiecte care vizează educația, cultura sau diferite tipuri de acțiuni caritabile, care au rol de dezvoltare pentru comunitate.

54 Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

„Sunt și evenimente în care invităm noi sau punem la dispoziție spațiul pentru o organizație care face o chestie non-profit, care nu aduce niciun ban, și atunci pur și simplu oferim noi spațiul ca să facă chestia asta.” (București)„Avem și o structură de a dezvolta comunitatea, prin urmare, dacă ești ONG sau ești companie care susține o cauză socială, de dezvoltare a comunității, a orașului, sau dacă ești școală, nu plătești locația.” (Constanța)În ceea ce privește evenimentele organizate, majoritatea

hub-urilor organizează evenimente recurente, proprii, în funcție de specificul lor, cum ar fi: programe de mentorat, programe de pre-accelerare, programe de antreprenoriat, incubatoare de afaceri, acestea fiind utile în dezvoltarea unei afaceri prin faptul că un astfel de program învață tinerii antreprenori cum să își gestioneze afacerea, din stadiul incipient până într-un stadiu avansat, din toate punctele de vedere (marketing, strategii și analize de business, taxe, fiscalitate, finanțări etc.). Alte tipuri de evenimente organizate de către aceste centre includ expoziții, spectacole, performance-uri, conferințe sau dezbateri pe diverse subiecte de interes, în funcție de profilul centrului (economie, mediu, finanțări europene etc.), ateliere diverse pentru comunitatea locală de tineri și nu numai, evenimente de networking, întâlniri pentru comunitatea locală (IT, creative etc.).

5.3 Promovarea spațiilor creativeReferitor la promovarea acestor spații, am identificat

două moduri principale prin care acestea și-au promovat activitatea,încă de la înființare. De cele mai multe ori este aleasă promovarea prin postări ce aduc trafic organic pe paginile proprii de social media, dar și prin recomandări ale altor persoane. În general, coordonatorii acestorcentre au preferat să investească fondurile în primul rând în dezvoltarea sediului și nu în promovare, mai ales pentru că o parte dintre echipele fondatoare erau deja cunoscute de către comunitatea locală cu mult înainte de deschiderea acestor spații.

„Noi eram destul de cunoscuți încă dinainte, prin organizarea de evenimente, dar și prin prima variantă a hub-ului, dinainte de 2017.” (Cluj)

Alte moduri de promovare utilizate cuprind comunicatele de presă, apariții la diverse posturi de radio sau TV, pliante, reviste, reclame plătite pe motoarele de căutare pe internet și, în majoritatea cazurilor, site web propriu. O parte dintre spațiile de coworking se găsesc și pe platformele internaționale de coworking. În câteva cazuri, echipele fondatoare au apelat la modalități creative pentru a promova spațiul la înființarea acestuia.

„La început de tot, când am deschis, nu știa nimeni de noi, chiar nu am vrut să investim în promovare deloc și la început eram cu săgeți pe trotuar în primele câteva zile. La scurt timp, cam în prima săptămână, a venit un grup foarte drăguț de tineri și a doua zi ne-am trezit cu un articol pe un [...] site de recomandări, două săptămâni mai târziu era plin, încă două săptămâni ne vizitaseră deja ziare, televiziunea.” (București)

O parte dintre reprezentanții acestor spații consideră că este nevoie încă de multă promovare, pentru a informa tinerii despre ceea ce înseamnă cu adevărat un astfel de spațiu, darși, pentru pentru atragerea de finanțări sau parteneriate din zona mediului de afaceri , pentru ca pe viitor să poată atrage finanțări sau parteneriate.

”La început piața era inexistentă, explicam conceptul fiecărui potențial client cu care luam legătura.” (Brașov)„Încercăm să fim o prezență fizică a spațiului oriunde mergem.” (Timișoara) „Am avea nevoie acum de o promovare nișată care să ajungă la companii care ar putea să ne susțină activitățile și proiectele din cadrul hub-ului, ori ale noastre, ori ale comunității, ca investitori sau ca și [sic!] parteneri de proiecte.” (Constanța)

55Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

În orașele mari, precum București, Timișoara sau Cluj, aceste spații colaborative s-au dezvoltat mai repede decât în orașele mai mici. Un aspect interesant și important de subliniat este faptul că aceste spații din orașele mari, după ce au trecut de etapa inițială de dezvoltare, încep să aibă în vedere importanța asocierii și a parteneriatelor, atât între ele, cât și cu alte instituții sau organizații mari, precum universități, instituții culturale etc. În aceeași direcție, o parte dintre aceste grupuri fondatoare pun în discuție crearea unei strategii comune, trans-regionale, care sa poată atinge obiective dincolo de comunitatea locală sau regională. Creșterea rapidă a acestor spații în ultimii 10 ani indică necesitatea vitală a activității acestora, iar mai nou, în ultimii ani se vehiculează necesitatea creării de rețele de astfel de spații, chiar la nivel național. Beneficiile pentru tinerii antreprenori în acest caz sunt cu atât mai mari, cu cât deschiderea și extinderea acestor spații le-ar oferi vizibilitate, flexibilitate și le-ar întări capacitatea de a dezvolta afaceri de succes.

5.4 Relația tinerilor cu spațiile creative

Pentru a înțelege în ce măsură tinerii interacționează cu aceste spații am realizat un profil al persoanelor care frecventează și solicită aceste spații. În general, cei interesați sunt freelanceri, antreprenori, companii mici, start-up-uri din România, iar în unele cazuri chiar din străinătate. Oamenii din partea cărora vin cele mai multe solicitări pentru aceste spații sunt cel mai des din sectorul de activitate IT, urmat de marketing, contabilitate, fotografie, design grafic, turism, medicină, arte etc. Așa cum am prezentat și în cadrul studiului nostru realizat în rândul tinerilor care au activități creative, există o solicitare pentru aceste spații mai mare din partea tinerilor care desfășoară activități ce cuprind produse sau servicii digitale. Mai puțin solicitate sunt aceste spații de către tinerii care desfășoară activități de creație de tip handmade.

Un aspect foarte important de menționat este faptul că o parte dintre aceste spații oferă sediu social persoanelor care au nevoie de acest lucru; de altfel există și companii mici din străinătate care își deschid operațiuni în România sau care au întâlniri anuale în cadrul acestor spații.

„Noi fiind în zona asta de start-ups și de tech, oamenii sunt fie freelanceri, fie start-ups, remote ca și oameni tehnici, asta e marea majoritate a profilelor [sic!], absolut oricine care are nevoie de laptop ca să-și desfășoare activitatea, împreună un acces la internet și cafea bună poate să-și facă treaba de la noi, asta înseamnă oricine din zona de business, de la programatori, la marketeri, la contabili, fotografi, avocați, bariere nu prea sunt.” (Timișoara)Datorită conceptului acestor spații, de deschidere,

sociabilitate și comunitate, s-au format în majoritatea cazurilor comunități ale tinerilor creativi care le frecventează. Aceste comunități s-au format de-a lungul timpului sau sunt în formare în cazul spațiilor înființate recent, iar anumite spații organizează evenimente sociale unde are acces doar comunitatea spațiului, cu scopul de a o consolida și de a o dezvolta. Astfel de evenimente pentru comunitate facilitează și sprijină colaborarea între persoanele care frecventează spațiul, dar în același timp facilitează și integrarea în comunitate a persoanelor nou-venite.

„Noi avem multe activități, multe evenimente micuțe pentru hubsterii noștri, așa îi numim, pentru comunitatea noastră în care facem noi cinste cu pizza sau dăm cereale dimineața, sau diverse contexte sau party-uri în care îi aducem la un loc, să se cunoască, să comunice, să colaboreze și se leagă lucruri frumoase într-o astfel de comunitate.” (Cluj)În general comunitățile se formează în primul rând

între persoanele care frecventează aceste spații și echipa spațiului respectiv, iar după o perioadă de timp, între cei care frecventează spațiul. Aceste comunități ajută în dezvoltarea spațiului, prin feedback și idei pentru acesta și duc mai departe

56 Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

misiunea lui principală, aceea de a forma și de a consolida comunitatea de tineri, comunitatea de antreprenori, potențiali investitori, dar și comunitatea locală în general.

„E un grup pe care-l cunoaștem destul de bine și ei ne cunosc și ne înțelegem foarte bine și ei sunt și principala noastră sursă de feedback pe diverse proiecte pe care vrem să le implementăm.” (București)„La noi fiecare membru care are abonament mai mare de o zi primește o cheie și regula e simplă, primul care vine deschide, ultimul care pleacă închide […] fiecare are cheie și avem niște reguli de bază, să mai verificăm geamurile, să închidem ușile, e și spațiul lor și au și ei grijă de el.” (Timișoara)

5.5 Dificultăți și impedimente ale spațiilor creative

Principalele dificultăți cu care se confruntă aceste spații în momentul de față se referă în primul rând la reticența oamenilor față de acest concept, neînțelegerea ideii de hub sau de spațiu de coworking. O parte dintre aceste spații duc un proces constant de educare a publicului sau al pieței, scriu articole despre conceptul și beneficiile acestor spații sau explică în detaliu fiecărui potențial client care îi contactează ce înseamnă un astfel de spațiu. De asemenea, în cadrul evenimentelor organizate de către aceste spații, se încearcă în anumite cazuri colaborări cu antreprenori locali, reticenți în ceea ce privește conceptul, pentru a le demonstra utilitatea unui astfel de spațiu pentru comunitatea antreprenorială locală.

„Avem și câteva articole pe care le-am scris în direcția asta ca să putem să ajutăm pe partea asta și ca oamenii să descopere că astfel de locuri ar putea să-i ajute să își desfășoare activitatea, să se dezvolte, să obțină noi conexiuni ș.a.m.d. și de asta și ajungem să vorbim pe la tot felul de evenimente, de conferințe despre challenge-urile pe care le au astfel de spații.” (Timișoara)

„Oamenii de aici nu înțeleg exact ce facem noi aici, sau înțeleg foarte greu, sau nu vor să înțeleagă, aceștia de obicei sunt antreprenori clasici, care de fapt ne-ar putea ajuta foarte mult în procesul nostru educațional dedicat tinerilor și pe care încercăm să-i aducem aproape de noi și facem asta organizând niște evenimente la care aducem oameni care vorbesc mai pe înțelesul lor.” (Piatra Neamț)Trebuie să subliniem că aceste spații sunt și devin din ce în

ce mai mult agenți locali ai schimbării în comunitățile locale de business sau de antreprenoriat, în special pentru tineri. Antreprenorii încă manifestă o formă de reticență la noile modele sau abordări asupra muncii și a activității profesionale, iar aceste spații, prin activitățile și acțiunile lor, au, pe lângă rolul lor principal, și un rol de educare și deschidere a unor noi perspective, atât în rândul tinerilor, cât și în rândul investitorilor.

Alte tipuri de dificultăți privesc aspecte financiare sau administrative și implică lipsa finanțărilor și a subvențiilor de chirie, costuri operaționale ridicate (chiria spațiului, energia electrică, apa etc.), clădirile vechi în care se află aceste spații și care au nevoie de reparații sau de reamenajări, birocrația cronofagă sau lipsa personalului pentru anumite tipuri de evenimente.

”Subvențiile astea ar trebui să vină de la primărie, noi facem un serviciu comunității pe care primăria nu-l oferă și atunci ar trebui să acopere mai mult. Primăria oferă bani Ateneului, teatrelor, nu e nevoie de voi, de spațiile independente, dar e nevoie, pentru că eu am public încontinuu, nu poți să spui că nu e nevoie de vreme ce am oameni la cursuri, am cereri de ateliere în fiecare săptămână, adică, eu am cerere cât nu pot face față și nu poate spune nimeni că nu e necesară activitatea mea atâta timp cât am cerere.” (București)

57Activitatea spațiilor creative de tip hub creativ și spații de networking

5.6 Perspectivele de dezvoltare ale spațiilor creative

Planurile de viitor ale acestor spații se mențin în aceeași linie cu misiunea acestora, aceea de a veni în sprijinul comunității, de a deveni o referință în antreprenoriatul românesc. Astfel, o mare parte dintre aceste hub-uri doresc extinderea în mai multe locuri, la nivel local sau național, organizarea și coordonarea mai multor evenimente de profil și dezvoltarea mai multor colaborări sau parteneriate cu alte spații asemănătoare. Majoritatea doresc ca spațiul lor să devină un spațiu important pentru comunitatea locală din punct de vedere economic, social și cultural.

„[...]să devenim un birou al orașului Constanța și evenimentele care să se întâmple aici la nivel economic/ cultural/ social să fie printre cele mai importante din oraș […] să înțeleagă oamenii că există o șansă să rămână în Constanța, nu neapărat să plece, forma noastră mai libertină și mai vestică de amenajare și de abordare a lucrurilor le poate oferi încrederea că se poate și aici.” (Constanța)„Vrem să ne poziționăm ca cei care contribuie masiv la susținerea dezvoltării mediului local antreprenorial […] Spațiile de cowork[ing] pe care le avem sunt un mijloc prin care putem să ajutăm, putem contribui activ.” (Timișoara)„Sperăm să reușim să identificăm tot mai multe start-up-uri dispuse să ceară ajutorul, asta e cea mai mare problemă, ai o idee genială, dar dacă doar te gândești la ea și nu faci nimic, șansele să se concretizeze sunt aproape zero.” (Piatra Neamț)

5.7 Parteneriate, colaborări ale spațiilor creative

O mare parte dintre spații dezvoltă parteneriate cu alte instituții sau organizații cum ar fi muzee, alte spații

culturale, ONG-uri, universități, start-up-uri, companii locale/ naționale/ internaționale, în special pentru diverse tipuri de evenimente susținute în sediul acestora. Parteneriatele se formează în general cu organizații ce au un scop similar cu cel al acestor spații.

„Avem parteneriate atât cu companii locale cât și naționale, în care oarecum avem același scop, comunitatea, scopul nostru principal va fi întotdeauna comunitatea și atâta timp cât și scopul lor este același, să contribuie la dezvoltarea comunității, oarecum scopurile noastre se potrivesc aici.” (Timișoara)În ceea ce privește parteneriatele între astfel de spații, deși

nu există o colaborare foarte activă, majoritatea echipelor fondatoare se cunosc între ele și în anumite cazuri încearcă diverse întâlniri sau reuniuni în care fac schimb de idei sau de bune practici. Colaborările care există s-au format în general cu spațiile din București. O parte dintre fondatorii acestor spații consideră că pentru evenimentele similare, întâlnirile cu alte echipe fondatoare ar fi de ajutor în vederea implementării unei strategii comune.

„ [...] să discutăm toate locațiile, să facem un pachet pe parteneriat la nivel național, să mergem spre o corporație mare care are interes în zona de creativitate și vrea să se promoveze în cadrul evenimentului și să avem cu toții un partener și să îi oferim vizibilitate la nivel național. Depinde acum, colaborările astea sună bine, până efectiv la a face lucrurile.” (Cluj)Multe dintre aceste spații sunt prezente la diverse

evenimente pe profilul lor, în țară sau în străinătate, astfel de evenimente fiind o oportunitate pentru ele de a forma noi legături cu alte spații asemănătoare în vederea unor viitoare colaborări.

„Noi ne bazăm foarte mult pe puterea comunității și încercăm să fim prezenți la cât mai multe evenimente pe comunitatea de start-up și ca simpli spectatori, participanți, co-organizatori, sau speakeri și anul acesta am reușit să

58 Concluzii

fim și în afara țării și aici sunt cele mai bune oportunități pentru networking sau pentru a încheia colaborări.” (Piatra Neamț)Spațiile mai recent înființate nu au momentan niciun fel

de colaborări sau parteneriate, datorită faptului că se ocupă în primul rând de a face cunoscut locul și de atrage persoane care să frecventeze spațiul, dar sunt deschise către viitoare

colaborări sau parteneriate, o dată ce acesta va deveni sustenabil.

„Cu parteneriatele depinde, sună a comunitate, a colaborare, o viziune mai macro, dar cum se manifestă asta încă nu-mi dau seama. Am făcut schimb de bune practici la un moment dat, chiar mi-a prins foarte bine.” (Alba Iulia)

6. Concluzii Principala concluzie pe care o putem extrage din discuțiile

cu fondatorii sau deținătorii de astfel de spații se referă în primul rând la nevoia foarte mare a comunităților locale de a avea astfel de spații . În al doilea rând aceste spații servesc ca un liant puternic între tinerii creativi și comunitate. Atragem atenția asupra necesității ca autoritățile să sprijine aceste spații și pe cei care le coordonează, beneficiile pentru comunitatea locală putând fi observate chiar și pe termen scurt. În cele mai multe cazuri dintre cele analizate, am constatat că aceste spații sunt foarte necesare nu doar pentru tinerii creativi, dar și pentru copii, pentru programe de educație, pentru programe culturale. În cadrul studiului nostru am plecat de la ipoteza că aceste spații au o arie specifică de activitate și oferă o serie limitată de servicii, dar am identificat că aceste spații au un rol mult mai mare și mai important pentru comunitățile locale. Nu doar că aceste spații pot oferi o șansă unor tineri creativi de a-și dezvolta și gestiona o idee de afacere, dar ele servesc și multor altor scopuri benefice și foarte importante pentru comunitatea locală, pentru mediul de afaceri, iar în alte cazuri putem chiar vorbi despre suplinirea unor servicii ce sunt în general gestionate de administrațiile sau de consiliile publice locale .

Prin etapa cantitativă a studiului ne-am propus să identificăm practicile creative ale tinerilor, modul în care este percepută creativitatea de către aceștia, potențialul creativității ca sursă de profit în România și principalele

probleme cu care se confruntă tinerii creativi în ceea ce privește dezvoltarea unei afaceri.

Cu privire la practicile de timp liber ale tinerilor creativi se observă o preferință a acestora pentru evenimentele culturale și pentru petrecerea timpului liber în încercarea de a îmbunătăți activitățile proprii de creație sau creativitate. Nivelul de utilizare a internetului este ridicat, lucru ce indică faptul că tinerii se bazează foarte mult pe internet pentru o multitudine de activități, culturale, educaționale sau de divertisment. Referitor la activitățile creative practicate de tineri, se observă o preferință a acestora pentru activitățile ce implică componente digitale sau vizuale. Activitățile practicate de majoritatea tinerilor implică un grad de accesibilitate mai mare în rândul acestora ca resurse de timp, materiale sau de învățare; astfel, se observă că activitățile ce presupun consumarea mai multor resurse sunt mai puțin practicate decât activitățile care necesită mai puține resurse. Motivele practicării activităților creative se referă în general la dorința de a se exprima, de a crea ceva nou, inovator.

Un alt aspect important ce reiese din analiza datelor este faptul că tinerii consideră creativitatea a fi importantă în dezvoltarea lor personală și profesională și în același timp consideră că aceasta este o abilitate ce poate fi învățată și dezvoltată; astfel, orice inițiative care sprijină manifestarea creativității sau dezvoltarea acesteia sunt binevenite pentru

59Concluzii

tineri. Tinerii consideră că sistemul educațional nu încurajează suficient manifestarea creativității în rândul elevilor sau al studenților și că oportunitățile de a fi creativ există mai degrabă în afara instituțiilor de învățământ. Sistemul educațional are un mare potențial de a veni în sprijinul dezvoltării creativității tinerilor prin diverse programe, politici sau inițiative proprii care să susțină creativitatea. În situația actuală, există un potențial nevalorificat al creativității în cadrul sistemului de învățământ, ceea ce permite accesarea acestui potențial de către diverse instituții ce activează în domeniul creativ prin crearea unor inițiative sau programe care să sprijine manifestarea sau dezvoltarea creativității tinerilor.

Referitor la activitățile antreprenoriale, o mare parte dintre tineri s-au gândit să își dezvolte o afacere din activitățile lor de creație sau creativitate și în același timp s-au documentat și au studiat piața actuală, astfel că tinerii cunosc lucrurile care le-ar putea aduce succes și nu ar începe o afacere fără a avea în minte o strategie. Pe de altă parte, tinerii consideră că nu sunt suficiente oportunități pentru antreprenorii aflați la început de drum și că susținerea fiscală, legală sau financiară este insuficientă. Birocrația excesivă pentru înființarea unei afaceri, lipsa resurselor de timp sau financiare sunt principalele obstacole care îi împiedică pe tineri să își dezvolte o afacere din activitățile lor creative.

Soluția văzută de politic face doar să contribuie și mai mult la diminuarea drepturilor angajaților, fără a rezolva problema. Este nevoie ca schimbarea să vină și de jos în sus, nu doar invers. Executivul și legislativul doar să reglementeze și creeze cadru cât mai propice și cât mai benefic pentru tinerii angajați, niște reguli care să permită societății să fie liberă, să fie creativă în a-și rezolva problemele.

Prin intermediul acestei cercetări ne-am propus să identificăm modurile în care este percepută creativitatea de către tinerii antreprenori la nivel național, dificultățile și impedimentele ce survin în dezvoltarea unei afaceri creative în România, modurile în care micii întreprinzători reușesc să

ai aibă succes pe o piață în dezvoltare și inițiativele existente ce vin în sprijinul acestora. Prin intermediul interviurilor semi-structurate am urmărit să explorăm aceste subiecte și să observăm care este situația antreprenorilor și a spațiilor creative în societatea românească.

Astfel, pornind de la aceste obiective, informațiile culese pun în evidență faptul că există un potențial ridicat al afacerilor bazate pe creativitate, pe inovație și pe noutate. În același timp, inițiativele spațiilor creative susțin tinerii antreprenori într-o piață în continuă dezvoltare și facilitează înființarea unor astfel de afaceri. Majoritatea acestor afaceri bazate pe creativitate au fost înființate după îndelungi strategii de dezvoltare, după studierea pieței existente și a modului în care tinerii antreprenori ar putea ajuta în dezvoltarea pieței. Acești tineri și-au început afacerea din dorința de a crea un produs nou, inovator, de a reuși să aibă venituri dintr-o afacere proprie. Spațiile creative au fost fondate cu scopul principal de a sprijini comunitățile locale de antreprenori prin multitudinea de activități din cadrul acestora, pornind de la incubatoare de afaceri, la programe de mentorat sau evenimente de networking.

Un alt aspect ce transpare din aceste informații este legat de dificultățile birocratice, administrative și financiare. Problemele sunt multiple, începând cu resursele de timp, birocrația și legislația greoaie care în multe cazuri nu sprijină micii întreprinzători, precum și cvasi-absența spiritului de comunitate și colaborare între tinerii antreprenori care nu frecventează spații creative. Lipsa finanțărilor sau cerințele multiple și termenele-limită rigide sunt alte piedici pentru antreprenori și pentru spațiile creative.

Referitor la relația dintre tinerii antreprenori și spațiile creative, aceasta este în general una pozitivă, datorită sentimentului de comunitate existent în multe dintre aceste spații. În același timp, existența mai multor spații creative cu diverse profiluri ar putea fi un plus în ceea ce privește sprijinul acordat tinerilor antreprenori, mai ales că în majoritatea

60 Concluzii

cazurilor spațiile creative se află la momentul actual aproape de capacitatea maximă de persoane, lucru ce demonstrează nevoia de mai multe astfel de spații.

În final, în ceea ce privește situația actuală a antreprenoriatului în România, majoritatea tinerilor intervievați sunt de părere că, deși există multe piedici, în general birocratice sau legale, există alte tipuri de inițiative private care pot veni în sprijinul tinerilor antreprenori. În același timp, dorința de a crea ceva inovator sau de a veni în sprijinul comunității este mai importantă pentru un tânăr antreprenor decât aceste piedici.

Pentru tinerii creativi dificultatea legislativă și procedurală de a funcționa cu o afacere în legalitate descurajează pe de-o parte concretizarea unor inițiative creative și pe de altă parte gestionarea legală a afacerii, tinerii antreprenori fiind în acest caz nevoiți să reducă timpul pe care l-ar acorda muncii de creație. Ceea ce trebuie subliniat din aceste rezultate ar fi faptul că există o nevoie reală de simplificare a procedurilor juridice pentru persoanele tinere cu o afacere bazată de produse creative, mai ales la început de drum. Această simplificare ar fi un beneficiu atât pentru aceste mici afaceri ale tinerilor, cât și pentru fiscalizarea acestor activități cu caracter comercial. Instituțiile publice și decidenții politici ar trebui să deschidă o linie de dialog cu comunitățile de tineri creativi pentru a înțelege cu adevărat care sunt problemele și dificultățile acestora. Aceste comunități de tineri nu au capacitatea de a se dezvolta într-un mediu de afaceri care descurajează aceste segmente de activitate care sunt, de altfel, și cele mai vulnerabile dintre toate. Fără resurse materiale inițiale, cu povara fiscalității și a procedurilor greoaie de obținere a unor finanțări prin credite bancare, foarte multe afaceri bazate pe creativitatea tinerilor nu reușesc să depășească nici măcar primii pași sau se opresc la un nivel de dezvoltare care le poate asigura maximum un venit personal rezonabil. Pentru cei mai mulți dintre tinerii antreprenori nu putem vorbi deocamdată despre potențial mai mare de creștere sau despre capacitatea de a dezvolta o afacere cu cote mai mari de piață.

Datorită lipsei de resurse financiare, dar și educației antreprenoriale precare, tinerii sunt puși de foarte multe ori în situația de a gestiona singuri promovarea, marketingul, producția, vânzarea, distribuirea, fiscalizarea sau chiar obținerea de finanțare pentru propriile afaceri. Nevoiți să gestioneze o afacere mică, dar care trebuie să corespundă unui model de afacere la scară mare, cei mai mulți dintre tineri ajung în situația să evite încadrarea legală a afacerii lor. Pentru ca un produs creativ să ajungă oficial sau legal pe o piață din sectoarele culturale sau creative, acesta trebuie să parcurgă prea multe etape, de multe ori greu de gestionat de o singură persoană sau de câteva persoane. Astfel se pierd multe dintre șansele tinerilor de a continua o astfel de afacere sau aceștia reușesc să rămână cu produsele lor numai pe piețe mici, locale și mai degrabă izolate, deși unele dintre ele ar putea răspunde unei cereri mai mari decât sunt tinerii creativi capabili să producă. Trebuie, totuși, să precizăm că această situație este ceva mai favorabilă pentru acei tineri care au afaceri în zona IT sau a industriei digitale.

Așa cum am menționat în cadrul raportului, un rol important îl joacă spațiile creative și de networking, hub-urile sau alte spații care pot veni în sprijinului acestor tineri creativi. Pe termen mediu și lung aceste spații vor putea crește organic și vor putea crea acces pentru tinerii creativi la resurse la care nu toți pot avea acces prin propriile investiții. Facilitățile financiare sau fiscale care ar putea veni din partea statului și chiar din mediul privat s-ar putea oglindi în viitor în creșterea numărului de afaceri din sectoarele culturale și creative.

61ANEXĂ

7. aneXăTabelul 1. Statistică privind persoanele juridice active, în funcție de vârsta persoanelor împuternicite, la data de 31.01.2019

JUDEȚNr.

persoane juridice active

Nr. persoane împuternicite

Distribuția persoanelor împuternicite după vârstă

Până la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Alba 13.822 16.544 1.677 10,14 4.573 27,64 4.890 29,56 3.053 18,45 2.351 14,21Arad 19.387 23.023 2.190 9,51 6.089 26,45 6.871 29,84 4.446 19,31 3.427 14,89Argeș 26.747 31.991 3.277 10,24 8.608 26,91 9.345 29,21 6.117 19,12 4.644 14,52Bacău 18.461 22.338 2.038 9,12 5.741 25,70 6.290 28,16 4.785 21,42 3.484 15,60Bihor 32.002 37.779 3.579 9,47 10.169 26,92 11.466 30,35 7.289 19,29 5.276 13,97

Bistrița-Năsăud 11.676 14.398 1.906 13,24 4.195 29,14 3.961 27,51 2.523 17,52 1.813 12,59Botoșani 7.404 8.908 896 10,06 2.185 24,53 2.566 28,81 1.793 20,13 1.468 16,48Brașov 31.023 37.042 2.886 7,79 10.047 27,12 11.517 31,09 6.896 18,62 5.696 15,38Brăila 9.680 11.653 897 7,70 2.644 22,69 3.372 28,94 2.650 22,74 2.090 17,94

București 212.777 247.456 18.675 7,55 69.270 27,99 77.433 31,29 47.383 19,15 34.695 14,02Buzău 15.123 18.574 1.646 8,86 4.562 24,56 5.273 28,39 3.744 20,16 3.349 18,03

Caraș-Severin 8.678 9.623 878 9,12 2.493 25,91 2.631 27,34 2.041 21,21 1.580 16,42Călărași 7.874 8.985 947 10,54 2.261 25,16 2.539 28,26 1.806 20,10 1.432 15,94

Cluj 52.519 64.895 6.439 9,92 20.229 31,17 18.833 29,02 11.402 17,57 7.992 12,32Constanța 37.761 44.376 4.074 9,18 12.435 28,02 12.782 28,80 8.451 19,04 6.634 14,95Covasna 5.615 7.251 529 7,30 1.721 23,73 2.284 31,50 1.517 20,92 1.200 16,55

Dâmbovița 13.873 16.000 1.752 10,95 4.507 28,17 4.446 27,79 2.925 18,28 2.370 14,81Dolj 25.180 29.385 3.209 10,92 8.251 28,08 8.320 28,31 5.408 18,40 4.197 14,28

Galați 18.617 23.031 2.381 10,34 6.299 27,35 6.702 29,10 4.392 19,07 3.257 14,14Giurgiu 8.901 9.777 1.283 13,12 2.720 27,82 2.585 26,44 1.811 18,52 1.378 14,09

Gorj 10.334 12.237 1.567 12,81 3.307 27,02 3.337 27,27 2.329 19,03 1.697 13,87Harghita 10.287 13.524 828 6,12 3.142 23,23 4.457 32,96 2.910 21,52 2.187 16,17

Hunedoara 15.821 18.629 1.692 9,08 4.540 24,37 5.435 29,17 4.057 21,78 2.905 15,59Ialomița 6.613 7.625 798 10,47 1.836 24,08 2.204 28,90 1.564 20,51 1.223 16,04

Iași 29.960 34.577 3.740 10,82 10.871 31,44 10.368 29,99 5.525 15,98 4.073 11,78Ilfov 41.593 47.466 4.808 10,13 14.768 31,11 15.195 32,01 8.011 16,88 4.684 9,87

Maramureș 18.759 22.037 2.656 12,05 6.199 28,13 6.205 28,16 4.055 18,40 2.922 13,26Mehedinți 6.405 7.217 788 10,92 1.868 25,88 1.960 27,16 1.465 20,30 1.136 15,74

Mureș 20.859 26.032 2.508 9,63 6.754 25,94 7.830 30,08 5.327 20,46 3.613 13,88Neamț 13.642 16.585 1.573 9,48 4.162 25,09 4.668 28,15 3.523 21,24 2.659 16,03

Olt 11.053 13.224 1.539 11,64 3.537 26,75 3.445 26,05 2.592 19,60 2.111 15,96Prahova 28.646 33.563 2.941 8,76 8.616 25,67 10.121 30,16 6.943 20,69 4.942 14,72

Satu Mare 12.136 14.755 1.523 10,32 3.829 25,95 4.434 30,05 2.876 19,49 2.093 14,19Sălaj 8.025 9.768 1.259 12,89 2.791 28,57 2.679 27,43 1.876 19,21 1.163 11,91Sibiu 17.346 21.348 1.851 8,67 6.019 28,19 6.380 29,89 4.154 19,46 2.944 13,79

Suceava 18.550 22.632 2.558 11,30 6.506 28,75 6.425 28,39 4.233 18,70 2.910 12,86

62 ANEXĂ

JUDEȚNr.

persoane juridice active

Nr. persoane împuternicite

Distribuția persoanelor împuternicite după vârstă

Până la 29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-59 ani Peste 60 ani

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %Teleorman 9.786 11.870 1.176 9,91 2.983 25,13 3.286 27,68 2.326 19,60 2.099 17,68

Timiș 43.195 51.148 4.723 9,23 14.596 28,54 15.017 29,36 9.651 18,87 7.161 14,00Tulcea 7.312 8.619 808 9,37 2.138 24,81 2.284 26,50 1.894 21,97 1.495 17,35Vaslui 7.825 8.955 862 9,63 2.271 25,36 2.503 27,95 1.913 21,36 1.406 15,70Vâlcea 11.280 13.591 1.359 10,00 3.637 26,76 3.761 27,67 2.711 19,95 2.123 15,62

Vrancea 10.159 11.800 1.077 9,13 3.162 26,80 3.330 28,22 2.356 19,97 1.875 15,89Total 936.706 1.110.231 103.793 9,35 306.531 27,61 329.430 29,67 212.723 19,16 157.754 14,21

NOTĂ: Sunt considerate active, din punct de vedere juridic, firmele înregistrate în Registrul Comerţului care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în nici una din stările ce pot duce la pierderea personalităţii juridice. Din numărul total de firme înregistrate în Registrul Comerţului, au fost excluse firmele cu suspendare temporară a activităţii, sucursalele fără personalitate juridică, firmele radiate, firmele aflate în dizolvare, lichidare, reorganizare judiciară, faliment, insolvenți etc.

Glosar

Hub creativ – se referă la ”un loc, fizic sau virtual, care aduce oamenii creativi împreună. Este locul care convoacă oamenii creativi, oferind spațiu și sprijin pentru crearea de rețele, dezvoltarea afacerilor și implicarea comunității în sectoarele creative, culturale și tehnologice”81.

Work space – ”se referă la spații mici asigurate, adesea de către autoritățile locale sau diferite agenții de dezvoltare economică, pentru a ajuta înființarea noilor afaceri. Acestea oferă în mod obișnuit nu numai spațiu fizic și utilități, ci și servicii administrative și legături cu organizațiile de sprijin și finanțare, precum și sprijin egal între chiriași. În orașe, acestea sunt adesea amenajate în clădiri care nu sunt în uz, dar pe care autoritatea locală dorește să le păstreze ca reper, cum ar fi, de exemplu depourile de tramvai”. Din această categorie de spații fac parte și parcurile de afaceri, parcurile tehnologice sau parcurile științifice„82.

Incubatoare de idei – Se referă la programe ”care oferă start-up-urilor acces la infrastructură, mentorat, investitori și alte

81 https://www.britishcouncil.ro/sites/default/files/creative_hubkit_en.pdf - Creative Hub Kit. British Council. Pagina 4

82 https://enacademic.com/dic.nsf/enwiki/680152/Workspace - Academic Dictionaries and Encyclopedias. Work space definition.

tipuri de suport pentru a le ajuta să ajungă din faza de idee la etapa de produs”83.

Spațiu de coworking – Istoric: Primul spațiu de coworking a apărut în 2005, în San Francisco la inițiativa lui Brad Neuberg. Tot atunci a apărut și prima mențiune a cuvântului coworking în legătură cu ideea de birouri partajate. Se numea San Francisco Coworking Space și era deschis două zile pe săptămână: luni și marți. Termenul „coworking” definește un spațiu partajat, care poate fi folosit în regim de abonament de către orice persoană aflată în căutarea unui birou. Este un spațiu în care se poate conlucra și colabora.

Workhub - „este un spațiu de lucru flexibil care oferă un „birou când este nevoie” și se referă la un serviciu disponibil pentru micro-afaceri moderne și lucrători mobili. Facilitățile comune includ, de obicei, birouri „la cald” rezervabile, spații de întâlnire formale și informale, internet de mare viteză și echipamente profesionale de ultimă generație tehnologică.”84

83 https://start-up.ro/ce-e-un-incubator-de-afaceri/ - Ce e un incubator de afaceri și cum poți să crești afacerea la unul. 2019.

84 https://www.workhubs.com/what-workhub – What is a workhub?

63Bibliografie

8. BibliografiePavel Janicko. Youth Employment in the Czech Republic. Praga. Editura Friedrich Ebert Stiftung. 2012.Jurgita Baryniene, Berta Dauknyte, European Integration Studies, Creativity as the Main Factor for Organizations‘ Success: Theoretical

Approach, Kaunas University of Technology, 2015, EIS 9/2015Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală. Cartea albă pentru activarea potențialului economic al sectoarelor culturale

și creative din România. Editura Pro Universitaria. 2016.Cartea Verde. Eliberarea Potențialului industriilor culturale și creative, Comisia Europeană, 2010The State of Small Business in America. Babson College State of Small Business in America, 2016. The White Charter of Romanian SMEs in 2016, National Council of SMEs from RomaniaHardgrove Abb. United Nations Development Programme. „What’s the Problem? Youth and Vulnerability in a Global Perspective”.

2014. http://hdr.undp.org/sites/default/files/hardgrove_boyden_hdr_2014.pdf - Accesat la 17 iunie 2019Categoria NEET. 2018 https://www.eurofound.europa.eu/ro/topic/NEETs - Accesat la 21 iunie 2019Raportul Global pentru Tineri al Organizației Națiunilor Unite. „Tinerii și Agenda pentru Politici de Dezvoltare Durabilă 2030”. New

York. United Nation Department of Economic and Social Affairs. 2018. https://www.un.org/development/desa/youth/wp-content/uploads/sites/21/2018/12/WorldYouthReport-2030Agenda.pdf - Accesat la 17 iunie 2019

International Labor Organisation. Global Employment Trends in 2017. 2017. https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/publication/wcms_598675.pdf

Youth unemployment. Country ranking. 2018 https://www.theglobaleconomy.com/rankings/Youth_unemployment/Institutul Național de Statistică. România în Cifre. http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in_cifre_breviar_statistic_2018.pdfRaportul Eurostat cu privire la abandonul școlar 2018 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:2018data_

Early_school_leavers-02.jpgMuscato, Christopher “Child Labor in Developing Countries.” Study.com, 17 August 2016. https://study.com/academy/lesson/child-

labor-in-developing-countries.html.Gareth Rees, Howard Williamson & David Istance (1996) ‘Status Zero’: a study of jobless school-leavers in South Wales, Research

Papers in EducationEMIGRAREA TINERILOR ROMÂNI. Corina Chirvasiu. http://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.3-4-2002/CORINA%20%20

CHIRVASIU%20art16.pdfEurostat. Euro area unemployment. 1 ianuarie 2019. https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9477410/3-09012019-AP-EN.

pdf/1f232ebb-1dcc-4de2-85d1 -5765fae86ea8Guvernul României. Raport privind situația macroeconomică pe 2019 și proiecția acesteia pe anii 2020-2022. http://discutii.mfinante.

ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectbugetdestat2019/Raportbuget2019.pdfUnited Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation. Technical and Vocational Education and Training-pedia glossary.

Youth definition. https://unevoc.unesco.org/go.php?q=TVETipedia+Glossary+A-Z&id=9 - Accesat la 17 iunie 2019 United Nations. DESA. Population Division. Perspective ale creșterii populației 2019. https://population.un.org/wpp/Maps/ - Accesat

la 19 iunie 2019

64 Bibliografie

Youth Stats. Education. Office of the Secretary General’s envoy on youth. https://www.un.org/youthenvoy/youth-statistics-education/ - Accesat la 19 iunie 2019

Youth Stats. Justiția juvenilă. Office of the Secretary General’s envoy on youth. https://www.un.org/youthenvoy/juvenile-justice/ - Accesat la 21 iunie 2019

World Poverty Clock. https://worldpoverty.io/index.html - Accesat la 21 iunie 2019Youth Stats. Hunger and poverty. Office of the Secretary General’s envoy on youth https://www.un.org/youthenvoy/hunger-poverty/Parlamentul European, Youth. http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/en/FTU_3.6.5.pdfStatistics on young people neither in employment nor in education or training . 2019 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/

index.php/Statistics_on_young_people_neither_in_employment_nor_in_education_or_training - Accesat la 20 august 2019Cooperarea pentru atingerea obiectivelor în domeniul Educației (cadrul ET 2020) https://ec.europa.eu/education/policies/european-

policy-cooperation/et2020-framework_ro - Accesat la 20 august 2019The Effect of Over-Protective Parenting on Child Potential. Paul Romani . https://www.pear-tree.ca/the-effect-of-over-protective-

parenting-on-child-potential/ .Proiecte de integrare a Tinerilor NEET pe piața muncii. https://legislatiamuncii.manager.ro/a/25312/noi-proiecte-de-integrare-a-

tinerilor-neet-pe-piata-muncii-ce-implementeaza-autoritatile.htmlConsiliul Uniunii Europene. Ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/

youth-employment/Parlamentul European. Reducerea șomajului. Ce face UE? http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/

society/20190612STO54312/reducerea-somajului-ce-face-ueInternet World Stats – datele despre internet. Cercetări Google și GSMA Intelligence -datele despre telefoanele mobile. https://www.

smartinsights.com/wp-content/uploads/2018/02/DIGITAL-IN-2018-001-GLOBAL-OVERVIEWpng.png - Accesat la 27 iunie 2019Ministerul Muncii. Garanția pentru Tineret. http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/comunicare/comunicate-de-presa/3765-garantia-

pentru-tineret-cel-mai-amplu-program-de-combatere-a-somajului-in-randul-tinerilor-din-ultimii-25-ani-8-aprilie-2015Guvernul României. Programul „Investește în tine”. http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf – Accesat la data

de 10.08.2019Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Programe pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii. http://www.imm.gov.

ro/mmaca/antreprenoriat-si-programe-pentru-imm/Guvernul României. Programul Investește în tine. http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Prezentare_Credite_tineri.pdf - Accesat la 28 iunie 2019Creative Hubs, Mission and needs. https://www.culturepartnership.eu/en/article/kreativnie-habi-missiya-i-potrebnosti - Accesat la

30 iunie 2019Programul Diaspora Start Up. http://diaspora-start-up.ro/ - Accesat la 10.09.2019Platforma Digitală Startarium. www.startarium.ro - Accesat la 10.09.2019Hub-ul Creativity4Better. https://www.creativity4better.com/ - Accesat la 10.09.2019Legea tineretului nr. 350/2006, Parlamentul României, http://www.politicipublice.ro/uploads/legea-350-legea-tinerilor.pdf - Accesat

la data de 20.11.2019