Click here to load reader

tineretului DECRET

  • View
    3

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of tineretului DECRET

tineretului 1,. . -. _________________________________ » ........................................... : : i s I-. ‘ ,
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
împlinirea a 60 de ani de la furirea, in mai 1921, a Parti­ dului Comunist Român, eveni­ ment de excepional însemn­ tate in istoria noasr naional, constituie un fericit prilej de rememorare a glorioaselor tra­ diii de lupt ale clasei munci­ toare din România, fora social purttoare a progresului, apr­ toare devotat a intereselor i aspiraiilor fundamentale ale patriei i poporului. Un remar­ cabil capitol al acestor tradiii îl constituie poziia patriotic, revoluionar pe care micarea muncitoreasc, partidul politic
fa de societate, fa de noi înine: SA TRIM I SA MUN­ CIM SUB SEMNUL EXIGENELOR ETI­ CII I ECHITII SOCIALISTE • In in­ vestiii: TOATE FOR­ ELE CONCENTRA­ TE LA OBIECTIVELE CU TERMENE APRO­ PIATE DE PUNERE 1N FUNCIUNE • La „Porile de Fier 11“ — EFORTUL OAME­ NILOR CAPT VA­ LENELE EROISMU­ LUI • Sport: DA- CIADA — marea com­ petiie naional ; A- DEVARURILE UNUI CLASAMENT • FOT­ BAL XXIJ : Diagrama etapei, clasament, di­ vizia B • UNIVER­ SIADA ’81 • In dez­ batere: cluburile spor­ tive colare — II. DESPRE CALITATEA PROCESULUI DE SE­ LECIE I INSTRUI­ RE • Turneul de box „CENTURA DE AUR“ • Lumea secolului XX — declaraii, opi­ nii, consemnri: UMA­ NITATEA — O AN­ SA PRIN EA ÎNSI
CÎT DE RODNIC ESTE O ZI BUN DE LUCRU?
Raidul nostru pe ogoarele judeului Timi De Ia Timioara pin la Lu­
goj, pe drumul care trece prin Buzia, strbatem o zon agri­ col a judeului Timi care, cu mici excepii, este mai puin ex­ pus excesului de umiditate. Cu alte cuvinte, desfurarea lucr­ rilor agricole, specifice acestei perioade, se poate realiza mai uniform. Singura cerin ce se impune a f\ respectat este or­ ganizarea judicioas a forelor disponibile. Ceea ce, dealtfel, am i urmrit, pornind la drum pe itinerarul amintit.
La ieirea din Monia facem prima oprire. Dou tractoare, se aflau in afara carosabilului. Toma Octavian îi ddea o min de ajutor colegului su Vasile Bolbo. Primul, plecat din Bu­ zia cu o zi mai inainte, dup reparaia capital, a avut o pan de cauciuc, imposibil de reme­
" " 1 ~ -x. V
Sub semnul soluionrii revoluionare a marilor probleme ale rii
proletar furit în 1893, au adop­ tat-o fa de problemele vitale ale dezvoltrii rii la sfiritul secolului al XIX-lea i la înce­ putul veacului nostru — proble­ ma agrar-rneasc, necesita­ tea dezvoltrii rii pe temeliile industriei, democratizarea con­ tinu a vieii politice i, mai presus decit toate, aprarea independenei i furirea statu­ lui naional unitar român. Pen­ tru c viabilitatea i evoluia mereu ascendent a partidului muncitorimii române includeau, ca temeiuri eseniale, analiza pertinent i rspunsul creator la marile chestiuni naionale, politice i sociale româneti. i, trebuie remarcat, micarea noas­ tr revoluionar i partidul su au dat întreaga msur a capa­ citii de investigare a realit­ ilor epocii, plasîndu-se în frun­ tea luptei maselor pentru rezol­ varea obiectivelor majore ale naiunii române. „Ancorat în realitile social-politice ale rii — subliniaz tovarul NICOLAE CEAUESCU — partidul muncitorilor din Româ­ nia i-a spus cuvintul fa de
Hotrîrea-program a adunrii generale a oamenilor muncii
CADRU CONCRET DE ACIUNE I INIIATIV pentru tinerii, pentru organizaiile U.T.C
de la întreprinderea „23 August" din Capital Intr-una din zilele sptininii trecute ne aflam la între­
prinderea „23 August" din Capital. Aveau loc ultimele adu­ nri de partid deschise, Ia nivelul organizaiilor de baz din întreprindere, in cadrul crora oamenii muncii — membri i nemembri de partid, tineri sau vîrstnici — luind cunotin de prevederile hotririi-program a adunrii generale a oamenilor muncii, elaborat pe baza orientrilor i indica­ iilor date de secretarul general al partidului, tovarul Nicolae Ceauescu. ii exprimau hotrirea lor de neclintit de a înfptui exemplar sarcinile de plan i angajamentele ce i le-au asumat in întrecerea socialist, de a aciona astfel incit intr-un timp cit mai scurt, s realizeze — aa cum i-a indemnat, aa cum le-a cerut secretarul general al parti­ dului — îmbuntirea radical a întregii lor activiti. Vorbele i gîndurile lor erau întrite si argumentate prin faptele de munc i realizrile acelei zile, ale sptminilor care au trecut, la care un aport considerabil i-1 aduc cei aproape 8 000 de tineri din uzin — o uria for de munc i creaie capabil s susin înfptuirea celor mai grele sarcini, a celor mai ambiioase proiecte. In ce msur comi­ tetul U.T.C. pe întreprindere — pornind de la prevederile înscrise în hotrîrea-program a adunrii generale — mobi­ lizeaz i organizeaz acest imens potenial tineresc in cadrul aciunilor specifice organizaiei U.T.C. ? Iat întrebarea de la care am pornit in aceast prim anchet dintr-o serie care-i propune s urmreasc, pe parcursul lunilor urm­ toare, modul în care tinerii de la „23 August" i din alte întreprinderi particip la înfptuirea hotririlor adunrilor generale ale oamenilor muncii.
diat altfel decit prin venirea unui tractor care s-1 remorche­ ze. De la Pichia pin la locul cu pricina sînt cel puin 60 km. L-a pus „pe roate", dar in ziua respectiv, dou tractoare nu numai c au fost blocate de la lucru, dar au consumat Si moto­ rin pltind astfel destul de pi­ perat o neglijen. Era cu puin înainte de ora 12. La nici 200 m disan de cele dou tractoare, „sînt invitat" de alte tractoare echipate cu discuri, trase „pe dreapta", dup cum credeam, pentru binemeritata pauz de mas. Strbatem ogorul care ne desparte pentru a-i cunoate pe mecanizatorii Dumitru Cazacu, Gavril Boldijar i Avram Ghe- rasim. Stteau s se odihneasc. Dou din cele trei tractoare funcionau Ia relanti. Nu le pu­ teau opri din lips de acumula­
toate marile probleme cate fr- mintau societatea româneasc din acea vreme, luind poziie i preconizind soluii în confor­ mitate cu interesele de clas, cu aspiraiile revoluionare ale proletariatului".
Pentru aceasta, partidul nu s-a rezumat doar Ia elaborarea unor concepte teoretice, ci a fo­ losit o gam variat de forme i metode de aciune, în ve­ derea realizrii în practic a ideilor sale, cum au fost : ma­ nifestaiile impuntoare cu pri­ lejul zilei de 1 Mai, demonstra­ iile de strad, campaniile poli­ tice (pentru vot universal, le­ gislaia muncii etc.), confrunt­ rile electorale, activitatea parla­ mentar i altele.
Avind în vedere faptul c imensa majoritate a populaiei rii o constituia rnimea, cla­ s social de baz a societii româneti, partidul proletaria­ tului i-a concentrat o parte în­ semnat a preocuprilor rezol­ vrii problemei agrare, in sen­ sul realizrii aspiraiilor funda­ mentale al^ rnimii.
Micarea noastr muncito­
toare i demaroare. Din cele 20 tractoare ale seciei doar 3 pu­ teau fi oprite in pauz de mas. Deci, fcind împreun un calcul, rezult, pe o singur zi, 34 ore consum de moto­ rin fr nici un efect. Dar trei tractoare nici nu erau fo­ losite, fiindc cei cror li s-au dat în primire tocmai în aceste zile de vîrf de campanie se aflau Ia Orioara la cursuri... teoretice. Este vorba de Fran- cisc Kelemen, Vasile Moraru i Vasile Mare. „în mod obi­ nuit, ne spune Dumitru Cazacu, discuim 10 ha pe zi, dar am putea s ajungem pin la 15 dac am fi dotai cum trebuie
ION DANCEA (Continuare în pag. a lll-a)
reasc i socialist a îneles de timpuriu esena chestiunii agra­ re. acuitatea sa istoric pentru destinele României. Socialitii români au analizat fizionomia, structurile socio-politice ce defi­ neau sistemul agrar existent, bazat pe primatul marii pro­ prieti, dezvluind consecinele exploatrii moiereti ca prin­ cipal cauz a situaiei grele a lumii satelor.
în cadrul larg al dezbaterilor teoretice i doctrinare vizind aceast problematic, repfezen- tanii partidului clasei munci­ toare au exprimat punctul de vedere socialist in privina ci­ lor de rezolvare. O constant a micrii muncitoreti a repre- zentat-o ataamentul struitor fa de formele organizrii co­ lective a produciei în agricul­ tur, care n-a exclus, ins, îm­ proprietrirea ranilor, ca o msur impus de cerinele practicii sociale, de însei con­ diiile de munc i de trai exis­ tente în lumea satului. Astfel, în timp ce Partidul Naional Liberal, dup o jumtate de secol de la reforma agrar din
„Nu exist capitol al hot- rîrii-program, ne spune Ion Ivnu, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, in care organizaia noastr s nu apar, alturi de ali factori, ca res­ ponsabil pentru îndeplinirea unor prevederi, a unor sarcini vizind realizarea planului de dezvoltare economico-social pe anul 1981, reproiectarea i mo­ dernizarea produselor i tehno­ logiilor. automatizarea i me­ canizarea produciei, îndeplini­ rea programului de export i diminuarea importului, ridica­ rea nivelului general, tehnic i profesional, i perfecionarea pregtirii tuturor cadrelor sau activitatea politico-ideologic i cultural-educativ, de petrecere în mod util i instructiv a tim­ pului liber. Dat fiind indi­ caia expres adresat de secretarul general al partidului organizaiei de tineret de a se implica mai puternic, mai direct în aceast ultim direcie, in perioada care a Armat imediat adunrii generale a oamenilor muncii am trecut la iniierea
ANUL XXXVII,
SERIA II,
1981
1864, abia ajungea la o propu­ nere menit s limiteze ponde­ rea excesiv a marii proprieti rurale, partidul clasei munci­ toare preconiza — prin expro­ prierea silit i total a acesteia — o msur radical în dome­ niul agrar, urmrind modificarea calitativ a structurii sale.
Partidul clasei muncitoare a dat expresie teoretic i mate­ rializare practic unitii de in­ terese ale muncitorilor i ra­ nilor, o unitate organic ce a început s fie îneleas sub semnul unei solidariti militan­ te, capabil s asigure transfor­ marea din temelii a societii, în acest sens, s-a cutat atra­ gerea rnimii în organizaii socialiste, aciune început înc din anii 1887—1888 i dezvoltat prin cele peste 300 de cluburi la sate de la sfiritul secolului al XIX-lea. care au evideniat fap­ tul c rnimea era accesibil organizrii pe principiile celor mai inaintate programe ale
dr. VASILE NICULAE
(Continuare in pag. a IV-a)
i desfurarea a o serie de aciuni concrete. Din prima simbt am început organiza­ rea sptminal a unor seri de dans la clubul întreprinderii. Pentru 5 aprilie pregtim ac­ iunea ..Trenul uzinei pe Va­ lea Prahovei" la care vor par­ ticipa 1 000 tineri. Totodat, in colaborare cu comitetul sindi­ catului. pregtim incâ de pe acum o ampl manifestare cul- tural-sportiv care va avea loc la 10 mai la complexul sportiv „Metalul", unde vor evolua for­ maiile artistice i echipele sportive din întreprindere. în acest sens, a vrea s precizez c sîntem in stadiu avansat cu constituirea de formaii ar­ tistice la nivelul fiecrei fa­ brici, formate în exclusivitate din tineri, aciune pe care o vom încheia pin la 31 martie — aa cum ne-am propus prin programul nostru de msuri i cum este înscris, dealtfel,
VIRGIL SIMION (Continuare in pag. a IlI-a)
SOLEMNITATEA DECORRII tovarului tefan Andrei cu prilejul
împlinirii vîrstei de 50 de ani DECRET PREZIDENIAL
privind conferirea Ordinului ,,23 August" clasa I Pentru contribuia adus Ia înfptuirea poli­
ticii partidului l statului de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate în patria noas­ tr, cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani,
Preedintele Republicii Socialiste România decreteaz:
Articol unic. — Se confer Ordinul „23 Au­ gust" clasa I tovarului tefan Andrei.
NICOLAE CEAUESCU PREEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Tovarul Nicolae Ceauescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preedintele Republicii Socialiste România, a înminat, simbt, 28 martie, intr-un cadru festiv, tovarului tefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­ cerilor externe, Ordinul „23 Au­ gust" clasa I, conferit prin Decret prezidenial, pentru con­ tribuia adus la înfptuirea politicii partidului i statului de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastr, cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani.
La solemnitatea decorrii nu luat parte tovara Elena Ceauescu, tovarii Ilie Verde,
Cuvintul tovarului NICOLAE CEAUESCU
Drag tovare Andrei tefan, Dragi tovari, Doresc, in primul rind, ca, in
numele Comitetului Politic Executiv, al Consiliului de Stai i al guvernului, al meu perso­ nal, s-i adresez cele mai calde felicitri cu prilejul împlinirii virstei de 50 de ani, precum i al inminrii înaltului Ordin „23 August" clasa I. pentru activi­ tatea desfurat, ca activist de partid i de stat, in Comitetul Central, in Comitetul Politic Executiv, in conducerea Minis­ terului de Externe.
Acordarea acestei înalte dis­ tincii constituie o apreciere deosebit pe care conducerea dc partid i de stat o d acti­ vitii pe care ai desfurat-o i o desfori in domeniul im­ portant al vieii internaionale, pentru înfptuirea politicii partidului, a hotririlor Congre­ sului al XII-lea al partidului, o apreciere a activitii pe care o desfori, împreun cu ceilali tovari, pentru înfptuirea în­ tregii politici interne i externe a partidului i statului nostru.
Este un lucru firesc ca fie­ care, chid ajunge la o anumit vîrst — i este srbtorit — s fac un bilan al activitii sale. Este deosebit de îmbucurtor cind un activist de partid i de stat poate s-i priveasc acti­ vitatea cu satisfacia c i-a în­ deplinit întotdeauna, neabtut, sarcinile încredinate de partid i de stat, c a corespuns în­ crederii partidului i poporului.
Intr-adevr, i tu. ca muli activiti ai partidului nostru care au crescut în anii construc­ iei socialiste, care au devenit membri ai organizaiilor revo­
SCRISOAREA Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Droga tovare tefan Andrei,
La împlinirea vîrstei de 50 de ani, dorim s te felicitm din toat inima i sâ-i adresm, cu afeciune tovreasc, cele mai calde urri de via indelungat i fericit.
Ne este deosebit de plcut s-i exprimm, i cu acest prilej’ srbtoresc, aprecierea noastr deosebit pentru rodnica activitate pe care o des­ fori, cu pasiune revoluionar i competen, pentru înfptuirea sarcinilor încredinate de partid. Ca membru supleant al Comitetului Po­ litic Executiv i ministru al afacerilor externe, aduci o contribuie important la promovarea susinut a politicii externe a partidului i sta­
tului nostru, de larg conlucrare internaional cu popoarele i forele înaintate de pretutindeni pentru cauza pcii, destinderii i înelegerii între naiuni, pentru o lume mai bun i mai dreapt.
Ii urm, tovare tefan Andrei, mult sn­ tate i putere de munc, s poi contribui în continuare Împreun cu noi, cu întregul partid, la înfptuirea istoricelor hotrîri ale Congresului ol XII-lea, a Programului de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate i înaintare României spre comunism.
Participind cu sincer bucurie la aniversarea zilei tale de natere, ii adresm, cu cele mai calde sentimente, urarea tovreasc : LA MULJI ANI 1
COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
Iosif Banc. Emil Bobu, Cornel Burtic, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin. Ion Dinc. Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cor­ nelia Filipa, Petre Lupu, Paul Niculescu. Gheorghe Oprea, Gheorghe Pan, Ion Pah, Du­ mitru Popescu, Leonte Rautu, Aneta Spornic, Virgil Trofin, tefan Voitec. Emilian Dobres- cu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gfidea, Ion Ioni, Ana Murean, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Marin Rdoi, Ion Ursu, Richard Win­ ter. Ilie Radulescu.
Tovarul tefan Andrei a exprimat conducerii de partid l de stat, personal tovarului Nicolae Ceauescu, cele mai
luionare i al partidului in anii edificrii noii orindulri, te-ai Încadrat activ i ai fost promo­ vat in diferite munci, te-ai str­ duit s-i îndeplineti sarcinile încredinate.
Festivitatea de astzi, acor­ darea acestui inalt Ordin con­ stituie tocmai o apreciere a acestei activiti. Dar acest înalt Ordin, festivitatea de as­ tzi constituie i o obligaie de viitor. Lucrezi intr-un sector foarte important. Eti membru supleant in Comitetul Politic Executiv, care arc sarcini deo­ sebite in Înfptuirea, zi de zi, a politicii partidului i statului nostru in toate domeniile de activitate.
Este necesar, intr-adevr, s facem toiul pentru ca hotririle Congresului al XII-lea privind dezvoltarea continu a forelor de producie, ridicarea bun­ strii materiale i spirituale a poporului, realizarea unei noi caliti a muncii i vieii s se materializeze in toate sectoarele de activitate.
Partidul nostru. România so­ cialist au acordat i acord o atenie deosebit problemelor activitii internaionale. Fa­ cem aceasta pornind de la fap­ tul c numai in condiii de pace, de larg colaborare inter­ naional cu rile socialistei cu rile in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fr deo­ sebire de orinduire social, pu­ tem asigura premisele necesare
Cuvintul tovarului tefan Andrei (In pagina a IV-a)
calde mulumiri i profunda re­ cunotin pentru înalta dis­ tincie acordat.
A luat cuvintul tovarul Nicolae Ceauescu, care a feli­ citat cu cldur pe srbtorit.
Tovarii din conducerea de partid i de stat l-au felicitat, de asemenea, pe tovarul tefan Andrei, urindu-i mult sntate i fericire, putere de munc, noi succese in activi­ tatea sa.
Comitetul Politic Executiv al
C.C. al P.C.R. a oferit o mas tovreasc în cinstea tovar­ ului tefan Andrei, cu prilejul împlinirii virstei de 50 de am.
desfurrii muncii active a po­ porului nostru pentru Înfp­ tuirea Programului de furire a societii socialiste multilateral dezvoltate.
Cu alil mai mult, in împreju­ rrile actuale ale vieii interna­ ionale, este necesar s inten­ sificm activitatea pentru afir­ marea cu putere în relaiile din­ tre toate statele a principiilor depliinel egaliti în drepturi, respectului independenei i su­ veranitii naionale, neames­ tecului in treburile interne, ale colaborrii reciproc avantajoa­ se, ale renunrii cu desvirire la for i la ameninarea cu fora i respectrii neabtute a dreptului fiecrui popor la dez­ voltare liber, aa cum dorete.
Trebuie s fim i mai activi petntru a contribui la oprirea încordrii internaionale, la so­ luionarea problemelor litigioa­ se, a conflictelor dintre state numai i numai prin tratative. Mai cu seam este necesar s intensificm activitatea pentru securitate i colaborare în Eu­ ropa, pentru încheierea cu suc­ ces a reuniunii ce se desfoar Ia Madrid, astfel incit s se dea un nou impuls infptuiril neab­ tute a documentelor semnate la Helsinki. In acest sens, consi­ derm c, in urmtoarele sp- tmini, trebuie s intensificm contactele i discuiile cu toate statele participante la reuniune,
(Continuare in pag. a IV-a)
„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 30 MARTIE 1981
Q înaliu datorie fata de societate fata de noi înine SA TRIM l SA MUNCIM SUB SEMNUL
EXIGENTELOR ETICII SI ECHITII SOCIALISTE »MUNCA -ÎNALTA COALA A CARACTERELOR
UN VIS IN CÎMPIE NOBLEEA EFORTULUI
SITUAII CAZURI ATITUDINI
— De cind m tiu eu pe lume am îneles c de lapte are nevoi.- i puiul de om i cel de animal i toi ceilali, oameni sau ani­ male, orice virst ar avea se dau in vint dup lapte. Si in poceti cind se vorbete de bine, beiug, botie apar mai intii nu dia­ mantele sau aurul, ei riur: de lapte dulce curginrl pe cimpii mt noase.
— Lucrai In plin Brgan. Oare Brganul nu-i o aseme­ nea cimpe ? 1
— Eu cred c da, o spun fr Înconjur. Si poate c noi. oa­ menii oi. nu cinstim intotdea.<aa cum trebuie rodul acestui c­ min:. nu-1 respectm cit se cu­ vine. Poate c nu iubim aceast cimpie pe cit ar merita i n-o muncim pe cit ar putea ea s ne dea.
— Avei dreptate, un ran are. eind vorbete despre pmint sl animale. întotdeauna dreptate. Da- eu mai tiu si faptul e da­ tul ranului e s nu fie mulu­ mit niriodat de pmint. s vrea mereu-mereu s-i stoarc mai mult.
— Asa-i. altfel n-ar mai rezis­ ta ca ran, s-ar tot duce odat cu puful de ppdie. In ran trebuie s împing cu umrul de pmint aa cum impinge de ca­ rul incrcat la deal. Asta-i sta­ rea ranului, dragostea lui de pmint. de drag face totul, or, unii dintre noi parc nu mal avem atita drag, parc prea vrem s ne fio In pmint i la coada vacii ca in fabric, ori nu este i nu va fi.
— Mi se pare c ar putea to­ tui s fie 1
— Nu zic ba. dar tiu multe locuri in agricultur unde mina…