Of LfZTW4Proletari din toate țările, uniti-vă !

tineretului1,. .ă -.■■■ _________________________________ » ........................................... : : i s I-. ‘ ,

ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

împlinirea a 60 de ani de la făurirea, in mai 1921, a Parti­dului Comunist Român, eveni­ment de excepțională însemnă­tate in istoria noasțră națională, constituie un fericit prilej de rememorare a glorioaselor tra­diții de luptă ale clasei munci­toare din România, forța socială purtătoare a progresului, apără­toare devotată a intereselor și aspirațiilor fundamentale ale patriei și poporului. Un remar­cabil capitol al acestor tradiții îl constituie poziția patriotică, revoluționară pe care mișcarea muncitorească, partidul politic

față de societate, față de noi înșine: SA TRĂIM ȘI SA MUN­CIM SUB SEMNUL EXIGENȚELOR ETI­CII ȘI ECHITĂȚII SOCIALISTE • In in­vestiții: TOATE FOR­ȚELE CONCENTRA­TE LA OBIECTIVELE CU TERMENE APRO­PIATE DE PUNERE 1N FUNCȚIUNE • La „Porțile de Fier 11“ — EFORTUL OAME­NILOR CAPĂTĂ VA­LENȚELE EROISMU­LUI • Sport: DA- CIADA — marea com­petiție națională ; A- DEVARURILE UNUI CLASAMENT • FOT­BAL XXIJ : Diagrama etapei, clasament, di­vizia B • UNIVER­SIADA ’81 • In dez­batere: cluburile spor­tive școlare — II. DESPRE CALITATEA PROCESULUI DE SE­LECȚIE ȘI INSTRUI­RE • Turneul de box „CENTURA DE AUR“ • Lumea secolului XX — declarații, opi­nii, consemnări: UMA­NITATEA — O ȘAN­SA PRIN EA ÎNSĂȘI

CÎT DE RODNICĂ ESTE O ZI BUNĂ DE LUCRU?

Raidul nostru pe ogoarele județului TimișDe Ia Timișoara pină la Lu­

goj, pe drumul care trece prin Buziaș, străbatem o zonă agri­colă a județului Timiș care, cu mici excepții, este mai puțin ex­pusă excesului de umiditate. Cu alte cuvinte, desfășurarea lucră­rilor agricole, specifice acestei perioade, se poate realiza mai uniform. Singura cerință ce se impune a f\ respectată este or­ganizarea judicioasă a forțelor disponibile. Ceea ce, dealtfel, am și urmărit, pornind la drum pe itinerarul amintit.

La ieșirea din Moșnița facem prima oprire. Două tractoare, se aflau in afara carosabilului. Toma Octavian îi dădea o mină de ajutor colegului său Vasile Bolboș. Primul, plecat din Bu­ziaș cu o zi mai inainte, după reparația capitală, a avut o pană de cauciuc, imposibil de reme­

" " 1 ■ ~ -x.V

Partidul — centrul vital al națiunii noastre

Sub semnul soluționării revoluționare a marilor probleme ale țării

proletar făurit în 1893, au adop­tat-o față de problemele vitale ale dezvoltării țării la sfirșitul secolului al XIX-lea și la înce­putul veacului nostru — proble­ma agrar-țărănească, necesita­tea dezvoltării țării pe temeliile industriei, democratizarea con­tinuă a vieții politice și, mai presus decit toate, apărarea independenței și făurirea statu­lui național unitar român. Pen­tru că viabilitatea și evoluția mereu ascendentă a partidului muncitorimii române includeau, ca temeiuri esențiale, analiza pertinentă și răspunsul creator la marile chestiuni naționale, politice și sociale românești. Și, trebuie remarcat, mișcarea noas­tră revoluționară și partidul său au dat întreaga măsură a capa­cității de investigare a realită­ților epocii, plasîndu-se în frun­tea luptei maselor pentru rezol­varea obiectivelor majore ale națiunii române. „Ancorat în realitățile social-politice ale țării — subliniază tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — partidul muncitorilor din Româ­nia și-a spus cuvintul față de

Hotărîrea-program a adunării generale a oamenilor muncii

CADRU CONCRET DE ACȚIUNE ȘI INIȚIATIVĂpentru tinerii, pentru organizațiile U.T.C

de la întreprinderea „23 August" din CapitalăIntr-una din zilele săptăininii trecute ne aflam la între­

prinderea „23 August" din Capitală. Aveau loc ultimele adu­nări de partid deschise, Ia nivelul organizațiilor de bază din întreprindere, in cadrul cărora oamenii muncii — membri și nemembri de partid, tineri sau vîrstnici — luind cunoștință de prevederile hotăririi-program a adunării generale a oamenilor muncii, elaborată pe baza orientărilor și indica­țiilor date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. iși exprimau hotărirea lor de neclintit de a înfăptui exemplar sarcinile de plan și angajamentele ce și le-au asumat in întrecerea socialistă, de a acționa astfel incit intr-un timp cit mai scurt, să realizeze — așa cum i-a indemnat, așa cum le-a cerut secretarul general al parti­dului — îmbunătățirea radicală a întregii lor activități. Vorbele și gîndurile lor erau întărite si argumentate prin faptele de muncă și realizările acelei zile, ale săptăminilor care au trecut, la care un aport considerabil și-1 aduc cei aproape 8 000 de tineri din uzină — o uriașă forță de muncă și creație capabilă să susțină înfăptuirea celor mai grele sarcini, a celor mai ambițioase proiecte. In ce măsură comi­tetul U.T.C. pe întreprindere — pornind de la prevederile înscrise în hotărîrea-program a adunării generale — mobi­lizează și organizează acest imens potențial tineresc in cadrul acțiunilor specifice organizației U.T.C. ? Iată întrebarea de la care am pornit in această primă anchetă dintr-o serie care-și propune să urmărească, pe parcursul lunilor urmă­toare, modul în care tinerii de la „23 August" și din alte întreprinderi participă la înfăptuirea hotăririlor adunărilor generale ale oamenilor muncii.

diat altfel decit prin venirea unui tractor care să-1 remorche­ze. De la Pișchia pină la locul cu pricina sînt cel puțin 60 km. L-a pus „pe roate", dar in ziua respectivă, două tractoare nu numai că au fost blocate de la lucru, dar au consumat Si moto­rină plătind astfel destul de pi­perat o neglijență. Era cu puțin înainte de ora 12. La nici 200 m disțanță de cele două tractoare, „sînt invitat" de alte tractoare echipate cu discuri, trase „pe dreapta", după cum credeam, pentru binemeritata pauză de masă. Străbatem ogorul care ne desparte pentru a-i cunoaște pe mecanizatorii Dumitru Cazacu, Gavrilă Boldijar și Avram Ghe- rasim. Stăteau să se odihnească. Două din cele trei tractoare funcționau Ia relanti. Nu le pu­teau opri din lipsă de acumula­

toate marile probleme cate fră- mintau societatea românească din acea vreme, luind poziție și preconizind soluții în confor­mitate cu interesele de clasă, cu aspirațiile revoluționare ale proletariatului".

Pentru aceasta, partidul nu s-a rezumat doar Ia elaborarea unor concepte teoretice, ci a fo­losit o gamă variată de forme și metode de acțiune, în ve­derea realizării în practică a ideilor sale, cum au fost : ma­nifestațiile impunătoare cu pri­lejul zilei de 1 Mai, demonstra­țiile de stradă, campaniile poli­tice (pentru vot universal, le­gislația muncii etc.), confruntă­rile electorale, activitatea parla­mentară și altele.

Avind în vedere faptul că imensa majoritate a populației țării o constituia țărănimea, cla­să socială de bază a societății românești, partidul proletaria­tului și-a concentrat o parte în­semnată a preocupărilor rezol­vării problemei agrare, in sen­sul realizării aspirațiilor funda­mentale al^ țărănimii.

Mișcarea noastră muncito­

toare și demaroare. Din cele 20 tractoare ale secției doar 3 pu­teau fi oprite in pauză de masă. Deci, făcind împreună un calcul, rezultă, pe o singură zi, 34 ore consum de moto­rină fără nici un efect. Dar trei tractoare nici nu erau fo­losite, fiindcă cei căror li s-au dat în primire tocmai în aceste zile de vîrf de campanie se aflau Ia Orțișoara la cursuri... teoretice. Este vorba de Fran- cisc Kelemen, Vasile Moraru și Vasile Mareș. „în mod obiș­nuit, ne spune Dumitru Cazacu, discuim 10 ha pe zi, dar am putea să ajungem pină la 15 dacă am fi dotați cum trebuie

ION DANCEA(Continuare în pag. a lll-a)

rească și socialistă a înțeles de timpuriu esența chestiunii agra­re. acuitatea sa istorică pentru destinele României. Socialiștii români au analizat fizionomia, structurile socio-politice ce defi­neau sistemul agrar existent, bazat pe primatul marii pro­prietăți, dezvăluind consecințele exploatării moșierești ca prin­cipală cauză a situației grele a lumii satelor.

în cadrul larg al dezbaterilor teoretice și doctrinare vizind această problematică, repfezen- tanții partidului clasei munci­toare au exprimat punctul de vedere socialist in privința căi­lor de rezolvare. O constantă a mișcării muncitorești a repre- zentat-o atașamentul stăruitor față de formele organizării co­lective a producției în agricul­tură, care n-a exclus, insă, îm­proprietărirea țăranilor, ca o măsură impusă de cerințele practicii sociale, de înseși con­dițiile de muncă și de trai exis­tente în lumea satului. Astfel, în timp ce Partidul Național Liberal, după o jumătate de secol de la reforma agrară din

„Nu există capitol al hotă- rîrii-program, ne spune Ion Ivănuș, secretarul comitetului U.T.C. pe întreprindere, in care organizația noastră să nu apară, alături de alți factori, ca res­ponsabilă pentru îndeplinirea unor prevederi, a unor sarcini vizind realizarea planului de dezvoltare economico-socială pe anul 1981, reproiectarea și mo­dernizarea produselor și tehno­logiilor. automatizarea și me­canizarea producției, îndeplini­rea programului de export și diminuarea importului, ridica­rea nivelului general, tehnic și profesional, și perfecționarea pregătirii tuturor cadrelor sau activitatea politico-ideologică și cultural-educativă, de petrecere în mod util și instructiv a tim­pului liber. Dată fiind indi­cația expresă adresată de secretarul general al partidului organizației de tineret de a se implica mai puternic, mai direct în această ultimă direcție, in perioada care a Armat imediat adunării generale a oamenilor muncii am trecut la inițierea

ANUL XXXVII,

SERIA II,

Nr. 9 904

6 PAGINI

30 BANI

LUNI

30 MARTIE

1981

1864, abia ajungea la o propu­nere menită să limiteze ponde­rea excesivă a marii proprietăți rurale, partidul clasei munci­toare preconiza — prin expro­prierea silită și totală a acesteia — o măsură radicală în dome­niul agrar, urmărind modificarea calitativă a structurii sale.

Partidul clasei muncitoare a dat expresie teoretică și mate­rializare practică unității de in­terese ale muncitorilor și țăra­nilor, o unitate organică ce a început să fie înțeleasă sub semnul unei solidarități militan­te, capabilă să asigure transfor­marea din temelii a societății, în acest sens, s-a căutat atra­gerea țărănimii în organizații socialiste, acțiune începută încă din anii 1887—1888 și dezvoltată prin cele peste 300 de cluburi la sate de la sfirșitul secolului al XIX-lea. care au evidențiat fap­tul că țărănimea era accesibilă organizării pe principiile celor mai inaintate programe ale

dr. VASILE NICULAE

(Continuare in pag. a IV-a)

și desfășurarea a o serie de acțiuni concrete. Din prima simbătă am început organiza­rea săptăminală a unor seri de dans la clubul întreprinderii. Pentru 5 aprilie pregătim ac­țiunea ..Trenul uzinei pe Va­lea Prahovei" la care vor par­ticipa 1 000 tineri. Totodată, in colaborare cu comitetul sindi­catului. pregătim incâ de pe acum o amplă manifestare cul- tural-sportivă care va avea loc la 10 mai la complexul sportiv „Metalul", unde vor evolua for­mațiile artistice și echipele sportive din întreprindere. în acest sens, aș vrea să precizez că sîntem in stadiu avansat cu constituirea de formații ar­tistice la nivelul fiecărei fa­brici, formate în exclusivitate din tineri, acțiune pe care o vom încheia pină la 31 martie — așa cum ne-am propus prin programul nostru de măsuri și cum este înscris, dealtfel,

VIRGIL SIMION(Continuare in pag. a IlI-a)

SOLEMNITATEA DECORĂRIItovarășului Ștefan Andrei cu prilejul

împlinirii vîrstei de 50 de aniDECRET PREZIDENȚIAL

privind conferirea Ordinului ,,23 August" clasa IPentru contribuția adusă Ia înfăptuirea poli­

ticii partidului șl statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noas­tră, cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani,

Președintele Republicii Socialiste România decretează:

Articol unic. — Se conferă Ordinul „23 Au­gust" clasa I tovarășului Ștefan Andrei.

NICOLAE CEAUȘESCUPREȘEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a înminat, simbătă, 28 martie, intr-un cadru festiv, tovarășului Ștefan Andrei, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, Ordinul „23 Au­gust" clasa I, conferit prin Decret prezidențial, pentru con­tribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul împlinirii vîrstei de 50 de ani.

La solemnitatea decorării nu luat parte tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Ilie Verdeț,

Cuvintul tovarășuluiNICOLAE CEAUȘESCU

Dragă tovarășe Andrei Ștefan,Dragi tovarăși,Doresc, in primul rind, ca, in

numele Comitetului Politic Executiv, al Consiliului de Stai și al guvernului, al meu perso­nal, să-ți adresez cele mai calde felicitări cu prilejul împlinirii virstei de 50 de ani, precum și al inminării înaltului Ordin „23 August" clasa I. pentru activi­tatea desfășurată, ca activist de partid și de stat, in Comitetul Central, in Comitetul Politic Executiv, in conducerea Minis­terului de Externe.

Acordarea acestei înalte dis­tincții constituie o apreciere deosebită pe care conducerea dc partid și de stat o dă acti­vității pe care ai desfășurat-o și o desfășori in domeniul im­portant al vieții internaționale, pentru înfăptuirea politicii partidului, a hotăririlor Congre­sului al XII-lea al partidului, o apreciere a activității pe care o desfășori, împreună cu ceilalți tovarăși, pentru înfăptuirea în­tregii politici interne și externe a partidului și statului nostru.

Este un lucru firesc ca fie­care, chid ajunge la o anumită vîrstă — și este sărbătorit — să facă un bilanț al activității sale. Este deosebit de îmbucurător cind un activist de partid și de stat poate să-și privească acti­vitatea cu satisfacția că și-a în­deplinit întotdeauna, neabătut, sarcinile încredințate de partid și de stat, că a corespuns în­crederii partidului și poporului.

Intr-adevăr, și tu. ca mulți activiști ai partidului nostru care au crescut în anii construc­ției socialiste, care au devenit membri ai organizațiilor revo­

SCRISOAREAComitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.Droga tovarășe Ștefan Andrei,

La împlinirea vîrstei de 50 de ani, dorim să te felicităm din toată inima și sâ-ți adresăm, cu afecțiune tovărășească, cele mai calde urări de viață indelungată și fericită.

Ne este deosebit de plăcut să-ți exprimăm, și cu acest prilej’ sărbătoresc, aprecierea noastră deosebită pentru rodnica activitate pe care o des­fășori, cu pasiune revoluționară și competență, pentru înfăptuirea sarcinilor încredințate de partid. Ca membru supleant al Comitetului Po­litic Executiv și ministru al afacerilor externe, aduci o contribuție importantă la promovarea susținută a politicii externe a partidului și sta­

tului nostru, de largă conlucrare internațională cu popoarele și forțele înaintate de pretutindeni pentru cauza păcii, destinderii și înțelegerii între națiuni, pentru o lume mai bună și mai dreaptă.

Iți urăm, tovarășe Ștefan Andrei, multă sănă­tate și putere de muncă, să poți contribui în continuare Împreună cu noi, cu întregul partid, la înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului ol XII-lea, a Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare României spre comunism.

Participind cu sinceră bucurie la aniversarea zilei tale de naștere, iți adresăm, cu cele mai calde sentimente, urarea tovărășească : LA MULJI ANI 1

COMITETUL POLITIC EXECUTIV AL COMITETULUI CENTRAL

AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN

Iosif Banc. Emil Bobu, Cornel Burtică, Virgil Cazacu, Lina Ciobanu, Ion Coman, Nicolae Constantin. Ion Dincă. Janos Fazekas, Ludovic Fazekas, Cor­nelia Filipaș, Petre Lupu, Paul Niculescu. Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățah, Du­mitru Popescu, Leonte Rautu, Aneta Spornic, Virgil Trofin, Ștefan Voitec. Emilian Dobres- cu, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Suzana Gfidea, Ion Ioniță, Ana Mureșan, Elena Nae, Constantin Olteanu, Cornel Onescu, Marin Rădoi, Ion Ursu, Richard Win­ter. Ilie Radulescu.

Tovarășul Ștefan Andrei a exprimat conducerii de partid șl de stat, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, cele mai

luționare și al partidului in anii edificării noii orindulri, te-ai Încadrat activ și ai fost promo­vat in diferite munci, te-ai stră­duit să-ți îndeplinești sarcinile încredințate.

Festivitatea de astăzi, acor­darea acestui inalt Ordin con­stituie tocmai o apreciere a acestei activități. Dar acest înalt Ordin, festivitatea de as­tăzi constituie și o obligație de viitor. Lucrezi intr-un sector foarte important. Ești membru supleant in Comitetul Politic Executiv, care arc sarcini deo­sebite in Înfăptuirea, zi de zi, a politicii partidului și statului nostru in toate domeniile de activitate.

Este necesar, intr-adevăr, să facem toiul pentru ca hotăririle Congresului al XII-lea privind dezvoltarea continuă a forțelor de producție, ridicarea bună­stării materiale și spirituale a poporului, realizarea unei noi calități a muncii și vieții să se materializeze in toate sectoarele de activitate.

Partidul nostru. România so­cialistă au acordat și acordă o atenție deosebită problemelor activității internaționale. Fa­cem aceasta pornind de la fap­tul că numai in condiții de pace, de largă colaborare inter­națională cu țările socialistei cu țările in curs de dezvoltare, cu toate statele lumii, fără deo­sebire de orinduire socială, pu­tem asigura premisele necesare

Cuvintul tovarășului Ștefan Andrei(In pagina a IV-a)

calde mulțumiri și profunda re­cunoștință pentru înalta dis­tincție acordată.

A luat cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a feli­citat cu căldură pe sărbătorit.

Tovarășii din conducerea de partid și de stat l-au felicitat, de asemenea, pe tovarășul Ștefan Andrei, urindu-i multă sănătate și fericire, putere de muncă, noi succese in activi­tatea sa.

★Comitetul Politic Executiv al

C.C. al P.C.R. a oferit o masă tovărășească în cinstea tovară­șului Ștefan Andrei, cu prilejul împlinirii virstei de 50 de am.

desfășurării muncii active a po­porului nostru pentru Înfăp­tuirea Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.

Cu alil mai mult, in împreju­rările actuale ale vieții interna­ționale, este necesar să inten­sificăm activitatea pentru afir­marea cu putere în relațiile din­tre toate statele a principiilor depliinel egalități în drepturi, respectului independenței și su­veranității naționale, neames­tecului in treburile interne, ale colaborării reciproc avantajoa­se, ale renunțării cu desăvirșire la forță și la amenințarea cu forța și respectării neabătute a dreptului fiecărui popor la dez­voltare liberă, așa cum dorește.

Trebuie să fim și mai activi petntru a contribui la oprirea încordării internaționale, la so­luționarea problemelor litigioa­se, a conflictelor dintre state numai și numai prin tratative. Mai cu seamă este necesar să intensificăm activitatea pentru securitate și colaborare în Eu­ropa, pentru încheierea cu suc­ces a reuniunii ce se desfășoară Ia Madrid, astfel incit să se dea un nou impuls infăptuiril neabă­tute a documentelor semnate la Helsinki. In acest sens, consi­derăm că, in următoarele săp- tămini, trebuie să intensificăm contactele și discuțiile cu toate statele participante la reuniune,

(Continuare in pag. a IV-a)

„SCiNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 30 MARTIE 1981

Q înaliu datorie fata de societate fata de noi înșine SA TRĂIM Șl SA MUNCIM SUB SEMNUL

EXIGENTELOR ETICII SI ECHITĂȚII SOCIALISTE»MUNCA -ÎNALTA ȘCOALA A CARACTERELOR

UN VIS IN CÎMPIENOBLEȚEA EFORTULUI

SITUAȚII CAZURI ATITUDINI

— De cind mă știu eu pe lume am înțeles că de lapte are nevoi.- și puiul de om și cel de animal ți toți ceilalți, oameni sau ani­male, orice virstă ar avea se dau in vint după lapte. Si in pocești cind se vorbește de bine, beișug, boșătie apar mai intii nu dia­mantele sau aurul, ei riur: de lapte dulce curginrl pe cimpii mt noase.

— Lucrați In plin Bărăgan. Oare Bărăganul nu-i o aseme­nea cimpțe ? 1

— Eu cred că da, o spun fără Înconjur. Si poate că noi. oa­menii oi. nu cinstim intotdea.<aa cum trebuie rodul acestui că­min:. nu-1 respectăm cit se cu­vine. Poate că nu iubim această cimpie pe cit ar merita și n-o muncim pe cit ar putea ea să ne dea.

— Aveți dreptate, un țăran are. eind vorbește despre pămint sl animale. întotdeauna dreptate. Da- eu mai știu si faptul eă da­tul țăranului e să nu fie mulțu­mit niriodată de pămint. să vrea mereu-mereu să-i stoarcă mai mult.

— Asa-i. altfel n-ar mai rezis­ta ca țăran, s-ar tot duce odată cu puful de păpădie. In țăran trebuie să împingă cu umărul de pămint ața cum impinge de ca­rul incărcat la deal. Asta-i sta­rea țăranului, dragostea lui de pămint. de drag face totul, or, unii dintre noi parcă nu mal avem atita drag, parcă prea vrem să ne fio In pămint și la coada vacii ca in fabrică, ori nu este și nu va fi.

— Mi se pare că ar putea to­tuși să fie 1

— Nu zic ba. dar știu multe locuri in agricultură unde mina omului o neapărat necesara. Animalele ca și pămintul. dar mal ales animalele nu suportă lipsa omului.

— Cum ați ajuns la această meserie î

Discuție cu TOMA I. TACE A, ingrijiior-mulge'or

la ferma nr. M a I.A.S. Ograda Ialomița

— Simplu. Pe Bărăgan au ve­nit acum douăzeci și ceva de ani tractoarele. Cultura principală era griul. Complet mecanizată. Si dacă plugar nu mai puteam fi, crescător și îngrijitor de ani­male puteam. Sint de 21 de ani mulgător, am schimbat citeva loturi de vaci, chiar soiuri.

— Parcă nu mi-ațl spus totul, mai e ceva in acest punct.

— Mi-a fost drag de animale, eu ele muncim, cu ele ne ciști- găm piinea. Iar dacă , nu Îngri­jesc vacile bine ți nu le mulg cum trebuie nu Iau bani.

— Întotdeauna vă gindițl nu­mai și numai la retribuție ?

— Da de unde ? I Cind dai cu țesala pe spinarea lucioasă a unei joiene sau cind mulgi hec­tolitri de lapte nu te gindețtl decit la munca pe care o faei. să fie cit mai bună, să fie muncă de om gospodar și nu de ..tiriie obială", cum se spune la noi des­pre cei leneși și neisprăviți. E obrazul tău de om gospodar In joc. in primul rind.

— Cum arată o zi obișnuită de muncă la dumneavoastră ?

— Mă trezesc la ora 4 dimi­neața. la 5 și jumătate încep mulsul, apoi predau laptele, cu­rat ieslea și dau mincare vacilor (tainul). între orele opt șl nouă — ..toaleta'1 vacilor, de la nouă la zece grajdul trebuie să fie ..bec", curat adică, apoi vine cu­rățenia pe-nfară. De la 11 la 14 liber. Și după aceea hrănitul animalelor, rinltul. pregătirea pentru muls, mulsul. La ora 18 plec spre casă-

— Se intimplia să dormiți cu grijă, cu emoție pentru cele ee s-ar putea intimpla pe-aicl in lipsa dumneavoastră "

— Aproape intotdeauno. mai ales că trebuie să te gindețti și

cum să muncești mai bine, să-ți organizezi treaba mai bine

— Adevărat, creșterea anima­lelor nu se mai face ca altădată, la intimplare. Ce vreau eu să vă-ntreb : sinteți convins că un om cu drag de animale este un om bun ?

— Nu m-am gindit la treaba asta, dar dacă o spuneți cred că da. Am să mă mai gindesc.

— Cind e laptele mai bun ?— Toamna cind nutrețurile

sint uscate si consistente. Atunci laptele are multă smintină, e gros de cit unt are in el.

— Sinteti in miezul acestei ocupații. E ea de viitor ?

— Nici nu se dircută. Laptele e un aliment de bază, nu ne pu­tem lipsi de el. Dar mat ales e importantă pentru cel care se ține de ea. îți oferă de muncă in permanență, iți aduce multe mulțumiri și cițtig frumos. Ești un om ocupat, un om cu un rost clar ți niște răspunderi ți drep­turi de care nimeni nu se poate îndoi.

— Aș fi vrut să vă intreh dacă nu v-ăți rușinat vreodată de ocupația dumneavoastră, dar ml-am dat seama că ar fi fost mai mull deci! o impolitețe, că m->ș fi indoit de ceea ce faceți și ce ați făcut in peste două de­cenii de muncă...

— ...ați zis bine ,.de muncă". De muncă nu ți-i rușine, de lene da. Dar un țăran e țăran, așa cum un muncitor e muncitor. Nu poate sări peste el dacă face ceea ce este și dacă se respectă el cel dinții. A mulge o vacă în­seamnă o găleată de lapte. Or. o găleată de lapte e un lucru bine făcut, și cu ea încep binele și bogăția. Și orice țăran știe asta, chiar dacă pare că habar n-are. Știe prea bine și tocmai de asta nici nu se mindrește cu ceea ce face, el tace și face, străduința lui e să facă tot mai bine.

EUGEN MIHAESCU

„Declar, susțin și semnez propriu"

Ion Marcel, zis și Pinocchio, iși recunoaște învinuirea" ee i se aduce. Sincer și dezin­volt. Ba chiar te uimește atita sinreritate. Despre dez­involtură, re să inai vorbim? Mai mult, iși adure aminte amănunte revelatoare despre seara cind, fiind cu o prie­tenă, se oprise in dreptul sta­ției de lingă Liceul „Boiinli- neanu". Fină aici, nimic nefi­resc. O discuție intre doi ti­neri. intr-o stație oarecare de mașină. Numai că, dacă din punctul de vedere al tinăru- lui. discuția era doar „contra­dictorie și pe un ton ceva mai ridicat**, din alt punct de ve­dere ea a avut loc apclin- du-se la „expresii jignitoare**. Expresii care l-au făcut pe cetățeanul Petre Stancu să se oprească și să-și exprime pă­rerea politicos și in termeni de bun simț că asemenea ter­meni nu-l prind pr tinărul in cauză. Motiv pentru care s-a trecut la leapșa i eu nu fug că am 57 de ani, iar tu mă prinzi că ai 20.

Și, ca intr-o poveste in care eroii se opresc să-și su­flece niinccile prejălindu-se de luptă, tot așa a procedat și Ion Mareei. Dar mai bine să-i dăm cuvlntul : „Alunei m-am dezbrăcat de haină și in-am repezit după acest ce­tățean pe care l-am oprit, lo- vindti-l de mai multe ori eu pumnii in fată. Cel in cauză a inccput să singereze in urma lovilurii. La un moment dat acesla a căzut. Atunci i-am pus un genunchi pe pieptul lui ți i-am mai dat dc citeva ori cu pumnul in față. Declar că pe moment nu am observat dacă acesta avea dinții rtipțl In gură, insă gura era plină de singe iar buza superioară era spartă. Declar, susțin ți semnez propriu. Ion Marcel, zis ți Pinocchio".

Detașat, calm, ca și cum ar fi povestit un film eu șl des­pre iolcnță. Fără happy- cnd. Dar cu un „va urm t“ (de-acum la timpul trecut), la circa nr. IU Miliția. Bucu­rești.

Cunoștințe vechi, deprinderi noi

Cel plecat dintr-un sat ți venit in oraș so simte mai puțin singur atunci cind află că alături de el, un­deva, intr-un alt ioc dc muncă, intr-un cămin sau indiferent unde, iși duce viața un consătean dc-al lui. Eh, se întreabă el nos­talgic, ee-o mai face al lui Cutare sau a lui Cutare ? Și noii prieteni sint de acord cu cl. mai ales că oltul și nos­talgia sint puse pe tapetul unei mese de restaurant o- dată cu consumația pe banii clientului nostru, evident.

Ața se face că intr-o seară trei crai, unul de tobă, altul de ghindă și al treilea miner, se hotărăsc să facă o vizită unei prietene de-a lui Marin Marin, mai ales că fata era dintr-un sat cu el. Numai că cei trei n-au intrat ca tot omul pe poarta de pe. strada Spătarul Preda. Bucu­rești. ci au sărit gardul că­minului de fete. La riposta paznicului de serviciu. Du­mitru Crlstea, Marin Marin s-a apropiat de el. I-a tras dc haine, rupindu-i bande­rola. Timp in care nici al doilea crai n-a stai degea­ba : a făcut șl el ce-a putut, mai precis. I-a mușcat pe paznic de degetul mic de la mina dreaptă. Incidentul s-a terminat cu o săptft- niină dc îngrijiri medicale pentru paznic.

Despre fată, nu se știe mal nimic

ARETA ȘANDRU

SA DISCUTAM DESPRE TINEREȚE, EDUCAȚIE RĂSPUNDERI CERCUL VICIOS

Orele nopții—orele cind se vădamănuntele

X \

1suferă și nu copilul, constată poetul. Obi­ceiul ista de a suna pe la uși .' (Cine a spus că poeții nu fac observație socială ?).

— Așa. de-Oștla iml ești, parazitate !

Poetul nu are re­plică. Se uită prostit in ochii tinerei fentei care nu mai sint umili Plină saltă nește un alt etaj, către altă ușă :

— Ar trebui să te ia la muncă ! Stai la ora 10 ? La că, parazitule ! muniă !

$i cind te gindeștt că totul a pornit de la Baudelaire. Volumul promis.

RIDENDO

CASTIGAT

MORES

3 ore. și ușor, scos din picoteala frigului șl a oboselii, orașul se va trezi, părind să respecte scenariul zilnic al vieții, dar tră­ind clipe și intimplări care nici­odată nu vor fi aceleași. In valeu stadionului. printre blocu­rile cartierului ..Cremenea" se aud bacovian ciini lătrind. Două taxiuri isi întretaie luminile la- lutîndu-se.

în liniștea asta densă, mate­rială. aproape că-ți vine să pui mina pe ea. ultimii trecători se grăbesc probabil spre gară decind după valize). Mucul minării nopții sfifiie încet, ultimele puteri. Da. intr-o fel de noapte, e posibil Să se ft plimbat pe străzi si Emines-cu. și Bacovia. visihd antice statui, strămoși cu barba pină la briu ori cintece de clavir, coboară parcă niște adevărului faptele lor ca lumina

La ora W dimineața o gazdă are o datorie sigură.

Gazda este critic literar, musafirul poet. Motivul vizitei, o car­te de poezie. Un vo­lum promis..

La . ora Ut dimineața ibricul șuieră mai convingător decit la alte ore. la ora 10 di­mineața ți aburii plu­tesc altfel și se insta­lează ferm in hol. in bibliotecă eu înaintea ceștilor fier­binți. O zbîrniie ibricul e vine un clarat. Criticul conti­nuă să păzească ca­feaua. poetul deschi- de usa :

#— Dă si mie. cona- șule, ceva...

O femeie tinără iși înfige umil privirile in ochii evident con- trariați ai poetului.

gră care se întinde și pe miini și pe haine șl pc păr se află un micuț vioi de doi ani. Evident joacă rolul de

v reo nu-si

bol-

nici fi nici rugători,

de energie iși copilul și por- furioasă către

oPornind

molcom, le- în mișcări, zgomotoase.

I preferind moldovean.

Ușor grăbit, dar nos pinâ la urmă fură exteriorizări fără răbufrrtrl t discreția, ca orice băcăuanul se pregătește să în­nopteze. Este (Va 2(1 în autoser­virea din centru, ultimii clienți se grăbesc să aleagă marfa și s-o plătească. La celelalte ma­gazine. vinzătoarele au închis ușile și f"C cuvenita curățenie de seară. După jumătate de oră. Calea Mărăsești. strada princi­pală a otașumi. porțiunea de drept a Bacăului din drumul european E 20, pare deja pustie. Blocurile turn din cartierul „Cornișa" se profilează in dreap­ta noastră ca niște jucării, ferestrele luminate. La din blocuri lumina de ne scărilor și cea de la etajul sau doi formează o literă (L mare de tipar). Oamenii au început să se culce. Faptul devi­ne sigur. O respirare specifică, mult încetinită, se aude si pe stradă.

Am căzut pe o noapte liniști­tă. La spital, la sediul Miliției, ni s-a spus același lucru : Este o noapte liniștită !

Și

Au unul casa unu

RECLAMAT SI RECLAMANTAȘl... O LADA CU SCULE

La Miliția municipiului Ba­cău. pentru sg. maj. Pugcută. ți pit. maj. Jlgău noaptea de servi­ciu a Început la ora 20. cind au primit un telefon prin care se reclama un furt la Liceul „Pă- trășcanu". 20 de elevi seraliști rămăseseră fără haine ei fiind Ia o orfl de laborator. Alarmă falsă. De la 20 de victime s-a ajuns la una singură. De la 20 de paltoane căciulă, glumă, proastă.

La ora ți Maria 22 de ani. are 3 copii și soțul a alungat-o de acasă. Reclamația o are gata scrisă. Nu e prima oară cind se întimplă...

— Șt noi cu ce putem să vă ajutăm ?

Intervine o rudă ză. explică, cere legii etc.

— Noi o ducem

s-a ajuns la o singură Probabil o glumi). O

cum se face ades.

21 .se prezintă la .sediu Cbsteseu : Tinflră. cam

care pledea-respectarea

acasă, dar după aceea nu mal garantăm ni­mic. Mai ales dacă soțul e băut.

Ruda insistă. Miliția trebuie să-și facă datoria.

— Si-o foca, dar casă bună nu se face cu miliția, zice pit. maj. Jigău. Așa este... Avem foarte multe cazuri de alungare de Ia domiciliu. Zilele trecute mi-a fost dat să văd cazul unui cetățean alungat de Omul a eoborit să-și țigări Și cind s-a întors, uța era închisă. Maricică în sus. Maricieă în jos. Nimic. A venit omul ’a noi să ceară un sfat. Ce să facă? Să spargă ușa ? Era doar in hai­nă șt in papuci. Uite că sr nai intimplă! Dar cel mat des băr­batul e de vina, beat acasă, i se nu seamănă cu zește pe femeie aici scandalul.

La această scenă . .. voie) și Elena Co.iocaru din Tg. Frumo-, A ..Bistrița", abandonat

nevastă, cumpere

Se Întoarce pare că copilul el. din

ori o nimic

asistă

gelo­și de

ffă’ ă

fo«t cădită n hotelul E căsătorită si și-a familia. (Există și. o

reclamație a soțului. Qojocaru, fiind dată in urmărire, ue mai multe zile). E ținără. curat îm­brăcată. dar in poșetă, ih afara de ruj. o pasta de dinți și o pe­riuță nu niHi are nimic altceva.

Este OTa 23. Discutăm cu 5a. Nimic interesant. Nu .se înțele­gea cu soțul, zice ea. iar soțul refuză să dea divorț. Asta e. Qiscutia noaslrq e întreruptă de Constantin Strai căruia i s-a furat o ladă cu scule chiar sub nasul lui. cind Hoțul a operat mot. ,s-. suit personală și a Strat j-a luat intimplare. a pricina parcată lingă un bloc. Hoțul se numește Aurel Tănase. șofer de meserie. Se clatină și articulează eu greu cuvintele din care rezulta că nu recunoaște nimic. ...El să fure o ladă eu scule ? Pentru ce ? Ce. el nu are destule acasă ?

— S-a găsit lada în mașină mea ? Păi. tovarășe, asta e o glumă tare bună. Cine a pus lada in mașină mi-a făcut-o. ce mai... Am destui dușmani care vor să mă compromitii.

Se pune problema ca Tăiiase să fie reținut pentru ca diminea­ță să i se facă o percheziție 1« domiciliu. Așa e procedura. Se dau telefoane și se așteaptă. Deși e in fla.grant. Tănase se bucură de drepturi constituționale. Chiar acesta e cuvintul : ..se bucură".

O STICLA-N PLUS ȘL. MEDICUL DE GARDA

în dreptul restaurantului Bis­trița. ..Petrică Și Mocanu". cum ne declară el. născut la „unu- nouft-trei-șase", joacă fotbal cu propria-i căciulă. C rasut. des­cheiat la nasturi (ciți li mai are) cu nasul rotund ți roșu, pare gata machiat să-i facă pe spec­tatori să ridâ. Nu are nici un act de identitate. Știe că a băut (de ce să nu recunosc) si e feri­cit. Lucrează la OIT. la IUTISPEC. e greu sft înțelegi, și domiciliază intr-un județ, nici o acasă, mă la

Constantin Sargu, Vasile Sargu, și Mihai Arvinte sint foarte sur­prinși cind sint legitimați. Amețiți și zgomotoși, ei se miră mereu.

— Mergem pe stradă. Ce. Eminescu nu mergea Pe stradă noaptea ?

Cel mai ofuscat e Vasile Sar- gu. El. cică, nici măcar nu e beat. E invitat să sufle in fiolă, dar refuză... Eu suflu unde vreau eu. Legea îmi dă acest drept. Ei. unde-i lege nu-i tocmeală.

Amărit, trezit din beție. întins Pe pat. Dumitru Mocanu nu mai invocă legea. Nu-i arde de ața ceva. Are buza spartă ți aș­teaptă acul și ata chirurgului in camera de gardă a spitalului. De gardă e cunoscutul doctor chirurg dr. Sorin Olinic.

— E,t« o seară liniștită, avut citeva cazuri : arsură, en­torsă. plagă deschisă.. De la în­ceputul anului, insă, vedeți și dumneavoastră, avem 631 de ca­zuri. Se grăbește să Plece în sala de oocra’ii unde 11 așteaptă un caz de peritonită. iar noi plecăm la ..interne" unde ne intimpină

aceeași liniște. De la ora 20 s-au înregistrat citeva cazuri da pneumonie, reacție migrenoidâ. un sindrom astenic. 2 femei bă­tute. un ulcer. o tentativă de sinucidere (o elevă de 17 ani care a luat 2tl dă calm) și (se

pastile dc distono- putea ?) doi bețivi.

(.iu- lu- cu

ast-mult de la Baudelaire

iți făcea o pana, rapid și fără xgo- apoi in mașina plecat. Numai că numărul si. din găsit mașinH cu

sat din La ora asta nu mai are mașină cu care să ajungă dar nu-1 pasă. O să doar- prieteni...

Am

I

*1. Lucrătorii de Ia

iți fac datoria. La cite lumina veioze.

noapte inspirată pentru unii, cine știe ce problemă nu suferă aminare. Mai sint

E deja oraE.G.C.o fereastră se zărește difuză și intimă a unei E o ori.mai

Noaptea punți ale

și atunci oamenii cu se văd mai limpede

zilei.SORIN PREDA

ți a scris o carte de mare zeci de mii de exemplare, lost căsătorită eu un moșier la 14 ani a fost tractoriști.

_ _ __________ __ ___ ___ film de mure succes în careva interpreta rolul principal, a ghicit la sute de oameni, a făcut vrăji și-a fost condamnată pentru magic neagră. A trăit mai mulți afli din cusătorie, cartea ei. „Pc drum de seară", Eduura Albatros 1980, a fost deja soliritată și in străinătate și la 47 de

vederea.i din ea in masa de prinz și

masa . de seară și in apa 1 care-i speli rufele torni cite 1 picuri 1 Canonul e ca

Domoiea Girneață : are 4 clase succes, un best-seller Solicitat in A fost bătută cu fiori, huiduită, a scăpătat, a locuit intr-un castel ți b pe cale să devină scenarista unui

ani e pe cale să-și piardă ’— Cum v-a venit ideea cu

ghicitul ?— Eram la un tpital. Abiâ mă

Intimaseră șt nu prea aveam bani. Am văzut o țigancă tinără cum s-a umplut de bani de 1» un medic și atunci mi-a venit ideea să incferc. Eu toată viața am trăit din cusutul iilor și-al cămășilor. După ce m-am apucat să ghicesc am rămas uimită. Cind era să-ml plătească munca mea de cusătoreasă strimbau din na* și se scirțiiau la bani. Cind 4 fost pe ghicite ii dădeau fără milă.afle și să li se împlinească do­rințele.

— Vă mai aduceți aminte cui ați ghicit prima dată ?

— Era o ingineră. Mi-a lăsat 10 Iei sub ceașca de cafea. Habar n-am cum s-a aflat că știu. în citeva săptămini zeci de femei cu neînțelegeri la mine ți-mi de bazaconii.

— Ați ridicăt— Păi sigur că da. Veneau la

mine, stăteau două-trei ore. fu­mau, beau cafea, nu mai puteam lucra și-am ridicat taxa la 25 de lei. Trebuia să trăiesc din ceva, într-o bună zi am scăpat acul ți pinza din mină ți n-am mai vă­zut nimic. M-a Îngrozit gindul că îmi voi pierde vederea și m-am gindit că aș putea ciștiga tă trăiesc și să fac bani ca să-mi recapăt lumina ochilor.

— Odată vadul făcut cred ci era o adevărată avalanșă ! Ce vi cereau ?

— Veneau mai ales femei că­sătorite ca să le dezleg bărbatul sau iubitul. Unele dintre ele imi cereau lucruri ingrozitoare, să le omor so*ul sau să moară so-

iubitului. Vă dați teama ! mi-a adus o broască și

zis s-o înțep. Cum s-o in- în viața mea nu m-am

de nici o vietate, cum era

scoteau orieft. numai să

in cu

doi sa-1

schimbi dt* două ori pe săpt.i- mină. Și ca nu cumva bărbatul să bănuie ce-am pus noi la cale îi dai in fiecare zi cite o friptu­ră și o bere și trebuie să fii totdeauna acasă cind el se în­toarce din oraș.

— Cum se împlinea vraja ?— Păi dacă nu se mai intilnea

cu -iubitul timp de 3—4 luni cit tinea apa din sticlă ăla o pără­sea șl soțul se bucura de ..vra­jă'*. Dintr-un' slăbănog ajungea

familiale veneau cereau tot felul

taxa ?

mi-a țap ! atins să fac asemenea bazaconii ?

— Si ce făceați, cum puneați la cale vra ja ?

— Le dădeam apă de la chiu­vetă intr-o sticlă de un k;lo- gram și le ziceam așa : îți ungi bărbatul cu puțină apă în fiecare zi. Dacă vrei să moară, timp de trei luni ii pui cite doi picuri

sonerie in timp pe foc

pericol

curece

de-de-

acnsă mun-

La

— Dă și mie, cona- șule. vin de la spital, ■copilașul e bolnav, să ai mata sănătate...

Copilul nu s ■ vede deloc bine. Subtul de mizgâleală nea-

stra­

nav. Femeia apleacă capul pe un umăr intr-o imagine cla­sică a deznădejdii și îndurerării. Ptetă șl nu altceva.

Mă tem că mania ta. BRAESCU

termine școala să ajungă mare și atunci se împlinește vraja și o ia de nevastă. Ea nimic, voia atunci. S-n dus după el la Bra­șov și băiatul nu o suporta. Colegii lui il întrebau, care-i iubita ta și care-i mnică-la ? De ciudă, băiatul i-u luat și pe cei­lalți cu el. le-a zis că să meargă Iu restaurant si mult, ca să n-aibă plăti și atunci o ia băut, au mincat și la urmă a trebuit cerceii ca să aibă cu ce plăti și a venit eă mi-a implinit bărbatdupă cai verzi. Scrieți că era o proastă ți-o descreierată, să sc învețe minte și altele să nu mai umble după vrăji ți să stea aca­să la familiile lor.

carte le-ați trecut pe numele lor ?cum

venit

să comande baba cu ce militia. Au cind a fost să-și vindâ

aeisă și m-a reclamat dat 300 de lei și nil i ă-o

dorința. Femeia avea și doi copii și umbla

— Îîl toate cu

— Păi cum au

! La tribunal ele să mă acuze ? Și

aducă păr și unghii de la popă ca să pot face vrăji. Ini re timp preoteasa a căzut de pe scară și și-a rupt o mină. Popa Arghir mi-a dat telefon și mi-a zis că,

5 (MMI și-mi ineuca

I-am zis. uite.

ce faci dragă. îmi iei schilodești preoteasa omori și mă lași cu pe cap toată viuța chinuie.dacă vrei să moară amindoi tre­buie să vorbești cu Necuratul Popa a zis sigur, mai bine să vorbesc eu cu el. îi și spun prin viu grai și văd dacă nu mă în­șeli. Am luat un pui de curca și l-am învelit intr-o Bucată de cașmir și l-am pus pe fotoliu. I-ant spus popii că eu nu pot face incarnări mai mari, numai din "ele mici. Popa nu știu ce-i Învelit in bucata de cașmir și cind il atingea, puiul de curcă făcea urit de tot. Popa zicea că vrea să-1 vadă pe Necuratul la față și poate si fii bun

loc s-o oloarfă să rnâ părinte

eu i-am zis cu nu se el a zis către el. drace, și-l omoară pe episcop

Samantha pe drum de searăun bărbat cit ușa și șe împăcau și femeia răminea fneă copiii ei. Veneau la mine după ce se termina apa din sticlă si-mi zi­ceau. vă mulțumesc frumos, ti­călosul ăla a plecat și m-o pă­răsit și-am rămas cu soțul meu cu care mă ințeleg de minune.

— Dar fetele necăsătorite nu veneau ?

— Veneau dar nu le primeam. Le ghiceam numai celor care dădeau la facultate. Le spuneam că intră și le dădeam curaj. Erau tare speriate și cind le spuneam că vor avea noroc iși. recăpătau încrede ea. Cele care să intre numai pe ee eu s-au ars.

— Care a fost cea tă și mai aiurită propunere de Vrajă ?

— Sint două. Una a fost cu un popă care m-a și reclamat și am fost condamnată pentru în­șelătorie. Și o biată bătrină.

— Să-l lisăm urmă.

— O femeie drăgostit de un tului ei și mi-a cu puștiul ăla sunat-o pe mama băiatului și i-am spus că baba Mimi vrea să pună mina pe el și să-1 dea undeva la o școală m-.ii îndepăr­tată pină se Fnisteste femeia. Eu i-am spus babei, lasă-1 să-și

au așteptat le-am spus

mai trăzni-

pe preot mai la

bătrină s-a in- prieten al baia-’ cerut s-o mărit de 17 ani. Am

n-am făcut decit ce mi-au cerut ele. Bine eă nu s-u implinit ni­mic. Dacă s-ar fi implinit toate imbecilitățile care mi le cereau m-aș fi Îngrozit de moarte și-ar fi fost vai și amar. Numai că dorința măgarului nu- se cer.

— Mor de curiozitate povestea preotului !

— O mătușa de-a mea la mine tare necăjită. Lucrase 15 ani la un preot și o dăduse afară fără să-i dea un ban. Nu avea un leu de drum. I-am dat eu. am hrănit-o și am auzit niște lucruri infiorătoare. Atunci m-am hotărit să-1 pedepsesc. I-am trimis vorbii pe una. Ilea­na. o femeie care era îndrăgos­tită de fratele părintelui, că vreau să mă spovedesc. M-a chemat la el acasă și mi-a făcut o slujbă in bătaie de joc. Am vrut să-i plătesc și el a zis ca a aflat de pe la muieri că știu fă ghițesc. Să-i țlau în cărți și in cafea că e un drac de popă, epi­scopul lui gata să moară și-l tot chinuie și dacă pot să fac să moară și să-1 scap și de preo­teasa lui drage pe care n-o mai suportă. I-am spus că pentru două morți il costă 5 0410 de lei. Să-mi dea intii o mie și pe urma dună ce-o muri nevastă-sa și episconul să-mi mai dea patru. Am trimis-o pe Ileana să-mi

aude în

să aflu

a venit

și pc urmă scapă-mă de preo­teasă. di' bag-o sub tren sau sub o mașină ca sa nu mă mai chi­nuie. Da' tot nu credea. M-a în­trebat dacă pot să-1 dovedesc că lucrez cu Necuratul. I-am zis. uite, părinte, peste citeva nopți îți aduc pe horn fratele de la Iași. Bun. zis și făcut. L-am su­nat la telefon pe fratele lui de la Iași și i-am spus că dacă vrea să ciștige niște bani și să se îm­pace cu popa să vină in ziua cutare. Am zis. părinte, mai tre­buie un canon. EI a sărit. Iar bani ? Nu. nu mai trebuie bani. Să aduci o tava, o farfurie cu spirt și un cearșaf ți să vii dezbrăcat in fața mea și-a coa­nei Ileana. A zis că de ce să fie două ? Pentru că dacă nu-s două, cel vrăjit moare pc loc. îi era o frică de moarte că tremura tot. S-a dezbrăcat în baie, l-am pus in genunchi pe tava de me­tal. i-am pus cearșaful in cap si pe urmă am umplut o farfu­rie cu spirt, i-am dat foc ți l-am pus să. si-o țină deasupra capu­lui pină se termină spirtul. S-a pirlit. s-a cind s-a stins focul i-am gata, acum se v du-tetrei saotămini s-a dus la miliție și m-a reclamat. A urmat pro­cesul si condamn'mea.

— Nu vă pufnea risul cind ii

ars. s-a bășicat, si zis,

imphni vraja, acasă șl așteaptă. După

vedeați ce prostii sint in stare să facă ?

— Cum să nu ! Dar mi-era frică. Și nu aveam cu cine să rid de ei.

— Băiatul dumneavoastră nu știa nimic ?

— Val de mine ! Mi-ar fi fost o rușine fără margini. Făceam cit el era plecat la școala și cită vrăme soțul meu era plecat la serviciu.

— Nu aveați mustrări de con­știință pentru că-i înșelați pe față ?

— Trebuie să spun că aveam ?— Cum credeți !— Nu aveam. Gindiți-vă ce

monstruozități imi cereau, neru­șinări fără marRini. Cum să-i iert ? Erau intelectuale, veneau la mine cu pălării albe, cu mă­nuși flori in dezleg soțul.- Si— La

fost condamnată, in ședință pu­blică am spus că după ce ntă Întorc de la penitenciar să nu mai aibă curajul să se apropie de casa mea că le dau foc. Cind m-am intors in oraș nimeni nu voia să mă mai cunoască. Tre­ceau pe partea ailaltă a străzii. Atunci am vrut să mor. Dar am scăpat și ani urcat pe un deal și m-am apucat să scriu a treia carte din viața mea. Pe drum de seară. Mai scrisesem două Înainte, dar abia asta a văzut lumina tiparului Ia Editura Al­batros. Bucuria care mi-a mai rămas e cartea ți filmul. Casa de filme 5 șl regizoarea Marla Callas Dinescu pregătesc un film care sper să fie un mare succes. Să invețe lumea din drama unui om. dar mal ales să se invețe minte să mai creadă In timnenil. M-am zdrobit pen­tru oamenii ăștia care uneori sint așa de prosti si de creduli: Scrieți adevărul, chia'- dacă se vor supării și voi rămine din ce In ce mal singură. Măcar din suferința mea să se aleagă cu ceva.

— E trist și incredibil ți ridi­col ee mi-ațt povestit. Vă supa­răți dacă la sfirșitul dialogului fac un apel către mărit noștri specialiști in boli de ochi? Pen­tru elfi oameni ați lecuit de prostie sf t'inorantă eu sint anta să jur că nu e drept să vă pier­deți vederea.

— Nu mă supăr și vă mulțu­mesc.

— t)e c.e nu-i oferi și tu flori.

oa toată lumea ???...

subțiri și cu buchete de brațe ți lmt cereau să le iubitul sau să le omor

cartea cum ați scris-o ? tribunal după ce-am

Interviu realizat de CORNEL NISTORESCU

Desene de MATEI MIHAI

„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 30 MARTIE 1981

Toate forțele concentrate la obiectivelecu termene apropiate de punere în funcțiune

Platforma pentru industria ali­mentară Nord-Vest, municipiul Arad, este una dintre oele mai mari de acest gen din țară. In aceste zile, prioritate absolută pentru noua fabrică do zahăr, care, la Începutul noului sezon de prelucrare a sfeclei, trebuie să fie dată în folosință. Structu­rile de rezistentă ale halei de fa­bricație cu secțiile aferente sint complet terminate. Acum se lu­crează la planșeele tehnologice interioare pentru a asigura front de lucru montajului de utilaje. Magazia de zahăr este gata, iar cea de materiale în proporție de 90 la sută. în proporție de 90—95 la sută sint terminate, de aseme­nea, lucrările la stația de descăr­care a sfeclei, la stația de pompe și bazin pentru apă industrială și la platforma pentru piatră de var cu estacadă pentru pod ru­lant. Mai întîrziate sînt lucrările la turnul de răcire — doar 35 la sută din volumul total. Există aprecierea, atît a constructorului cit și a beneficiarului, că stadiul fizic al construcției asigură front de montaj la difuzorul RT 4 care constituie inima oricărei fabrici de zahăr.

în biroul inginerului șef de șantier, Gheorghe Cojocaru. se poartă discuții dintre cele mai firești pe tema aflării soluțiilor optime la diferite categorii de lucrări. De o parte constructo­rul. de alta proiectantul, in per­soana inginerului Roman Busu­ioc. Se mai dau și telefoane la București, la IPSCAIA pentru a lămuri o problemă, la Chitila pentru a obține aoordul ca tur­narea unei plăci pe care urmea-

La Fabrica de zahăr Calafat, ritmul de execuție, raportat la stadiul actual de realizare, este încă mult inferior celui impus de atingerea dezideratului pro­pus — punerea în funcțiune în luna septembrie a acestui an. In cadrul unei anchete între­prinse în aceste zile (deci cu 6 luni înainte de termenul stabilit pentru începerea producției), am avut posibilitatea să ne con­vingem că pe șantierul acestei unități situația se prezintă total necorespunzătoare, revirimentul mult așteptat încă nu s-a pro­dus. Se impun, chiar din capul locului, cîteva precizări : ritmul de lucru pe șantier este destul de lent, forța de muncă (atît la constructor, rit și la montori) este insuficientă, se reclamă lipsa unei importante cantități de utilaje pentru montaj. Deci, sintetic, se poate spune că pen­tru recuperarea restanțelor și reinscrierea în graficele de exe­cuție stabilite dealtfel posibile și obligatorii, toți factorii res­ponsabili trebuie să adopte mă­suri urgente. Cum fiecare zi are importanța sa in economia tim­pului aflat la dispoziție, vom Încerca să facem o scurtă pre­zentare a direcțiilor principale de acțiune către care se cer a fi concentrate toate forțele.

Pentru constructor — Șantie­rul 5 Calafat al T.C.I. Craiova— urgenta urgentelor o consti­tuie asigurarea frontului de montaj la principalul obiectiv— hala de fabricație. Din dis­cuția cu inginerul Paul Văleanu

ză a fi montate utilajele să se facă pe baza proiectului inițial. Toate mesele, trei la număr, sînt pline de proiecte. Pe rind, de comun aoord, sint stabilite mo­dalitățile patetice de lucru. Un mod de a gîndi și acționa ope­rativ atunci cînd. la realizarea unui obiectiv, colaborarea dintre constructor, proiectant și bene­ficiar se concretizează nemijlo­cit pe șantier. Fiindcă se mai afla de față și tovarășul inginer Nicolae Mija de la Centrala pentru prelucrarea și industriali­

pentru montarea a 1500 tone utilajezarea sfeclei de zahăr. Din cînd in cind dialogul este întrerupt de către un maistru venit să în­trebe ceva, de șoferi care cer o semnătură, pe vreun bon de ma­teriale sau foaie de parcurs, de zbîrniitul telefonului. Cert este că toate părțile răspunzătoare de finalizarea sarcinii încredințate, sînt hotărite să le și onoreze.

Cu o singură condiție, avea să ne spună puțin mai tîrziu tova­rășul inginer șef Cojocaru : uti­lajele să fie livrate conform gra­ficelor stabilite ! Aceeași proble­mă a utilajelor a căror livrare ritmică nu este respectată ! La momentul respectiv, pe șantier se aflau 585 tone de utilaje din- tr-un total necesar de 5 122 tone.

am aflat ca în momentul actual structura de rezistență este doar parțial montată (la betoane circa 70 la sută, iar la cea me­talică 50 la sută). Tocmai de aceea, la acest obiectiv se cer a fi dirijate principalele efec­tive de constructori. Eforturi susținute trebuie să depună la rindul lor și oamenii lotului de montaj, din cadrul constructo­rului, care în cîteva zile au obligația să predea montărilor

la calafat: Fapte concrete, nu promisiuni de regulă neonorate!de la T.M.C.U.B. structura de la cota plus 7 metri. Inginerul Eftimie Stănescu, șeful lotului, ne-a asigurat că oamenii pe care-i conduce sint capabili să respecte graficele recent stabi­lite. Cu atit mai mult cu cit. în ultimele zile, au fost detașate importante forțe de pe alte șan­tiere. Dealtfel, problema for­ței de muncă la constructori este în curs de rezolvare. Prin decizia conducerii T.C.I. Craio­va, o parte din lucrări a fost repartizată Grupului de șantie­re Slatina (turnurile de răcire și gospodăria de apă) și Șantie­rului 3 Podari (zona condițio­nare — amhalare din cadrul

PRIN EFORTUL TUTUROR,ÎN INTERESUL TUTUROR

Fabricile de zahărsă producă în septembrie!

Zimnicea — trebuie si sporească, pină la tnce- industrială de prelucrare a sfeclei de zahăr. Am

Patru noi obiective — ta Arad. Calafat, ianca șiperea campaniei de recoltare din acest an, capacitatea —...... ....... — Jvăzut, Intr-un număr trecut, care este situația pe șantierele de la Ianca și Zimnicea. Prezentlnd azi sta­diile de construcție și montaj, problemele legate de respectarea graficelor stabilite, soluțiile ce se impun, Încheiem cu Aradul și Calafatul o primă trecere prin cele patru șantiere, urmind să revenim după ce vom vedea cum acționează colectivele de oameni al muncii, de tineri din întreprinderile constructoare de ma­șini pentru a satisface cerințele beneficiarilor si montorilor privind termenele și ordinea de livrare a utilajelor și subansamblelor unor instalații, căci, așa cum a rezultat pină acum, problema chele a punerii in funcțiune a celor patru fabrici in luna septembrie o constituie utilajele.

în plus, din stocul existent, doar 156 tone corespund actualelor necesități de montaj. Deosebit de presant este ca unitățile M.I.C.M. să livreze la timpul po­trivit instalația de difuzie, insta­lația de evaporație și aparatul de fiert sub vid. Pentru ultimele două, există oferta de livrare abia în noiembrie și, respectiv, septembrie. Or. atunci fabrica trebuie să producă. Pentru acce­lerarea ritmului de montaj a an­samblului de difuzie, constructo­rul « solicitat întreprinderii In­

dependența din Sibiu livraPăa în tronsoane de cîte 3 piese și nu eșalonat, cîte una. în total sint 12. Ne dăm seama că modul de organizare a producției la „Inde­pendența" e mai lesnicios livrării pe bucăți dar, ținînd cont de ce­rința intrării in exploatare a fa­bricii de zahăr arădene, încă în toamna acestui an. se cere ca și efortul constructorilor de mașini să' fie pe măsură. Numărul uti­lajelor care ar trebui să se afle deja pe șantier sau pentru care nu există certitudinea că vor sosi la timpul potrivit este mult mai mare. Acestora li se adaugă alte 516 tone necontractate incă. Ți- nînd seama de situația existentă, ne-am adresat tovarășului ingi-

halei de fabricație). De aseme­nea, lotul 2 de la întreprinderea „Biosinteza" a preluat spre exe­cuție rampele de descărcare, port-basculele și platformele, obiective pe care constructorii s-au angajat să le realizeze la termenele stabilite.

în ceea ce privește montajul utilajelor situația este mult mai critică. De fapt, abia în aces­te zile Șantierul Calafat al T.M.C.U.B. a preluat spre mon­

taj o serie de obiective și după cite am înțeles este in stadiul de... organizare de șantier. Aici se pune cu mai multă acuitate problema forței de muncă. Pen­tru că in șantier sint doar 70 de montori, față de circa 600 ciți ar fi necesari la volumul mare de utilaje ce trebuie puse în operă (4 710 tone). Mai mult, montorii tergiversează atacarea unor lucrări, cu toate că au fronturi de montaj asigurate la cîteva obiective cum ar fi : tă­iere sfeclă (din punctul de ve­dere al constructorilor realizată sută la sută), și silozul de sfeclă (asigurat front în proporție de 80 la sută). Desigur, poate fi in­

ner Dan Ardeleanu, șeful secției tehnic-investiții siliului popular Am aflat astfel Agriculturii și men tare nu a probleme care ii aparțin in ex­clusivitate : obținerea aprobării pentru construcția centralei ter­mice și contractarea centrifuge­lor fără de care proiectantul nu poate elabora proiectul pentru construcția tabloului de coman­dă. Pînă pe data de 10 martie nu a fost predată documentația pen-

din cadrul Con- județean Arad,

că Ministerul Industriei Ali- rezolvat cîteva

tru o valoare de investiție de peste 40 milioane lei. „La ora actuală, ne precizează tovarășul inginer Ardeleanu, pe șantier există front de lucru pentru montarea a circa 1 500 tone uti­laje. Din cele 25 de întreprinderi

furnizoare, cele mai presante ar fi cele produse de „Indepedența" Sibiu. Pentru a găsi un mod de rezolvare ne-am deplasat acolo. Am fost asigurați că putem fi onorați la termen cu condiția ca, la rindul lor, C. S. Galați, să.le livreze tabla necesară iar Lami­norul de țevi din Roman țeava pentru care există comenzi". Un apel prin intermediul ziarului ne-a fost cerut să-1 adresăm IMG București, care trebuie su-i

vocată lipsa unor utilaje „cheie" de pe șantier, de care se fac vinovați furnizorii, dar cum pen­tru obiectivele menționate uti­lajele sint in stoc și deci pot fi montate, scuzele se exclud. Se impun insă măsuri ferme...

Cum am amintit de furnizori este cazul să ne oprim pe scurt și asupra obligațiilor neonoratc de către aceștia, aspect asupra căruia a insistat tovarășul Mircea Dincă, contabilul șef al

Fabricii de zahăr: „Din oele 4 710 tone utilaje, în momentul de față nu avem pe șantier de- cît 1 132 tone, in condițiile in care la această oră trebuia să avem asigurate absolut toate utilajele. Desigur, cantitatea aflată în stoc este destul de marc, dar și in ceea ce privește aceste utilaje se impun a fi fă­cute cîteva completări. Spre exemplu, s-ar putea începe montajul difuzorului R.T. 4 la care fundația a fost executată. Cei de la „Independența" Sibiu ne-au livrat capul mobil, capul fix. și bacul de circulație, dar nu ne-au livrat tronsonul șr sis­temul de antrenare. Și cum or­

livreze întreprinderii sibiene două semicoroane dințate și două role turnate. O altă între­prindere căreia și pe această cale i se cerc mai multă solici­tudine este „Aversa" din Bucu­rești. Este vorba despre pompele compresoare pentru bioxid de carbon, planificate pentru a ajunge pe șantier mult mai tîr­ziu decit ar fi de dorit.

Aprecierea constructorului că, potrivit graficelor de execuție, forța de muncă necesară este in­tegral acoperită, este contestată atit de beneficiar, cit și de sec­ția tehnic-investiții a consiliului popular. Este adevărat că se lu­crează in două schimburi, că toa­te utilajele sînt exploatate la în­treaga capacitate. Considerăm însă că, dacă se poate realiza mai mult la capitolul construcții — și realitatea e că se poate — atunci și graficele pot fi modifi­cate. în sens Acestui veni în întâmpinare și inițiati­vele organizației municipale a U.T.C. Pe platforma nord-vest a Aradului a fost organizat un șantier al tineretului. Existența lui este acum amintită doar de o pancartă. Știm că el continuă să existe pe șantierul unei școli cu 24 săli de clasă ce se construieș­te în noul cartier Aurel Vlaicu. Tovarășul Tudor Teodor, secre­tar al Comitetului județean Arad al U.T.C.. ne-a declarat că nu peste multă vreme el va fi re­deschis și pe șantierul Fabricii de zahăr. Cu cit mai repede, cu atît

pozitiv, firește, deziderat i-ar putea

va fi mai de folos.ION DANCEA

dinea de montaj începe cu aces­tea din urmă, se înțelege că nu putem ataca montajul acestui utilaj important al secției difu­zie". Exemplul prezentat de in­terlocutorul nostru nu este sin­gular, el avind corespondent și in stilul de livrare a utilajelor de către UNIO Satu Mare (care a furnizat doar anumite părți de la transportoarele pen­tru nămol și borhotul umed, dar nici unul complet) și I.U.T. Buzău, care a trimis decantorul de nămol, pentru secția purifi­care, varianta a doua, înaintea primei variante. Și cum „doi" vine in logica montajului (ca la aritmetică), după „unu" se în­țelege că lucrările nu pot fi ata­cate...

în mare, cam așa se prezintă lucrurile pe șantierul Fabricii de zahăr de la Calafat. Conclu­zia finală ne-a fost oferită de inginerul Atanasie Gută, direc­torul unității : „Stadiile de exe­cuție sint mult întirziate, vino­vați fiind în egală măsură con­structorii. montorii și furnizorii de utilaje. Remedierea situației este pasibilă, dar numai prin intervenția fermă a tuturor fo­rurilor tutelare. Trebuie să fie foarte clar faptul că unitatea trebuie să producă zahăr in luna septembrie. Și să adopte pină cel tîrziu la 10 aprilie mă­surile ce se impun. Acum, este nevoie de fapta concrete, nu de promisiuni ce rămin, de regulă, neononate".

ION D. CUCU

lei aflindu-se la în stoc, nemontate, or-ti-

în- de

Cel puțin pînă în momentul de față numele noii unități si­derurgice, ridicată pe tinăra platformă industrială a întineri- tului oraș Zalău, este impropriu. Pentru că la întreprinderea de țevi se fabrică doar sirmă. Din­tre cele trei mari obiective con­struite — laminorul continuu de țevi, trăgătoria și laminorul de sirmă — doar acesta din urmă este Pus în funcțiune. Deși au existat condiții — este și opi­nia factorilor de răspundere, atît de la beneficiar, cit si de la constructor și montor — ca toate trei capacitățile să pro­ducă la data in care ne aflăm. Utilajele, marea problemă, de­seori invocată drept motivație pentru restanțele înregistrate pe șantiere, au sosit, unele chiar cu doi .sau trei ani în urmă, in­stalații în valoare de aproximativ 200 milioane această dată Beneficiarul, ganizația de neret de la treprinderea țevi, a mobilizat zilnic importan­te forțe proprii Ia executarea lu­crărilor ce nece­sitau un volum sporit de forță de muncă. „Și în momentul de față — ne de­clară inginerul Mircea Ielciu. secretar adjunct al comitetului U.T.C. — 70 de tineri specialiști de la noi participă, alături de montor. la efectuarea regla­jelor electrice. alțl 40 asigură asistentă tehnică la montaj în diferite sectoare".

Ceva a lipsit, însă. Pe șantie­rul din Zalăiu. altfel nu se ex­plică întîrzierile înregistrate in graficul de execuție a principa­lelor capacități de producție. Și acest ceva se pare că este toc­mai esențialul, adică organiza­rea cit mai bună a muncii, co­laborarea strinsă intre realiza­torii noii unități. „în ultimele două luni — remarca tovarășul Alexandru Berceanu. inginer- șef al întreprinderii de țevi, montorii și-au dublat forțele. In sfirșit, după fiecare schimb se poate vedea clar ce s-a lucrat in acea zi. Dacă se acționa în acest fel pe tot parcursul anu­lui trecut, primul lot de țevi fa­bricate aici ar fi ajuns demult la beneficiarii noștri, respectiv industria petrolieră și extractivă, industria constructoare de ma­șini. construcțiile industriale. în oeea ce ne privește facem totul pentru respectarea termenelor stabilite de punere în funcțiune a instalațiilor — 30 iunie lami­norul continuu și 30 septembrie trăgătoria de țevi. întimpinăm încă serioase probleme in unele sectoare, probleme care nu pot fi depășite decit acționînd in continuare cu forțe sporite, toți factorii, in direcția perfecționă­rii organizării muncii. Întăririi ordinii și disciplinei pe șantier".

Fundații și utilaje acoperite cu pămint sau cum muncesc unii pentru a se afla in treabă (foto­grafia din stingă). Cînd un om lucrează și doi sprijină scara înseamnă că organizarea muncii este

cam fără... suport (fotografia din dreapta).

Nu trebuie căutate prea mult problemele despre care vorbea inginerul-șef al întreprinderii. Oricine va intra intr-una din hale va rămine neplăcut sur­prins de dezordinea în care sint depozitate utilajele și materia­lele. De fapt, din acest motiv zeci de tone de instalații s-au deteriorat sau au fost descom­pletate. fapt care a presupus re­manierea lor sau refabricarea. Este cazul filtrelor pentru cen­trala de ventilatoare, al utilaju­lui anexă de la mașinile de în­dreptat sau al unui însemnat vo­lum de instalații electrice. Re­pararea sau refabricarea aces­tor utilaje necesită — se înțe­lege — timp, manoperă, mate­riale în plus. Sj dacă, s-ar fi învățat ceva din această neplă­cută experiență lot ar fi bine, lată insă că in luminor. în zona ajustajului. după ce s-a mun­cit săptămini în șir pentru exe­

PE ȘANTIERUL ÎNTREPRINDERII DE ȚEVI ZALĂU: AU SOSIT UTILAJELE, EXISTĂ FORȚĂ DE MUNCĂ,

DAR LIPSEȘTE ESENȚIALUL

Buna organizarea activității

cutarea unor fundații, acum au fost astupate cu pămint. cu ca­mioane întregi de pămint. ce ur­mează să fie din nou lopătat si transportat în locul unde este necesar pentru umpluturi. Și nu numai fundațiile au fost acope­rite. ci și o parte din instalații. Să nu mai vorbim despre cit bine face praful de ciment, pra­ful rezultat în urma uscării no­roiului ce inundă multe locuri din hale — utilajelor demontate la tot pasul prin secții, utilaje sensibile, ale căror părți mobile stau permanent in ulei.

Se înțelege, pentru toate aces­tea o mare parte din răspunde­re este a beneficiarului. Cum au putut oare trece zi de zi. in de­cursul citorva ani. tinerii de la întreprinderea de țevi pe lingă utilajele aruncate in noroi sau Pe lîngă cei care demontau și-și însușeau subansamble ale aces­tora ? Doar toate aceste instala­ții complexe vor fi. in curind, definitiv în grija lor. șl — se știe — cum sint întreținute, cum sînt exploatate așa vor funcțio­na.. De la inginerul Octavian Goguță. șef șantier în cadrul Trustului de instalații montaj Brașov mai aflăm că se întîmpi- nă greutăți și. in ceea ce Privește proiectarea unor utilaje. Abia acum la montaj s-a văzut că o serie de axe și bucșe de la lami- noarele Pilger trebuie rectificate.Iată însă că timpul rămas la dispoziție este foarte scurt și de

multe ori se acționează in mod neorganizat. Fiecare dintre echi­pele constructorului sau ale men­torului caută să realizeze în grabă obiectivele ce le revin, dar fără să țină seama de flu­xul normal al lucrărilor. Așa că, numai bine, după ce a fost exe­cutată o închidere, vine monto- rul și sparge zidul pentru că nu poate aduce în hală un utilaj cu un gabarit mare.

Iată de ce. în aceste puține zile care au mai rămas Pină la termenul stabilit de punere în funcțiune a noilor capacități, trebuie unite toate forțele, core­late eforturile tuturor* factorilor, pentru a nu se mai înregistra asemenea aspecte de natură nu să tină pe loc, ci să dea chiar înapoi mersul lucrărilor. Reamin­tim că dacă Pe linia de lami­nare au fost montate98 la sută din mai sint de

Istvan din 9

este

aproape utilaje. în ajustaj executat aproape 80 Ia sută din volumul total de operații. Nlei măcar toate fun­dațiile nu sint terminate aici. In trăgătorie, de asemenea, cum remarca tinărul inginer Reszler, laminoaregata pentru pro­be doar unul, din 8 bancuri de tras la rece doar 3 din U mașini de îndreptat, de- bavurat și rete­zat doar 16. Ca

să nu mai vorbim despre lucră­rile de reglaj, deosebit da com­plexe și pentru care este nece­sar foarte mult timp. „Cu sigu­ranță. ne declara Laszlo Sziics. șef de secție. înainte de I Iulie putem vedea aici țaglele înro­șite alunecînd printre caje — dorința și obiectivul tuturor ce­lor care muncim aid dealtfel. Trebuie doar să menținem rit­mul actual de montaj, să-1 spo­rim chiar și să ne organizăm mai bine munca. Să executăm lucră­rile în succesiunea lor normală nu Pe sărite, cum convine fie­căruia. in funcție de interesul unei echipe de la constructor «au al alteia de la beneficiar. Toți avem aid un singur inte­res. acela de a încheia într-un timp cit mai scurt lucrările și de a începe efectuarea probelor".

Țevile de Zalău sînt la toți benefidarii din deosebi în unitățile de în cele de extracție a dar și în alte sectoare de ale economiei, gama tală care urmează a fl realizată fiind foarte largă. Este un motiv în plus, credem, pentru con­structorii si montorii șantierului întreprinderii de țevi. ca. ellmi- nînd grabnic deficiențele semna­late. să grăbească ritmul de lu­cru. să acționeze responsabil pentru finalizarea în cel mai scurt timp a importantei inves­tiții.

așteptate tară. în- foraj si țițeiului,

bază sortimen-

NICOLAE MILITARII

ui

O ZI BUNĂ DE LUCRU(Urmare din pag. I)

să putem lucra din zori și pînă în noapte". Cîte ore de muncă, extrem de prețioase, cit com­bustibil se risipește inutil, nu­mai și numai pentru „a plăti" neglijența este un calcul pe care nădăjduim să-1 facă mai în amă­nunțime cei îndreptățiți din C.U.A.S.C. Remetea Mare. Poa­te chiar șeful de secție, Fran- cisc Deneș ori fermierul Bona, care tocmai la orele prînzului »e aflau „plecați la plan".

La nici 3 km, dar de data aceasta pe terenul C.U.A.S.C. Sacoșul , Turcesc, o altă for­mație se găsea și ea în pauză de masă. Numai că, din 5 trac­toare. doar unul singur con­tinua să funcționeze și acela pentru a agita soluția pentru erbicidat. Printre mecanizatori se afla și șefa fermei, ir.g. Dumitra Bîrdiță. Pentru ei, programul de lucru este de la 6 dimineața pînă la 8 seara, 50 ha de sfeclă se seamănă intr-o zi și jumătate, nu sînt pro­bleme cu bateriile, productivi­tatea pe o zi a unui mecaniza­tor se rotunjește în jurul a 15 ha. O singură critică o adresează mecanizatorul Matei Schimidt „tovarășilor" din C.U.A.S.C. : că nu sînt în stare să găsească un gestionar la magazinul din Sacoș. Vin me­canizatorii seara de la lucru, ar dori să-și cumpere ceva, un pachet de țigări și magazi­nul este Închis. Ne asociem

justificatei lor doleanțe. In capipanie, totul trebuie să meargă strună.

Nu ca Ia ferma 2 Boldur a I.A.S. Lugoj. In jurul orei 16.30 mecanizatorii loan Borlovan și Mihai Navrathil, împreună cu mecanicul Cornel Lăudăcescu tocmai se pregăteau să plece din secție. Dealtfel, ceilalți plecaseră mai devreme, ei erau doar ultimii pentru care ziua se încheiase. Pînă atunci, spuneau ei. au lucrat la reparatul com­binelor „fiindcă în cîmp, unde ar avea de semănat in. nu se poate intra". S-a încercat de dimineață și fermierul loan Andrașescu, după ce a zis „pauză" a întins-o la Lugoj. Toată ziua a fost un soare că lumea umbla în cămașă. Am trecut și noi pe lîngă tarlaua declarată umedă, e adevărat, după-amiază. Nici vorbă de umezeală. Ceea ce dovedește că prezența permanentă a specia­listului în cîmp, pentru a-și organiza munca în așa fel îneît fiecare clipă prielnică să fie folosită, nu este o vorbă goală. Ca să nu mai vorbim despre faptul că la ferma 2 a I.A.S. din Boldur mai sînt și de arat circa 200 ha teren. De la ora 18 ne-am interesat la sediul din Lugoj a I.A.S. dacă trecuse pe acolo fermierul loan An- drașeacu. iar tovarășul director Constantin Moraru. tocmai pleca­se spre Boldur. Știa el ce știa !

Argumentele invocate aveau să fie total infirmate de felul

cum decurgeau lucrurile pe ogoarele C.A.P. din aceeași localitate. Pe un ’ teren mult mai jos decît cel declarat im­propriu pentru pregătire, la marginea satului Jabăr, meca­nizatorii Gheorghe Radu, Ionel Pasc, Ioan Tubrea, loan Ru- sulescu — pe discuri și Nicolae Subțire și Rusalin Maghiaro — pe semănători, tocmai înche- iaseră de semănat inul pe 44 ha. Se pregăteau ca pînă seara să atace o tarla de 14 ha de lîngă pădure. Fermierul Cor­nel Moldovan numai cît ple­case la locul unde alți mecani­zatori semănau ovăzul. Fie­care realizează, cu un disc, 12—13 ha pe zi. Lucrează de la 7 dimineața pînă se întunecă. In pauzele de masă. 4 din cele ■> tractoare acolo de față sint lăsate să funcționeze. Din același motiv — al lipsei de ba­terii. A fdst o zi splendidă, cînd s-a putdt lucra din plin, iar roadele au fost pe măsura organizării muncii. Inginera Dumitra Bîrdiță din Sacoș ne. spunea că încă de dimineață au avut parte de controale. Chiar, ce-or fi controlat 7 Pen­tru noi a rămas un lucru cert : nu peste tot timpul fa­vorabil este valorificat la ma­ximum ; se risipesc carburanți cu nemiluita, fiindcă nu sînt baterii. Mecanizatorilor nu li se asigură — așa cum s-a stabi­lit — hrana caldă în cîmp. iar cei care ar trebui să-i înlo­cuiască în pauza de masă pe tractor nu se prea văd. deși, din cîte știm, toată iarna au fost învățați să conducă trac­torul.

(Urmare din pag. I)

în botărirea-program a adu­nării generale a oamenilor muncii".

Faptul că am început — ca să spunem așa, cu sfîrșitul — nu înseamnă că în celelalte do­menii de activitate ale organi­zației U.T.C. s-a făcut puțin. De fapt, între petrecerea in­structivă, plăcută a timpului liber și rezultatele muncii este o legătură firească, pe care tinerii de la .,23 August" o întă­resc, o argumentează prin participarea lor amplă la o serie de acțiuni organizate de comitetul U.T.C. Să amintim, de pildă, că întreaga activitate de gospodărire, întreținere și înfrumusețare a secțiilor de producție și în incinta între­prinderii se realizează prin efectuarea de către tineri a circa 600 de ore de muncă patriotică în fiecare săptămină. Și tot ei sînt cei care, in afara programului de muncă, parti­cipă la colectarea, sortarea și predarea la stația de șarjare a întreprinderii a metalelor vechi feroase și neferoase (circa 50 tone săptămînal), ori la grădina de legume din apropierea între­prinderii, unde — pe o su­prafață de 2,6 ha — în aceste zile continuă acțiunea de plan­tare și îngrijire a legumelor destinate să asigure o aprovi­zionare mai bună și mai ieftină a cantinei.

Apropiindu-ne și mai mult de problemele care decid rea­lizarea planului de dezvoltare econamioo-socială a întreprin­derii, vom observa că hotă- rîrea-program înscrie o serie de prevederi care cad și în răs­punderea comitetului U.T.C. : „Pregătirea profesională și teh­nică a oamenilor muncii, în

primul rînd a tineretului, vor sta in centrul preocupărilor consiliului oamenilor muncii, ale organelor și organizațiilor de masă și obștești, ale tutu­ror factorilor de răspundere din întreprinderi". Să vedem așa­dar ce a făcut, ce face în această direcție comitetul U.T.C. în primul rînd, să observăm că programul de măsuri în­scrie cîteva obiective foarte concrete, cu termene de reali­zare la fel de concrete. De pildă, data de 1 martie ar fi trebuit să consemneze încheie­rea acțiunii de generalizare a cursurilor politehnicii muncito­rești pentru tineret în toate

CADRU CONCRET DE ACȚIUNE9

secțiile, ceea ce ar fi însemnat sporirea acestora la 15. Că sar­cina asumată a fost îndeplinită, ne-o spune secretarul comite­tului U.T.C. Președintele co­misiei profesional-științifice, So­rin Dogărăscu, cel care răs­punde direct, este însă mai circumspect : „La ora actuală am ridicat, în mod efectiv, numărul cursurilor la 9, orien- tîndu-le spre meseriile care pun mal multe probleme tine­rilor în realizarea normelor. Alte 4 cursuri sînt doar în faza de pregătire. Orientarea lor nouă — nu pe meserii, ci pe produse complexe care ridică probleme în activitatea de execuție, ca de pildă loco­motiva de 2 400 CP. motoarele MTU, cazanele sferice — ca și faptul că nu întotdeauna am găsit sprijin operativ din partea șefilor de ateliere sau specia­liștilor în vederea elaborării tematicii, explică într-un fel

întirzierea". Intr-un fel doar, de vreme ce Sorin Dogărăscu recunoaște că se sprijină mai puțin pe restul membrilor (12 la număr) din comisia pe care o conduce. Că valoroasa ini­țiativă se cere, în interesul pro­ducției, cit mai curind mate­rializată o recunoaște indirect chiar interlocutorul : „Faptul că noua locomotivă de 2 400 CP este insuficient cunoscută de cei care lucrează la montarea ei, face ca, uneori, după ce se încheie montajul să se constate că pe flux au mai rămas piese sau repere neasamblate. Aceas­ta înseamnă reluarea unor operații, deci o productivitate

mult scăzută". Tot atît de ne­cesară — în vederea ereșterii mobilității de adaptare, de fo­losire a muncitorilor la diverse lucrări și a extinderii lucrului la mai multe mașini deci, în ultimă instanță a productivi­tății muncii — este și desfășu­rarea unui program de scurtă durată pentru însușirea celei

care să întreprin- muncitori

Din înscrisă in

comitetul pregă-

in

de-a doua meserii, cuprindă, la nivelul derii, cel puțin 3 000 pină la sfîrșitul anului, această sarcină, hotărîrea-program, U.T.C. s-a angajat să . _tească prin forme proprii, în colaborare cu biroul de învă-țămînt, un număr de 300 tineri. Cum 10 la sută nu e deloc mult, cu atît pare mai de ne­înțeles faptul că. deocamdată, este o acțiune rămasă exclusiv pe hîrtie.

Cam aici se opresc și măsu­rile concrete cuprinse în pro­

gramul de activități al comi­tetului U.T.C, Lipsește, de pildă, orice referire la creația tehnico- științifică a tineretului, cu toate că hotărirea-program a adună­rii generale a oamenilor muncii stabilește ca sarcină (și pentru comitetul U.T.C.) revederea și îmbunătățirea programelor de teme prioritare in domeniul creației tehnice de masă, In concordanță cu obiectivele atit de numeroase și importante le­gate de reproiectarea și mo­dernizarea produselor și teh­nologiilor, de automatizarea și mecanizarea producției. „Ceva facem și noi in acest domeniu, precizează secretarul comite-

tuiui U.T.C. De pildă, un colec­tiv de tineri ingineri stagiari de la turnătorie lucrează la un proiect de descărcare mecani­zată a vagoanelor cu nisip. A fost inițiativa noastră să re­zolvăm această problemă, gin- dindu-ne că nu e firesc să pro­ducem colbutori de descărcarea vagoanelor pentru alții, iar noi să lucrăm manual. Termenul de finalizare a studiului de va­riante tehnice și de eficientă este de 1 aprilie". Foarte realis­tă ideea, foarte bună inițiativa, numai că pînă la termenul pro­pus mai sînt doar cîteva zile, iar șefa acestui colectiv, Ștefan Georgeta. mărturisește cu since­ritate „că incă sînt departe de stadiul final, că au lucrat puțin, că nici nu știau de existența vreunui termen, dar dacă este așa, atunci iși vor spori efor­turile și, poate. în luna mai...“.

Insistăm de mult asupra unor asemenea deficiențe de natură

organizatorică, deoarece o calita­te deosebită a hotăririi-program (aceea de a stabili obiective și sarcini concrete, cu răspunderi și termene la fel de precise) tre­buie să se regăsească și în programul de activități și, desi­gur. in munca de zi cu zi a co­mitetului U.T.C., a fiecărei or­ganizații de la nivelul fabrici­lor și secțiilor. Altfel spus, pe lingă sarcini formulate 1a modul general — ca, de pildă „In în­treaga activitate, comitetul U.T.C. va folosi întrecerea ute- cistă „Tineretul, factor activ în realizarea obiectivelor deceniu­lui, științei, tehnicii, calității șl eficienței", ca o pirghie impor­tantă de mobilizare și antrena­re a majorității covirșitoare a tinerilor la îndeplinirea inte­grală a sarcinilor de plan, rit­mic și de calitate superioară, urmărind ca fiecare tinăr să cu­noască obiectivele și criteriile întrecerii, raportate permanent la sarcinile întreprinderii. ale fiecărui loc de muncă in parte..." — este absolut necesar ca ase­menea obiective să existe in planurile de activitate, formu­late cel puțin cu precizia și con­cretețea din hotărirea-program. Intru totul de acord cu această remarcă de fond, secretarul co­mitetului U.T.C., Ion Ivănuș, a stabilit ca primă urgentă pe a- genda de lucru a biroului Comi­tetului U.T.C. îmbunătățirea pro­gramului de măsuri în sensul preluării — din hotărirea-pro­gram a adunării generale a oa­menilor muncii — a unor sarcini și responsabilități concrete pe linia înfăptuirii planului, de că­tre organizația U.T.C. In cursul unei viitoare anchete, le vom consemna direct in secțiile de producție, așa cum sînt trans­puse în viață de către tineri.

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 4 LUNI 30 MARTIE 1981

Solemnitatea decorării tovarășului Ștefan Andrei

Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU

4jrmare din pag. I)

■pre 4 Junir li ceaeluzii re- mu na »„ privire I* necesitatea Hirer noi acțiuni in vederea destinderii, (elaborării si secu­rității *r Europa și, desigur, in tatreagt, lame. In mod deosebii este necesar să desl'Mrrrim • activitate susținuți in vederea realizării unui acord al tuturor participantilor la reuniunea de la Madrid cu privire la convo­carea unei conferințe consacra­te încrederii ți dezarmării in Europa. Consider că siat reale posibilități să se ajungă la con­vocarea acestei reuniuni, că aceasta corespunde pe deplin intereselor tuturor popoarelor europene ți. in același timp, ale întregii lumi.

•) Traian Gânju, „Discurs des­pre morală", Junimea. Iași. 1981.

la ideatica abordat*. se oprește pentru a admira perspectivele redate, in forme inedite, variate și ingenioase ce confer* lucră­rilor momentalitate aparte. Vi­zitatorului i se oferă, astfel, un larg repertoriu imagistic care pune in evidență cu forță de sugestie dominantă un com­plex ți armonios dialog al curbelor ți planurilor.

Interferența ce r a m i c i i cu sculptura iși găsește o vie ex­presie in „Ecou strămoțesc", „Semn contemporan". ..Perso­naj de legendă ", „Semn arhitec­tural". „Neliniștea materiei". Purtind amprenta unei perso­nalități distincte, lucrările expu­se sint străbătute de ecoul e- pocii in care artistul s-a format si maturizat Fiecare lucrare pare ruptă din colinele Iașilor încărcate de istorie ți poezie — leagănul copilăriei artistului.

Expoziția lui Vasile Rădoanu reprezintă un eveniment artistic notabil. Lucrările expuse ocup* un Ioc de virf. colecți* artis­tului alăturindu-sc compoziții­lor sculpturale din Constanța. Oradea și Medgidia ce «u intrat In circuitul creațiilor de certă valoare.

CONSTANTIN ZAMFIR

Nopți albe și zile lumina in bătălia eu apele. Dup* citeva zile de staționare, nivelurile au crescut din nou in sectorul ma­relui șantier hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier"II. După « vremelpică pauza iei3 000 de oameni ai șantieruluiau reintrat din nou, cu febrili­tate. in zona fierbinte a muncii.Intre timp a inceput să bală șivintul. Valurile mușc* din digu­rile proaspăt ridicate si bat in palplanșele supratnălțate de su­dorii șantierelor 1 și 2. Se parecă aici nivelul maxim „istoric" a fost incă o dată depășit. Aflate la circa 1 metru și 50 de cm deasupra cotei de inundare, ape­le sint acum frontul care deli­mitează marea bătălie pentru reinstaui area regimului normal de munc* in această zonă a Du­nării.

— Situația nu ar fi fost atit. de complicată — ne spune Pe­tru Mike, președintele comitetu­lui oamenilor muncii de la S.H.E.N. — dar batardoul care ocupă jumătate din Dunărea mare îngustează albia și oferă ape! o forță nemaiintilnită. La aceasta trebuie să adăugăm și infiltrațiile masive care sa pe­trec pe Întregul perimetru al insulei, in incintele îndiguite și chiar in zonele unde pin* acum10 zile .se turnau betoane pen­tru cele două centrale, pentru baraj »i pentru ecluză.

Străbatem întregul perimetru *1 insulei. Intr-adevăr, oamenii au uitat ce insnamnă oboseala si ce inseamn* clipele de odihnă. Cu excepția a 15—20 de fierar- betoniști, care pregătesc armătu­rile pentru susținerea fascine­lor și consolidarea digurilor, in­treaga suflare a insulei a intrat in lupt* cu apa. cu vintul. cu nivelurile inc* in creștere ale fluviului. Din zona in care lu­crează oamenii șantierului I. acolo unde se înalță din adincu- rile de gresie și marnă giganti­cele macarale si fundațiile pen­tru corpul centralei, au inceput si fie scoase, din nou. la adă­post utilajele. Mai sint citeva locuri in insulă care pot „găz­dui” importanta zestre mecani­că șl tehnică ,a șantierului. Ma­carale mobile și excavatoare gi­gant se află, acum la adăpost. Oamenii lor de deservire au luat lopețile in miinl și înalță, cu Inc* un metru, digurile ridicate cu citeva zile in urmă.

— Avem de apărat trei punc­ta importante in acest sector : ecluza românească, barajul Go- goșu și cele două centrale, ne «pune Doru Neamțu. activist, al Comitetului județean Mehedinți al U.T.C. Tocmai in aceste punc­te se află concentrați șl col 1 180 de utaciști din cadrul șantieru­lui. Cuvint de laudă, in primul rind un cuvint de laudă as vrea să aduc șoferilor, celor 200 de •roi veritabili, care, in ture pre­

Trebuie să facem toiul pen­tru a se începe tratativele eu privire la oprirea amplasării de noi rachete nucleare eu rază medie de acțiune in Europa, lată de ce — așa cum am spus ți la plenară — am salutat pro­punerile secretarului general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, care sint o contribuție electivă, reală la crearea condi­țiilor pentru desfășurarea trata­tivelor in vederea dezarmării. In vederea convocării conferin­ței. precum ți pentru soluțio­narea altor probleme de interes general, ale tuturor popoarelor europene și întregii lumi.

Avem obligația — și. deci. Ministerul nostru de Externe, toți cei care lucrează in activi­tatea internațională — de a ne intensifica eforturile pentru a contribui la înfăptuirea obiec­tivelor stabilite de Congresul al XII-lea. pentru a face ea tara noastră să-ți aducă un aport mai susținut la politica de des­

Cuvîntul tovarășului Ștefan AndreiMult iubite și stimate tovarășe

Nicolae Ceaușescu.Mult stimată tovarășă Elena

Ceausescu.Dragi tovarăși,

Stâpinit de adinei ți firești sentimente de emoție, dați-mi voie să exprim conducerii de partid și de stat, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, cele mai vii mulțumiri și profunda recunoștință pentru distincția acordată cu prilejul Împlinirii virstei de 30 de ani.

Mulțumesc Comitetului Politic Executiv pentru Scrisoarea pe care mi-a adreș«t-o, vă mulțu­mesc din tot sufletul pentru sentimentele cu care sint încon­jurat cu ocazia aniversării zilei mele de naștere.

Vă asigur, stimați tovarăși, că toate acestea constituie pentru mine un puternic imbold pentru a munci in viitor mai bine ți mai rodnic pentru aplicarea po­liticii partidului nostru, pentru victoria socialismului și comu­nismului pe pămintul patriei.

Acordarea Ordinului „23 Au­gust’1 * 3 * * * * * * 10 are pentru mine o profun­dă semnificație, deoarece ziua de 23 August 1944. piatră de hotar in istoria României, a deschis o perspectivă minunată întregului nostru popor, iar eu, ca fiu de muncitor C.F.R., m-am bucurat de noile condiții pentru a munci și invăța, pentru a putea servi interesele poporului, cauza dez­voltării ți înfloririi patriei.

Evocind perioada in care a ac­tivat in mișcarea de elevi și in conducerea mișcării studențești și a Uniunii Tinerelului Munci­tor, vorbitorul a subliniat că a avut fericirea sâ-1 cunoască direct pe tovarășul Nicolae C eaușescu, care a avut o influ­ență puternică asupra formației sale politice, pentru o înțelegere atotcuprinzătoare a politicii par­tidului, îndeosebi in problemele internaționale.

Ani avut cinstea — a spus vorbitorul — de a lucra in apa­ratul central de partid tocmai in cea mai mănoasă perioadă din istoria milenară a încercatului nostru popor, eră cunoscuta ți recunoscută in țară si peste ho­tare ca indisolubil legală de numele tovarășului Nicolae Ceaușescu. etapă adine întipă­rită in conștiința și sufletul po­porului nostru prin marile îm­pliniri în dezvoltarea economică, socială, in creșterea nivelului de civilizație materială și spirituală, de afirmare in lume a unei Ro­mânii libere, independente. în acești ani am avut fericirea și onoarea de a lucra sub îndruma­rea ți conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu. care a avut o puternică inriurire asupra for­mației ți activității mele.

Vă rog mult, iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să-mi dați voie ca in aceste clipe sa vă mulțumesc din aclincul inimii pentru grija tovărășească, pentru raporturile de mare ome­nie, pentru imboldul ți îndruma­rea pe care mi le-ați dat, pentru tot ce am învățat muncind lingă dumneavoastră, pentru cinstea pe care rni-ați acordat-o incre- dințindu-mi sarcini de mare o- noare în cadrul partidului. Am

-fost întotdeauna profund impie- smnat de marea capacitate de gindlre proaspătă și de acțiune a secretarului general al parti­dului. de temeinicia analizei ți luslețea concluziei, de arhitec­tura noutății si răsturnarea dog­melor. de spiritul de exigență Împletită cu un puternic uma­nism socialist. d<* pasiunea În­flăcărată a luptei revoluționare, îngemănată cu romantismul re­voluționar. de neostenita stare de acțiune, de neobișnuita siâ- pinlre a sferelor de activitate economică. politică și socială.

Ca unul care lucrez de mai mult timp sub directa îndrumare a tovarășului Nicolae Ceaușescu Jn domeniul înfăptuirii politicii externe a partidului și statului, in cadrul Secției internaționale, ca secretar al Comitetului Cen­tral si ministru al afacerilor ex­terne. am admirat preocuparea sa permanentă de a pătrunde

t In esența evenimentelor și feno­menelor vieții internaționale, de a desprinde concluzii pentru ac­

tindere, de independentă națio­nala și de pace.

Trebuie să sprijinim ți să participăm mal intens la acti­vitatea din cadrul țărilor in cura de dezvoltare, la eforturile pentru realizarea unei noi or­dini economice internaționale — una dba cerințele primerdiale pentru o politică de pace, de destindere, de independență na­țională —, să acționăm cu toate forțele noastre pentru extin­derea continuă a colaborării cu toate țările lumii, punind un aceait permanent pe relațiile eu țările socialiste, eu vecinii noștri, cu țările in curs de dez­voltare, eu toți cei care se pro­nunță Împotriva politicii impe­rialiste ți colonialiste, cu toate forțele care niilitco.ză pentru o lume mai dreaptă ți mai bună pe planeta noastră.

Doresc să exprim, ți cu acest prilej, convingerea că astfel vor acționa toți cei care lucrează in domeniul politicii internaționale, că tu personal vei face toiul in munca pe care ți-au incre- dlntat-o partidul ți statul nos­tru, pentru a răspunde cu cinste acestei mari îndatoriri.

Nh doresc să mă mai refer la alte probleme ale activității noastre. Avem multe de făcut, in toate domeniile. Repet ți acum ceea ce am spus la plenară, ți în alte împrejurări, că se rere din partea noastră, a tuturor, o activitate niai corn plexă. multilaterală, un mai Înalt spirit de răspundere in îndeplinirea indaloririlor ți sar­cinilor pe rare le are fiecare. Se cere Întărirea disciplinei ți a spiritului de ordine.

Este necesar să veghem per­manent la Întărirea partidului, a unității sale. Mai cu seamă

țiunea concretă, imediată și de perspectivă, viziunea planetară asupra unei lumi in permanentă transformare și devenire dialec­tică străduința de a identifica forțele motrice ale schimbării și sensul acțiunii lor in lumina concepției științifice, materia- list-istorice asupra societății umane.

Faptul ca tovarășul Nicolae Ceaușescu este in fruntea parti­dului și statului dă întregului popor certitudinea înfăptuirii programelor de dezvoltare socia­listă a țării, garanția respectului independenței, a liniștii și secu­rității poporului. Condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, Ro­mânia cunoaște nu numai satis­facția marilor împliniri ale dez­voltării interne constituite in evul cel mai strălucitor al exis­tenței sale, ea a căpătat pe plan mondial un inalt renume și au­tentic prestigiu, politica externă de largă deschidere, ponderea și influența cuvintuliți ei in con­certul națiunilor găsindu-și ex­presia in gmdul și fapta pre­ședintelui țârii.

Sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Romania a dezvoltat puternic relațiile sale externe cu toate țările socialiste, a înregistrat o larg* deschidere in raporturile - cu țările in curs de dezvoltare, face parte din „Grupul celor 77- și participă ca invitată permanentă la miș­carea de nealiniere, in spiritul coexistenței pașnice și-a extins relațiile cu țările capitaliste dez­voltate, s-a înscris trainic și multilateral in diviziunea inter­națională a muncii, in circuitul mondial de valori materiale și spirituale.

Caracteristică în viziunea to­varășului Nicolae Ceaușescu cu privire la organizarea vieții in­ternaționale. a arătat vorbitorul, este convingerea că temelia pă­cii poate fi asigurată doar de afirmarea și respectarea unor raporturi noi intre toate statele lumii, bazate pe egalitatea in drepturi, pe principiile indepen­denței și suveranității naționale, egalității in drepturi, neameste- cului in treburile interne, re­nunțării la forță și la amenin­țarea cu forța, respectului și avantajului reciproc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a afirmat ca promotor activ aj unei vi­ziuni democratice, revoluționare asupra organizării lumii, din care să fie excluse definitiv ve­chile raporturi ierarhizante, po­litica sferelor de influență, de ingerințe și dictat, evidențierea rolului crescind al statelor ne­aliniate. in curs de dezvoltare, al țărilor mici și mijlocii.

Sint apreciate in intreaga lume rolul șl contribuția tovară­șului Nicolae Ceaușescu in pro­movarea ferma și consecventă a unei politici de destindere și pace, colaborare și securitate in­ternațională. de oprire a cursei Înarmărilor si trecere la măsuri concrete de dezarmare, concepția sa revoluționară privind noua ordine economică, acțiunile și apelurile sale la rațiune, la solu­ționarea conflictelor și diferen­delor dintre state numai șl nu­mai pe cale politică, prin ne­gocieri, afirmarea principiilor coexistenței pașnice.

Este cunoscut și recunoscut rolul determinant al tovarășului Nicolae Ceaușescu la cauza securității și cooperării In Eu­ropa. la inițierea, organizarea și desfășurarea Conferinței de 1» Helsinki, acțiunea și preocupa­rea sa pentru încheierea cu suc­ces a reuniunilor după Helsinki, a actualei intilniri de Ia Madrid.

Sub conducerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, partidul nos­tru a promovat activ ldeea unei unități de tip nou intre parti­dele comuniste șl muncitorești in concordanță cu realitățile de azi și cerințele sporirii roluluț detașamentelor revoluționare ale clasei muncitoare in lumea con­temporană. s-a afirmat ca expo­nent al Înțelegerii revoluționare a caracterului ■ și conținutului solidarității militante in lupta generală pentru socialism și pace, întemeiată pe respectarea dreptului fiecărui partid de a hotărî de sine stătător linia politici.

cadrele de conducere, activul nostru, c* ți fiecare comunist, dealtfel, nu trebuie să uite niciodată ca frlul in care acțio­nează. comportarea sa sint nc- mijlacit legate de prestigiul de rare partidul se va bucura in rindul poporului.

Activitatea partidului, a fie­cărui activist, ca atit mai mult a cadrelor de eondneere, se des­fășoară, de fapt, sub controlul întregului nostru popor ți tre­buie să facem in ața fel incit fiecare să răspundă cerințelor pe care partidul le pune acti­viștilor săi, principiilor eticii ți echității socialiste, exigențelor comuniste de comportare in toa­te domeniile. Să facem in ața fel incit întregul nostru po­por să se nneaseă ți mai pu­ternic ia jurul partidului, fiind convins că numai împreună eu partidul nostru — care este ieșit din popor ți iți desfășoară ac­tivitatea in rindul poporului, este parte integrantă a po­porului — se poate asigura în­făptuirea mărețului program de făurire a comunismului, ie asi­gurare a ridicării continue a gradului de civilizație și bună­stare materială ți spirituală, de întărire a independenței ți su­veranității țării, de pace ți co­laborare internațională.

C'u aceste considerente, doresc să-ți exprim incă o dată cele mai calde felicitări, in numele nostru, al tuturor, să-ți urez multă, multă sănătate ți mulți ani de viață, multă putere de muncă, succese in activitatea pe care o desfășor! in toate dome­niile pe care ți le-au ineredin- tat partidul ți statul nostru.

încă o dată, iți urez tie Și fa­miliei multă sănătate ți multă fericire. (Vii aplauze).

Tovarășului Nicolae Ceaușescu îi revine de asemenea meritul de a fi făcut ca partidul să des­fășoare o politică de deschidere față de alte partide ale clasei muncitoare, partidele socialiste și social-democrate. față de mișcările de eliberare națională, față de alte-forțe democratice și progresiste in lupta pentru transformarea democratică a so­cietății. pentru pace.

Tovarășul Nicolae Ceaușescu a imprimat un sens și un conți­nut superior contactelor la cel mai inalt nivel, in explorarea căilor de lărgire a colaborării in diverse domenii.

In spiritul unui autentic opti­mism revoluționar. tovară ul Nicolae Ceaușescu evidențiază necesitatea ca să. se determine o largă mobilizare activă a tu­turor forțelor înaintate, a ma ii ­lor largi, a popoarelor capabil, ca, luptind in suite ă unitate, să bareze calea războiului, să asigure afirmarea unui curs nou. de înțelegere și colaborare intri toate națiunile lumii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu manifestă și insuflă Întreaga simpatie și so­lidaritate față de toate foițele care luptă pentru pace, destin­dere. colaborare și securitate internațională.

In grija și atașamentul din cea mai fragedă tinerețe față de viața omului muncitor, față de popor, in profundul umanism revoluționar care caracterizează intreaga gindire și operă a tova­rășului Nicolae Ceaușescu iși au sursa înțelegerea profunda și sprijinul viguros, neprecupețit pe care il acorda cauzei tuturor celor care lupta împotriva asu­pririi și exploatării, pentru li­bertate și democrație, indepen­dența națională și progres, pen­tru dreptate socială și națională, pentru bunăstarea și fericirea popoarelor.

Folosesc această imprejurare legată dt un moment deosebit al vieții mele pentru a mulțumi cu aleasă știmă >i adinca recunoștință tovarășei Elenu Ceaușescu pentru ajutorul ex­trem de prețios pe cure mi l-a acordat in multe împrejurări ale vieții și activității mele.

Vă mulțumesc dumneavoastră tuturor, stimați tovarăși din conducerea partidului, pentru sprijinul permanent, de care m-am bucurat, pentru spiritul de conlucrare tovărășească și de strinsă unitate in jurul secreta­rului general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, in În­făptuirea politicii partidului și statului.

In aceste momente, in care ne pregătim să sărbătorim a tiO-a aniversare a creării Partidului Comunist Român, gindurile mele de stimă și respect se îndreaptă totodată către tovarășii care au activat incă din ilegalitate și către cei care au un îndelungat stagiu in partid, către întregul activ de partid și de stat, către toți cei care și-au Închinat viața înfăptuirii momentelor revolu­ționare cruciale ale României postbelice, realizării obiectivelor luminoase ale noii perioade is­torice deschise de Congresul al IX-lea al partidului.

Vă «sigur, stimați tovarăși, ți In primul rind pe dumneavoas­tră. stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. că voi acționa neaoă- tut pentru aplicarea orientărilor stabilite de Congresul al XJI-lea In domeniul politicii noastre ex­terne, orientări strălucit confir­mate de viață, pentru afirmarea României socialiste ca promotor activ in iupta pentru destindere, securitate, independență șl pace.

Conștient că in activitatea mea sint incă minusuri și neim- pliniri, vă asigur că mă voi an­gaja și in viitor eu toate for­țele mele in efortul partidului șl poporului de a da viață spi­ritului de profundă înnoire și transformare calitativă a intri­gii activități și a noastră, a tu­turor. imprimat de dumneavoas­tră mull stimate si iubiie tova­rășe Nicolae Ceaușescu, că voi contribui sub conducerea dum­neavoastră la înfăptuirea istori­celor hotăriri alo Congresului *1 Xll-lea, a Programului de făurire a societății six-i;'li<!e multilateral dezvoltate și înain­tare a României spre comunism.

Partidul — centrul vital al națiunii noastre

(Urmare din pag. I)

vieții politice românești. Pen­tru a pregăti muncitorimea' din orașe și din sate pentru „lupta mare a viitorului", cum scriau publicațiile socialiste, partidul clasei muncitoare a relevat ne­cesitatea ridicării gradului de cultură și educație al țărănimii, a militat pentru acordarea de drepturi și libertăți democratice, pentru ca ea sa participe in mod direct și activ la viața politică a tării.

Atunci cind truditorii pămin- tului s-au ridicat la luptă, clasa muncitoare .—a afirmat drept «ingura forță socială care, in ansamblul sau. a dat întregul sprijin țărănimii. In acest sens, o puternică ilustrare a forței și combativității mișcării revolu­ționare din țara noastră a re- prezentat-o participarea clasei muncitoare, a socialiștilor, ală­turi de toate forțele sociale pro­gresiste. la evenimentele din 1907 — anul celei mai puternice răscoale țărănești din istoria modernă a României.

O problemă de importanță istorică cu care era confruntată societatea românească se referea la depășirea răminerii in urmă din punct de vedere al inzes- trării tehnice productive, la mă­gurile ce se impuneau pentru progresul continuu al României. Aceasta a făcut ca industriali­zarea să devină o temă majoră a dezbaterilor ți a politicii eco- nomioe din epocă.

In opera menită să «sigure

CARTEA SOCIAL-POLITICA

testează pre-

Din seria lucrărilor de etic* «părute la noi in ultima vreme, cartea lui Traian Gânju : ,.Dis­curs despre murală" ocupă un loc aparte, ea impresionează nu atit prin titlu care, intre altele, amintește de strălucita generație aunorcărți prin care a debutat evul modern, cit mai ales prin ineditul sistemului său de ie- ferință : „Mi-am propus. mărtu­risește autorul, să analizez pro­cesul genetic de devenire mo­rală a omului".

Geneticul, in cazul de fată, nu este privit in forma unei sim­ple emergența sau determinări sociale; deși acest plan nu este ignorat, ci inclus in ecuația con­stitutivă proiectului initial. el rămâne totuși de domeniul con­diționării de ultimă instanță. Primordial se ivește insa a fi mecanismul facerii si autoedifi- cării morale a omului concret. Sint împrejurările in care obiș­nuitul curs al categoriilor etice va fi deturnat : se urmărește alt scop, iar ultimul zenta unei logici a lăuntricei de­veniri. Este or­dinea de idei in care asemenea concepte. cum sint cele de nor­ma, valoare si ideal. primesc noi conținuturi și semnificații ele vor acționa dinlăuntru in- stituindu-se ca „trepte funda­mentale ale devenirii morale".

Procesualitatea devenirii mo­rale. cum rezultă din text, nu-i uniformă și nici pluriformă; ea conține insă elementele unei autentice ierarhii tipologice : in­dividualitatea morală (fixarea pe norme), personalitatea mora­lă (centrarea oe valori) si exem­plaritatea simbolică, pentru care „forța creatoare se desfășoară la nivel de excepție gonerind si materializind idealuri morale. Substanța ration al-afectivă a subiectului atinge plenitudinea, un preaplin interior ce se re­varsă peste lume ca un model peren ".

Ierarhia tipologică a subiectu­lui moral. . propusă de Traian Gâniu, rămine desigur o ipote­ză de lucru; personal nu avem motive s-o respingem ori să-i subapreciem valoarea: ea se În­scrie original in cimoul unor căutări ce invederează efortul de autoedificare morală a omu­lui. Acelorași intenții se cir­cumscriu și celelalte capitole din prima parte a lucrării : toa­te concură direct sau indirect, structural sau functional la ela­borarea unor instrumente capa­bile să slujească scopului pre­conizat. Dincolo insă de inten­ția declarată — și care aduce in discuție probleme ca : obiectul si subiectul moral, devenirea, spațiul, timpul, legea, datoria, aprecierea s.a.m.d. — emerge din paginile lucrării o neștirbita credință in faptul că „lumea morală pretinde tuturor oame­nilor ca fiecare individ să fie pus si să se pună singur mai presus de orice, să rămină in-

BREVIAR LITERAR-ARTISTICUn monument

uitatTrăim atita vreme cît acțio­

năm. Construim cetăți, ridicăm statui luptătorilor pentru ade­văr și dreptate, eroilor patriei, creatorilor de frumos, artiștilor. Ele sint pentru noi expresia iu­birii. h recunoștinței, reprezen­tări ale .sufletului, ale afecțiunii și admirației, așezate prin ce­tăți sau la marginea lor. pre­cum Monumentul poetului erou Mihai Săuleacu la ieșirea din Predeal, pe drumul spre Timiș. Părăsit, lăsat de multi ani in voia vintului și a gheței, »hu. și mai rău. a iubitorilor de suve­nire care-și incrustează numele In piatra soclului sau rup gri­lajul de metal ce-1 inconioară. monumentul, datorat lui Oscar Han și dezvelit prin 1924 de l.ivlu Rehreanu. in numele So­cietății Scriitorilor Romani, iși trăiește tristețea. Liniesc multe fragmente care formau odată un intreg. Aici, timpul — esența adevărată — a distrus armonia. Trecătorii furați de frumusețea munților il ignoră.

Admirat cinova. monumentul are un prezent dureros datorită nepăsării edililor orașului Pre­

societății o solidă temelie ma­terială. o bază trainică pe care să se sprijine întregul edificiu social, sâ-i imprime dinamism și vigoare, să ducă la ridicarea nivelului de civilizație și cultu­ră al poporului, socialiștii români au văzut in industrializa,e un element de mare însemnătate. Astfel, C. Ifobrogeanu-Gherea remarca, in lucrarea Neoiobăgis. faptul că dezvoltarea industriei constituie calea principală neq- tru înlăturarea răminerii in urmă a țarii, pentru deschiderea unor noi orizonturi societății românești. „Acolo unde strigă­tul strident al sirenei — scria el — cheamă mulțimea munci­toare la mutică, acolo unde ma­sele muncitoare, in mine, răs­colesc măruntaiele pămintului. unde ciocane uriașe spulberă blocuri de oțel, unde pădurea de coșuri înălțată spre cer anunță izbinda și victoria muncii ome­nești asupra naturii..., acolo unde fierbe și spumegă lupta uriașă dintre muncă și capital, din care trebuie să nască o lume nouă... acolo naște viitorul".

Partidul revoluționar al Pro­letariatului din România a su­pus unei analize profunde struc­turile regimului social-politic, punind in lumină trăsăturile vieții politice a epocii, a dez văluit contradicțiile regimului existent, necesitatea luptei pen­tru democratizarea reală ■ vieții politice, pentru atragere» maselor largi ale poporului ro­mân la rezolvarea problemelor

totdeauna un scop suprem, nici­odată transformat in mijloc”. Ne aflăm in fata unei profesiuni de credință care se desfășoară, cum se specifică In text, sub beneficiul adevărului moral.

Partea a doua a lucrării — Mi­tul lui Prometeu — e centrată pe problema destinului moral al omului — respectiv pe una din­tre cele mai tulburătoare si ac­tuale teme ale reflecției filoso­fice contemporane. Și urmează a recunoaște că. fată de atari reflecții, ginditoril marxiști nu s-au raportat decit printr-un de­mers critic (indeosebi fată de existențialism, neotomism și per­sonalism) fără a se iniția o ela­borare derivată și circumscrisă patosului moral al .societății noastre socialiste. Autorul și-a propus să înlăture această la­cună si să ofere nublieului cititor alternativa genetică a Instituirii destinului moral. Observăm aici, ca și in prima parte a lucrării, de'i in alt mod. prezenta aceleiași preocupări : ridicarea omului

Discursdespre morală”)

sale certi- comunist

dobindirea reprezintă

se

si

prin dobindirea destinului său moral către piscurile demnității temerare, către acele scopuri in care insul iși va recunoaște le­gitimitatea propriilor tudini. către modelul de viată.

Aspirația intru destinului moral nu un proces liniar si nici nu desfășoară in condițiile unei vi­ziuni panoramice: accesul sure destin se produce gradual. in trepte (ale unor calități) ce in­clud constitutiv și progresiv a- devărul. libertatea, valoarea idealul. Nu este prin urmare vorba de o ierarhie a treptelor idealului, ci mai curind de un întreg marcat de „treceri succe­sive" si care in ultimă analiză „formează arhitectonica psihică a împlinirii destinului". Din a- ceastâ perspectivă, e cercetată geneza adevărului, libertății si a valorii luate ca determinări intrinseci ale idealului omului t<Mal prin care se conturează ..plinătatea practică a vieții". Ne descoperim astfel in preajma unui curs de gindire care deși pune in paranteze „tradiția" ră- mine prin excelentă genetic si totodată memorabil prin altitu­dinea si latitudinea sa filosofică.

Un loc aparte, dar care nu afectează (ci împlinește) coeren­ta lucrării il specifică capitolul intitulat „Personalitatea simbo­lică". E contextul in care se face distincția intre condiția na­turală si comunitară a omului, „înțeleg prin condiția naturală a omului, poziția socială de ano­nim. ființă întimplătoare. sec­vență unilaterală a lumii". Ano-

deal. Generoasă, iarna 11 ln- ve»mintează periodic, ii acoperă rănile. Dar. iată, a venit iarăși primăvara, hlamida de nea a dispărut, iar semnul de amintire pentru poetul căzut in 1918. apărind trecătoare* Predealului, și-a reluat veșmintul contrariant pentru iubitorii de frumos, de fapte istorice. Credem totuși ei cei ce au in grijă operele de art* ii vor readuce armonia inițială, ii vor reda strălucirea chipului. Retras in singurătatea lu! min- drâ, Mihai Săuleacu sper*.

M. BĂRBIH.EMC

O personalitate distinctă

Galeria „Eforie" găzduiește de citeva zile expoziția de cerami­că sculptural* aparținind unuia dintre artiștii care s-au impus in acest domeniu al artei plastice, in ultimii cincisprezece ani. Este vorba de Vasile Rideanu. Găzduite sub auspiciile Uniunii artiștilor plastici. exponatele prezintă un interes major.

Ochiul specialistului, ca și al celui mai puțin obișnuit cu a- ceasiă modalitate modernă de creație, sensibil insă la frumos.

vitale, de interes național ge­neral.

Militind pentru democrati­zarea largă a regimului politic, partidul s-a ridicat împotriva sistemului electoral cenzitar. cerind legiferarea votului uni­versal. garantarea in fapt a drepturilor și libertăților înscri­se in Constituție. In vederea impunerii unei reformări radi­cale a .sistemului electoral, so­cialiștii au acționat pentru con­centrarea eforturilor tuturor forțelor democratice favorabile realizării acestui obiectiv. Re­prezentanții partidului clasei muncitoare au privit, obținerea sufragiului universal ca pe o sarcină nemijlocită a momen­tului, ca pe o posibilitate con­cretă și reală de acțiune împo­triva unor structuri politice care generau și permiteau dominația burgheziei și moșierimii.

Cucerirea unor condiții de propășire a maselor populare, pentru ridicarea lor la un nivel corespunzător pe plan material și cultural, reprezenta o condi­ție esențială a trăinicie! statului român. Măsurile necesare apă­rării independenței tării, subli­ma deputatul socialist V. G. Morțup in 1896. „trebuie să le căutăm, trebuie să le găsim In noi, In neamul nostru care a Știut, după vremuri, să se arate în stare de a păstra și a apăra cu vrednicie acest pămint, îm­potriva tuturor Încălcărilor și * năvălirilor". Pentru aceasta, re­marca el in continuare, „tre­buie să deșteptăm 1* viață poli-

DIM l RS DESPRE MORALA

nimatul si condiția naturală apar piin urmare in forma unor con­cepte echivalente ca semnificație morală: ele. cum se arată departe, sint generatoare complexelor de

H

mai ale

ambiguitate mo­rală. Spațiul de care dispunem nu ne permite să intrăm in de­taliul respecti­velor complexe. Cititorul însuși va avea posibi­litatea să le e- valueze. Consi­derăm insa că aceste complexe sint' reale și că in adevăr au ea numitor comun

„individualitatea egocentrică" ; nu credem insă că ele sint sin­gurele complexe ale condiției nutuiale (termenul de condi­ție naturală nu mi se pare inspirat) la fel cum e greu de admis că personalitatea simboli­că exemplară — produsul con­diției comunitare — se află si­tuata undeva in afara oricărui complex. După opinia mea. com­plexele. ca și alienarea consti­tuia un risc permanent al con­diției umane și care nu pot fi depășite decit printr-o consec­ventă luciditate.

Evident, oricit ne-am concen­tra. e greu ca intr-o recenzie ■& epuizezi fondurile unei cărți in care metafora si aforismul sint mesagerele unor rațiuni ce lu­minează abisuri și culmi neex- plorate incă. O astfel de lucrare indeamnă la me.ditație si mobi­lizează ..patosul moral”. Nu pu­tem insă trece indiferenți oe lin­gă ultimul capitol intitulat „Mi­tul lui Prometeu". In fapt, prin acest capitol nu se pune punct lucrării, dimpotrivă, el se con­stituie in forma unei proiecții asupra modului de a fi (și de a nu fi) al prometeismului temporan. raritatea opțiunea pentru revoluționară, comunistă a omu­lui si a vieții lui morale. A- ceasta imi pare a fi concluzia remarcabilului „Discurs despre morală".

con-Principiul e teme- demnității morale,

perfecționarea

Conf. univ. dr.STELIAN STOICA

DESROBIREA MUNCITORUL-S ciw-.'Zij ti -~'v

tic* pe fiii, pe urmașii acelor viteji care, in atitea rmduri și in «curgerea atitor veacuri, ne-au apărat țara și neamul". Căci, arăta deputatul sooialist, „ce am li noi astăzi ca stat, ca națiune, fără pandurii lui Tudor, fără țăranii de la Islaz, fără eroii din Dealul Spirii”.

Ca un corolar al ansamblului de poziții afirmate de partidul muncitorilor față de problemele fundamentale ale dezvoltării României s-a impus viziunea sa cu privire la apărarea, cu forțele unite ale intregului po­por, a independenței și suvera­nității țării și la făurirea depli­nei noastre unități statale. Stau mărturie in această direcție contribuția activă a proletaria­tului. a mișcării muncitorești. In obținerea marilor realizări

La „Porțile de Fier 11“

EFORTUL OAMENILOR CAPĂTĂ VALENȚELE

EROISMULUIDuminică, de-a lungul Dunării, mii de munritori, țărani,

ostași și membri ai gărzilor patriotice au participat Ia înăl­țarea și consolidarea digurilor pentru prevenirea inundațiilor.

f u toate că mirele amplasate intre Drobeta-Turnu Severin și Ostrovul Mare arătau o scădere * nivelului Dunării, in județul Mehedinți au continuat acțiunile de supraveghere a digurilor și de prevenire a infiltrațiilor, iar la „Porțile de Fier-2“ numeroși constructori, monturi, membri ai gărzilor pairiotiee șl militari au lucrat la suprainălțarea digului por­tului din amonte, pentru deschiderea circulației rutiere pe ambele tire, la montarea și punerea in funcțiune a unor stații de pompare tie mare capacitate pentru evacuarea apei cu tendință de infiltrare in unele zone, la inlArirea și con­solidarea digului ee apără calea rutieră de legătură a insulei eu localitatea Țigănești.

din 1859 și 1877. rolul său de promotor și catalizator al ener­giilor națiunii in lupta pentru infâptuirea idealului multise­cular al întregirii patriei. „Voim Dacia așa cum ea fu", acesta a fost, in esență, punctul central al programului socialist in pro­blema național-statală și trans­punerea sa in fapt, in 1918, În­globează și eforturile proleta­riatului, in consens cu cele ale tuturor romanilor.

Reluind și ducind mal depar­te. pe noi trepte, aceste glorioa­se tradiții, Partidul Comunist Român s-a identificat pe de-a-ntregul cu aspirațiile po­porului. conduclnd la izblndă lupta pentru soluționarea depli­nă. conform intereselor vitale ale tării, a tuturor dezideratelor națiunii noastre.

lungite, in regim do muncă non­stop au transportul mii de tone di’ pămint, balast, agregate, fai- cine. gabioane spre gurile prin care apa încercă să pătrundă in teritoriul insulei sau spre locu­rile unde digul proaspăt și firav *e muia văzind eu ochii.

Numărul acestor eroi este prea mare pentru a-i menționa pe toți aici, dar tn primul rind me­rită, ne roagă și Doru Neamțu, ,să-i amintim pe Ionel Drăghe*- cu și Vasile Crușito. Lor li «e adaugă și dulgherii din brigada lui Ion Cosma. toți tineri, toți ncinfricați. toți neobosiți in *- ceste multe, mult prea multe zile de efort susținut. Ei. lăsind deoparte cofrajele dia zona eclu­zei. au trimis spre diguri toate fascinele de care a fost nevoie. Și nu trebuie să uităm nici fap­tele sudorilor si fierar-betoniști- lor conduși de Gheorghe Cebuc și Gheorghe Furiș, maiștri ca­pabili. adevărați părinți nenlru acești tineri și adevărați oo- mandanți de luptă atunci cind c nevoie de ea. Printre sutele de tineri intilnlm și citeva plu- 1oane de militari. Ia fel de nein- fricați. conduși cu competență în această decisivă bătălii' pen­tru salvarea unor bunuri in va­loare de sute de milioane de lei.

Apele crescută peste „cota" istorică și vintul stirnit din se­nin nu au dat naștere la ezitări din partea nimănui. BgscutantaK le trec și lasă in urmă o dirâ de apă. Dar mai vino incă un șir de basculante și inalt* un dig. iar dacă șoseaua este deja sub apă. prin apă se aduce ciment și pămint și se construiește un fel de tranșee largă din care apa este repede scoasă, iar traseul repus in funcțiune. Mașinile mici n-au ce căuta pe asemenea drum. De aceea, sub priviraa tristă a țăranilor de aici, din Os­trovul Mare, ele străbat parce­lele cu griu și orz și-și croiesc drum spre șosele incă neafocta- te de ap*.

La ora la care apar aceste rin- duri calmul a fost reinstaurgt pentru că utilajele din „gropi­le" adinei de zeci de metri au fost așezate pe locuri inalte, di­gurile au fost suprainălțate. iar drumurile de acces uscate. Fîe- rar-betoniștii și betoniștii con­duși de Nicolae Aleuncăl se pre­gătesc pentru reluarea normal* a muncii. In .spatele u.to- mete­reze atit de înalte, ridicat” cu multă sudoare, munca pont . in­tr-adevăr. reîncepe. Drumul spre cetatea luminii nu por c fi oprit nici chiar de ape atit de ridicate, pentru că acest drum il sus'in oameni, precum cei da care am amintit, ca cei pe egre i-am cunoscut In zilele lor da maximă țncordare.

P/VF». PF.RFn, GHEORGHE CUCE

,,SCiNTElA TINERETULUI" pag. 5 LUNI 30 MARTIE iî|I

SCINTEIA TINERETULUI comentarii • dialoguri • noteainformații9 comentarii • dialogurianote

DACIADA marea competiție naționalăSpus foarte simplu, un bilanț

indiferent in ce domeniu, pune in evidonțâ rezultatele muncii, modul in care oamenii iși fac datoria. Chiar și in sport. Pen­tru că in sport există organisme specializate care au de îndepli­nit obiective precise si desfă­șoară o activitate organizată. Comisia centrală a „Daciadei”, după încheierea întrecerilor la sporturile de iarnă, a intocmit un clasament edificator pe ju­dețe. Acele puncte din dreptul județelor se constituie veritabil barometru care prezin­tă aportul acestora iu dezvolta­rea mișcării sportive de masă. Căci este vorba de sportul de masă.

Deoarece in conceperea, orga­nizarea și desfășurarea activită­ții sportive de mus* răspunderi majore U.T.C., este și zărilor niu.vele meritate, un criteriu de apreciere a muncii desfășurate. Bunăoară, organele și organiza­țiile U.T.C. din județul Brașov, care in acest clasament se situ­ează pe primul loc. cu 10 de puncte, merită calificativul ma­xim. Dintr-o masă de tineri an­grenați in intrecerile ediției de

iarnă a „Daciadei" la sanie, schi. șah. tenis de masă și tir. brașovenii au avut cei mai mulți campioni și ocupanți ai locurilor fruntașe in ierarhiile acestor discipline. Pe următorul loc. fi­rește, un alt județ cu condiții propice pentru sporturile ză- Dezii — Prahova (35 de puncte), iar simbolica „medalie de bronz" a revenit, surprinzător,

Pleșa. Tinerii sportivi amatori inițiați in tainele sportului și pregătiți de acest profesor-an- trenar au fost mereu o prezen­tă remarcabilă tineretului. Cu rezultate hune se înscriu. ih acest bilanț al ediției a doua a „Daciadei". și alte ju­dețe precum : Suceava. Harghi­ta. Maramureș, Arad. Dolj. Giurgiu... Semne de distincție a

in competițiile

Neamț (locul 30 cu 2 puncte), Covasna (locul 31 cu 1.5 uun;- te) și Mehedinți (locul 33 cu 1 punct). Comentam acest clasa­ment intrucii el reflectă reali­tăți. Este, intr-un fel. imaginea adevărului. Să existe, cumva, condiții mai bune pentru sportu­rile de iarnă in județul Giurgiu (locul 9 cu 11 puncte) 7 I Cum bine se știe, caracteristica de bază a reliefului acestui județ este cimpiti. Și. culmea, sporti­vii lui s-au evidențiat tocmai la... sanie ! Adevărul este că și

intr-un

revin și organizației clasamentul respectiv

o fidelă oglindă a rcali- tinerilor in acest dome-

Un certificat cu calificati- meritate. un

ADEVĂRURILE UNUI CLASAMENTdar in același timp meritoriu, județului Alba, cu 26 puncte. Datele problemei sporesc in semnificație dacă ne gindim că in vreme ce in primele două ju­dețe aportul se distribuie pe mai multe centre cu tradiție, in

. cazul celui de al treilea, din to­talul de 26 de puncte nu mai puțin de 20 reprezintă contribu­ția schiorilor dintr-o singură comună din Tara Moților — Al- bacul lui Horea. Si aceasta dato­rită unui profesor inimos, ani­mator al mișcării sportive pe plaiurile Apusenilor — Iancu

București:Crosul pionierilor și al tineretului

Tari, tn Capitală, au avut loc ample manifestări sportive In cadrul competiției naționale ..Daclada". organizate in Intimpinarea aniver­sării a «0 de ani de la crearea Partidului Comunist Roman, intre acațta întreceri omagial* i-au Înscria țl finalele pe municipiu la crosul pionierilor țl croaul tineretului. Deafâțurate pe aleile din Parcul tine­retului, intr-o ambianță aărbătoreaacă. cele doua populare Întreceri aveau aă reunească la start peste 8110 da pionieri, elevi, studențl țl ti­neri dfn Întreprinderile Capitalei. In cele zece curse deafățurate pe categorii de virată țl sax aveam să aaiatfim la Întreceri pasionante, in care concurarițil au luptat cu ardoare pentru ocuparea primului loc si obținerea dreptului dc a participa la finalele pe țară ale crosului pionierilor șl tineretului din ziua de 2 mal pe stadionul Republicii".

lata acum distantele pe care s-a alergat țl clailgătorli fiecărei <a- tegortl. Categoria 11—II! ani, fete. 500 m : Amalla Toader. Șc. gen. 180 : băieți 400 m : Sandu Hrebencluc. Șc. geri. 204 : Categoria ÎS—11 ani fata, «00 m : Roxana Dina. 9c. gen. 112 : băieți. 800 m : Ștefan Tlpțer. Șc. gen. 102 : Categoria 15—IC ani, fete. 800 m : Carmen Iile. Liceul ind. 27 : băieți. 1 500 m : Laurențlu Nelcu, Liceul Ind. 18 : Categoria 17—19 ani fete. 1 000 m : Paula Ilie. Liceul matematlcâ-fizlcă . Oh. Șln- cat" • băieți, aooo m : Dumitru Stanclu. Liceul Ind. „Unirea" ; Cate­goria peste U ani, fete. 1 ooo m : Elena Dragu. I.A.O.S.C. ; băieți, ;i 000 m : Dumitru Rlstea. I.R.U.C,

muncii responsabile in domeniul sportului.

La polul opus se situează o serie de județe, cure beneficiază de aceleași condiții minunate pentru activitatea sportivă, dar in care factorii învestiți cu răs­punderi in mișcarea sportivă — intre aceștia organele și organi­zațiile U.T.C. — nu șl-au făcut, cum se cere, datoria. Ce argu­mente ar putea să invoce res­ponsabilii cu sportul din județe cu zone montane a căror prezen­ță in competițiile de masă pare mai mult simbolică : Hunedoara (locul 22 cu 4 puncte). Sibiu (locul 23. tot cu 4 puncte). Bis- trlța-Năsăud (locul 25 — 3 punc­te). Cluj (locul 29. cu 2 puncte).

aici, ca și la Albac, găsești oa­meni legați trup si suflet de ideea de a face ceva pe linia mișcării sportive. Performanțele revin, in principal, tinerilor din comuna Hotarele, undo activea­ză. cu rezultate de excepție, profesorul-antrenor Mircea lo­nescu.

O situație eu totul neverosimi­lă prezintă municipiul Bucu­rești, clasat pe locul 34. cu un singur punct, capitala țării unde trăiețe si muncesc sute de mii de tineri, ca și județele care nici măcar nu mai figurează in ie­rarhia „Daciadei" : Bacău. Călă­rași. Galați. Ialomița. Satu Mare. Timiș și Vrancea — cu zero puncte vor fi. probabil.

tentați să facă obiecții apclind la argunu n:ul că nu se po-jl face sanie și schi la șes. deși, cum am văzut. Giurgiu. Doljul. Teleormanul anulează, din start, orice replică — insă noi le vom reaminti acestora că intre disciplinele din programul edi­ției de iarnă a „Daciadei" figu­rează Și sporturi ce se pot prac­tica oriunde : șah, tenis de masă. tir. Nu s-au putut orga­niza concursuri la aceste disci­pline ? Cine ne poate convinge și ne ce temei ? Sau. si mai de neințeles. de nejustificat sint absențele de Ia finalele pe țară. Nu s-au prezentat cu concurenți la schi fond și schi alpin Biho­rul. Suceava. Harghita. Buzăul. Covasna. Clujul, Hunedoara. Vasluiul. Gorjul, Bistrița-Nă- săud și. culmea. Prahova cu Bu- cegii și Caraș-Severin cu munții Semenic — Ia tete, iar la băieți n-au avut concurenți. din nou. județele Caraș-Severin și Bistri- ta-Năsăud. Multe absențe de 1* finale s-au inregistrat la pati­naj. Iată adevărurile unui cla­sament. Așteptăm explicațiile. Pentru că absențele de la o com­petiție sportivă de masă, absen­tele din clasamentul „Daciadei" sau chiar prezența formală, in­signifiantă sint tot una cu cori­genta in materie de raportare activă și eficientă la Împlinirea unor comandamente sociale fun­damentale — cum este vorba și de sport — intre care cele de or­din educativ ocupă un Ioc dis­tinct.

Turneul de box „CENTURA DE AUR“

CÎȘTIGĂTORIISamunuscc j ION OWANG HO (R P.D. Co-

leeand) b.p. Ko Jong Hwon (R.P.D. Coreeana) ; muscă : RYONO SONG HO (R P.D. Coreeana) ; b.p C. lițoiu ; cacăț : N. NICOLAE cițtigo prin neprezentorea japonezului K. Takami, oprit da doctor să boxeze ; pana : T, CEBCIL b.p. I. Po- naita : samiusoora : V. IOANA b.p. FI. tivodaru ; ușoară : I. DRAQOM1R b.p. Ryu Bun Nwo (R.P D. Coreeană) ; semimijlocia I. AKOPKOHIAN (U.R.S S.) b.p O. Kaliadin (U.R.S.S.) ; mijlocie mică : V. GiRGAVU b p. N. Motrogan ; mijlocie : GH. BUTNARU k o I H. Djabrailov (U.R.S.S.) ; semigrea : H. 8AE2 (Cuba) bp. I. Cirlan ; grea : I CERNAT b.p. N. Anghel ; supergrea T. PIRJOL b.p N. Grigore.

VASILS TRIFV

FOTBAL XXII: Derbiul etapei

Negru și alb în cuplajul interbueureșteanNe-am propus inițial ■* comentăm primul

meci al cuplajului de pe stadionul „23 August", Sportul studențesc — Steaua. Ne-am dat însă seama că nu prea sint multe de spus despre această intîlnire. Părea un meci de week-end, Jucătorii se chinuiau cu bulonul și ne chinuiau Și pe noi. cei din tribune. Și cind te gindești Ce meciuri au făcut cele două echipe In alic «laglunt! Steaua a Jucat vreo 10 minute bine și a cfștigat pe merit, cu 2—9, prin golurile in­scribe de A. lonescu (min. 21) și Sameș (min. 72, dintr-o lovitură liberă de la 25 m, trimisă ca o năprasnică ghiulea). Sportul studențesc se aCată intr-o decădere și lipsă de formă îngri­jorătoare. „Vedetele" echipei din Regie sint niște umbre a ceea ce au fost cindva. Nu ne explicăm jocul fel de pregătire Au de-acum șl s-au rezolvat o tați. Ei nu simt a juca la nivelul cerințelor, al așteptărilor, su­porterilor? Au renunțat cumva la rămine in divizia A?

Adevăratul derbi al cuplajului și '(ist înfruntarea Prngresul-Vulcan Cel mal bun șl mal frumos din tot in actualul sezon. Merite au deopotrivă ambele formații, excelent pregătite, care și-au aruncat in luptă toate resursele șl ambițiile, toate cu-

atit de șlab al studenților. Ce specifici, fizică și psihică fac? un stadion propriu, aud că li

serie de probleme, că sint aju- obllgațla de a »e pregăti și de

Ideea de a

al clapei a — Dinamo.ce s-a scurs

Cine pleacă și cine rămine ?

CABULEA

fisu uAscn t* iftSJlÎJ 81 buCMUli

RUMANIA

noștințele. A rezultat un spectaenl de excepție. Sincere felicitări ambelor tabere. In raport eu ceea ce faze de gal (Glonț, min. 16, Augustin, min. trage in portar, figură pc care o imită Țevi in min. 81) șt ocazii favorabile: Bumbesc’i. bară, inin. 57; un eventual penalty. Țălnar — min. 61, faultai in eareu) — „egalul" nl se parc e- chitabil. Surpriza n-a constituit-o Dinu mo. ci Progresul din care absentau patru titulari. Re­zervele s-au dovedit insă 1% inălțimc, Ion Țică, adus, după cum aud. de la Botoșani, autorul golului egalizator (penally, min. 20. ia un henț în careu recunoscut d- Dinu in mod sportiv). Glonț țl Ion Alexandru, alături de mai vechil încercați Apostol. Ciugarln. Mateescu ți Tcvi, au evoluat de o manieră electrizantă. In coasta dl- namoviștilor a fost Glonț, un pericol permanent, fotbalist rafinat, ca-r ne-* amintit prin stil și înfățișare de Lieă al „șepcilor roșii". Partida s-a desfășurat intr-un desăvlrșit rair-play. Poate și pentru faptul că o parte dintre pro­gresiști — Mateescu, Glonț, Apostol, Țevi — fuseseră nu de mult colegi de elub cu Dinu, Custov, Dragnea (autorul golului din min. 2). Un meci din care se poate socoti că au ciștigat ambele echipe și. fapt meritoriu, îmbucurător — publicul speotator.

a fost pe teren, acțiuni periculoase, 77»

VASILE CABUI.EA

Noi confirmăriLa sediul Comitetului Național de Organizare

a Universiadei '81 au sosit, pină simbătă. con­firmări din partea a 47 de țări. 30 dintre eie au eomunient și numărul de parlicipanți așa incit, pmă la această eră. cifru a atins 31)00 de spor­tivi și delegați oficiali.

Reuniune a Comitetului Executiv al F.I.S.U.

Intre 8 și 10 mai. la București va avea loc o Reuniune a Comitetului Executiv al F.I.S.U.. pe ordinea de zi figurind și un raport detaliat al C.N.O. privind stadiul pregătirilor in vederea ediției de vară a Jocurilor mondiale universi­tare.

Scrisoarea informativă nr. 2

Diagrama etapei ClasamentUniversitatea Craiova — „U“

Cluj-Napoca *—9 (2—0). Partidă fă-ă istoric, in care liderii au prins o zi excepțională, dove­dind o reală forță de percuție in fata unui adversar nat. Autorii golurilor: (min. 5). Donose (min. mâtaru (min. 57). Bălăci 61 din 11 m și min. 86) și Cirțu (min. 68 și 85). Sportul studen­țesc — Steaua 0—2 tr-un joc mai clar siv. militarii și-atl pentru infringerea toamnă, prin golurile realizate de A. lonescu (min. 21) șl Sa- meș (min. 72). Progresul-Vulcan— Dinamo 1—1 (1—1). într-opartidă spectaculoasă, in care ambele formații n-au făcut eco­nomie de energie. Au înscris, pentru Dinamo. Dragnea (min. 2) și debutantul Tică (min. 21) din lovitură de la il m pentru Progresul-Vulcan. Jiul — Cor- vinul 1—0 (0—0). Singurulpunct al partidei a fost marcat de Sălăjan (min. 50). F.C. Argeș— A.S.A. 2—9 (1—9). Victorie a gazdelor, care au avut o apăra­re bine pusă la punct ți au practicat un joc tehnic. Autorii

conster- Negrilă

.30). Ca- (min.

(0—1). Prin­și mei inci- luat revanșa suferită in

golurilor: Radu II (min. 35 din 11 m) și Bărbulescu (min. 82). Chimia — F.C. Baia Mare 2—1 (0—1). Conduși la pauză, vilce- nii au găsit resurse să egaleze și. apoi, să obțină victoria, con- firmind buna comportare din acest campionat. Golurile au fost marcate de Roznal 10) pentru oaspeți și (min. 71) și Alexandru 90) pentru gazde. F.C.M. șov — „Poli" Timișoara (1—9). Autorii golurilor: nescu (min. 40) și Chioreanu (min. 75). S.C. Bacău — F.C.M. Galați 2—0 (2—0). Au Înscris Andrieș (min. 12. din 11 m) și Soșu (min. 24). F.C. Olt —„Poli" Iași 3—0 (0—0). Au marcat: Ia- mandi (min. 66) și IovăneSCll (min. 68 și 78).

(min. Preda(min.Rra-2-9

Mari-

Etapa viitoareF.C.M. Galați — Progresul;

Corvinul — F.C.M. Brațo»; „U“ Cluj-Napoca — Dinamo: S.C. Bacău — Chimia; Steaua — A.S.A.: F.C. Olt — Jiul Baia Mare — F.C. Arge^; , lăți — „Poli" Timișoara; tail — „U“ Craiova.

F.C. „Poli" Spor-

SERIA I

Divizia BViitorul GheorghenI — Cimen­

tul Medgidia 1—0 : Unirea Foc­șani — F.C.M. Brăila 1—0 : Cea­hlăul Piatra Neamț — C.S. Bo­toșani 2—0 : I.M.U. Medgidia — Oltul Sf. Gheorghe 0—0 ; C.S.M. Borzețti — F.C. Constanța 1—1 ; Gloria Bistrița — Viitorul Vas­lui 4—0 ; Gloria Buzău — C.S.M. Suceava 1—0 ; Progresul Brăi­la — Minerul Gura Humorului 3-0 : C.S.U. Galați — Delta Tulcea 4—0. în clasament. F.C. Constanța conduce eu 37 puncte, urmată de Gloria Bistrița 29 puncte.

2—0 ; Metan

goviște — Șoimii Sibiu Petrolul Ploiești — Gaz Mediaș 4—0 : Metalul București — Rapid 1—4 ; Luceafărul Bucu­rești — Pandurii Tg. Jiu 1—0. în clasament continuă »ă conducă C.S. Tirgoviște cu 35 puncte, ur­mată de Petrolul Ploiești cu 32 puncte și Rapid cu 26 puncte.

SERIA A III-A

SERIA A II-A

Rova Roșiori — Mecanică finăBucurești 3-0 : Tractorul Bra-

1—0 ;Nitra- Sirena Bucu-

șov — Flacăra Moreni Rulmentul Alexandria — monia Făgăraș 6—1 : București — Autobuzul rest! 0—2: Chimia Tirnăveni — Metalul Plopeni 1—0 ; C.S. Tir-

Metalul Aitid — C.I.L. Sighet 4—0 ; Minerul Moldova Nouă — C.F.R. Cluj Napoca 4—0 ; U.M. Timișoara '— U.T.A. 0—3 ; F.C. Bihor — Metalurgistul Cugir 1—0 : Minerul Cavnic — Dacia Orăștie 4—1 ; Olimpia Satu Ma­re — F.C.M. Reșița 3—0 : Mine­rul Anina — C.F.R. Timișoara 0—1 ; Rapid Arad — Minerul Lupeni 4—1 : Aurul Brad — în­frățirea duce inurmată puncte,C.F.R. Cluj-NapocaReșița cu cite 24 puncte.

Oradea 8—0. U.T.A. con-clasament cu 31 de F.C. Bihor

Olimpia Satu$i

puncte, cu 25 Mare,

F.C.M.

Univ, cralova 15 2 5 42—1! 32Dinamo 13 9 6 37-19 29F.C. Arm 22 12 2 8 37—23F.C.M. Rrațov 22 11 4 7 21»—24 2fi,.L’“ Cluj Na>. ’2 11 2 9 30—31 24Chimia 22 11 2 9 34—40 24Steaua 22 9 5 9 34—27 23S.C. Bacău 2’ 9 5 8 32—30 23Poli Timlțoara 22 m 2 10 22—2« 22Corvinul 22 n 3 10 37—31 21Jiul 22 10 1 11 31—30 21PrugresuJ 22 R 5 9 21—30 21Poli lași 22 R 3 11 31—32 19F.( . Olt 2? 7 5 10 25—32 19A.S.A. •2 8 3 11 32— 19Sportul stud. 22 8 2 12 22—31 18F.C. Baia Mare 22 7 2 13 25—37 ÎSF.C.M. Galați 22 5 3 14 2G—4! 13

Cuprinzind numeroase informații. Scrisoarea informativă nr. 2, elaborată de Comitetul Națio­nal do Organizare a Universiadei '81 a fost ex­pediată Zilele trecute in toate țările invitate In iulie, la București. Din cuprinsul acestei scrisori reținem datele tehnice, privind Înscrierile gene­rale șl nominale, reglementările privind judecă­torii și arbitrii, ea si o documentată .-'ituație pri­vind condițiile meteorologice specifice Bucu- rețtlulul. in perioada corespunzătoare desfășură­rii intrecerilor.

Materialele sportiveCa de obicei, in cazul marilor competiții inter­

naționale. se bucură de o deosebită atenție .și de un iarg interes materialele sportive care vor fi folosite in timpul Jocu-ilo.- mondiale universi­tare de vară. Dintre acestea, reținem că vor fi folosite mingi de basenet și polo marca „Mi- kasa". mingi de volei „Mizuno", mingi de tenis „Slazenger". aparatură de gimnastică ..Schelde

S-a incheiat ce* de-a zwcea ediție a Turneului de box „Cen­tura de aur". A fost un bine­venit test. acum, cind pinâ la Campionatele europene de la Tampere. Finlanda, a mai rămas ceva mai mult de o lună. Fap­tul că boxerllur noștri li s-a dat prilejul de confruntare, in com­pania unor pugilișli din afară a oferit selecționerilor noțibilita- tea unor judecăți de valoare și, poate, prilej de meditații.

La Întreceri au participat giliști din țări cu loare recunoscută ternaiionalfi, cum (nelipsită, dealtfeh zece ediții). Coreeană și R.D.G.. s-au alăturat sportivi din Bulga­ria. Iugoslavia. Japonia și Ni­geria. în marea lor majoritate acestea au trimis in ..focul luptei" elemente de perspectivă, virsta oscilind Intre 17 și 21 de ani. (Cuba prezentind chiar un junior de 16 ani), „o tragere cu bătaie lungă" cum se spre viitoarele turnee i șl olimpice. Datorită specialiștii prezenți la ați denumit competiția tinereții", cont de

ou- va- in-

box de In arena

sint Cuba la toate cele

U.R.S.S.. R.P.D. cărora li

spune, mondiale acestora, întreceri

. . ..turneul Nu e rău. dacă ținem (aptul că dorința de

International" și .saltele de lupte „Foldeak". La atletism și natație. cronometrajul electronic va fi asigurat de binecunoscuta firmă ..Omega", panourile de afișaj și înregistrare electronică fiind — la jocurile sportive — produse de firma „Elcctroimpex" din Ungaria, cnre a asigurat și o bună parte din această aparatură Ia Jocurile olimpice de la Moseo/a.

Ideogramele UniversiadeiTradiționalele simboluri ale sporturilor cuprin­

se in programul „Universiadei" au fost concepute și realizate, pentru această ediție a Jocurilor mondiale universitare de ifreficienii Dan lonescu ți Radu Leu. Sugestive si bine executat»' grafic ele reprezintă sporturile ce . or intra in progra­mul intrecerilor Universiadei : vo’"!. Baschet, polo, sărituri in apă. atletism, scrimă, tenis de cimp, inot, gimnastică și lupte.

Pliant turisticPentru turiștii care vor sosi' la București în

timpul Universiadei, a fost editat recent un pliant cuprinzind obiective și trasee atrăgătoare, posibilități de cazare șl transport, ca și întreaga gamă dc servicii puse la dispoziția turiștilor.

In pregâtire, 600 de interpret!Un număr de 900 de tineri romani urmează,

momentul dă fată, cursuri specials pentru funcționa pe timpul Universiadei ca interpreți însoțitori de delegații. Tot pentru ei a fost edi­tată șl o broșură care cuprinde date tehnice pri­vind desfășurarea competiției și fiecare ramură de aport in parte.

Ina

Și

afirmare poate fi unul din atuurila competitorilor.

Partidele au fost msputate, deseori echilibrate, ceea ce a contribuit esențial și la spo­rirea interesului ne plan spec­tacular și iubitorii boxului din țara noastră au ținut să con­firme aceasta.

Tara noastră a prezentat, ex­cepție făcind citeva nume cum ar ti cele ale lui Radu Daniel, Dumitru Opere și Georgică Do­nici. cam tot ce are mai bun boxul nostru la ora actuală și. din cele 12 centuri puse In ioc, 8 ne-au revenit. Un fapt meri­toriu — tinind cont de valoarea adversarilor oaspeți — dacă facem referiri la actual :! turneu.

Am venit, insă, la gale și cu intenția de a vedea cine oleacă din boxul românesc si cine ră­mine 2 La prima întrebare răs­punsul a fost clar : cu mindrie dar și cu nostalgic ne-am des­părțit de foste glorii ale spor­tului românesc cu mănuși, că­rora organizatorii le-au rezer­vat frumoase momente în cu­prinsul galelor, cum sint : Si­mion Cuțov, Ion GSorfy, Cos-

ției Dafinoiu. Teodor Dinu ai Vasile Cicu.

Cu cine am rămas ? lată o întrebare la care se poate răs­punde mm anevoie. Desigur. Viorel Ioana, care ni s-a părut a avea cea mai bună Drestane de-a lungul turneului. Ilie Dra- gomir. Titi Cercel. Vasile Gir- gavu. Nicolae Nicotae. Mircva Fulger sau Marinică Ouatu sint nume cu cate mergem mai de­parte. dar lingi ei oe cin» punem ? Ce facem cu catesoriiie mici, unde cindva străluceau M. Dobrescu, C. Grulescu. A. Tom». G. Pometcu și alții, sau cu categoriile mijlocie, semi­grea și chiar grea unde, cu ce avem, nu cred să facem o figură prea frumoasă in confruntări de talia euronenctor.

Mai este timiș, se spune In general, dacă nu pentru exame­nul din luna mai. cel uutin nen- tru cete viitoare. E adevărat, dar asta o spunem atunci etnd am semănat sămința sl aștep­tăm să răsară. Dar noi ce-am semănat ?...

S. UNGUREANU

LOTUL PUGILIȘTILOR 'PENTRU EUROPENEîn vederea participării ta

campionatele europene din luna mai. ce vor avea loc in orașul finlandez Tampere, a fost alcă­tuit următorul lot a) pugillști-. lor romani (in ordinea ceior 12 categorii, de la semimuscă la supergrea) : Dumitru Șchiopii ; Constantin Tițoiu, Dumitru t'i-

pere si Nicolae Nicolae : Titi Cercel. Viorel Ioana și Florian Llvadarti : Iile Dragomir și Mi­hai Fulger : Mihai Ciubotarii. Vasile Girgavu și Marinieă Ouatu : Valentin Stlaghi : Geor- gică Donici ; Ion Cernal și Ni­colae Anghel ; Teodor Pir.țol și Nieolae Grigore.

Dialog

cu campionii

olimpici

PatzaichinSistemul informațional al Universiadei

A fost elaborat și aprobat sistemul fluxului dȘ informații ți mijloacele lui de realizare, pe timpul desfășurării Univ?--i d Numeroav- fișe de rezultate, buletine informative, sinteze și chiar „ediții speciale" vor «sigma atit sportivilor și oficialilor, cit și reprezentanților presei, o In­formare operativă și completă, in orice moment al competiției. Ca o curiozitate, pentru amatorii de cifre, vom aminti că se vor edita in total 24 000 de buletine zilnice de informare. 48 411 fișe de „rezultate încrucișate" și că. in privința coli­lor dc hirtie imprimate cu rezultate și informa­ții, ae vor folosi aproximativ 1 150 000 de file!

Grupaj realizat de ALF.XANDRESCUH.

MIHAELA MARGARITARES- CU : „Te rog. Ivane, fă-o de dragul meu și al iubitorilor sportului cu pagfliu. mai parti­cipă și la Olimpiada de la Los Angeles, dar nu ca antrenor încep cu rindurile taie pentru că. la cei 14 ani pe care ii ai, iu­beții intr-adevăr sportul foarte mult. E greu să ajung pină la Los Angeles cu eanoia mea ți. apoi, nu vreau să se noticnească tineretul de mine în privința fiicei mele, iți răspund destăinu- indu-ți că mă urmărește nu nu­mai la televizor, cind concurez, ci si la toate concursurile <ie Ia Snagov. • FLORIN ENE : Anul debutului meu in sport este 1967. cind am venit Ia Bucu­rești. iesitimindu-m* la clubul Dinamo • GEORGF.TA ȚUGUI: Nu trebuie să-ți fie teamă de apă. înotul 11 vei învăța obliga­

tirziu Ivan Elev sor-

FOARFECA:

în dezbatere: cluburile sportive școlareîn continuarea dezbaterii

noastre pe linia activității des­fășurate in cluburile sportive școlare ne vom opri astăzi asu­pra unui aspect de importanță covirșitoare in obținerea rezul­tatelor : calitatea procesului de aelecție ți instruire.

Considerăm că nu mai trebuie demonstrat că respectiva calita­te eeto NESAT1SFACATOARE dar. In eventualitatea că vom fi contraziși, stăm aricind la dis­poziție pentru a demonstra că avem lucru elevii aflați la un selecționarea lor. Luind ca unic punct de reper lucrarea „Selec­ția în sport", ediția a IV-a. e- ditată de M.E.I. și C.N.E.F.S., ne vom putea convinge că ma­ximum jumătate din componcn- țil grupelor de inițiere îndepli­nesc parametrii și haremurile stabilite, in mod obligatoriu, pentru selecționare. Poate că o asemenea acțiune ar trebui fă­cută grabnic, la nivelul tuturor cluburilor sportive școlare, cum poate ar fi și mai bine ca tes­tări de acest gen să fie o prac­tică anuală, dar noi ne oprim, deocamdată, la un alt aspect.

Cum a devenit posibil — pentru că situația se perpetuea­ză de cițiva ani buni — ca In majoritatea grupelor să existe foarte mult „bnln«t". adică spo - tivi departe de a răspunde exi­gențelor sportului de perfor­manță, sportivi cu care se lu­crează șl In care se investesc

bugete importante ?Din momert ce lucrarea cu­

prinzind haremurile de selecție există, s-ar putea ca respectivii parametri să nu fie optimi. Liin fericire, insa, lucrurile nu steu așa. cercetarea științifică și da­tele concrete, oferite de ea. in- lăturind posibilitatea erorii cri­teriilor.

S-ar putea, la fel de bine, ca

rabat de la aceste criterii. Teh­nicienii, insă, siliți »ă-și acope re norma, completează grupele de copii cu aptitudini. ..-elec- ționind" — după criteriul., ci­fric 1 — și ..bslast". care rămine „pe rol", ajungind șl In procesul de instruire.

Și dacă sintem la „norma" di­dactică — obligatorie in toate cluburile sportive școlare — să

Alț aspect al „normei" il con­stituie orele, altfel spus progra­mul identic cu al tuturor cadre­lor didactice din mvățămint. Toate bune și absolut legale, dar să nu uităm că in procesul de performanță, de înaltă per­formanță. două luni de vacanță pe an înseamnă penfru orice sportiv un handicap enorm, greu de remontat o dată, foarte greu de recuperat a doua oară și imposibil de refăcut in al treilea an. Șl, dacă ne gindim că un Ciclu olimpic inseamnâ 4

dreptate. Am face acest foarte simplu, testind toți unui club sportiv școlar. In etapa de inițiere, deci timp relativ scurt după

II. DESPRE CALITATEA PROCESULUIDE SELECȚIE ȘI INSTRUIRE

munca de selecție, desfășurată de profesori și antrenori, să fie absolut empirică. Dai nici acest lucru nu e posibil, existind pro­ba concludentă că majoritatea tehnicienilor au in grupele lor cel puțin deplinesc „Selecția AjungemNici un antrenor sau profesor, oricit de priceput ar fi el, orice eforturi ar depune și oricit noroc ar avea (pentru că iți trebuie și un dram de noroc să descoperi elementul de excepție I) nu va putea găsi intr-un an școlar 30—19 de copii care șă răspundă integral cerințelor impuse de broșura amintită. Foarte bine că broșura a stabilit criterii exi­gente. dar foarte rău că se face

cițiva tineri care in- condițiile impuse de

in aport1'. Atunci ?!... la punctul nevralgic...

zăbovim puțin asupra ei. Sint foarte dese cazurile cind un teh­nician este obligat să lucreze cu o grupă de nivel I (adică per­formanță veritabilă) și, in pa­ralel. cu alta de nivel II sau III. Cu alte cuvinte, lui i se cere nu numai rezultat excelent in com­petiții. dar și o preocupare la fel de mare pentru inițiere sau consolidare, la cealaltă grupă. Și. dacă luăm spre exemplu gimnastica, cum ii putem pre­tinde aceluiași antrenor să se ocupe, in același timp, de pre­gătirea unei gimnaste pentru- »ă spunem. Jocurile olimpice $i a altora pentru campionatele re­publicane de categoria a Il-a ?! In mod automat, el va neglija unul dintre eșaloanele pe care le pregătește.

ani, făcind o socoteală simplă, ajungem la concluzia că respec­tivul sportiv, cotat drept spe­ranță olimpică, a acumulat 8 luni de... vacanță ' La care «e adaugă și duminicile...

Firește, vom fi contracarați imediat cu ideca că. In realita­te, pregătirile sint continuate și pe perioada vacanței școlare, in diferite tabere. Dar. «punem noi. in această situație, antrenorii fac totul pe timpul lor liber, din pasiune și conștiinciozitate. Păi. in această situație. înseamnă că trebuie să ne întoarcem la rigu­rosul șl de netncălcatul „orar" școlar care — dună cum se vede — nu poale fi transferat pur și simplu de la o școală obișnuită la un club sportiv Molar. Prac­tic. Insă, diferența nu există și

au se face nici un fel de dife­rențiere Intre aiatutiil profeso­rului clin școală și cel al profe­sorului din clubul sportiv scu­ler !

Pledăm, deci, pentrp renun­țarea la parametrii cifrici, in fa­voarea parametrilor calitativi, cu alte cuvinte pledăm pentru un profesor care are doi spor­tivi de valoare aulenti ă țl an pentru unul care are 48 de nivel mediocru. Cunoaștem un caz In care unui asemenea tehnician, car» dobindise un nromițător titlu internațional cu una dintre elevele sale, i se spunea Că nu și-a îndeplinit nici... 30 la sută din normă (avind in pregătire ți alte. 5—6 sportive care pro­mit). Ei bine, asemenea situații trebuie să criteriile de bilanț ale unităților aporlive școlare nu există incă — absolut uimitor ! — tocmai criteriul cel mal important : re­zultatul de valoare internațio­nal* !

Controalele care se fac — un capitol aparte al dezbaterii noastre — att in vedere „reali­zarea normei", -emnăturile din condica de prezență, conținutul dorumentelor de planificare (șl... estetica lor !). categoriile de clasificare ale sportivilor. De fiecare dată, insă, prioritate ab­solută are NUMĂRUL și nu CALITATEA. Să revedem, deci, normele, să revedem criteriile de apreciere, să reconsiderăm ontirtl și unghiul din care este privită munca tehnicianului care activează in cluburile sporttve școlare. Vom ajunge la cu to­tul alte anrecieri. la cu totul nlt«“ concluzii. Abia acelea vor fi REALE !

ie. asemenea situați, disna-ă. chit că In

HORI A ALEXANDRESCU

toriu înainte de a porni cu barca la antrenamente. Succes 1 • ANY BlRSAN : Mă intrebi de ce mi-a plăcut mai mult eanoia decit caiacul. Răspunsul ține de ideea de Ia care am pornit, vic­toria consătenilor mei Covaliov și Calabiciov, la canoe. Văzin- du-i — la televizor — cum câș­tigă. mi-am spus că trebuie să pot si eu același lucru. Și am reușit ! Mai t> insă ceva, ceva care ține de sufletul bun al fos­tului mato campion, Simion Is- mailciuc. Lui l-am mincat su­fletul. cum se spune, punin- du-i răbdarea la încercare. La Început, nu puteam să-mi țin echilibrul în canoe si mă răstur- nam. Dacă n-ar f! fost el și răb­darea lui. n-ar fi existat nici campionul de mai Patzaichin ! •gent GEORGEVrei să știi ce simte Patzaichin- ofițerul cind drapelul României *e înalță pe cel mai Înalt ca­targ. șimbolizind victoria. Sincer să fiu. gindesc mân și Firește, că atit mei au ferul Ivan Patzaichin a mal ob­ținut o victorie. • CAMELIA BUTA : După cite știu, clubul Dinamo nu are secție de sări­turi In apă, dar te poți înscrie la înot sau — de ce nu ?! — la caiac ! • ANGELICA DUMI­TRU : în afara canoel, Imi pla­ce foarte mult tenisul de cimp. » Pe care-1 și practic, cind am timp. • NATALIA LUNGU : Ești prea tînără ca să te com­plici. zic eu. Succes la exame­nul important oe care-1 ai de susținut. • LILIANA SANDU : Nil ml-a fost teamă niciodată de adversari. In schimb, mi-a fost teamă de vint, cel mai mare dușman sl canoistilor. • IZA­BELLA NICOLAESCU: Am mal spus, prefer muzica dc disco și. în general, îmi plac.consacrate. Gees", dar ment. sint • IONEL mea sportivă am tntfmplnat des­tule dificultăți, dar am reușit să le depășesc. Momentul cel mal greu a fost acela de după Olim­piada din 1978, cind m-am aflat la un pas de abandon. • SI­MONA WEISS : Fetița mea, Ivona. dorește să devină farma­cistă. ca si măm’ca oi. Mai mult ți mai mult. Insă, spune cM vres să devină... campioană, ca tăticu. M-as bucura să reușească și una și alta !

Ca de obicei, tuturor vă voi expedia autografe. Si. pe luna viitoare I

in acele momente mă cu bucurie că sint ro-

slujeac țara prin sport. Îmi face plăcere să știu colegii, cit și superiorii prilejul să spună că ofi-

factură noutățile,

firește, si grupurile ca „Abba“. „Bce

cred că. pentru mo- oarecum in eclipsă. ZAMFIR : In cariera

TELEGRAMĂ

ari, note, comentarii • știri, note,conrientarii • )

Excelentei Sale Domnului general locotenent (r)

ROBERTO EDUARDO VIOLAPreședintele Națiunii Argentiniene

BUENOS AIRES

Cu ocazia preluării înaltei funcții de președinte al Națiunii Ar-

Sprijin cauzei drepte a reunificării independente și pașnice a Coreei

ALGER 29 (Agerpres). — La Palatul Națiunilor din capitala algeriană s-au incheiat lucrările celei de-a treia Conferințe mon­diale pentru reunificare inde­pendentă și pașnică a Coreei. Au participat delegații din circa 70 de state ale lumii.

Delegația țării noastre a fost condusă de Mihnea Gheorghiu, membru al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Centrului național pentru promovarea prieteniei și colaborării cu alte popoare.

La încheierea lucrărilor a fost adoptat un apel către popoare la sprijinirea cauzei drepte a po­porului coreean, a reunificării independente și pașnice a Co­reei. a propunerii secretarului general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele R.P.D. Coreene, Kim Ir Sen. privind întemeierea Republicii Confederate Democrate Koryo, document care va fi dat publi­cității.

Țările in curs de dezvoltare intîmpină numeroase dificultăți

DECLARA MINISTRUL ETIOPIAN AL COMERȚULUI EXTERIOR

«o.

R. P. BULGARIA - Imagine din secția de reglaj a întreprinderii de echipament pentru automatizare din Sofia

Obiective ale „Mișcăm

pentru dezarmare

nucleară"

din Marea Britanie LONDRA 29 (Agerpres). —

La Universitatea din Man­chester a avut loc conferin­ța organizației „Mișcarea pentru dezarmare nucleară" din Marea Britanie. La con­ferință. organizată din iniția­tiva Partidului Laburist și a principalelor centrale sindi­cale britanice, au luat parte peste 700 de reprezentanți ai mișcării din toate zonele țării. Participanții au stabilit căile de extindere a luptei pentru dezarmare nucleară.

genți niene, am deosebita plăcere de a vă adresa cele mai sincere felicitări și cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală, pentru progresul și prosperitatea poporului argentinian,

îmi exprim speranța că bunele relații româno-argentiniene vor cunoaște o dezvoltare continuă pe multiple planuri, in interesul celor două țări și popoare, al cauzei păcii, securității și colaborării internaționale.

NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România

Noul președinte al Argentineiși-a preluat oficial funcția

BUENOS AIRES 29 (Agerpres). — Generalul Roberto Eduardo Viola, fost comandant al forțe­lor armate argentiniene de us­cat. a preluat duminică, oficial, funcția de președinte al Argenti­nei. El a fost desemnat de jun­ta de guvernămint drept succe­sor al generalului Jorge Rafael

Zborul orbital al echipajului mixt

Videla în funcția supremă în stat.

Noul președinte a depus jură- mîntul duminică dimineață la Palatul Congreselor din Buenos Aires.

Primul act al noului președin­te al Argentinei l-a constituit numirea guvernului, format din 13 miniștri. în funcția de minis­tru de externe a fost desemnat Oscar Camilion.

sovieto-mongolADDIS ABEBA 29 (Agerpres)

— ..Asistăm la adîncirea cres- cîndă a prăpastiei dintre bogați și săraci, ceea ce face ca aspi­rațiile de progres ale multor tari în curs de dezvoltare să fie zădărnicite. Sărăcia in masă, șomajul, accentuarea penuriei de alimente, înrăutățirea fără precedent a deficitelor balanțe­lor de plăți și numeroase alte greutăți in sfera dezvoltării eco- nomico-sociale a țărilor in curs de dezvoltare continuă să fie probleme fundamentale de preo­cupare". a declarat ministrul e- tiopian al comerțului exterior, Wollie Chekol, in cadrul unei reuniuni internaționale asupra comerțului și finanțelor in sluj­ba dezvoltării africane, desfă­șurate recent la Addis Abeba.

Ministrul etiopian a apreciat că date fiind aceste dificultăți, este improbabil ca numeroase state africane să poată face față cerințelor și complexității pro­cesului de dezvoltare, dacă si­tuația nefavorabilă care predo­mină nu va fi schimbată.

Wollie Chekol a evocat pro­

blemele grave ale deficitelor balanffor de plăți cu care sint confruntate multe țări in curs de dezvoltare ca rezultat al da­toriilor externe. El a arătat că nivelul datoriilor acestor țări a depășit 300 miliarde de dolari.

Pentru stoparea reînvierii nazismuluiBONN 29 (Agerpres). — O de­

monstrație de protest la care au participat citeva sute de per­soane a fost organizată in ora­șul vest-german Weissenburg, din landul Bavaria, împotriva unei reuniuni a unor foști mem­bri ai forțelor de poliție naziste „S.S.".

Participanții care purtau pan­carte cu lozinci antifasciste au cerut autorităților să ia măsuri pentru interzicerea organizații­lor și activităților fasciste și neofasciste.

Amplă manifestație a tineretului francez la chemarea P.C.F.

PARIS 29 (Agerpres). — Peste 100 000 de tineri și ti­nere din întreaga Franță au luat parte la o mare mani­festație organizată la Paris, la apelul P.C. Francez. La mitingul care a marcat în­cheierea manifestației a luat cuvîntul Georges Marchais, secretar general al P.C.F., care a chemat tineretul fran­cez să sprijine activ lupta co­muniștilor pentru un sistem de învățămint democratic, pentru lichidarea șomajului, pentru echitate socială. El a subliniat că apropiatele ale­geri prezidențiale din Franța reprezintă o etapă importan­tă a acestei lupte.

S.U.A. — Opoziție față de decizia

administrației de a acorda sprijin militar

juntei salvadorieneWASHINGTON 29 (Agerpres)

— Decizia S.U.A. de a acorda ajutor militar juntei de guver- nămint împotriva mișcării popu­lare din Salvador nu este pri­mită favorabil de opinia publi­că americană, relatează agenția Associated Press, Harold Heils- nis, de la Departamentul de Stat, însărcinat cu corespon­dența pe probleme externe, a admis, astfel, că „un număr foarte mare", respectiv 90 la sută din cele 25 000 scrisori pri­mite exprimă opoziția față de hotărîrea de a oferi asistență militară juntei salvadoriene. O poziție similară este exprimată, de asemenea, de 85 la sută din

scrisorile primite de președin­tele Comitetului pentru relații externe al Senatului. Charles Percy, și de 95 la sută din cele adresate lui Clarence Long, membru democrat al Camerei Reprezentanților. Totodată, son­dajele de opinie, efectuate de Institutul Gallup și de ziarul „Los Angeles Times", relevă că doi din trei americani se de­clară împotriva politicii S.U.A. fată de Salvador.

Agenția semnalează apariția unei tendințe de constituire a unei mișcări împotriva războiu­lui din Salvador și a sprijinului acordat de S.U.A. juntei mili­tare din această tară.

Evoluții in disputa japono-americană• SUB CONDUCEREA PRE­

ȘEDINTELUI REPUBLICII GUI­NEEA, Ahmed Sekou Toure, în localitatea saudită Jeddah își desfășoară lucrările Comisia is­lamică de bune oficii pentru gă­sirea unei soluții pașnice în con­flictul iraniano-irakian. Sint examinate răspunsurile Iranului și Irakului Ia propunerile for­mulate de comisie în vederea reglementării diferendului și vor fi elaborate noi inițiative pentru restabilirea păcii între cele două părți.

• PESTE 30 000 DE LOCURI DE MUNCĂ AU FOST SUPRI­MATE ÎN INDUSTRIA SUE­DEZA în perioada februarie 1980 — februarie 1981. în legă­tură cu aceasta, ziarul „Dagens Nyheter" subliniază că situația de criză este determinată in pri­mul rînd de recesiunea dintr-o serie de ramuri importante ale economiei, intre care construc­țiile de locuințe, construcțiile de nave, metalurgia.

în prezent, în Suedia există 106 000 de șomeri. Dacă în pe­rioada următoare conjunctura economică se va menține la același nivel redus — apreciază ziarul — la începutul anului 1982 numărul șomerilor din țară se va dubla.

• REGELE HASSAN AL n-LEA AL MAROCULUI l-a primit, la Marrakech, pe Cris- toph van der Klaauw. ministrul olandez al afacerilor externe, președintele in exercițiu al Con­siliului ministerial al C.E.E. în aceeași localitate marocană, mi­nistrul olandez a avut convor­biri cu M'Hamed Boucetta, mi­

nistrul de externe al țării-gazdă. Părțile au discutat aspecte ale relațiilor bilaterale și o serie de probleme internaționale actua­le, intre care posibilitățile de reglementare politică a situației din Orientul Mijlociu.

GUINEEA — AL DOILEA PLAN CINCINAL

începînd cu acest an, în Guineea s-a trecut la aplica­rea în practică a programe­lor de dezvoltare prevăzute în cel de-al doilea plan cin­cinal. Pentru perioada celor cinci ani se prevede moder­nizarea agriculturii, extinde­rea activității în sectorul mi­nier și creșterea bazei ener­getice a țării.

Efortul financiar pe peri­oada 1981—1985 se materiali­zează prin alocarea din bu­getul statului a sumei de 38 miliarde syli (un dolar — a- proximativ 19 syli), dintre care 32 miliarde sint destina­te finanțării unor proiecte e- conomice, iar restul pentru amortizarea datoriei publice.

O atenție deosebită se va acorda dezvoltării agriculturii, fondurile guvernamentale alo­cate acestui sector reprezentînd din total 21,3 la sută.

PLENARA C.C. AL PARTIDULUI DE STÎNGA

— COMUNIȘTII DIN SUEDIA

La Stockholm a avut loc ple­nara Comitetului Central al Partidului de Stingă — Comuniș­tii din Suedia.

Luind cuvintul. președintele partidului. Lars Werner, a sub­liniat importanța promovării u- nei politici in interesul oameni­lor muncii suedezi. Pentru a ieși din actuala criză economică, a spus el. este necesar, un pro­gram ofensiv, care să prevadă măsuri de sporire a gradului de ocupare a muncitorilor și func­ționarilor și de democratizare a vieții eoonomice a tării.

privind exporturile de automobile

MOSCOVA 29 (Agerpres). — La bordul complexului orbital „Saliut-6“ — „Soiuz-T-4" — „Soiuz-39“. echipajul mixt sovie­to-mongol își încheie cercetările comune. După cum informează agenția T.A.S.S., cosmonauții execută lucrările finale din ca­drul programelor experimentelor științifice, pregătesc materialele asupra cercetărilor efectuate, în vederea reîntoarcerii De Pă- mint.

Duminică. Vladimir Dianibe- kov și Jugderdemidiin Gurrag- cea au efectuat observații vi­zuale și au fotografiat zonele de nord-vest și centrale ale terito­riului R.P. Mongole. în scopul studierii obiectivelor geologice, al aprecierii situației pășunilor și al descoperirii terenurilor care prezintă perspective pentru pros­pectarea zăcămintelor minerale.

Echipajul expediției de vizi­tare pregătește nava ..Soiuz-39" pentru coborârea de pe orbită și verifică sistemele care asigură viabilitatea, orientarea și dirija­rea aparatelor de bord.

Starea sănătății cosmonauților este bună. relatează agenția T.A.S.S.

Stația orbitală „Saliut-6“ a fost plasată pe orbită la 29 septem­brie 1977. iar de atunci a parcurs 20 140 de rotații în jurul Pămîn- tului.

Sistemele de bord ale stației „Saliut-6" și navelor cosmice „Soiuz-T-4“ și „Soiuz-39“ func­ționează normal.

SENEGAL - Aspect general al capitalei țârii, orașul Dakar

Lucrările Conferinței

internaționale

pentru reconstrucția

si dezvoltarea Zimbabwe

SALISBURY 29 (Agerpres). — La Salisbury s-au incheiat lu­crările Conferinței Internațio­nale pentru reconstrucția și dez­voltarea Republicii Zimbabwe — „Zimcord". La reuniune au participat 250 de delegații din 36 de țări și 16 organisme și in­stituții internaționale. Tara noas­tră a fost reprezentată de am­basadorul României la Salisbury, Petre Blajovici.

Conferința a studiat aspecte referitoare la reconstrucția și dezvoltarea acestei țări și spriji­nul comunității internaționale pentru realizarea unor proiecte economice și sociale prioritare.

0 „colaborare"semnificativa...

REVELAȚIILE ZIARULUI „SUNDAY EXPRESS" DIN

JOHANNESBURG

• GUVERNUL MALAYEZIEI a prezentat in Parlament planul de dezvoltare economică pe perioada 1981—1985. fixindu-și ca obiectiv principal realizarea unei rate anuale de creștere a produsului național brut de 7,6 la sută. Totalul investițiilor prevăzute in plan se ridică la 43 miliarde ringgit (un dolar — 2,2 ringgit).

INUNDAȚII ÎN IRANMai multe sate din provincia

iraniană Kliouzistan, situate în proximitatea orașului Dezful. au fost afectate de inundații, dato­rate unor ploi puternice, a anunțat postul de radio Tehe­ran.

Elicoptere ale armatei iraniene au intervenit pentru salvarea celor sinistrați.

LUMEA SECOLULUț XXI» decIaraiTi •_ opînii ♦ conșemngrt ♦

Umanitatea - o șansă prin ea însășiLa acest sfirșit de secol XX omul se simte,

nu o dată, depășit de tot ceea ce face. Trăiește el, ou adevărat, un „șoc al viitorului", datorat expansiunii tehnologice ? Sau, așa cum avertiza în urmă cu cițiva ani un raport al Clubului de la Roma, omenirea se află „la răspiniie" ?

Faptul că omul contemporan iși pune între­bări asupra existenței sale nu reprezintă o nou­tate. Ceea ce generează o serie de dramatice di­leme, mai ales la nivelul conștiinței, in țările occidentale, este absența unor certitudini în planul vieții imediate, a răspunsului posibil și imediat în ceea ce privește dreptul la viață, dreptul la muncă, la activitate socială, la exis­tență demnă și sigură. Criza valorilor în lumea

„Omul izolat apare ca o ființă fictivă..."

Jean Hamburger, membru al Academiei de științe franceze, al Academiei de medicină, pri­mul, medic in lume care a reu­șit, la 12 februarie 1962. o grefă renală, autor al mai multor cărți, dintre care ultima, „O zi... un om", mult comentată de presa țării sale, este întrebat de cotidianul „Le Figaro" despre ce l-au invățat lucrările sale asupra misterului vieții. Răs­punsurile savantului, ale medi­cului celebru sint completate de reflecțiile unei conștiințe a vremii noastre. Pentru că iată ce afirmă Jean Hamburger :

Nimic nu există prin sine : nici chiar omul „stăpîn și po­

TOKIO 29 (Agerpres) — Gu­vernul Japoniei a anunțat că va cere Statelor Unite să tri­mită Ia Tokio un grup de nego­ciatori pentru a incerca să so­luționeze disputa in legătură cu exporturile japoneze de auto­mobile în S.U.A. inainte ca pri­mul ministru nipon Zenko Su­zuki să sosească La Washington în vizită oficială, programată, în principiu, pentru luna mai.

Această inițiativă a fost luată în cadrul unei reuniuni a gu­vernului.

Surse ale Ministerului japo­nez al Comerțului Internațional și Industriei, citate de agenția U.P.L, afirmau că autoritățile japoneze plănuiesc să propună, la Washington, un plafon de 1,6 milioane unități — cu 200 000 mai puțin docil exporturile auto japoneze din 1980. Dar, relevă agenția citată, Administrația Reagan ar dori ca, in loc de 1.6 milioane, limita exporturilor de automobile japonezo in S.U.A. să fie fixată la 1,5 milioane.

Numeroși agricultori francezi au manifestat recent la Paris împotriva politicii de prețuri promovate de Piața comună in domeniul

produselor lactate

occidentală, despre care se vorbește, se scrie, se comentează chiar din interiorul acesteia, tră­dează, dincolo de fapte ce incriminează, conse­cințele unei orinduiri care nu lucrează pentru om. Or, așa cum o exprimă numeroasele luări de atitudine responsabile și demne, apărute în unele publicații occidentale, ceea cc dă sens fiecărei existențe umane și lumii in ansamblu este tocmai implicarea omului in viață, sub toate aspectele.

Reprezentative in acest sens ni s-au părut gindurile și opiniile a doi oameni pe care pre­gătirea, profesia, rolul social, chiar și virsta ii despart. Dar pe care ii apropie același simț al răspunderii față de propria lor viață, față de ceea ce datorează semenilor lor ca oameni.

sesor al naturii". Omul depinde de tot ceea ce-1 înconjoară, ca și de ceea ce l-a precedat. Și ceea ce pregătește sau proiec­tează trebuie să fie și in func­ție de ceea ce riscă sâ facă.., Sint inumane cruzimea, indife­rența, injustiția, inegalitatea șan­selor, suferința. Există unii „sociobiologi" care apreciază chiar elanurile noastre contra injustițiilor atit de periculoase, atit de direct răspunzătoare pen­tru criza actuală a lumii, incit cer o reîntoarcere către nor­mele biologice de inegalitate, suferință și moarte... Ceea ce biologia ne poate învăța este că viața unui om — ca și viața unui șoarece, a unei plante sau chiar a unei roci — nu are sens decît ca parte a unui ansamblu total nejlisociabil. Individualis­mul duce la nonsens, la absurd. Civilizațiile occidentale au avut

tentația de a uita legătura cu alți oameni, cu trecutul și vii­torul. Iar disperarea se naște din a nu mai ști cui și către ce să ne dedicăm viața.

Mi se pare că nu se poate cuceri pacea decît avind con­știința clară că sintem o verigă in specia vie căreia i-a fost o- ferită o extraordinară aventu­ră. aventura umană. Omul izo­lat apare ca o ființă fictivă... nu există decit viață colectivă și a- ceastă colectivitate se întinde de la materia neînsuflețită la flora și fauna lumii, inclusiv oa­menii... Omul a inventat calcu­lul integral și visul de justiție. Morala este o creație umană, cuvintul morală nu vrea să spună nimic în comportamentul ființelor vii pînă la apariția o- mului. Și totuși, intre 1980—2000.

'aproximativ o jumătate de mi­liard de ființe umane vor muri

poate de foame ; și sintem vi- novați. pentru că noi simțim, chiar dacă refuzăm să o știm, că nu sintem cu totul neputin­cioși. Regula de. aur privind cele două fețe ale „medaliei progresului" se aplică și în acest caz : dezintegrarea atomului poate conduce la Hiroșima sau la fertilizarea deserturilor.

A aparține lumii înseamnă a servi viata >

Claude Nougarp, poet și șan- sonetist francez, vorbind ziaru­lui „L’Humanite" despre cînte- cul său, despre sine, despre i- dealul său artistic, se întâlneș­te. in ceea ce gmdește, intr-un mod tulburător, cu Dr. Ham­burger. Și pentru Nougaro, „o- mul este o trecere de la un mister la altul". El are datoria de a trăi și de a fi pentru o- noarea vieții. Numai că el. omul, spune cintărețul, nu este totdeauna capabil să răspundă la întrebări esențiale, care-1 asaltează din toate părțile, răul, suferința, violenta, prostia, obscurantismul, teama.

„Pasiunea mea este, viața", declară Nougaro. Pentru el, a aparține lumii înseamnă a fi pentru a servi viața, pentru a face viața mai frumoasă. Aces­tui ideal îi sint închinate cin- tecele sale. Unul dintre acestea spune : „Ar fi timpul ca omul să se iubească ' prea demult își seamănă nefericire Ar fi tim­pul ca omul să se iubească, ar fi timpul, ar fi ora / ... Dar, vedeți, el deja se ucide".

Lumea apare zguduitoare și pentru cintărețul-poet, sensibi­lizat de marile sale probleme, de marile sale neliniști. Eu vreau ca, spune el simplu, cintecele mele să aducă piine și lumină.

Tot ceea ce fac este o celebrare a omului. Ceea ce mă intere­sează este nu să fiu o vedetă, ci să aparțin lumii, să fiu aici pentru a servi viața".

Dialogul acesta paralel în­tre două conștiințe animate de responsabilitate pentru viilorul umanității repre­zintă, in același timp, expre­sia curajului omului de a fi el însuși, euraj ce condițio­nează insăși evoluția crea­toare a omului, a devenirii umane, pentru prezent și pentru istorie.

Și. in mod semnificativ pentru o orinduire care pre­feră profitul fericirii omu­lui, existența unor conștiințe clare și ferme pentru care nu este bucurie și împlinire mai depline decît de a lucra pen­tru fericirea semenilor lor reprezintă semnul unei spe­ranțe necesare.' Umanitatea mai are o șansă prin ea în­săși, prin oamenii care o al­cătuiesc. Prin cei tot mai conștienți de faptul că peri­colele grave ce planează a- supra planetei pot fi inlătu- rate prin voință comună, prin responsabilitate comună, prin demnitate comună. Pen­tru ca să nu mai existe mo­mente ca acelea cind, un tî- nâr american, intr-un mo­ment de disperare, a strigat : „Opriți lumea, vreau să cobor

Lumea trebuie să urce mai departe spre fericire, spre împlinire și spre realizarea acelor idealuri înalt umane, spre care a aspirai dintot- deauna : pace, libertate, pro­gres.

DOINA IOVANEL

— blocnotes-OSCAR, OSCAR...

Disprețuite, glorificate, hulite, lăudate, idolatrizate, premi­ile Oscar acordate de „Academy of Motion Picture, Abts and Sciences" celor mai bune filme americane ale anului vor fi distribuite și in seara acestei zile in „imperiul de mucava" de la Hollywood. Va fi cea de-a 53-a oficiere a inminării pre­miilor, care vor răsplăti, cum se speră, cel mai bun film, cel mai bun regizor, cea mai grozavă actriță și actorul cel mai bun, precum și alte culmi aflate in perimetrul industriei cine­matografice. Legată de ambianța economică, politico-socială și mai ales comercială din jurul „celei de-a șaptea arte" (care încă se mai scrie cu ghilimele) acordarea Oscarurilor a sus­citat incă din 1927 vilpă, pasiuni, a făcut si țișnească rluri de lacrimi sau chiote de bucurie, a ascuns drame mici și mari, adevărate sau false. Ca-n filme...

Multe din filmele aureolate de-a lungul timpului cu statu­eta bine cunoscută au marcat decisiv istoria filmului — spun specialiștii — dar tot ei remarcă platitudinea și chiar lipsa totală de valoare a altor pelicule care au întrunit girul ju­riilor. O înșiruire a filmelor premiate, arăta intr-un pertinent comentariu agenția spaniolă de știri EFE, ar cuprinde — pe scurt și desigur cu mijloacele acestei arte — istoria realități­lor sociale americane din această jumătate de secol, și încă mai demult, cu miturile dar și cu ideologia sa intrinsecă sau explicită. In același comentariu se făcea și o semnificativă statistică privind evoluția gustului in arta filmului, afirmîn- du-se că in primii ani filmele „oscarlzate" au fost cele cu subiecte epico-romantice. Deceniultal patrulea a fost domi­nat de filme despre America oprimată, dar și despre „Far- West“ ; au urmat după război subiectele in care sc redesco­pereau virtuți eroice și tot mai frecvent filmele despre diver­sele crize ale societății americane.

Și astfel tumultuoasa perindare a Oscarurilor a ajuns in 1980. Cinefilii cunosc desigur ideea nașterii acestui premiu. Povestea — credibilă — zice că în 19'27 cind s-a creat mai sus pomenita Academie s-a propus instituirea unui premiu pen­tru cele mai izbutite „imagini mișcate". între medalii, plăci de aur sau platină etc. organizatorii au ales o statuetă făurită de sculptorul George Stanley. Statuia n-avea desigur nici un nume, dar in 1931 Margaret Herrick, secretara executivă a Academiei, după ce a privit îndelung plăsmuirea ar fi excla­mat ; „Seamănă leit cu unchiul Oscar". Acest „Eureka" a fost botezul noii statui despre care avea să se scrie atita...

S. N.

i Fonduri pentru1 protejarea

„Cetății Eterne"*

*

**i*

Guvernul italian a alocat fonduri însumînd 180 miliarde lire pentru protejarea valorilor arheologice aflate la Roma și în zona Ostiei antice. Fondurile vor fi folosite pentru lucrări de întreținere și restaurare, studii și noi să­pături arheologice, ce vor fi întreprinse in „Cetatea Eternă" și in regiunea in care s-a aflat portul ei maritim din antichttate.

Naveta spațială — ultimul test

Ultimul test major prevăzut înaintea lan­sării navetei spațiale americane, {programată în jurul datei de 10 aprilie, s-a desfășurat fără probleme deosebite, s-a anunțat la Cape Ca­naveral. Testul a avut drept obiectiv verifi­carea funcționării sistemului de izolare ter­mică al rezervorului extern cu combustibil, care a suferit avarii la probele efectuate in ianuarie și februarie. Singura dificultate a fost provocată de o scurgere de combustibil la un cofdon de alimentare, care a impus amânarea cu trei orc a încărcării rezervorului.

Elefantul african,' în pericol

Elefantul african este in pericol de ăispa- \ riție totală, dacă nu vor fi lila te urgent măsuri < pentru ocrotirea lui — afirmă specialiștii in ’ protecția mediului natural. Activitatea ires- ’ ponsabilă a braconierilor de toate categoriile I

■n--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------pLI REDACȚIA ȘI administrația : București, blața Sclntell". Te! : 11 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac ta oficiile poștale și difuzor» din întreprinderi șl instituții — Tiparul : Combinatul Poligrafie „Casa Setate»-. ^5^1 Cititorii din strftfnfttate ao pot abona adreotadu-se la ILEXIM — departamentul export-import prat P.O. Box 134—137, telex 11238 București, str. 13 Decembrie nr. 3.

' JOHANNESBURG 29 (Ager­pres). — După cum relevă zia­rul „Sunday Express", din Jo­hannesburg, a fost descoperită existența unor strînse legături între mișcarea de extremă dreapta „Wiț Kommando" din Republica Sud-Africană șl or­ganizația neofascistă Italiană „Ordine Nuovo".

Potrivit ziarului, cele două mișcări extremiste, precum șl ,.Ku-Klux-Klan“-ul american, ar fi grupate intr-o organizație in­titulată UNIDO („Uniunea Internațională pentru Apărarea Occidentului") creată în anul 1976.

în ceea ce privește organiza­ția „Wit-Kommando" din R.S.A., ea a revendicat mai multe aten­tate comise anul trecut împo­triva unor personalități sud- africane cu vederi liberale și asupra unor lideri ai populației de culoare.

• VENITURILE ÎNCASATE DE GUVERNUL VENEZUELEI din vinzările produselor reali­zate de întreprinderile naționa­lizate ale industriei petroliere s-au ridicat, anul trecut, la pes­te 69.80 miliarde bolivari (circa 16,23 miliarde dolari), ceea ce reprezintă cu 19,20 miliarde bo­livari mai mult decit in 1979. După cum menționează buleti­nul publicat de Ministerul ve- nezuelean al Enegriei și Mine­lor. sporul veniturilor a rezultat în principal din creșterea pretu­rilor la produsele petroliere.

Se menționează, de asemenea, că în industria petrochimică a țării, care a cunoscut o Însem­nată dezvoltare în ultimii ani, producția totală s-a situat, anul trecut, la nivelul de 11680 000 tone.

în același timp, rata consu­mului intern de petrol a scăzut, în cursul aceluiași an, la numai 9,5 la sută din total, fată de 12,2 la sută, in 1979.

este stimulată de faptul că, pe piața neagră internațională, prețul unui kilogram de fildeș a ajuns la 100 de dolari, ceea ce face ca aven­turierii amatori de profituri rapide să orga­nizeze adevărate masacre în pădurile africane. Potrivit estimărilor existente, anual sint uciși zeci de mii de elefanți. Statistici recente arată că, în ultimii opt ani, numărul acestor ani­male s-a redus de la 4 milioane la 1,3 mi­lioane.

Pentru a se evita exterminarea elefantului african. Fondul mondial pentru protecția na­turii a lansat un apel către 35 de state ale Africii, pe teritoriul cărora trăiesc aceste pa­chiderme, să adopte măsuri conjugate împo­triva vinătorii ilicite sau excesive de elefanți.

Recorduri... numismatice

La Los Angeles a fost vindută la licitație celebra colecție Garrett de monezi rare ame­ricane, ale cărei baze au fost puse în dece­niul al șaptelea al veacului trecut. Pe an­samblul pieselor numismatice vindute a fost obținută suma de 25 235 359 dolari, iar licitația a prilejuit stabilirea a cinci recorduri mon­diale in materie de prețuri plătite pentru mo­nezi rare. S-a remarcat, astfel, vînzarea cu 725 000 dolari a unei monezi de aur din seco­lul al XVIII-lea. acesta fiind prețul cel mai mare plătit vreodată pentru o monedă. O piesă de un cent emisă în 1792 a fost adjudecată pentru 280 000 dolari — sumă record pentru o monedă de cupru, iar pentru un dolar de ar­gint din 1806 a fost plătită suma record de 400 800 dolari.

40 362

1*

******

**

I