• ■.

Proletari din toate țările, uniți-vă!

tineretuluiORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

ANUL XXXVII

SERIA II

Nr. 9 852

6 PAGINI

30 BANI

MIERCURI

28 IANUARIE

1981

LEGI Șl HOTĂRfRI ÎN INTERESUL PROGRESULUI Șl PROSPERITĂȚI! ÎNTREGII NAȚIUNI

• 1 j 11 r j . 1 j dLA COMBINATUL DE PRELUCRARE A LEMNULUI PITEȘTI

TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a primit delegația parlamentară

din Republica Populară Congo

621 2

1980

484m.c

L

Tovarășul Nicolae Ceaușescu. secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit, mărfi. delegația parla­mentară din Republica Populară Congo, condusă de Jean Ganga- Zandzou. președintele Adunării Naționale Populare, care, la in­vitația Marii Adunări Naționale efectuează o vizită in tara noastră.

Din delegație fac parte depu­tății Antoine Foutou. al doilea secretar al Adunării Naționale Populare. Francois Mavoungou, Yovo-Doysou Tchibinda.

Au participat tovarășii Nicolae Giosan. președintele Marii A- dunări Nationale. Virgil Tcodo- rescu. viceprcsdinte al M.A.N., Decedai Urdea. deputat.

A fost prezent Laurent Mann, ambasadorul R. P. Congo La București.

Președintele Adunării Națio­nale Populare a adresat tova­rășului Nicolae Ccaușescu. din partea tovarășului Denis Sassou 1 Nguesso. președintele C.C. al Partidului Congolez al Muncii, președintele republicii. șeful statului, președintele Consiliu­lui de Miniștri, un mesaj prietenie si calde felicitări cu prilejul aniversării zilei

de

de

(Continuare in vag. a V-a)

CU ÎNCREDEREA NESTRĂMUTATĂ în FORȚA Șl CLARVIZIUNEA GÎNDIRII Șl ACȚIUNII SALE REVOLUȚIONARE, PROFUND ȘTIINȚI­FICE, PUSE IN SLUJBA CAUZEI POPORULUI, A PĂCII, PROGRE­

SULUI Șl CIVILIZAȚIEI ,

întreaga naiiune, tinerii româniei socialiste aducA

7

UN VIBRANT OMAGIU TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCUPusă Ia lucru, gindirea oa­

menilor a devenit, pentru nu­meroase colective de muncă, o adevărată mină de aur. Căci o asemenea valoare o au imensele resurse și mijloace materiale necesare bunei des­fășurări a procesului de pro­ducție. Este cazul experienței deosebite a tinerilor de la Com­binatul de prelucrare a lem­nului din Pitești, a tuturor muncitorilor, inginerilor și teh­nicienilor de aici, care, în de­cursul ultimilor ani, au utili­zat la fabricarea mobilei și a celorlalte produse executate în unitate mai multe idei decît ma­terii prime, cum bine remarca subinginerul Florin Toma, se­cretarul comitetului U.T.C, Au fost economisite astfel însem­nate cantități de masă lemnoa­să, sute de hectare de pădure, iar, pe de altă parte, moderni­zate continuu produsele com- binatplui piteștean au devenit tot mai apreciate pe piață, tot mai cunoscute pe meridianele globului. Dovadă că in 1981 pre­vederile la export sint superioa­re realizărilor anului trecut cu 32 la sută, iar la mobilă stil va­loarea producției contractate cu beneficiarii externi este de 8 ori mai mare decît în 1980.

Nu numai la export se înre­gistrează insă asemenea creș­teri ci Ia aproape toți ceilalți in-

Prelucrarea lemnului în trepte tehnologice succesiveDintr-un metru cub de lemn de fag, introdus in fabricație, la C.P.L. Pitești nu se obține

doar cherestea ci și o serie de alte importante produse. Astfel, rumegușul rezultat se utilizează la fabricarea făinei de lemn, substanță necesară industriei metalurgice, capetele căzute laprelucrare, la fabricarea plăcilor fibrolemnoase, iar din apele reziduale se produce drojdia furajeră. Valoarea obținută in acest mod este dublă, in cazul utilizării doar i restelei pentru a o realiza fiind necesari 2,18 mc masă lemnoasă in loc de un cub. Pe de altă parte din lobdele de stejar se obține prin chimizare taninul. Apoi eași cantitate de lemn este reintrodusă in circuit și se obține din ea furfurolul și nolul, alte două substanțe importante, in urma acestei triple prelucrări rămîrxe celolignina care se utilizează drept combustibil in cele două centrale termice ale combinatului, asigurindu-se pe această cale mai bine de 42 la sută din necesarul de combustibil al unității. In anul 1980 au fost produse prin arderea celoligninei 151 700 Giga calorii, ceea ce echivalează cu 18,7 milioane me­tri cubi gaz metan sau 21 600 tone combustibil convențional. In plus, energia astfel obținută se realizează doar cu jumătate din prețul pe care ar fi trebuit să-l plătească unitatea centralei ter­mice de zonă.

a che- i metru i ace-

meta-

dicatori ai planului. Cu toate acestea consumul de masă lem­noasă. de alte materii prime, combustibil și energie se va re­duce in 1981. Bine, ne putem întreba, atunci pe ce bază se va realiza plusul de producție prevăzut in plan ? Răspunsul este simplu și el are în vedere tocmai ceea ce arătam mai sus : pe baza ideilor, a gindirii oa­menilor din intreprindere. Deși în momentul de fată și cea mai mică așchie este folosită, in u- nele cazuri, chiar de mai multe ori, din aceeași cantitate de ma-

terii prime reaiizîndu-se un șir de produse, au rezerve pentru mai deplină a Practic — cum varășa inginer secretar adjunct al de partid din combinat — prin utilizarea mai bună a capacită­ților de fabricare a făinei de lemn, produs necesar industriei metalurgice și chimice, cesta va ..........cantitate de rumeguș în procesul, de realizare a che­restelei. Apoi, se va pune

fost găsite noi o valorificare și masei lemnoase.ne declara to-

Silvia Isbășescu. comitetului

anul a- fi utilizată întreaga

rezultat

accent mult mai mare pe tipi­zarea și modularea panourilor necesare execuției mobilei, mă­sură care va determina reduce­rea substanțială a consumului de cherestea pe produs. Pe lin­gă faptul că se stabilește astfel un format optim de croire a pa­nourilor și căderile de material vor fi minime, productivitatea muncii la cele mai multe ope­rații cunoaște astfel mari creș­teri.

Economii însemnate de lemn vor fi realizate și prin moder­nizarea fabricii de binale.

vor fi puse în funcțiune linii automate de prelucrare a lem­nului. ferestrele, ușile, toate lelalte coastă scoaso nisate, vopsite, bune de livrat beneficiarilor, sau altor ateliere care să reali­zeze operațiile amintite, ca pină acum. Nu aceasta este însă as­pectul cel mai important in ceea ce privește reducerea con­sumului de masă lemnoasă. Prin aplicarea unor noi tehnologii de îmbinare a elementelor scurte, tehnologii care au la bază uti­lizarea curenților de înaltă frec­vență, se va realiza o mai e- ficientă utilizare a produselor secundare. Dealtfel gradul do industrializare a acestor pro­duse a ajuns în acest an aici in combinatul piteștean la peste 91 la sută.

Nu numai reducerea consu­mului de masă lemnoasă con­stituie insă obiectivul acțiunilor întreprinse de .tinerii modernei unități pe linia valorificării su­perioare a materiilor prime.

Sint manifestate o mulțime de preocupări și in direcția recon- diționării pieselor de schimb,

ce- a- fie fi-

produse realizate in fabrică, urmînd să din mașini complet

cu geam și feronerie, direct

nu depozitelor

NICOLAE MILITARII

(Continuare în pag. a V-a)

Mesaje și telegrame de felicitare adresate secretarului general al partidului cu prilejul aniversârii zilei de naștere

Pe șantierele naționale ale tineretului

ANGAJAMENTE SI RECORDURI• Brigadierei de pe Șan­

tierul national al tineretului de la Combinatul itiinier Ol­tenia. hoturiti să-și respecte angajamentul asumat in fata secretarului general al parti­dului. tovarășul Nicolae Ceaușescu. de a da tării tot mai mult cărbune, raportea­ză realizarea cu patru zile mai devreme a planului pe luna ianuarie 1981. Au fost asigurate astfel condițiile obținerii unei cantităti su­plimentare. in această lună, de 5 000 tone cărbune si de­pășirii planului la excavat si transportat steril cu circa 10 000 m.c. La obținerea acestor remarcabile succese o însemnată contribuție si-au

adus excavatoriștii Andrei Boca. Constantin. Istvan. Va- sile Văcăroiu. IUnca Geoadă și Ion Barbu, buldozeriștii Dumitru Ghită. Cornel Ha­giu șl Gheorghe Pasăre șl conductorii auto Eftimie Găuri. Ion Pintea. Constan­tin Lazăr. Ion David și Va- sile Costiubanu. Tot în aces­te zile, tinerii brigadieri și-au concentrat eforturile pentru punerea in funcțiune a unei linii de benzi pentru încărcarea cărbunelui în va­goane CF. Linia care va in­tra in producție în cursul zi- îei de azi, 28 ianuarie, va asigura creșterea volumului

(Continuare in pag. a V-a)

(în pagina a 3-a)

Prețul»unui lucrubine făcutNu sint prea multi moții

care se apropie de știință. Asta nu pentru că accesul le-ar fi mai dificil ci pentru că înainte di știință și de carte moțul are pământul, fi- nețele și vitele de crescut si aricită carte ar ști băiatul lui, asta nu-i schimbă viața. Dimpotrivă, rămine cu două miini mai puțin și de aceea moțul nu e prea fericit cind băiatul ii pleacă la școlile alea inalte. Are o stringere de inimă și mereu se gin- dești'. da’astea cui rămin, cine să aibă grijă de pămint. Ei. dar moții care scapă de Sub rosturile pământului și ajung la carte, ori ies oa­meni ori nimic. Altă cale nu există. Eremia Barbu s-a născut la Roșia Montană. Bă­trânul era un fierar pentru nevoile comunei devenită oraș și mai potcovea caii moților cu care lucrau la mină. De la Roșia, fierarul s-a mutat la Baia de Arieș,

LEGUMICULTURA INTENSIVAA.

IN. GHELASE

• Un tinăr amenajează mai intii solarii, apoi iți construiește o casă nouă • La Balta Doamnei, suprafața de 10 ari cu so­larii aduce tinerilor gospodari beneficii ce depășesc 25 000 lei • Liceenii practică legumicultura intensivă, iar rezultatele sint din ce în ce mai bune • Pretutindeni, în județul Prahova, există dorința de a se extinde suprafața ocupată cu solarii, insă apro­vizionarea cu folie de polietilenă prezintă dificultăți • Ce au întreprins factorii de răspundere ? lată citeva dintre reperele anchetei noastre de azi, prin care continuăm acțiunea începută intr-un număr precedent.

ÎN SOLARII-0 ÎNDELETNICIRE UTILA, LA 1NDEMINA TINERILOR

iar alături solariile ocupă 4.5 ari". Iată argumentele unor fru­moase realizări gospodărești prin folosirea intensivă a terenului din propria gospodărie. Dealtfel și in celelalte sate ale comunei Pucheni. tinerii, organizația U.T.C. acționează in vederea ex­tinderii suprafeței cu solarii. La Pietroșani și Puchenii Mari, cum preciza Florica Șerban. șe- cretar adjunct al comitetului co­munal U.T.C., tinerii au amena­jat solarii pe 2 000 mp și au în-

LA UN TÎNĂR ANOTIMP

In comunele prahovene, inifiativele

iși demonstrează eficiența (Continuare in pag. a Ii-a) In frumosul decor aT iernii Fotografie de VASILE RANGA

în regulamentele școlare dacă ele nu există ?Stan Marian este secretar al

organizației U.T.C. de la coope­rativa agricolă Pietroșani și în­vățător la școala din localitate. Cum. in localitate, mai bine de 80 la sută dintre gospodari practică legumicultura în sola­rii, tinerii se numără și ei printre animatorii principali ai acestei îndeletniciri. Propria-i experiență de ..grădină la domi­ciliu", deși s-a constituit în ulti­mii doi ani, se cuvine a fi cu­noscută. îndeosebi de cei ce vor să înceapă acum această activi-

tate. „In 1979 am început ame­najarea de solarii pe suprafața de șapte ari pe terenul reparti­zat. de consiliul popular. Am in­vestit citeva mii de lei la cum­părarea materialului de con­strucție. folia de polietilenă am primit-o prin contract cu coope­rativa agricolă. încă din primul an, producția obținută a condus la amortizarea investiției și la dobîndirea unui beneficiu de peste șapte mii Iei. Anul trecut veniturile au depășit 18 000 Ici. Acum imi construiesc casă nouă.

(în pagina a 2-a)

LA ÎNTRECEREadresate de : • ÎNTREPRINDEREA DE AUTOCAMIOANE BRAȘOV, • INSTITUTUL DE CERCETARE, INGINERIE TEH­NOLOGICA, PROIECTARE Șl PRODUCȚIE PENTRU INDUS­TRIA ANORGANICA Șl METALE NEFEROASE BUCUREȘTI, • CONSILIUL UNIC AGROINDUSTRIAL DE STAT Șl COO­PERATIST GiRBOVI, JUDEȚUL IALOMIȚA, • TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE Șl AGROZOOTEHNICE, • ÎN­

TREPRINDEREA MINIERA PAROȘENI

ț

ț

I

SLALOM PRINTRE JALOANE INVIZIBILEIntr-un număr trecut al ziarului nostru (din 13 decembrie

1980) a apărut articolul „Cine să creadă in regulamentele școlare dacă ele nu există ?“ — referitor la o seric de neajunsuri cu care se confruntă liceele din lipsa unor precizări terme cu pri­vire la modul in care trebuie să-și desfășoare activitatea elevii și cadrele didactice. Era semnalat faptul că recurgerea la tot felul de improvizații (gen regulamente de ovdine interioară proprii, valabile numai in unitățile școlare care le-au emis sau reintroducerea orei de dirigenție) n-a fost și nu poate fi ca­pabilă să înlăture o oarecare stare de derută.

Continuăm să supunem atenției și alte greutăți intimpinaie de oamenii școlii — din cauza aceleiași lipse de regulamente — de data aceasta in domeniul practicii productive. Locul de des­fășurare a acestei investigații a fost, ca și in cazul primului articol, municipiul Bacău.

continuă „călcare pe pi- — școlile agasind intre-

întreprin- punind la grea incercare oamenilor școlii prin re-

ridicări din umeri, iar de aprovizionare — ne­

NU E SUFICIENT DOAR OPTIMISMUL

Cea mai importantă problemă — și, totodată, cea mai insolubilă in acest moment — o reprezintă relația dintre unitatea de invă- tămint și întreprinderea coor­donatoare, relație de care de­pinde, în mod hotărîtor, efi-

ciența practicii productive. Le- ontin Mazilu. directorul Liceului industrial nr. 5, consideră că încetățenitul termen de „coope­rare" intre cele două unități trebuie grabnic înlocuit de pre­vederi care să stabilească pre­cis atribuțiile concrete ale în­treprinderii in raport cu școala. Altfel, relația dintre ele va ră-

nr.

mine o cioare" prinderile cu cereri, de rile nervii petale bazele.utre — spălindu-se, cu ușurință, pe miini la presiunile școlilor și îndreptîndu-le din nou aten­ția spre întreprinderi. Concret, acest dialog fără Comunicare se desfășoară astfel : un liceu — Liceul industrial nr. 2. să spu­nem. care are și un plan do producție de peste un milion de lei — solicită (în baza unei cir­culare a M.E.I., ține să subli­nieze directorul liceului, Mircea Cercel) materii prime de la B.J.A.T.M. De aici i se răs­punde prompt că toate cererilo le vor 'fi îndeplinite in mod le­gal numai dacă întreprinderea coordonatoare acceptă să cedeze o parte din cota ei școlii. A- tunci. unitatea de învătămint — independentă, altfel, din punct de vedere financiar — plătește

întreprinderii (numai dacă a- ceasta acceptă oferta !) costul materiilor prime de care are nevoie, întreprindere^ virează banii la B.J.A.T.M. și de acolo pot fi ridicate — după această scărpinare a urechii stingi, cu mina dreaptă — toate cele so­licitate.

„De ce — se întreabă pe bună dreptate Irina Cihodaru, direc­toarea liceului ..Letca" — pu­tem fi prinși în plan de B.J.A.T.M. pentru obiectelor de încălțăminte, iar atunci vorba de materii prime se poate discuta Iar mai Întrebăm : ce rost avut circulara M.E.I. ?de răspuns oferă directorul Li­ceului nr. 5 : ..Prin abrogarea — de către Legea invățămintu- lui — a decretelor 207 și 208 din 1977 și neinlocuirea lor cu al­tele. am rămas „descoperiți". La temelia relațiilor dintre școli și întreprinderi stau acum doar îngăduința conducerii intreprin-

..Letca" — in plan

procurarea îmbrăcăminte și

cind e nici nu noi ne a mai

Un fel

5 :

derii și tenacitatea directorilor de școli".

Dar. cum se zice — rău cu rău. dar mai rău fără rău ! Ce se intimplă cu liceele care nu au nici măcar pe ce intreprin­deri să-și verse focul — fiind coordonate de consiliile popu­lare ? Opinia generală — ba­zată pe date reale — este că aceste licee sint jate fată de cele pa oblăduitoare spune !) a unor Un asemenea caz rul) este la Bacău ge Bacovia". Virgil Filimon. profund nemulțumit : noștri vor să învețe Dar activitatea noi in liceu este mult sub ce­rințele practicii adevărate. Nu e suficient să ai — ca npi — un atelier x școală ca să poți

net dezavanta- aflate sub ari-

(un fel de a intreprinderi. (și nu singu- liceul „Geor-

Directorul său. este sincer și

„Elevii meserie,

desfășurată la

DAN MUCENIC

(Continuare in pag. a IV-a)

tot fierar, dar la flerăraiul minei, lin moț desprins de la pămint, ajuns soldat prin munții Europei și apoi fie­rar. a descoperit un adevăr destul de curajos pentru acei ani de după război: cel mai important lucru e să dai copiilor o școală ca lumea — darul neprețuit pentru o viață. Și i-a purtat prin școli, locul tru a Și in bu a medicină ...Cluj-Napoca și din anul 1975 pină In 1980 a lucrat ca me­dic al C.A.P.-ului din Mărti- nești. județul Hunedoara. Era începător și nu se bucu­ra de prea multă încredere și mulți țărani i-au zis de la început doar n-ai să schimbi dumneata lumea și a zis că nu. dar încearcă, pentru că dacă mor in fiecare an cite 200 de oi o să ajungem in scurt timp la ceea ce se nu­mește sapă de lemn. Și n-au ajuns pentru că „începăto­rul" și-a pierdut multe din zilele și nopțile sale de în­cepător lingă animalele bol­nave, a făcut operații care de obicei se fac in clinici specializate, i-au reușit, a prins curaj, și a muncit pe brinci, convins fiind că in­diferent de cauze și de mo­tive și de explicații, un ani­mal slab și bolnav înseam­nă de fapt un om slab. Țăranii știu că animalele să­racului și-ale leneșului sea­mănă perfect cu stăpinul, sint cea mai reușită fotogra­fie și carte de vizită ale a- cestuia. Uneori ne lăsăm purtați- de prejudecăți și zi­cem. medic veterinar .,ce via­ță dulce", fără să știm că la

CORNEL NISTORESCU

neprețuit pentru purtat

și-a schimbat casa și de muncă numai pen­ii mai aproape de ele. anul 1973 Eremia Bar- absolvit Facultatea de

veterinară de la

(Continuare in pag. a IV-a)

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 MIERCURI 28 IANUARIE 1981

CHEMĂRI LA ÎNTRECEREÎNTREPRINDEREA

DE AUTOCAMIOANE BRAȘOVCătre toate întreprinderile din industria

construcțiilor de mașini

Colectivul de oameni ai mun­cii de la întreprinderea de au­tocamioane Brașov. exprimind voința și hotărirea comuniștilor, a tuturor oamenilor muncii de a îndeplini in cele mai bune condiții, cu înaltă responsabili­tate muncitorească, sarcinile de plan pe acest an. in lumina va­loroaselor indicații date dc to­varășul Nicolae Ceaușescu . la recenta vizită de lucru din În­treprinderea noastră, adresăm chemarea la întrecere pe anul 1981 tuturor întreprinderilor din industria construcțiilor de ma­șini, mobilizîndu-ne pentru :

1. Real'zarea suplimentară a unei producții nete în valoare de 40 milioane lei.

2. Realizarea unei producții ■uplimentare pentru export în valoare de 20 milioane lei în condiții de Înaltă calitate și efi­ciență.

3. Executarea suplimentară a 80 m’așini-unelte agregat șl li­nii tehnologice de concepție proprie pentru reducerea efor­tului valutar.

4. Realizarea capacității de producție la motoarele Diesel de 215—256 și 280 CP la nivelul de 30 000 bucăți pe an. cu asi­gurarea integrală a principale­lor utilaje prin efort propriu, reducînd importurile aferente.

5. Sarcinile planificate și an­gajamentele luate le vom rea­liza in condițiile aplicării fer­me a noului mecanism econo- mico-financiar, a autoconducerii muncitorești și autogestiunii, care se. vor materializa in :

— realizarea unei economii «uplimentare de 100 tone metal, ca urmare a creșterii coeficien­tului de utilizare a metalului, prin reproiectarea și moderniza­rea produselor, introducerea de procedee tehnologice noi, valo­rificarea superioară a materia­lelor. îndeosebi a laminatelor ;

— reducerea consumului spe­cific de energie electrică pe tona de piese turnate din fontă cu 24 kWh/tonă, ceea ce va con­duce la o economie anuală de 1,1 milioane kWh ;

— reducerea consumului de combustibil convențional pentru piesele forjate, cu 22,7 kg/tonă, prin modernizarea și înlocuirea unui număr de 14 cuptoare da preincălzire, realizindu-se o e- conomle totală de 862 tone com­bustibil convențional pe an ;

— recuperarea a peste tOO 000tone span șl a altor materiale re- foloeibile din dip care sevor valorifica in întreprindere 60 000 tone și se vor obține pe această cale peste 30 000 tone piese turnate din fontă și oțel, șl trecerea la regenerarea nisi­purilor de turnare, pe baza unor soluții eficiente ;

— reducerea auplimentară a cheltuielilor de producție, care se va reflecta în obținere^ de beneficii* peste plan de 10 mii. lei ;

— depășirea planului produc­CONSILIUL OAMENILOR MUNCII

COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI

COMITETUL ORGANIZAȚIEI U.T.C.

ÎNTREPRINDEREAMINIERĂ PAROȘENI

Către toate unitățile din industria minieră

tivității muncii cu 1 000 lei pa o persoană.

6. Introducerea și extinderea procedeelor tehnologice noi și de virf. in scopul reducerii con­sumului de materiale din import și a celor deficitare-, prin re­proiectarea tehnologiilor la 150 repere ; reducerea pierderilor tehnologice în sectoarele calde cu 5 la sută, cu o eficientă de peste 6 milioane lei ; extinde­rea procedeelor de extruziuna la cald și la rece ; aplicarea tehnologiilor de grup ; moderni­zarea a 10 linii de formare-tur- nare și reorganizarea fluxurilor in scopul creșterii mobilității tehnologice la un număr de 46 linii de fabricație.

7. Ridicarea nivelului calita­tiv și de competitivitate al pro­duselor prin introducerea în fa­bricație a noi tipuri de autove­hicule. astfel ca ponderea pro­duselor noi și modernizate să reprezinte 90 la sută în anul 1981. în scopul creșterii fiabili­tății produselor, se vor realiza în plus 22 standuri de probe și încercări în domeniul fabrica­ției și recept ei și se vor aduce modernizări la 27 standuri exis­tente.

8. în cadrul Festivalului națio­nal „Cintarea României" vom organiza și desfășura ample ac­țiuni de masă pentru dezvolta­rea inițiativei de creație tehni- co-știlnțifică proprie, asigurind:

— dezvoltarea mișcării de in­venții și inovații penftxi reali­zarea unei eficiente economice post-calculate de minimum 20 milioane lei ;

— permanentizarea colective­lor de oameni ai. muncii din sec­toarele de producție care răs­pund de incadrarea în cotele normate și de economisirea e- nerglei și •'ombustlbilulul. ex­tinderea contului colector de e- conomii al grupei sindicale, pen­tru a realiza în 1981 economii de materii prime. materiale, combustibil și energie. în va­loare de circa 30 milioane lei.

9. Vom acționa pentru pre­venirea accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale prin extinderea și îmbunătăți­rea ventilației și iluminatulu. creșterea gradului de mecani­zare in sectoarele calde, imbu- nătățirea condițiilor de locuit prin realizarea în devans a unui număr de 40 apartamente ți 139 garsoniere, optimizarea folosirii spațiilor de lucru In sectoarele prelucrătoare și extinderea poli- deservirii la peste 800 de uti­laje.

întregul colectiv al întreprin­derii de autocamioane Brașov este hotărit ca, sub conducerea organizației de partid, să-fi con­sacre toată puterea de muncă în scopul realizării angajamen­telor asumate, contribuind ast­fel la modernizarea bazei teh­nice a economiei naționale, la ridicarea patriei pe noi culmi pe civilizație și progres.

ducției nete, cu 2 la sută pesta prevederile de plan.

4. Depășirea planului la lu­crările de deschidere și pregă­tire cu 500 ml.

5. Reducerea consumurilor specifice de materiale și ener­gie, economisindu-se : 200 mc lemn de mină : 100 mc cheres­tea ; 500 mii kWh energie elec­trică șl 50 tone combustibil convențional.

6. Diminuarea cheltuielilor de producție cu 6 lei la 1 000 lei producție marfă, din care cu 4.5 lei la cheltuielile materiale.

Pentru îndeplinirea angaja­mentelor asumate, comuniștii, întregul colectiv vor acorda o atenție sporită transpunerii in viață a orientărilor și indicații­lor valoroase date de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu privind ex­

tinderea mecanizării și moder­nizarea tehnologiilor de lucru din subteran, perfecționarea or­ganizării și conducerii produc­ției, întărirea ordinii și disci­plinei. folosirea integrală a ca­pacităților -de producție, utili­zarea rațională a forței de muncă, creșterea gradului de securitate a .muncii. în acest scop vom acționa pentru :

— punerea în funcțiune îna­inte de termenele stabilite a 10 abataje frontale cu o capacitate de producție de peste 280 mii tone pe an ;

— creșterea ponderii produc­ției extrase mecanizat de la 42 la sută în anul 1980. la 56 la sută în 1981, prin folosirea la întreaga capacitate a utilajelor din dotare ; .

— sporirea vitezelor medii de avansare cu 2. la .sută in aba­tajele frontale și cu 3 la sută Ia lucrările de pregătire, față de sarcinile planificate :

— creșterea indicelui de utili­zare a fondului de timp al per­sonalului muncitor cu 1 Ia sută față de anul precedent ;

— reducerea cu 0.5 la sută a conținutului admis de cenușă și umiditate, față de nivelul sta­bilit în plan ;

— calificarea șl perfecționa­rea profesională a unui număr de 586 muncitori și policalifi­carea a 70 mineri și electrolă- cătuși pentru abatajele dotate cu complexe mecanizate ;

— deschiderea de noi rezerve de cărbune în stratul 5. prin darea în funcțiune a orizontu­lui 300 m cu 15 zile în avans ;

— creșterea eficienței activi­tății personalului TESA repar­tizat să lucreze o zi pe săptă- mtnă în activități direct pro­ductive.

în scopul stimulării inițiativei creatoare și a spiritului de în­trecere socialistă, sub conduce­rea organizației de partid, Con­siliul oamenilor muncii, cu spri­jinul organizațiilor de sindicat, U.T.C. și F.D.U.S. vor acționa pentru extinderea inițiativelor ..Brigada înaltei productivități și de educație socialistă" la toate formațiile de lucru din subteran și a inițiativei „Con­tul colector de economii" la toate sectoarele minei.

Vom acorda o atenție sporităCONSILIUL OAMENILOR MUNCII

COMITETUL DE PARTID COMITETUL SINDICATULUI

COMITETUL ORGANIZATEI U.T.C.

CONSILIULUNIC AGROINDUSTRIAL DE STAT

Șl COOPERATIST GÎRBOVI, JUDEȚUL IALOMIȚA

Către toate consiliile unice agroindustriale

de stat și cooperatiste

Ferm hotăriți să răspundem prin fapte vibrantei chemări a secretarului general al partidu­lui. tovarășul Nicolae Ceaușescu, de a se realiza în cincinalul 1981—1985 și In agricultură tre­cerea la o nouă calitate, supe­rioară. de a traduce in viață prețioasele incțjcații date la șe­dința de lucru pe probleme de agricultură de la Brașov, comu­niștii. toți oamenii muncii din Consiliul unic agroindustrial de stșt și cooperatist Glrbovi, ju­

I. In sectorul producției vegetale vom obține, pe consiliu, ur­mătoarele producții medii :

Cultura Suprafața Plan Angajament peste plan

— ha — — kg/ha — — kg/ha —

— Grlu 3 375 4 000 1 000— Orz 1338 4 200 700— Porumb boabe 4 885 5 390 1110— Floarea soarelui 1300 2 340 210— Soia 800 1 900 508— Sfeclă de zahăr 1380 32 800 8 200— Fasole 900 1 200 350— Legume de cimp 400 20 400 6 600

II. In zootehnie vom acționa pentru depășirea efectivelor pla­nificate cu cel puțin 300 bovi­ne, 2 000 porcine și 1 000 ovine. De la 100 de vaci și juninci se vor obține cel puțin 90 de viței, de la 100 de scroafe — 1 600 pur­

îmbunătățirii condițiilor de muncă și de viață ale mineri­lor, in principal prin aplicarea următoarelor măsuri :

— creșterea gradului de secu­ritate a muncii prin extinderea dotării cu aparatură și mate­riale de protecție, folosirea in cele mai bune condițiuni a re­țelei de degazare și de telegri- zumetrie. îmbunătățirea aeraju- lui, întărirea controlului atmos­ferei din subteran. întreținerea in cele mai bune condițiuni a căilor de acces, a instalațiilor de aeraj. a mașinilor și utilaje­lor. precum și aplicarea fermă a autocontrolului muncitoresc privind starea de securitate a locurilor de muncă și respecta­rea strictă a normelor de pro­tecție a muncii ;

— îmbunătățirea condițiilor de locuit ale personalului muncitor de la mină prin scurtarea ter­menului de dare in folosință a unui număr de 120 apartamente și asigurarea a 160 locuri în că­mine pentru nefamilisti ;

— trimiterea unui număr de peste 300 mineri în stațiunile balneo-climaterice :

— dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea cultural-adu- cativă și sportivă.

Se va acorda o atenție deo­sebită intensificării muncii po- litico-ideologice și cultural-edu­cative pentru ridicarea conti­nuă a conștiinței oamțnilor muncii și creșterea răspunderii fiecăruia față de sarcinile pro­fesionale și obștești. în cadrul Festivalului Național „Cintarea României" vom antrena colec­tivul la acțiunile de creație tehnico-științifică, cultural-®r- tJistice, educative și sportive. *

Sîntem ferm hotăriți ca, prin realizarea obiectivelor pe care ni le-am propus în întrecerea socialistă pe anul 1981 — anul de temelie al noului cincinal — să îmbogățim cu noi fapte de muncă frumoasele tradiții mine­rești. răspunzind cu cinste în- suflețitoarelor îndemnuri pe care le-a adresat minerilor Văii Jiu­lui. cel mai scump fiu al po­porului român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru a da patriei cit mai mult cărbune .și de bună calitate, contribuind astfel la progresul și prosperitatea pa­triei noastre socialiste.

dețul Ialomița, adresează tutu­ror consiliilor unice agroindus­triale din țară o înflăcărată che­mare la întrecere pentru înde-, plinirea și depășirea sarcinilor ce revin agriculturii din Planul național unic de dezvoltare e- conomică și socială pe 1981, asi- gurînd țării cantități tot mai mari de cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, lapte și alte produse agroalimentare. an- gajîndu-rie să obținem următoa­rele rezultate :

cei. iar de la 100 de oi și mi­oare — 100 de miei. Producția medie de lapte pe animal fu­rajat, de la un efectiv de 1 150 de vaci, va fi depășită cu 140 litri.

III. Livrări la fondul de stat

Produsul . U/M Plan Angajament peste plan

— Griu tone 11 000 3 000— Orz tone 5 200 132— Porumb boabe tone 22 400 3 800— Floarea soarelui tone 3 040 270— Soia tone 1 520 400— Sfeclă de zahăr tone 45 200 11 300— Legume de cîmp tone 8 160 2 640— Carne, total tone 2 547 467— Lapte de vacă hi. 12 420 1 280— Lină kg. 23 170 2 000

IV. Vom extinde și diversifica mica industrie și prestările de servicii către populație, astfel incit valoarea producției obținu­te in aceste domenii de activita­te să reprezinte peste 25 mili­oane lei.

V. în anul 1981 vom obține o producție globală agricolă - in valoare de 230 milioane lei, cu 10 milioane lei peste prevederi­le planului: o producție netă de 130 milioane lei, cu 9 milioane lei peste plan; un beneficiu de 35 milioane lei, din care 30 mi­lioane lei la cooperativele agri­cole și 5 milioane lei la fermaI.A.S.

VI. Pentru creșterea randa­mentelor pe hectar, a produc­țiilor pe animal furajat și spo­rirea eficiente* 1 2 3 economice în toa­te unitățile componente ale con­siliului unic, vom asigura sim­plificarea rețelei do drumuri șl cultivarea suprafețelor din incin­tele gospodărești, asigurind pe această cale recuperarea unei suprafețe de 16 ha ; fertilizarea anuală cu ingrășăminte organi­ce a cel puțin 3 000 ha; creșterea producției la furajele cultivate și însămînțarea în cultură du­blă a 55—60 la sută din supra­fețele de păioase, astfel- incit să asigurăm cel puțin 10 000 de unități nutritive pe hectar, cu 2 500 unități mai mult decit in 1980: terminarea și darea în fo­losință, cu o lună inainte de termen, a unui număr de 3 fer­me pentru vaci, cu o capacitate de 700 locuri fiecare; sporirea orelor de funcționare pe tractor cu 10 la sută, reducerea cheltu­ielilor de producție cu 8 la sută și asigurarea unei rentabilități corespunzătoare în toate sectoa­rele.

VII. Un accpnt deosebit se va pune pe antrenarea tuturor lo­cuitorilor satelor de pe raza consiliului de a cultiva intensiv

Puternic mobilizați de reali­zările din cincinalul pe care l-am încheiat, adine recunoscă­tori față de conducerea de partid șl de stat, personal față de se­cretarul general al partidului. Minerul de Onoare al Văii Jiului, tovarășul Nicolas Ceaușescu, oamenii muncii de la întreprinderea minieră Pa- roșeni. in frunte cu comuniștii, adresează tuturor colectivelor de, muncă din industria minieră, chemarea la întrecere pe anul 1981. angajîndu-se să realizeze următoarele obiective :

1. Realizarea unei producții nete suplimentare în valoare de 3 000 000 lei.

2. Depășirea planului la pro­ducția fizică cu 20 000 tone căr­bune.

3. Creșterea productivității muncii, calculată pe baza pro­

ADUNAREA GENERALA A CONSILIULUI UNIC AGROINDUSTRIAL DE STAT Șl COOPERATIST

GIRBOVl. JUDEȚUL IALOMIȚA

TRUSTUL DE CONSTRUCȚII INDUSTRIALE Șl AGROZOOTEHNICECătre toate unitățile de construcții-montaj

Mobilizați de hotărîrile de partid, de Indicațiile tovarășului Nicolae Ceaușescu. secretarul general al partidului, date la Plenara Consiliului Național al Oamenilor Muncii din 19—20 ia­nuarie 1981, colectivul Trustului de construcții industriale și a- grozootehnice București adre­

— întreprinderea de utilaj chimic și petrochimic Giurgiu - 80— Șantierul naval Giurgiu 60— întreprinderea „Suveica" București . <8— Complexul pentru creșterea și ingrășarea —

porcilor Căzănești j |2t— Ferma de selecție șl testare porci. Fierbinți *** 30— Întreprinderea „Microelectronica" București 45— întreprinderea de reșapare anvelope

„Victoria" București > 30

2. Realizarea cu 15 zile tn de- vans a planului la producția netă, obținind pe această cale o producție suplimentară de con- strucții-montaj în valoare de 25 de milioane lei.

3. Creșterea productivității muncii peste sarcina de plan cu 2 la sută prin:

— aplicarea in procesul de producție a unor tehnologii și soluții constructive cu consu­muri reduse de manoperă și ma­teriale, folosindu-se pe scară largă materiale noi tipizate și cele locale ;

— creșterea gradului de in­dustrializare a lucrărilor de be­ton armat și beton de la 35 la sută la 51 la sută prin extinderea execuției centralizate in baze proprii a elementelor de con- , strucții și semifabricate, astfel incit pe șantiere să se execute numai operațiuni de montaj;

— îmbunătățirea pregătirii exe­cuției lucrărilor de construc­ții-montaj. astfel incit producția să se desfășoare fără Întreru­peri; creșterea gradului de me­canizare a lucrărilor și sporirea

terenurile agricole pe care le dețin în folosință, de a crește și îngrășa animale, sporindu-și. pe această cale, veniturile proprii și contribuind, in același timp, la au oaprovizionarea localită­ților. Un număr de 800 coopera­tori vor beneficia de concedii de odihnă plătite, peste 300 de co­operatori vor beneficia de trimi­teri la casele de odihnă și tra­tament. Pe lingă cele 500 locuri din creșele și grădinițele exis­tente in unitățile agricoie coope­ratiste de im: raza consiliului, se vor mai crea incă 150 locuri pentru copii de virstă preșco­lară.

VIII. Sub conducerea organe­lor și organizațiilor de partid, organele de conducere colectivă din unități vor desfășura o sus­ținută muncă politico-organiza- torică și cultural-educativă în rindul țărănimii cooperatiste, al tuturor lucrătorilor din unitățile componente. Vom asigura cu­prinderea și participarea tuturor cooperatorilor și mecanizatorilor la invățămintul politico-ideologic organizat de O.D.U.S. La invăță- mintul agrozootehnic de masă vom asigura imbogățirea conti­nuă a cunoștințelor țăranilor co­operatori, ridicarea calificării profesionale a mecanizatorilor și celorlalți lucrători, insistindu-se, îndeosebi, pe însușirea tehnolo­giilor moderne de lucru. Peste 150 de cooperatori și cadre de conducere vor absolvi in acest an cursurile de cunoaștere a conducerii tractorului și minuirii mașinilor agricole. împreună cu căminele culturale și asociațiile sportive sătești vom organiza periodic manifestări cultural- artistice și sportive de masă și vom asigura, totodată, participa­rea formațiilor din consiliul unic la Festivalul național ..Cintarea României" și la intrecerile din cadrul competiției sportive na­ționale „Daciada".

sează tuturor organizațiilor de construcții din țară chemarea la întrecere socialistă ,p,e anul 1981, angajindurse să realizez^urmă­toarele obiective: 1'. * •

1. Punerea în funcțiune cu 30 ■ pină la 180 zile în:®te de ter­menul planificat a unpr capa­cități. dă 'producțic-.xcăn oare :

zile zile zile

zile zile zile

zile

cu 3 la sută față de plan, a in­dicilor de folosire a utilajelor din dotare și a celor închiriate;

— perfecționarea, specializa­rea și pregătirea profesională a circa 500 muncitori, maiștri, in­gineri ;

— diminuarea ponderii munci­torilor necalificați de la 16 la 10 la sută, prin calificarea lor atit la locul de muncă cit și prin cursuri special organizate. Acest obiectiv se va realiza și prin extinderea mecanizării, opera­țiunilor de incărcare-descărcare Ia rampe și bazele de produc­ție. a paletizării și conteineri- zării materialelor:

— extinderea acordului global de la 85 la 88 la sută, cuprin- zind toți muncitorii și persona­lul tehnic productiv din activi­tatea de bază și producția indus­trială.

4. Realizarea unei calități su­perioare a lucrărilor de con­strucții prin respectarea cu strictețe a ordinii șl disciplinei tehnologice de producție pe toa­te șantierele. în acest sens, vom organiza, in vederea generaliză­

rii. două șantiere model: platfor­ma Băneasa — București și platforma nr. 2 chimie — Giurgiu.

5. Diminuarea cheltuielilor planificate cu 1 leu la 1 000 lei producție construcții-montaj; la aceasta vor contribui:

— reducerea consumului de e- nergie electrică, obținindu-se economii de 300 000 kWh;

— gospodărirea rațională a materialelor și organizarea mai bună a producției, care vor con­duce la economii de 450 tone ci­ment, 240 tone metal, 3 000 mp.

CONSILIUL OAMENILOR MUNCII COMITETUL DE PARTID

COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.

INSTITUTUL DE CERCETARE, INGINERIE TEHNOLOGICĂ,

PROIECTARE Șl PRODUCȚIE PENTRU INDUSTRIA ANORGANICĂ

Șl METALE NEFEROASE BUCUREȘTI

Către toate unitățile de cercetare științifică,

inginerie tehnologică și proiectare din țară

Stimulnți de rezultatele ob­ținute, oamenii muncii din insti­tutul nostru cheamă la intrecere, pentru depășirea planului pe a- nul 1981, colectivele de muncă din toate unitățile de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare din țară, angajin- du-se să realizeze următoarele :

1. Creșterea contribuției cer­cetării științifice, ingineriei teh­nologice și a proiectării la reali­zarea sarcinilor cincinalului 1981—1985, prin realizarea ur­mătoarelor obiective de cerce­ta re-dezvoltare ;

— Definitivarea in anul 1981 a 10 tehnologii privind valorifi­carea in industrie in cursul cin­cinalului 1981—1985 a unor ma­terii prime indigene cu conți­nut redus de metale și substan­țe utile, ca minereul de potasiu de la Tazlău, dolomitele, ser­pentinele, materiile prime ne- bauxitice, aluviunile'cu conținut de titan-zirconiu, concentratele sărace cu molibden, Wolfram ș.a.

Prin industrializarea acestor tehnologii se estimează reali­zarea unei producții valorice de circa 2 miliarde Iei pe an și o reducere însemnată a importu­lui.

— Elaborarea a 5 ' tehnologii noi, care să permită reducerea consumului de energie elec­trică, combustibil și materii pri­me cu 10—15 la sută față de tehnologiile existente,

— Elaborarea și omologarea tehnologiilor de fabricație pen­tru un număr de 15 produse noi din programele speciale' pentru industria aeronautică. ..energe­tică nucleară,, gLecțțomca-mi- croelectronică, electrotehnică, cu o valoare estimată a produc­ției de -5fl0 .milioane lei pe an și o reducere corespunzătoare p importurilor. ,

— Definitivarea în anul 1981 a 10 tehnologii noi, pentru va- . lortticarea metalelor și substan­țelor utile din materiale refolo- stbile, respectiv molibden, ni­chel. cobalt, bismut, crom din catalizatori uzați, cupru din motoarele electrice uzate și b»nzi bimetalice. oxid de man- gan din deșeuri farmaceutice, brom din soluții reziduale din industria colorapților. staniu din ambalaje alimentare ș.a. Prin aplicarea acestor tehno­logii se estimează realizarea unei producții industriale de circa 400 milioane lei pe an. respectiv reducerea importului de metale neferoase și alte mate­riale.

— Aplicarea în industrie a unui număr de 5 brevete de in­venții aparținind unor specia­liști din cadrul institutului.

2. Creșterea volumului de mi- croprOducție prin utilizarea in­tensivă a instalațiilor experi- mentale-pilot. în vederea redu- i cerii importului de produse cu tehnicitate ridicată și grad a- vansat de prelucrare.

— Realizarea in 1981 a unui volum de microproducție cu 25 la sută mai mare decit realiză­rile anului 1980 și o reducere a

geamuri, 75 mii buc. cărămidă echivalentă.

6. îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale oameni­lor muncii prin darea în folo­sință cu 30 pină la 60 zile in devans, a unui număr de 65 a- partamente. 70 garsoniere și 580 locuri In cămine de nefamlliști. De asemenea, vom dezvolta gos­podăriile anexe prin darea in folosință a unei crescătorii pro­prii de 500 porci și a unei gră­dini de legume pe 5 ha. îmbu­nătățind astfel oondițiile de hrană ale oamenilor muncii din trust.

importului cu circa 75 milioane lei.

— Asimilarea în fabricația proprie a unui număr de 10 noi produse destinate industriei ae­ronautice, energeticii nucleare, electronicii și microelectronicii.

— Valorificarea in activitatea de microproducție a 5 tipuri de materiale rel'olosibile după cum urmează : molibden și cupru din soluții reziduale, nichel și tantal din deșeuri, wolfram din deșeuri de aliaje dure.

Prin aceste recuperări se esti­mează creșterea valorii produc­ției proprii cu circa 15 milioa­ne lei, concomitent cu diminua­rea corespunzătoare a importu­lui.

3. îmbunătățirea activității de inginerie tehnologică și proiec­tare a investițiilor capitale.

— Elaborarea documentației tehnice pentru 4 noi obiective de investiții prevăzute a se rea­liza in cincinalul 1981—1985 pe bază de tehnologie proprie.

— Continuarea acțiunii de ti­pizare a tehnologiilor și utila­jelor specifice din dom miul chimiei anorganice și metalur­giei neferoase și utilizarea pe scară largă a proiectelor tip și refolosibile In. lucrările de con­strucții-montaj, ceea ce va per­mite reducerea volumului de investiții cu circa 100 milioane lei la total și 50 milioane lei la lucrările de construcții-mon­taj. reducerea consumului de ciment cu I 0"0 tone șl a consu­mului de metal cu 500 tone față de etapele anterioare de pro­iectare.

— Acordarea unui număr de 18 000 ore asistență tehnică pen­tru punerea In funcțiune -â o- biectivalor realizate pe tehnolo­gii proprii, în vederea îmbună­tățirii parametrilor proiectați, și scurtării termenelor dc execu­ție a obiectivelor de investiții proiectate.

— Extinderea acțiunii de coo­perare economică și tehnico- științifică cu țările în curs de dezvoltare, prin elaborarea do­cumentației tehniqe pentru două obiective industriale din dome­niul chimiei anorganice și me­talurgiei neferoase.

4. Creșterea eficienței econo­mice a activității de cercetare, proiectare și producție, prin :

— Scurtarea duratei de reali­zare a lucrărilor dc cercetare, inginerie tehnologică și proiec­tare cu 60 000 ore-om față de prevederile de plan.

— Finalizarea in anul 1981 a unui număr de 10 teme de cer­cetare peste prevederile de plan.

— Creșterea productivității muncii cu 5 la sută peste pre­vederile de plan, prin extinde­rea metodelor moderne de lu­cru și de calcul, utilizarea op­timă a fondului de timp și a bazei materiale existente.

— Depășirea benficiului pla­nificat cu 15 la sută pe scama reducerii cheltuielilor materiale și a creșterii productivității muncii.

CONSILIUL ȘTIINȚIFIC COMITETUL DE PARTID

COMITETUL SINDICATULUI COMITETUL U.T.C.

(Urmare din pag. I)

cheiat con*~acte cu cooperativa agricolă. Numărul celor ce-și a- menajează solarii, deci, și al furnizorilor de produse legumi­cole la fondul de stat este in oreștere și la Balta Doamnei, cel mai puternic centru al legumi­cultura intensive din județ. Va- sile Nicolae. secretarul comite­tului comunal U.T.C. arăta că in preocupările tinerilor se află a- menajarea de solarii ale organi­zației la cooperativa agricolă. Drept argument al eficienței a- cestei îndeletniciri utile stau im­portantele venituri bănești. Aici se apreciază că numai de pe su­prafața de 10 ari cu solarii se obțin beneficii anuale ce depă­șesc 25 000 lei. La nivelul comu­nei, solariile ocupă 60 hectare, iar pentru anul în curs s-a con­tractat la fondul de stat livrarea a peste 1 280 tone tomate. în- tr-un alt punct al județului, res­pectiv la Ciorani, tînârul Deciu Minea, secretarul comitetului co­munal U.T.C. ne spune că in localitate n-o să întilnim centre de desfacere a legumelor. Fieca­re iși produce în gospodărie cele necesare. Consiliul popular a luat măsuri hotărite de impulsio­nare a activității productive în gospodăriile cetățenilor. Cu re- sultate remarcabile se prezintă

solarul tinerilor uteciști ce ocu­pă 1 500 mp pe fotul școlar. Ele­mentele de construcție au fost realizate in cadrul atelierului școală, iar prin producțiile obți­nute tinerii au contribuit la rea­lizarea și depășirea planului e- conomic la lucrările finanțate. Cu bune rezultate se înscriu aici tinerii din echipele ce lucrează la fermele de legume ale coo-

Legumicultura intensivă in solariiperativei agricole unde, de ase­menea, au preluat .în răspunde­re proprie producerea legumelor și zarzavaturilor în solarii.

Dacă în calendarul de activi­tăți al Consiliului tineret sătesc din cadrul Comitetului județean Prahova al U.T.C., Ia acest capi­tol se prevede ca acțiune prio­ritară extinderea „solariilor ti­neretului" pină la cinci-șase hectare, trebuie să precizăm că un loc. important îl dețin ame­najările din cadrul liceelor agro­industriale. De exemplu, viitorii mecanici agricoli au amenajat la BărcăneSi trei trupuri de so­larii, într-unul dintre ele prima

producție da salată fiind aproa­pe de recoltare. Este o inițiativă a tinerilor de aici, a membrilor „Agroclubului" de a produce le­gumele necesare consumului co­lectiv în cadrul cantinei proprii. Asemănător se procedează la Valea Călugărească. întruclt aici chiar pe locul unde a ființat grădina de legume se construieș­te acum noul cămin-internat. ti-

neril au luat inițiativa de a ridi­ca în apropiere solarii, adevărate ferme de microproducție. Ase­menea preocupări și inițiative ale tinerilor cuprind categorii tot mai largi de tineri în numeroa­se alte puncte ale județului, cu deosebire acolo unde condițiile pentru legumicultură intensivă sînt cele mai favorabile. Totuși, în urma investigațiilor noastre, mai mulțl tineri ne-au sesizat că unele acțiuni eșuează datorită faptului că C.L.F.-urile nu asi­gură. așa cum dealtfel prevăd contractele, materialele necesa­re In mod deosebit folia de po­lietilenă pentru acoperirea sola-

riilor. Deci, să vedem care este opinia factorilor de răspundere.

Ne-am adresat mai Intil tova­rășului Ion Zaharia, directorul Trustului horticulturii al județu­lui Prahova. Dinsul ne-a preci­zat că in urma măsurilor luate pentru producerea unei cantități de 140 000 tone legume, din care circa 40 000 tone in gospodăriile populației, s-au rezolvat în -ln-

treglme problemele privind ne­cesarul de semințe, răsaduri, in­grășăminte. „în ceea ce privește aprovizionarea cu folie dc polie­tilenă. ne sint necesare circa 500 țone folie, atit pentru unități, cit și pentru cei ce și-au amenajat solarii. Se întimplnă greutăți în acest sens, iar din repartiția pe lunile decembrie și ianuarie, de 200 tone, nu am primit nici un gram. Această problemă am ridi­cat-o și noi la Direcția generală economică a horticulturii din cadrul M.A.I.A. și sperăm într-o rezolvare favorabilă".

Următoarea noastră Interven­ție a fost, firește, la Direcția ge­

nerală economică a horticulturii unde am prezentat aspectele semnalate tovarășului Alexan­dru Blidea, șeful sectorului chi­mizare. care are în răspundere aprovizionarea cu pesticide, in­grășăminte chimice și folie de polietilenă. Astfel, aflăm cu sa­tisfacție că in urma demersuri­lor făcute la Ministerul Indus­triei Chimice se asigură livrarea

cantității de 9 000, tone folie de polietilenă. în mod eșalonat, pină cel tîrz.iu la data dc 20 martie. La această cantitate se adaugă și cele 1 761 tone folie existentă în stoc la data de 1 ianuarie. astfel că din cele 10 761 tone se repartizează canti­tăți sporite pentru aproviziona­rea populației. Menționăm că circa 7 630 tone folie recuperată după prima utilizare, sint. dc ase­menea. puse la dispoziția popu­lației prin C.L.F.-uri și că gos­podarii din județele Gorj. Dolj și altele au trecut la cumpărarea și folosirea acesteia la acoperi­rea tunelelor mici unde produc

DOUĂ TIPURI DE SOLARII PE CARE SPECIALIȘTII DIN VIDRA LE RECO­MANDĂ PENTRU GOSPODĂRIILE POPULAȚIEI

4 m

✓ z. z’ / z

Solar in 2 pante, cu structura de rezistentă din lemn (stingă). Solar tunel, cu structura de rezistentă din arc de țeava (dreapta)

varză timpurie și salată. „Ii asi­gurăm pe tinerii prahoveni, pe toți gospodarii preocupați de ex­tinderea legumicultura intensive în acest județ, preciza tovarășul Alexandru Blidea. că ținem cont de sesizările lor și am trecut la livrarea foliei cu prioritate către

m

acest județ pentru a elimina grabnic restanțele cumulate in perioada anterioară".

Sperăm că aceste răspunsuri, precum și măsurile luate să-i de­termine pe tot mai mulțl gospo­dari tineri din județul Prahova — și, desigur, nu numai din a-

LQNJEROAMf[CAVA /j"

14 sMMC. 'mai cfase .spre!

cesta — să-și pună in aplicare planurile, adresindu-se cu incre- dere organelor horticole, tuturor celor răspunzători de antrenarea și sprijinirea unor mase cit mai largi ale populației in vederea producerii de legume în spații protejate.

„SClNTEIA TINERETULUI" pag. 3 MIERCURI 28 IANUARIE 1981

Cu încrederea nestrămutată în forța și clarviziunea gîndirii și acțiunii sale revoluționare, profund științifice, puse în slujba cauzei poporului, a păcii, progresului și civilizației

ÎNTREAGA NAȚIUNE, TINERII ROMÂNIEI SOCIALISTE ADUC UN VIBRANT OMAGIU TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU

Mesaje și telegrame de felicitare adresate secretarului general al partidului cu prilejul aniversării zilei de naștere

în telegrama adresată de CO­MITETUL JUDEȚEAN ARAD AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN ȘI CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN se arată. Exprimînd cele mai alese gin- duri și sentimente de prețuire, dragoste și recunoștință comu­niștii. toți oamenii muncii — roma-i. maghiari, germani și de alte naționalități — de pe aceste meleaguri străbu­ne, vă adresează, din toată inima, cele mai calde felicitări, urări de sănătate, putere <ie muncă. viață îndelungată și multă fericire.

în această zi memorabilă, de emoție și bucurie pe care le tră­iește întregul nostru popor, mai mult ca oricînd, ne îndreptăm gîndurile către dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. eminent om politic de prestigiu internațional, stră­lucită personalitate a lumii contemporane, ginditor revolu­ționar și înțelept conducător de partid și de stat, înflăcărat pa; triot care întruchipează cele mai înalte virtuți ale neamului nos­tru. exemplu de perseverență și dăruire pentru cauza socialismu­lui și comunismului in patria noastră și în întreaga lume.

Conștienți de înaltele sarcini ce ne revin în noul cincinal din hotăririle Congresului al XII-lea al P.C.R.. ale plenarelor Comi­tetului Central al partidului din octombrie și decembrie 1980, din cuvîntăfile pe care le-ați rostit la ședința de lucru de la Brașov și la recenta plenară a Consiliu­lui Național al Oamenilor Mun­cii. vă asigurăm și cu acest pri­lej. că vom depune toate efor­turile pentru reducerea con.su; murilor de materiale. materii prime, energie și combustibili, valorificarea resurselor recupe; labile, de a înfăptui în condiții de înaltă calitate și eficiență toți indicatorii de plan din acest an, atit în industrie, cît și în agricultură, aducindu-ne astfel un aport sporit la propășirea continuă a scumpei noastre pa­trii — România socialistă, pe noi trepte de progres și civilizație.

îngăduiți-ne, mult stimate to­varășe Nicolae Ceaușescu. să vă adresam, încă o dată, din toată inima, cele mai calde felicitări și urări de viată îndelungată, multă sănătate și fericire.

împreună cu întregul popor, oamenii muncii din județul nos­tru — se spune în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN BACAU AL P.C.R. — cu deo­sebită dragoste, stimă și consi­derație, vă roagă să primiți la aniversarea zilei dumneavoastră de naștere, cele mai sincere și respectuoase urări de sănătate, ani multi și rodnici, plini de sa­tisfacții și împliniri în realizarea nobilului țel dedicat cu genero­zitate. elan și pasiune revolu­ționară cauzei poporului, parti­dului, păcii și progresului mon­dial.

Ne exprimăm cele mai alese gînduri și sentimente de pro­fundă admirație și adine res­pect față de dumneavoastră, proeminentă personalitate a miș­cării comuniste și a vieții poli­tice internaționale, pentru neobosita activitate ce o de­dicați rezolvării marilor proble­me ce frămfntă omenirea, pro­movării unei politici constructi­ve de pace, de colaborare și bună înțelegere între toate popoarele lumii. Sîntem mîndri de contri­buția hotărîtoare pe care o adu­ceți la creșterea prestigiului .României socialiste pe toate me­ridianele globului, de aprecierea unanimă a politicii noastre in­ternaționale, căreia ii imprimați o deosebită strălucire, bogăție de idei, spirit novator, dedicate ce­lor mai nobile năzuințe ale oa­menilor de pretutindeni.

înalta pildă de muncă și viață pe care dumneavoastră, împreu­nă cu tovarășa Elena Ceaușescu o oferiți întregului popor, con­stituie pentru oamenii muncii băcăuani cel mai luminos exem­plu de patriot înflăcărat, comu­nist intransigent care știe să fie sfătuitor înțelept și apropiat al celor ce muncesc, să sădească în suflete dragostea față de oa­meni, cinstea și corectitudinea. Viața dumneavoastră, de neîn- frînt curaj șl patos revoluționar în slujba celor mai scumpe idea­luri ale poporului, reprezintă cea mai luminoasă traiectorie pe cerul destinului actual al patriei, exemplul viu cu cea mai mare putere de mobilizare, catalizator al energiilor creatoare ale națiu­nii în îndeplinirea 'visului nos­tru de aur — comunismul.

Exprimîndu-ne nețărmurita mîndrie și admirație pentru ho- tărîrca și pasiunea revoluționa­ră, înțelepciunea, dîrzenia și di­namismul cu care conduceți pa­tria, partidul și poporul, pentru marca dumneavoastră iubire do oameni, ce luminează binefăcă­tor și generos destinele neamu­lui. vă dorim, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, intr-un glas cu întreaga țară, multă sănă­tate și fericire, viață lungă și putere de muncă, spre binele și prosperitatea națiunii noastre, pentru triumful cauzei păcii și progresului în întreaga lume.

Să ne trăiți „La multi ani !:t mult iubite și stimate condu­cător. •

în această zi de aleasă sărbă­toare — se spune in telegra­ma COMITETULUI JUDEȚEAN BISTRIȚA-NASAUD AL P.C.R. — cînd întregul ponor aniver­sează ne cel mai iubit dintre fiii și eroii săi. comuniștii, toti oa­menii muncii, români, maghiari

și germani de pe meleagurile ju­dețului Biștrița-Năsăud. in de­plină armonie cu simțirea între­gii națiuni, vă aduc vibrantul omagiu al dragostei nețărmurite, recunoștinței și unanimei pre­țuiri pentru clarviziunea, dă­ruirea. fermitatea si consecventa revoluționară cu care, in fruntea partidului și a statului acționați in scopul edificării socialismului și comunismului în România, ai triumfului cauzei păcii, priete­niei și colaborării în întreaga lume.

Sîntem conștienți. mult sti­mate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. că imaginea luminoa­să a prezentului si viitorului patriei, a locului si rolului pe care-1 ocupă România socialistă in lumea contemporană, stima și respectul de care se bucură politica sa internă si internațio­nală pe toate meridianele globu­lui poartă puternic ampren­ta personalității dumneavoastră, care ati fost, sînteti si veți fi suflet in sufletul neamului româ­nesc. omul și conducătorul poli­tic de marc prestigiu, al cărui glas si înțelepciune întrunesc în­țelegere. aprobare si admirație din partea întregii opinii publice progresiste internaționale.

Reînnoindu-ne angajamentul ferm de a nu precupeți nici un efort pentru înfăptuirea în to­talitate a sarcinilor ce ne revin din hotăririle Congresului al XII-lea al partidului, ale pre­țioaselor dumneavoastră indica­ții și îndemnuri, ale prevederi­lor de plan pe 1981 și întregul cincinal, vă rugăm si ne permi­teți să vă adresăm din toata inima cele mai calde și res­pectuoase felicitări, însoțite de urările noastre de sănătate, multă putere de muncă, viață îndelungată, de noi și ■ însem­nate succese in activitatea pc care o desfâșurați, spre binele și fericirea noastră a tuturor, a prosperității partidului și a pa­triei scumpe, Republica Socialiș­ti» România.

Animați de cele mai alese și vibrante sentimente de stimă și respect, de fierbinte dragoste și prețuire. îngăduiți-ne să vă adresăm, cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naștere, in glas cu țara, cele mai calde felicitări, ani mulți și luminoși, viață îndelungată, sănătate și fericire, spre binele și înălțarea întregului popor, al cauzei edi­ficării socialismului și comu­nismului pe pâmîntul scumpei noastre patrii, se subliniază in telegrama COMITETULUI JU­DEȚEAN BRAILA AL P.C.R.

Dăm totodată glas recunoș­tinței și prețuirii deosebite pe care toți oamenii muncii din județul Brăila vi le poartă pen­tru tot oe ați făcut și faceți pentru progresul, fericirea și demnitatea patriei, pentru în­florirea ei continuă în deplină independență și suveranitate.

Vă încredințăm și in acest ceas sărbătoresc, omagiat cu profund respect de întregul po­por, că nu ne vom precupeți forțele și puterea creatoare, că vom munci cu elan comunist și pasiune revoluționară, ani­mați de cel mai înflăcărat pa­triotism, pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor ce ne revin din istoricele hotărîri ale Congresului al XII-lea al P.C.R.. pentru transpunerea în vfațâ a prețioaselor dumneavoastră in­dicații la plenarele C.C. al P.C.R. din lunile octombrie și decembrie 1980, in vederea realizării exemplare a obiecti­velor din acest an. primul din noul cincinal, militînd cu ener­gii sporite pentru obținerea nou calități în toate domeniile.

Cu inimile adunate buchet în marele buchet al dragostei profunde ce v-o poartă tot po­porul. vă dorim, mult iubite tovarășe secretar general, bărbat între bărbații de frunte ai țării, erou intre eroii neamului, ini­ma veșțiic tinără a partidului, multă sănătate, multă fericire, pe măsura gindurilor și faptelor dumneavoastră, intru măreția patriei și-a poporului fericire.

în aceste momente inălțătoare — se arată în telegrama COMI­TETULUI JUDEȚEAN CON­STANȚA AL P.C.R. — în care pășim cu mîndria și satisfacția marilor împliniri sub steagul glorios al partidului intr-o nouă etapa a dezvoltării și înfloririi socialiste a patriei, sărbătorirea zilei dumneavoastră de naștere, conducător iubit, cu inaltă vo­cație de arhitect și ctitor de destin comunist de care se lea­gă toate biruințele noastre de țară și popor la fel de indiso­lubil cum se leagă existența patriei de Carpați și Dunăre, ol'eră comuniștilor, tuturor ce­lor ce trăiesc și muncesc în ju­dețul Constanta aleasa bucurie de a-și uni gîndurile și glasu­rile în omagiul fierbinte al țării spre a vă ura din adincul inimii „La mulți ani în sănătate, fe­ricire și veșnică tinerețe

Vă exprimăm, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. nețărmurita recu­noștință ce v-o purtăm pentru activitatea neobosită, laborioasă și rodnică ce o desfâșurați de peste un deceniu și jumătate în fruntea conducerii partidului și statului, pentru tot ce ați să- virșit și infăptuiți în inegalabila dumneavoastră iubire de patrie și de popor. în scopul dezvol­tării economico-sociale fără pre­cedent a României socialiste, pentru minunata viață ce ne

însorește împreună cu țara în­treagă. oamenii și plaiurile străvechiului pămînt românesc de la țărmul mării, pentru cu­tezanța și rodnicia Viitorului spre care ne conduceți cu pa­siunea și abnegația comunistu­lui de omenie, cu vrednicia pa­triotului și revoluționarului în­flăcărat.

Cu profundă îndatorare a cu­getului și a inimii, vă rugăm să primiți astăzi, incă o dată, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. legămintul nostru fierbinte de a vă urma cu credință și dragoste in tot ceea ce hotărîți cu clarviziune, pentru progresul neîntrerupt al patriei, pentru fericirea națiunii române și să vă asigurăm ca vom înfăptui în moa exemplar sarcinile ce nc revin din hotă­ririle Congresului al XII-lea al partidului.

Să ne trăiți. mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceausescu. ani mulți, spre necontenitul triumf al suișului patriei în strălucirea și gloria României socialiste și fericirea poporului român.

Vă rugăm să ne îngăduiți — se subliniază în telegrama COMI­TETULUI JUDEȚEAN COVAS- NA AL P.C.R. — să dăm glas emoției si sentimentelor de alea­să cinstire și înaltă trăire patrio­tică de care sîntem animați in acest moment de mare sărbătoa­

■ VĂ ÎNCREDINȚĂM Șl IN ACEST CEAS SĂRBĂTORESC, OMAGIAT CU PROFUND RESPECT DE ÎNTREGUL POPOR, CĂ NU NE VOM PRECUPEȚI FORȚELE Șl PUTEREA CREATOARE, CĂ VOM MUNCI CU ELAN COMUNIST Șl PASIUNE REVOLUȚIONARĂ, ANIMAȚI DE CEL MAI ÎNFLĂCĂRAT PATRIO­TISM, PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A SARCINILOR CE NE REVIN DIN ISTORICELE HOTĂRÎRI ALE CONGRESULUI AL XII-LEA AL P.C.R., PENTRU TRANSPUNEREA IN VIAȚĂ A PREȚIOASELOR DUM­NEAVOASTRĂ INDICAȚII LA PLENARELE C.C. AL P.C.R. DIN LUNILE OCTOMBRIE Șl DECEMBRIE 1980, ÎN VEDEREA REALIZĂRII EXEMPLARE A OBIECTIVELOR DIN ACEST AN, PRIMUL DIN NOUL CINCINAL, MILITÎND CU ENERGII SPORITE PENTRU OBȚINEREA NOII CALITĂȚI IN TOATE DOMENIILE.

■ DIN ADÎNCUL INIMILOR, CINSTIM IN ACEASTĂ ZI PE NEÎNFRICATUL REVOLUȚIONAR, PE COMUNISTUL DE ALEASĂ OMENIE, PE CONDUCĂTORUL - EROU AL ȚĂRII NOASTRE - CARE, ÎNCĂ DIN FRAGEDĂ TINEREȚE, S-A DĂRUIT FĂRĂ PREGET, CU TOATĂ PUTEREA FIINȚEI SALE, ÎMPLINIRII CELOR MAI ÎNALTE IDEALURI DE DREPTATE Șl LIBERTATE SOCIALĂ Șl NAȚIONALA ALE POPORULUI ROMÂN, FĂURIRII SOCIALISMULUI Șl COMUNISMULUI PE PĂMÎNTUL MILENAR AL PATRIEI.

■ VĂ EXPRIMĂM Șl CU ACEST PRILEJ, MULT IUBITE Șl STIMATE TOVARĂȘE NICOLAE CEAUȘESCU, GRATITUDINEA PENTRU GRIJA CU CARE VEGHEATI PERMANENT LA ÎNFĂPTUIREA PO­LITICII NAȚIONALE, PENTRU DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICĂ A TUTUROR JUDEȚELOR Șl LO­CALITĂȚILOR, ASIGURĂRII DEPLINEI EGALITĂȚI ÎN DREPTURI A TUTUROR CETĂȚENILOR ȚĂRII, FĂRĂ DEOSEBIRE DE NAȚIONALITATE, MANIFESTAREA LOR NEÎNGRĂDITA ÎN ÎNTREAGA VIAȚA ECONO­MICĂ SI SOCIALĂ, FAPT CE A CONDUS LA ÎNTĂRIREA PRIETENIEI Șl FRĂȚIEI INTRE TOȚI OAMENII MUNCII ROMÂNI SI CEI APARTINÎND NAȚIONALITĂȚILOR CONLOCUITOARE, LA CIMENTAREA TOT MAI PUTERNICĂ A UNITĂȚII ÎNTREGULUI POPOR ÎN JURUL PARTIDULUI.

re pentru întregul nostru ponor, prilejuit de aniversarea zilei dumneavoastră de naștere, muit iubite si stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu și să vă adresăm, din profundul inimilor si cugetelor, cu nețărmurită dragoste si sin­ceritate. un călduros „La mulți ani“. multă sănătate si fericire, putere de muncă, pentru ea si, pe mai departe să oonduceti des­tinele națiunii noastre socialiste, cu aceeași înțelepciune și cu­tezanță revoluționară, spre noi izbînzi și împliniri, pentru ca România socialistă să se înalțe tot mai falnic în rindul națiuni­lor lumii.

Asemenea întregii țări, cel ce muncesc si trăiesc în acest colt minunat al patriei noastre, în- tr-un climat de deplină unitare si frățietate revoluționară, fără precedent istoric, comuniștii, oa­menii muncii români si maghiari, aduc si cu acest prilej omagiul lor laborioasei si strălucitei dum­neavoastră activități pe care o consacrați cu atita generozitate și abnegație propășirii și fericirii poporului, cauzei păcii si co­laborării internaționale, institui­rii unei noi ordini economice și politice în lume, triumfului orin- duirii socialiste și comuniste pe planeta noastră.

Profund devotați înaltelor dumneavoastră idealuri comunis­te. vă încredințăm, mult iubite si stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. că noi. comuniștii, toți oamenii muncii din județul Covasna. strîns uniți in jurul partidului, al dumneavoastră, iubite conducător, vom munci cu abnegație și dăruire, nu vom precupeți nici un efort pentru traducerea in viată a obiectivelor mărețe ale Programului partidu­lui. ale hotărîrilor insufletitoare ale Congresului al XII-lea al P.C.R. pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor economico-so­ciale ce ne revin pentru anul 1981 și întregul cincinal in care am pășit, făcînd astfel să spo­rească contribuția noastră la în­florirea si propășirea patriei co­mune — România socialistă.

Vă rugăm, mult stimate si iu­bite tovarășe Nicolae Ceaușescu. să ne îngăduiți a vă adresa încă o dată urarea strămoșească plină de căldura inimilor de a nc trăi întru multi ani. cu sănătate «i fericire, pentru ca sub condu­cerea dumneavoastră poporul ro­mân. România să pășească ferm pe drumul luminos al progresu­lui. socialismului si comunis­mului.

Dind expresie înaltelor senti­mente de profundă stimă si aleasă prețuire de care sint ani­

mați comuniștii, toti locuitorii plaiurilor dimbovitene. COMI­TETUL JUDEȚEAN DÎMBOVI­ȚA AL PARTIDULUI COMU­NIST ROMAN ȘI CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN vă adre­sează. cu prilejul zilei dumnea­voastră de naștere, cele mai calde felicitări si urări de viată îndelungată, sănătate si fericire, spre binele și Înălțarea poporu­lui. al cauzei edificării so­cialismului si comunismului in scumpa noastră patriei

Cu brațele încărcate de florile dragostei si recunoștinței. cu gîndul si fapta. dimbovitenii aduc astăzi, din adincul inimii și conștiinței lor. Împreuna cu întregul popor român, un fierbin­te omagiu conducătorului-erou. prodigioasei dumneavoastră per­sonalități de revoluționar, de patriot înflăcărat și militant de seamă al mișcării comuniste si muncitorești internaționale, de eminent om politic al epocii contemporane.

Vă încredințăm, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. că idealul nostru cel mai înalt este de a vă urma neabătut înălțătorul exemplu de muncă si viată, de a răspunde prezent la toate chemările dum­neavoastră. de a fi in primele rînduri ale muncii eroice a po­porului român de transpunere neabătută in viată a hotărîrilor Congresului al XII-lea al parti­

dului. de a înfăptui in cele mai bune condiții sarcinile actualului cincinal, al stiintgi. calității si înaltei eficiente.

Ne alăturăm, cu toată ființa, imensului șuvoi de sentimente de dragoste, de stimă si admira­ție ce pornește fără contenire către dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceausescu, din toate satele si orașele patriei, din fiecare inimă si conștiință de om. pentru a vă ura „La mulți ani!“ cu sănătate și fericire, să conduceți partidul și tara ani mulți și rodnici, spre gloria României socialiste, spre binele și fericirea poporului român.

Făcindu-ne mesagerii senti­mentelor de nețărmurită dra­goste și recunoștință, de stimă și respect, pe care oamenii muncii români și maghiari din județul Harghity. asemenea in- tregului nostru popor, le nutresc față de dumneavoastră, permite- ți-ne a vă adresa cu prilejul ani­versării zilei de naștere, cele mai calde urări de sănătate și putere de muncă, pentru a ne conduce țara spre culmile cele mai înalte de progres și prospe­ritate — se spune in telegra­ma COMITETULUI JUDEȚEAN HARGHITA AL P.C.R.

Prin grija permanentă pe care o manifestați pentru înflorirea tuturor meleagurilor patriei, și județul Harghita a cunoscut, in perioada de cînd vă aflați in fruntea partidului și statului nostru, anii celor mai bogate împliniri. Nicicind oamenii mun­cii. români și maghiari, de pe aceste minunate plaiuri ale țării nu au avui așa de largi posibili- .tăți de afirmare, de participare la crearea valorilor materiale și spirituale, la conducerea întregii vieți economice și sociale, de a beneficia de rezultatele străda­niilor lor. realizindu-se astfel, in fapt, condițiile economico-soci­ale ale deplinei egalități in drepturi a tuturor oamenilor muncii fără deosebire de națio­nalitate — izvorul trăiniciei uni­tății și frăției intre toți fiii pa­triei. Avînd mereu în față exem­plul dumneavoastră de abnegație și devotament, oamenii muncii din județul Harghita au pășit în noul cincinal ferm hotărîți de a face totul pentru aplicarea în viată a hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului, a indi­cațiilor dumneavoastră cu privi­re la creșterea eficientei econo­mice în toate sectoarele de acti­vitate. gospodărirea chibzuită a bogățiilor țării, aplicarea rigu­roasă a noului mecanism econo- mico-financiar, realizarea unei

adevărate revoluții în agricultu­rii in scopul sporirii belșugului și satisfacerii in condiții tot mai bune a cerințelor de consum ale Întregii populații. îngăduiți-ne să vă asigurăm, și cu acest mi­nunat prilej, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, de adeziunea noastră deplină la politica înțeleaptă și clarvăzătoare a partidului, al că­rei strălucit strateg sinteți, de hotărirea noastra fermă de a ne intensifica eforturile pentru a ne spori contribuția la înflorirea continuă a patriei noastre comu­ne — Republica Socialistă Roma­nia.

în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN HUNEDOARA AI. P.C.R. se spune : La ceasul solemn din acest ianuarie ani­versar. cînd dumneavoastră, fiul cel mai iubit, devotat și prețuit al națiunii române pășiți intr-un nou an de viață, comuniștii, toți locuitorii străbunelor meleaguri hunedoșene vă adresează din a- dincul inimilor lor, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. cele mai calde feli­citări, alese urări de sănătate, ani îndelungați de viață, putefe <ie muncă pentru progresul și fericirea intregului nostru popor. Minerii și siderurgiștii. cnergeti- cienii și constructorii, lucrătorii ogoarelor, toți cei ce trăiesc și muncesc pe această străbună.

dar mereu întinerită vatră hu- nedoreană, dau o inaltă aprecie­re strălucitei dumneavoastră ac­tivități desfășurate in fruntea partidului și țării. Prețioasele dumneavoastră indicații date cu prilejul vizitelor de lucru în ju­dețul Hunedoara s-au materiali­zat intr-o largă dezvoltare eco- nomico-socială. Rezultate deose­bite s-au obținut în mecanizarea masivă a lucrărilor miniere și creșterea producției de cărbune cocsificabil și energetic, în spo­rirea performantelor metalului hunedorean și a numărului de sortimente de oțel de inaltă ca­litate. Din îndemnurile dumnea­voastră, in ultimii ani. in muni­cipiile Hunedoara și Petroșani o largă dezvoltare au cunoscut in­dustriile ușoară și prelucrătoare în care lucrează acum mii de fe­mei — fiice și soții ale siderur- giștilor șj minerilor, s-au ichim- bat din temelii orașele Văii Jiu­lui, toata localitățile județului Hunedoara care cunosc o viață tot mai îmbelșugată și prosperă.

Aniversarea zilei dumneavoas­tră de naștere constituie pentru toți locuitorii străvechilor me­leaguri ale Bărăganului ialomi- țean un minunat prilej de a-și exprima din nou. cu unanim'și nețărmurit entuziasm, cele mai aleso sentimente de dragoste fier­binte, de înaltă prețuire și profund devotament față de conducătorul încercat și înțelept al partidului și al patriei socia­liste. față de cel mai iubit fiu al poporului român — se men­ționează in telegrama COMITE­TULUI JUDEȚEAN IALOMIȚA AI. P.C.R.

Sîntem mindri că ne conduceți dumneavoastră — patriot înflă­cărat. militant de seamă al miș­cării comuniste și muncitorești, personalitate politică de renume mondial —. că uriașul prestigiu pe caro l-ați dobîndit. prin lupta consecventă pentru pace și cola­borare între popoare, pentru o nouă ordine economică interna­țională face ca numele scumpei noastre patrii să fie astăzi cu­noscut și prețuit pe toate meri­dianele globului.

Pilduitoarea dumneavoastră viată și activitate revoluționară, cutezanța și clarviziunea, fermi­tatea și consecvența ce vă carac­terizează gindirea Si acțiunea, grija neobosită ce o consacrați făuririi destinului nostru mereu mai luminos și mai înfloritor, cronica vie a celor XV ani-lumi- nă de cînd sinteți în fruntea partidului vă conferă un loc de cinste in galeria marilor băr­bați ai neamului, a ctitorilor de țară ce au înscris fapte nemu-

-ritoare în paginile de aur ale

multisecularei noastre istorii. în această perioadă — cca mai fecundă și mai bogată in reali­zări din existența României — se înscriu și împlinirile județului Ialomița pe coordonatele avin- tate ale edificării societății so­cialiste multilateral dezvoltate.

Expresie a dorinței noastre unanime de a ne călăuzi in con­tinuare. spre noi culmi ale pro­gresului și civilizației, spre zorii luminoși ai comunismului și pă­cii, ne angajăm plenar să acțio­năm neabătut pentru înfăptuirea Hotărîrilor celui de-al XII-lea Congres al P.C.R.. a Programului -partidului, a intregii .■-ale poli­tici interne și externe. în ela­borarea și orientarea căreia dumneavoastră vă revine roiul primordial, de inestimabilă va­loare teoretică și practică.

Vă adresăm, din toată inima, strămoșescul „La mulți ani !".

în telegrama COMITETULUI JUDEȚEAN IAȘI AL P.C.R. se spune : în aceste momente săr­bătorești. cînd partidul, națiunea întreagă aniversează ziua dum­neavoastră de naștere. în semn de nestinsă prețuire si adîncă admirație fată de prestigioasa si multilaterala activitate ce o de­puneți in slujba propășirii po­porului nostru, cauzei revoluțio­nare a clasei muncitoare, căreia îi dedicați întreaga viată si luptă, comuniștii, toti locuitorii jude­țului. Iași, uniți în muncă si în

cuget, vă transmit din adîncul inimilor, iubito tovarășe Nicolae Ceaușescu. un cald și vibrant omagiu, multă sănătate, viată în­delungată și fericire.

Fiu devotat al națiunii, ani­mat de fierbinte patriotism. în- fruntînd prigoana regimului bur- ghezo-mosieresc. temnita si1 re­presiunile polițienești, sintetizați, prin tot ceea ce ati înfăptuit si înfăptuit» în îndelungata* activi­tate revoluționară pusă in slujba poporului român, cele mai înal­te calități de genial conducător politic si militant de frunte al progresului, exemplu de perse­verență și totală dăruire pentru slujirea cauzei socialismului si comunismului pe străvechiul pă­mînt al scumpei noastre patrii.

Aprecierea unanimă de care se bucură România în rindul tu­turor țărilor nentru consecventa cu care militează si actibneazâ în spiritul destinderii si păcii pe continentul european si in în- întreaga lume, pentru promova­rea si aplicarea principiilor de egalitate deplină între state, res­pectarea independentei si suve­ranității fiecărui popor, neames­tecul în treburile interne, renun­țării la forță si la amenințarea cu forța, solutionarea oe calea tratativelor a problemelor liti­gioase. la o mai bună ințelcgere și cooperare între națiuni este rezultatul politicii științifice, profund realiste si vizionare a partidului nostru, al cărei initia­tor si promotor neobosit sînteti dumneavoastră, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu. personalitate politică de excepție a contempo­raneității.

Ca un prinos de recunoștință pentru grija permanentă cu care ne înconjurați, vă asigurăm de intregul nostru devotament, de hotărirea fermă de a vă urma neabătut in gind si faptă și vă urăm din toată inima, odată cu toti comuniștii din România, cu întregul popor, la multi ani fericiți !

în această zi. înscrisă cu lu­mină în conștiința tuturor fiilor României socialiste, comuniștii, toți locuitorii înfloritoarelor me­leaguri mehedintene participă cu profundă emoție, cu vibrantă dragoste si nețărmurit respect, la momentele de aleasă sărbă­toare a întregii națiuni — ani­versarea zilei dumneavoastră de naștere, cu care prilej. Comi­tetul județean al Partidului Co­munist Român Și Consiliul popu­lar județean vă adresează. în numele comuniștilor, al tuturor mehedințenilor. cele mai calde și sincere felicitări, strămoșeas­ca urare „La mulți ani !“ —

se spune în telegrama CO­MITETULUI JUDEȚEAN ME­HEDINȚI AL P.C.R.

Din adincul inimilor, cinstim în această zi pe neînfricatul re­voluționar, pe comunistul de aleasă omenie, pe conducătorul- erou al țării noastre, care, încă din fragedă tinerețe, s-a dăruit fără preget, cu toată pu­terea ființei sale. împlinirii celor mai înalte idealuri de dreptate și libertate socială și națională ale poporului român, făuririi socia­lismului și comunismului pe pâmîntul milenar al patriei.

Exemplul dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. de luptător . curajos și perseverent pentru cauza nobilă a comunismului, pentru triumful idealurilor de pace, prietenie și colaborare intre toa­te națiunile și făurirea pe pla­neta noastră a unei lumi mai bune și mai drepte, a fericirii și prosperității, va fi pentru noi cea mai luminoasă pildă de muncă și viată, va constitui un fierbinte imbold in neobositul efort pentru creșterea continuă a eficienței activității noastre, astfel ineît să ne aducem o con­tribuție tot mai însemnată la vasta operă de înflorire și pro­pășire a scumpei noastre patrii— Republica Socialistă România.

Mulțumindu-vâ respectuos, cu toată căldura inimilor noastre, pentru tot ceea ce am dobîndit în acești ani luminoși la îndem­nul și sub conducerea dumnea­voastră, pentru tot ceea ce faceți întru fericirea poporului român al cărui ales fiu sînteti. îngădui- ți-ne, iubite și stimate conducă­tor. să vă adresăm. încă o dată, calde urări de sănătate, fericire, ani mulți de viată și inepuiza­bilă putere de muncă, pentru a conduce patria, partidul și po­porul. cu aceeași clarviziune, fermitate și înțelepciune, pe drumul făuririi unui viitor tot mai demn și fericit.

Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naștere, oa­menii muncii de naționalitate maghiară din România vă urează din inimă să trăiți mulți ani in deplină sănătate și feri­cire și neslăbită putere de muncă în nobila activitate ce o desfâșurați, dedicată înfloririi patriei noastre libere și inde­pendente, făuririi unei lumi mai bune și mai drepte pe planeta noastră. In bilanțul istoric al Partidului Comunist Român care în urmă cu 60 de ani și-a aprins pe frontispiciul luptei sale constelația unui viitor de aur. comunist, pe pâmîntul României — dumneavoastră sinteți deschizător al unei noi etape istorice în care am pâșic pe drumul Îndrăznețelor trans­formări revoluționare . de cele mai mari dimensiuni din întrea­ga istorie eroică a sa. ce-i con­feră un .înalt prestigiu în rin­dul țărilor lumii — se spune în continuarea telegramei adresate de CONSILIUL OAMENILOR MUNCII DL NAȚIONALITATE MAGHIARA DIN ROMÂNIA. Retrospectiva anilor de cînd vă aflați în fruntea partidului, profundele schimbări în struc­tura întregii economii, ridicarea la viață nouă, înfloritoare a tu­turor județelor și localităților patriei, dezvoltarea puternică a științei și culturii, marile reali­zări pe tărimul ridicării nivelu­lui de trai al oamenilor muncii, oferă mărturie elocventă a rodnicei activități desfășurate de partidul nostru comunist, a justeței liniei sale politice.

Dorim să exprimăm și cu acest prilej înalta prețuire a oamenilor muncii de naționa­litate maghiară din România pentru grija permanentă ce o acordați aplicării consecvente a politicii naționale juste a parti­dului, afirmării reale a egali­tății depline a tuturor oameni­lor muncii, fără deosebire de naționalitate. Vă asigurăm că și în viitor. într-o strinsă unitate și frăție cu întregul popor vom urma șl înfăptui cu fermitate linia politicii generale a parti­dului și statului nostru, progra­mul de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate, a comunismului pe pâmîntul Romftniei.

Alăturînd urările noastre omagiului pe care vi-1 adresea­ză azi intregul popor, vă dorim multă sănătate, viață îndelun­gată și noi împliniri mărețe in activitatea prodigioasă pe care o desfâșurați spre binele și În­florirea patriei noastre comune. Republica Socialistă România.

Să ne trăiți intru mulți ani !

Cu prilejul zilei dumneavoas­tră de naștere permiteti-ne să vă adresăm din adîncul inimii, în numele oamenilor muncii de na­ționalitate germană. într-un sin­gur glas cu tara întreagă, cele mai calde și sincere urări de viață lungă în sănătate si feri­cire. alături de onorata dum­neavoastră familie, putere de muncă și succese tot mai mari în activitatea pe care o desfă- șurați in fruntea partidului si statului spre binele și fericirea întregului popor, al edificării socialismului și comunismului pe pâmîntul patriei noastre scumpe— se spune în telegrama adre­sată de CONSILIUL OAMENI­LOR MUNCII DE NAȚIONALI­TATE GERMANA DIN ROM­NIA.

In această zi de sărbătoare aducem omagiul nostru străluci­tei dumneavoastră personalități, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu. de patriot înflăcărat, revoluționar dîrz și

curajos, internationalist consec­vent, fiul cel mai iubit al poporului, care slujiți cu pildui­tor devotament, abnegație și cu­tezanță inaltele idealuri de li- bertato și dreptate socială, su­veranitate și demnitate națio­nală. de progres și bunăstare al tuturor fiilor tării, fără deose­bire de naționalitate, pentru continua înflorire si propășire a României socialiste. Vă adu­cem prinosul nostru de recu­noștință pentru activitatea dum­neavoastră neobosită în elabo­rarea și înfăptuirea întregii po­litici' interne și externe a partidului și statului nostru ce poartă amprenta puternicei dumneavoastră personalități de remarcabil om politic si de stat.

Vă exprimăm și cu acest pri­lej, mult iubite și stimate tova­rășe Nicolae Ceaușescu. grati­tudinea pentru grija eu care vegheați permanent la înfăp­tuirea politicii naționale, pentru dezvoltarea social-economică a tuturor județelor și localităților, asigurării deplinei egalități in drepturi a tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de națio­nalitate, manifestarea lor nein- grăditâ în întreaga viată econo­mică și socială, fapt ce a con­dus la întărirea prieteniei și frăției între toți oamenii mun­cii români și cei apartinind na­ționalităților conlocuitoare, la cimentarea tot mai puternică a unității întregului popor in ju­rul partidului.

La aniversarea zilei dumnea­voastră de naștere vă asigurăm din nou, mult stimate si iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu. de adeziunea deplină a oamenilor muncii de naționalitate germană din tara noastră la întreaga po­litică internă și extarnă a parti­dului și statului, cft. împreună cu întregul popor. iși vor aduce din plin contribuția la tradu­cerea în viață a Programului partidului, al istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român, la ridicarea patriei rfoastre scumpe pe noi culmi de progres și civi­lizație.

în telegrama adresată de CONSILIUL NAȚIONAL PEN­TRU ȘTIINȚA ȘI TEHNOLO­GIE se spune : Cu prilejul ani­versării zilei dumneavoastră de naștere, cei ce muncesc pe tărî- mul cercetării științifice, dezvol­tării tehnologice și introducerii progresului tehnic în patria noastră își alătură gîndurile și simțămintele celor ale întregu­lui nostru popor spre a vă ura. cu adincă emoție și bucurie, la mulți ani cu sănătate si mare putere de muncă, la mulți ani cu fericire alături de cei dragi, de milioanele de oameni ai acestui pămînt pentru care viata șl activitatea dumneavoastră în­seamnă chezășia de neclintit a existenței lor demne ca națiune, a muncii lor libere și bucuriei roadelor ei, a siguranței zilei de mîine in liniște, pace și prospe­ritate, a dreptului de a împlini după cugetul și simțirea lor idealurile scumpe ale socialis­mului și comunismului în Româ­nia.

încă de la începuturile activi­tății dumneavoastră de condu­cător de partid și om de stat ati făcut clar intregii lumi cre­zul dumneavoastră neclintit in dreptul fiecărui ponor la o exis­tență națională liberă si inde­pendentă, la alegerea propriului destin și ați dezvăluit legătura indisolubilă, firească dintre cau­za triumfului socialismului in propria țară și cauza solidarită­ții internaționaliste a tuturor statelor și forțelor ce luptă pen­tru socialism, progres si bună­stare, securitate și pace in lume. Mulțumită fermității si consec­ventei cu care ati urmărit apli­carea acestor principii în con­duita partidului și statului, pre­cum și de către forurile inter­naționale. Romania se bucură astăzi de cea mai prestigioasă și eficientă politică externă din în­treaga ei istorie modernă, de înțelegerea și stima întregii co­munități internaționale a națiu­nilor. de condiții bune de co­laborare și cooperare internațio­nală.

Ca la fiecare început de an. gîndurile noastre cele mai bune vin, cu respect și dragoste, să prețuiască toate aceste valori •scumpe cucerite sub conducerea clarvăzătoare. înțeleaptă și cute­zătoare a dumneavoastră, mult stimate tovarășe secretar gene­ral al partidului și președinte al Republicii. Ele stau drept temei de cuget și inimă angajamentu­lui nostru de a face totul spre a ne ridica prin muncă Ia înăl­țimea epocii glorioase pe care ați deschis-o in istoria Româ­niei, de a pune — așa cum ne-ati cerut-o — puterile știin­ței și tehnicii în slujba dezvol­tării continue și multilaterale a societății noastre socialiste. Sub conducerea tovarășei Elena Ceaușescu. prim viceprim-mi- nistru al guvernului, președin­tele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, cercetarea și ingineria din tara noastră au pășit în noul an cu hotărirea de a obține rezultate exemplare pentru cursul întregii noastre contribuții la edificarea unui deceniu al științei, tehnicii, ca­lității și eficientei din scumpa noastră patrie.

Cu aceste gînduri. cu nețăr­murită stimă și dragoste, vă adresăm, din toată inima, tradi­ționala urare „La mulți ani!“.

„SC î NT ii A TINERETULUI" pag. 4 MIERCURI 28 IANUARIE 1931

Din și despre viațaorganizațiilor U.T.C.• Comitetele U.T.C. de la

Unitatea mecanică de trans­porturi ți construcții forestiere Gura Humorului, Filatura de in și cînepă Fălticeni, Fabrica de mobilă Cîmpulung, Fabrica de confecții metalice șl prelu­crări mecanice Rădăuți, au an­trenat peste 1 500 de tineri la acțiuni de muncă patriotică In sprijinul producției. Va­loarea totală a acestor acțiuni depășește — pină acum 65 000 de lei.

• Aceeași valoare au și lu­crările de montaj executate de 250 de tineri de la Șantierul na­val Drobeta Turnu Severin in cadrul ..Săptăminii record in producție" de curind incheiate.

• Peste o sută de tineri au participat la întreprinderea „Tractorul" și la căminul de ne- familiști al întreprinderii Me- trom din Brașov la dezbateri pe marginea legilor adoptate de Marea Adunare Națională în luna decembrie 1980.

• Uteciștii suceveni pun zi­dăria, ferestrele, ușile, geamu­rile. fac finisajul pe structura de rezistență a unui nou bloc de locuințe. Șl, uite-așa. con­strucția va fi fn curind gata ! Marii meșteri mari sint : 17 zu­gravi, 35 zidari, 26 dulgheri, 12 timplari etc., în total, 100 de ti­neri de Ispravă.

• în județul Botoșani, cu viteză. la patinaj. Peste 5 000 de tineri se întrec in centre de comună, orașe și în municipiul Botoșani la patinaj viteză și schi. Nu este exclus ca dintre participant să se desprindă un campion de renume!

• Cinecluburile din casele de cultură ale tineretului din Pitești, Tirgu Jiu. Piatra Neamț, Vaslui, Brașov, Reșița, Bucu­rești, au participat in Bucu­rești, la Ecran Club, la o gală de .filme organizată de Comite­tul Central al Uniunii Tinere­tului Comunist. Așteptăm fil­me cu tineri și despre tineri !

Stăpinind bine o cheie, ajungi in posesia cheii... succesului Azi un proiect, miine o realitate

(Urmare din pag. I)

spune că faci „practică produc­tivă". Ne lipsesc materialele, ne lipsește planul de perspectivă... Planul valoric ii realizăm, dar facem acest lucru apelind în permanentă la bunăvoința ce­lor care iși au copiii elevi aici și care ne oferă spre execuție repere din planul întreprinderi­lor unde lucrează — repere care, mai' întotdeauna, nu co­respund nici profilului nostru, nici programei de practică, nici cunoștințelor teoretice dobindi- te de elevi prin studiul tehno­logiilor. Cu un cuvint — o ast­fel do activitate nu-și pune problema calității pregătirii practice ! Tot prin intermediul părinților d<. care vorbeam am reușit să ducem la practică, in întreprinderi, un număr de 'la­se. Dar nici așa nu rezolvăm mare lucru. Chiar dacă locurile de muncă nu sînt ocupate de elevii liceelor pe care Întreprin­derile le patronează (noi ne li­mităm la rolul de musafiri), e- levll stau ciorchine in jurul maiștrilor, se plimbă prin hale de parcă ar fi la muzeu (cunoș­tințele dobîndlte in rudimenta­rul atelier școală nu-i recoman­dă pentru - executarea vreunei lucrări) și. după 4 ani de ase­menea „activitate", le spunem

Alpinism pe schele

• La Clubul tineretului din Călărași a avut loc simpozio­nul pe tema ..Rolul și sarcinile organizațiilor U.T.C. în cunoaș terea și respectarea de tineri a legilor țării".

• Simpozionul „Tineretul — prezență activă în lupta dusă de-a lungul istoriei pentru dreptate socială și libertate na­țională" s-a desfășurat la Clu­bul tineretului din Segarcea, județul Dolj.

• Casa de cultură a tineretu­lui din Sibiu a găzduit dezba­terea „Sarcinile ce revin tinere­tului din Cuvintarea rostită de tovarășul NlcoLae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 16-17 decembrie 1980".

• „Cine știe răspunde" pe teme de legislație a muncii. Au răspuns tineri de la Combina­tul siderurgic și întreprinderea constructoare de mașini Reșița.

• 10 tinere de la întreprin­derea „Confecția" din Dorohoi acționează pentru recuperarea

„muncitori cu înaltă calificare"! Avem nevoie de sprijinul mi­nisterului noștru — al Educa­ției și învățăm intului — pentru a înlătura acest tip de practică formală. văduvită în totalitate de valențe instructiv-forma- tive".

Slalom printre jaloane invizibileCARUSELUL

NOTELOR TELEFONICE, DECIZIILOR.

ÎNTREBĂRILOR...

Se știe, practica productivă este indrumată de către mai­ștrii instructori — cadre cu mari responsabilități educative in domeniul pregătirii și for­mării elevilor ca buni munci­tori. în legătură cu statutul a- cestor oameni ai școlii, lucruri­le nu sint încă foarte limpezi. Opinia directorului Leontin Ma- zilu este tranșantă : „Maiștrii instructori au fost uitați de ca­drul legal, ei nemaiapărînd în

cupoanelor. Ele confecționează frumoase haine pentru... șoimi.

• Ilie Tălpășanu, secretarul Comitetului U.T.C. de la între­prinderea chimică Dudești, sec­torul 3, București, ne informea­ză că șpanul rezultat din activi­tatea de prelucrări metalice va fi în continuare colectat pe sor­timente : șpan din oțel sau din bronz, in containere separate, pentru Înlesnirea activității de sortare în vederea retopirii. Gindire de gospodari I

• Elevii școlii din comuna Feldru, județul Bistrița-Năsăud, recuperează cu sporită atenție wolfram-ul din becurile arse. în curind vor face oferta celor Interesați. Cine este interesat ?

• în incinta Carierei de pia­tră Cuciulat. județul Sălaj, ti­nerii vor amenaja o frumoasă și utilă bază sportivă. Tinerii, a- dică 20 de membri ai organiza­ției de tineret. Așteptăm invita­ția la prima competiție !

MIOARA VERGU

Legea educației și invățămin- tului drept, cadro didactice. Ei sînt — in ateliere, in Întreprin­deri — factori de educație, sint — foarte mulțl dintre ei — dl- riginți. lucrează — totl — cu documente școlare, pun note, au, cu un cuvint, funcție didac­

tică. Avem in școală maiștrii ins­tructori cu aproape 30 do ani la catedră, oameni cu grade di- dacticf (chiar cu gradul I). Or, acum am fost anunțați de că­tre Ministerul Metalurgiei că s-a sistat posibilitatea ca mai­ștrii să-și mai dea grade di­dactice. Nu trebuie să ne mi­răm dacă — in aceste condiții — mulți vor să plece din școli (avem deja un asemenea caz) și dacă Interesul lor pentru pre­gătirea elevilor va fi în con­tinuu regres.

La liceul sanitar, directoarea Elisabeta Lazăr se arată ceva mai liniștită. Are și motive. Ministerul Sănătății a dat in-

Un răspuns prompt

CătreRedacția ziarului „Scinteia ti­

neretului"

Tovarășului redactor șefArticolul „Erori in registrul

de evidență a erorilor" (publicat in „Scinteia tineretului" din 21 ianuarie 1981 la rubrica „Pro­blemele organizațiilor U.T.C. — problemele tinerilor" n.n.) pre­zintă just deficiențe in conduce­rea compartimentului exploata­re calculator din COCC. îmi este neplăcut să recunosc, dar torta- rașii din secția exploatare, din conducerea administrativă și din conducerea organizației U.T.C. au avut o poziție pe bună drep­tate criticată in articol. Răs­punsurile pe care le-au dat nu corespund nici reglementărilor din legislația muncii și nici po­ziției adoptate de conducerea o- perativă și Consiliul oamenilor muncii, sint răspunsuri criti­cabile din toate punctele de ve­dere.

Ținem »d subliniem că petițio­narii nu s-au adresat nici con­ducerii operative a unității și nici Consiliului oamenilor mun­cii — așa cum este prevăzut in lege — pentru a analiza temei­nicia hotăririi conducerii sec­ției exploatare și a biroului e- xecutiv al C.O.M.

Consiliul oamenilor muncii nu a hotărit compensări copilărești — așa cum i s-au prezentat re­dactorului — ci a consemnat doar că, așa cum este legal, mă­sura luată nu va conduce la di­minuarea automată a gratifica- ției pe anul 1980.

Daci considerați necesar, vă putem comunica măsurile pe care le vom lua pentru Îmbu­nătățirea muncii in acest com­partiment pe linia îmbunătăți­rii muncii in organizația U.T.C. și pe linie administrativii.

în concluzie, cu toată neplă­cerea că smtem in situația ca organul de presă al tineretului să pună in evidență deficiențe din unitatea noastră, trebuie să vă mărturisesc că articolul ne dă un serios ajutor in îmbună­tățirea muncii noastre.

Dr. Ing. N. TUTOȘ, director general

dicatia elaborării de caracteri­zări pentru întocmirea dosare­lor de grad pentru maiștri. La liceul „Letea", directoarea Irina Cihodaru ne informează că maiștrii instructori iși vor da gradele în mod obișnuit. O do­vadă pe care o aduce in spri-

jinul Încrederii că nimic nu s-a schimbat este scrisoarea expe­diată de centrala de resort — CICH . Brăila — In care este reprodus textul notei telefonice nr. 46222 din 10 iulie 1980, trans­mise de M.E.I. : „întruclt unele unități școlare solicită lămuriri in legătură cu concediul de odihnă al maiștrilor instructori, vă comunicăm că aceștia bene­ficiază în continuare de drep­turile de concediu de odihnă a- cordate pînă în prezent, adică de 62 de zile calendaristice, in condițiile stabilite prin Instruc­țiunile nr. 333/1968".

Cine are dreptate ? Șl — mai ales — de unde s-a ivit această

NOTE DE LECTURACum remarcă Marin Sorescu,

într-o concentrată prefață la a- ceastă carte, intr-adevăr acțiu­nea lui Constantin Zărnescu este îndrăzneață. Prozatorul a- cesta impetuos, deja controver­sat după numai două căiți, se avintă intr-o aventură care du­rează, după indicațiile sale, vreo 7 ani (1969—1978). Titljul nu este Intru totul adecvat, căci volumul cuprinde și o ediție se­lectivă din aforismele lui Brân- cuși dar este, concomitent, și un amplu eseu asupra întregii creații brâncușiene. care pu'ea să apară separat. Este, așadar, și o ..premieră mondială", cum ar spune un hermeneut contem­poran. dar și un „rezumat" al criticii referitoare la Brăncuși. desigur cu multe sugestii origi­nale. Teza principală : opera și biografia spirituală ale marelui sculptor nu pot fi înțelese inte­gral fără cunoașterea acestor a- forisme și texte cvasi-teoretice. Circulind. în majoritate > lor, pe cale orală, preluate apoi de di­verșii săi exegeți și incorporate in studii și monografii, ele a- jung să constituie un „jurnal de creație" mai apropiat însă de o înțelepciune populară decit de specificul artistului modern. E- vident. textelor transmise de alții, autenticitatea nu le poate fi controlată. Dar un fapt ră- mîne cert : chiar dacă „infor­matorii" le-au modificat în ex­presie, spiritul lor se păstrează intact. Brăncuși a fost, lntr-a- devăr, un primitiv dar nu un primar. Primul presupune me­ditație, conștiință artistică, re­flecție asupra actului creator ; celălalt, spontaneitate doar, ins­pirație „pură". Dealtfel, moder­

EDUCAȚIA ALIMENTARĂ PORNEȘTE DIN FAMILIE— Familia este cel dinții fac­

tor de educare a copilului. Ea formează și deprinderile corecte în ceea ce privește alimentația...

— Aș spune că familia este și rămine în continuare principa­lul și cel mai important factor de educare multilaterală a co­pilului. Ea Influențează întrea­ga personalitate, întregul său comportament. Va avea același rol și în formarpa deprinderilor alimentare. Stringerea familiei în jurul mesei este un impor­tant factor educațional. Felul de a minca al părinților, gustu­rile lor sint însușite de regulă și de copii. Deprinderile alimen­tare din copilărie sînt bine con­solidate la adult, persistlnd a- desca toată viața. Studiile fă­cute au dom nstrat influenta alimentației părinților asupra copiilor din prima perioadă de viață. Este știut că o alimenta­ție dezechilibrată a mamei duce la nașterea unui copil prema­tur, sub greutatea normală la creștere, care se va dezvolta greu in primelo luni de viață. Astfel, lipsa sau insuficiența laptelui și a produselor lactate, principala sursă de calciu. în alimentația mamei, va duca la nașterea unui copil cu rahitism, îngrijirile care se acordă nou- lui-născut sănătos, alimentația lui nu se vor face după „bunul simt" al mamei. Există citeva reguli foarte simple de alimen­tare a copilului, a căror cunoaș­tere si aplicare este la indemina oricărei mame, oricît de tinără ar fi ea.

în ultimii ani se afirmă tot

diferență de decizii ? De ce la unolc licee maiștrii continuă să fie cadre didactice și la altele — nu ? lata numai citeva din întrebările pe care le pun. in mod justificat, oamenii școlii, în absența unor documente le­gale care să clarifice definitiv activitatea in invățămint. A- cestor probleme li s-ar put. a adăuga și altele : încasarea unor drepturi bănești de către olevii de liceu (care, deși des­fășoară practica In aceleași con­diții cu cei de la școlile pro­fesionale, nu sint stimulați ea aceștia din pricina aceleiași lip­se a unei baze legale); posibi­litatea de premiere a maiștri­lor instructori din boneficiile realizate : soluțiile care se cer găstto pentru ca structura pla­nului de producție să fie sta­bilită pe perioada unui intreg an școlar și nu de la o zi la alta etc.

Toate acestea nu fac decit să sublinieze o dată in plus nece­sitatea stringentă ca școlile să aibă la îndemînă normativele și instrucțiunile care să permită aplicarea — în litera și spiritul ei — a Legii educației și învă- țămintului. elaborată, așa cum se știe, „in scopul stabilirii ca­drului juridic unitar de organi­zare, desfășurare și dezvoltate a lnvățămintului".

nismul european, In multe din variantele sale, înseamnă și o descoperire a primitivismului. Brăncuși însuși face referiri la arta neagră. acceptindu-i ca singurii veritabili „cioplitori" în lemn pe români și negrii afri- sani. Insă, dincolo de ceea ce oferă pentru interpretarea ope­rei, aceste „texte" spun altceva: omul s-a creat pe sine, in mă­sura In care și-a creat propria-i operă : mai mult, este o creație a propriei opere. Flaubertianul

Imaginația ideilor„Cocoșul sint eu" sugerează abs­tragerea artistului in creație. Spre sfirșit ul vieții omul de­venise un bolovan alb, șlefuit pină la spirit de propriile-i sculp­turi. In fața acestei esențe să incercăm să fim lucizi. Constan­tin Zărnescu nu asta vrea. El scrie un eseu mirat. mai de­grabă o psalmodie decit o de­monstrație. Halucinează ipoteze care depășesc „bunul simț" al criticii dar nu Impietează o va­loare consacrată. Constantin Zăr­nescu are idei insă scrie prea năvalnic. Cu cită nonșalanță iși abandonează intuițiile, cu cită naivitate redescoperă locuri co­mune (vezi „sideratele" sale preluări din Hegel sau M. Elia- de), cită pasiune pune In uimi­re și grandilocvență. Este mai „fericit" decit creatorul însuși, lipsa specializării Ii conferă o

mai mult caracterul ereditar al obezității. Sint numeroase ca­zuri de copii obezi născuți din mame supraponderale. Există chiar numeroase familii de obezi — în care părinții și copiii sint supraponderali. Aici este determinantă deprinderea pă­rinților de a minca mult șl de a consuma alimente cu o valoare calorică mare (grăsimi, paste făinoase, carne grasă, produse zaharoase). Deci este mai mult vorba de o transmitere „eredi­

tinerețea - vîrsta vieții rationaleh—___________’_____________________________ ________'__ ____2____’_____________4

Interviu cu dr. CAMELIA PARVANmedic specialist igiena alimentației, Institutul de igienă

și sănătate publică București

tară" a obiceiurilor alimentare, decit de transmiterea bolii ca atare. Desigur, se pot spune multe lucruri despre ceea ce în­vață eopiii de la părinți.

— Ce trebuie să Înțelegem prin alimentația rațională a co­pilului ?

— Asigurarea tuturor substan­țelor nutritive necesare creșterii și dezvoltării armonioase a or­ganismului tinăr. Raportate la greutatea corporală, trebuințele nutritive ale copiilor sint mai mari decit ale adulților. De e- xemplu, un copil de 1—3 ani are nevoie de 3-^4 g de pro- teine/kg corp și zi ; unul de 4—6 ani arc- nevoie de nutnai 2—2.5 g proleine/kg corp și zi, iar unul de 10- 12 ani, de 1,75—2 g pro- teine/kg corp și zi. Cu virila, acest necesar scade ajungind ca la adult să fie suficiente 0,5—0,75 g proteine/kg corp și zi. La fel scade cu vîrsta și ne­cesarul celorlalte substanțe nu­tritive (lipide, glucide, vitami­ne, săruri minerale). Asa se explică de ce copiii sint deosebit de sensibili la greșelile alimen­tare și alimentația din copilărie influențează sănătatea adultului de mai tirziu.

— Cind și oum trebuie aă mănince copilul ?

Prețul unui lucru bine făcut(Urmare din pag. I)

țară medic veterinar înseam­nă drumuri prin zloată, co­clauri. oameni care-ți bat In fereastră după miezul nop­ții și te cheamă că-i moare un mlnz. și tu te duci. iți iei mica farmacie din geantă șl bați drumurile pentru a vin­deca animalul și pentru a scăpa omul de o nenorocire. Nenorocire pentru că un ță­ran care Iși pierde un ani­ma? e tin om nenorocit.

Din 1975 \ pină in 1980. C.A.P.-ul din Mărtineștl a făcut cițiva pași mari In creșterea animalelor. Iar

inimaginabilă lejeritate a opinii­lor, limbajul se fărimițează cu dezinvoltură in „apucături" a- foristice. Ceea ce place la Con­stantin Zărnescu este „furoarea" interpretării și mai ales In par­tea a doui . Una dintre minunile lumii, unde autorul se apropie mai mult de proză decit de eseu. El încearcă aici o inter­pretare antropologic-mitologică a ans .mblului monumental de la Tirgu-Jiu. Ipoteza este seducă­toare : pornind de la simbolul drumului ca reprezentare spa­țială a destinului uman, desci­frează în cele trei monumente, Coloana fără sfirșit, Poarta să­

rutului și Masa tăcerii, epopeea bărbatului și a femeii, cu cele trei virste esențiale : adolescen­ta, maturitatea și bătrinețea, respectiv moartea. Fiecare mo­nument este apoi minuțios in­terpretat prin spiritualitatea po­porului român, in funcție de niște elemente-simboluri speci­fice, precum bradul și rombul. Referințele la antichitate și, in genere, la un spațiu de sensibi­litate mediteraniană. filiațiile cu spiritualitatea bizantină, o „trăz- nită" includere pe această via sacra a ciobanului ucis din Mio­rița. toate figurează in cele din urmă, deși cam bombastic, un model credibil al spiritului au­tohton. in expresia lui sculptu­ral?. Prima 1 parte. Aforisme Ia masa tăcerii, pe lingă desfășu­rarea tezei generale a cărții (re­lația dintre operă si aforisme).

— Clnd șl cum trebuie să mă- nlnce copilul sint elemente esențiale in educația lui. Este absolut necesar ca unul copil să i se asigure 5 mese pe zi, la ore fixe, acestea fiind : micul dejun, gustarea de la ora 10—11, prinzul, gustarea de la ora 16—17 și fina.

— Cum trebuie să mănince co­pilul?

— Copiii între 1 și 3 ani este bine să mănince se­parat și pe cit posibil hrană

gătită special pentru ei. Eate virsta cind copilul este învățat să mănince frumos, să mesteca bine mincarea. să stea corect la masă. Mincind separat va fi fe­rit de însușirea unor obiceiuri proaste, aceasta fiind virsta cind el este foarte receptiv la tot ce-1 înconjoară. Asigurindu-i vesela personală, copilului ii vom face și o plăcere. Crescind, va minca alături de părinți, care trebuie să le fie profesori.

Dintre membrii familiei, mama este principalul factor e- ducațional în realizarea unor deprinderi corecte. în dragos­tea ei pentru copil ea exage­rează uneori. De dragul de a avea un copil frumos și sănă­tos. mama ii alimentează uneori excesiv. Gras și frumos nu este sinonim cu frumos și sănătos. Copiii supraponderali Intre 3 luni și 2 ani se îmbolnăvesc mai frecvent de afecțiuni ale căilor respiratorii. Un rol important îl au și colectivitățile de copii care asigură mesele la ore fixe și o alimentație conformă cu ne­cesitățile vîrstei. Recomandăm cu căldură alimentația în colec­tivități (grădinițe, scoli, cantine- restaurant) și cerem celor ce se ocupă de aceste colectivități să acorde o deosebită grijă copiilor.

Eremia Barbu a trecut prin două trei momente fericite de viață. Are doi copii, și-a cumpărat un autoturism șl din toamna acestui an a fost promovat ca șef al Centrului de reproducție și selecția animalelor Orăștie. Răspun­de de 3 consilii unice agro­industriale și de 27 de C.A.P.-uri, și asta înseamnă ceva. Dacă natalitatea ani­malelor este slabă n-ai ce crește. Și dacă n-ai ce creș­te... Abia aici se vede lim­pede ce inseamnă și cit este de important un medic ve­terinar, fie el și tinăr, ambi-

pe lingă evaluarea creației brâncușiene prin civilizația au­tohtonă (a lemnului și transhu­mantei) ingenioasă rămine in­terpretarea „rombuluj-romboe- drulul" ca un „simbol total" ex­trem de vechi care și-a pierdut cu timpul semnificațiile păstrin- du-se doar ca element decora­tiv. îndeosebi in Coloana l'ăra sfirșit, Brăncuși ii reactivează fondul originar, el fiind o su­gestie a „nașterii, creșterii (ex­ploziei), împlinirii, pulsației și expansiunii ieții". Des‘gur. cele două «eeuri încearcă să eluci­deze și alte concepte, precum „seninătatea" clasică a sculpto­rului, „naturalețea", „tragicul senin", „spațiul mioritic". Există multe intuiții valabile, pagini bine scrise, dar și entuziasme facile, reluări iritante, sau pre­luări. nu întotdeauna mărturisi­te. din critica de specialitate. Printr-o mai inteligentă organi­zare a materialului, a sugestii­lor care există in fond. Zărnes­cu ar fi realizat o carte mult mai solidă. El introduce conco­mitent prea multe perspective și astfel dă senzația unui virtej amețitor in care cu greu te poți descurca. Oricum Aforismele șl textele lui Brăncuși rămine un volum incltant chiar și numai prin faptul că oferă foarte multă „materie" mai mult sau mal bine prelucrată. Și poate dacă ar fi ținut seama de unul dintre a- forisme („Să fii isteț este ceva, însă să fii onest, aceasta în ade­văr merită osteneala") Zărnescu ar fi realizat mai mult. El nu a negat incă labirintul, așa cum a făcut-o Brăncuși.

PETRU POANTA

• Constantin Zărnescu : „Aforismele și textele lui Brăncuși".

— Să dăm șl cit să dăm dul­ciuri copiilor ?

— Se știa că dulciurile sint bucuria copiilor. Dar, din păca­te, sint alimente dezechilibrate, din punct de vedere nutritiv conțlnind mult zahăr, o canti­tate mare de calorii intr-un vo­lum mic șl foarte puține vita­mine. în plus ele au efect asu­pra sănătății dinților, producind carii. Numeroase studii au de­monstrat creșterea frecvenței cariilor dentare proporțional cu cantitatea de dulciuri consuma­te. Asta nu Înseamnă că-i vom priva pe copii de dulciuri. Ele vor fi insă date numai la «fir- șitul meselor, ca desert, și vor fi preferate dulciurile care au în compoziția lor fructe. ouă. lapte. In nici un caz nu vom da copiilor dulciuri Intre mese, stricindu-le pofta de mincare.

însușirea unui comportament alimentar corect are avantaje imediate și îndepărtate : dezvol­tarea fizică și psihică armo­nioasă. prevenirea apariției la anumite virste a maladiilor de nutriție și degenerative. Gre­șelile alimentare frecvente au influențe negative asupra sănă­tății. Astfel absența sau insu­ficiența micului dejun va lipsi copilul. în perioada de intensă solicitare fizică și intelectuală, de substanțele nutritive nece­sare. Din această cauză, după citeva ore vor apare oboseala, somnolenta, scăderea atenției și a randamentului în muncă. Lip­sa gustării de la ora 10. sau în­locuirea ei cu dulciuri duce la accentuarea poftei de mincare, ceea ce atrage consumarea unei cantități mari de alimente fl­data. depășindu-se capacitatea de digestie normală. Prin supra­solicitarea repetată a stomacu­lui. cu timpul, apar tulburări de digestie și Chiar boli digestive precum gastrita. ulcerul, entero- colita. Do asemenea, nen spec- tarea orelor do masă duce la dereglarea unor reflexe condi­ționate cu rol in digestie. Evi- ifnd aceste greșeli prevenim bolile a căror cauză principală este alimentația.

LIDIA POPESCU

(ios și încăpățînat, enervant de corect și de tăcut, care știe precis că e căruță mer­ge perfect numai cu 4 roți, și dacă una e proastă, aricit ar fi de poleită tot n-ajungi cu ea la capătul drumului. Eremia Barbu este un om care a devenit om cu adevă­rat in acești ultimi cinci ani. Cu efortul lui și pe proprie răspundere, dar din respect pentru ceilalți, pentru truda bătrinului fierar și cu con­vingerea nestrămutată că dacă te apuci să faci un lu­cru, atunci să-l faci ca lu­mea.

• PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TIN • PUBLICITATE PENTRU TINERET •

EZONUL D IAI&NÂprin magazinele întreprinderilor comerciale ale DIRECȚIEI GENERALE COMERCIALE A MUNI­CIPIULUI BUCUREȘTI, vă puteți procura o varia­tă gamă de articole de îmbrăcăminte : TRICOTAJE (pulovere, jachete, scampolouri,

ciorapi tip lină);ARTICOLE DE GALANTERIE (fulare și bascuri); MAROCHINĂRIE (mănuși).Toate acestea le găsiți în magazinele:

• GALANTERIE, calea Victoriei 12 ;• MACUL ROȘU, str. Lipscani 36 ;• COMPLEXUL DUNĂREA, str. Bise­

rica Enei 2—4 ;• MIOARA, Bd. Bălcescu 36;

Un bogat sortiment de confecții pentru adulți (paltoane, pantaloni, rochii din diftină sau stofă, fuste) se găsește în următoarele unități comer­ciale : • MODERN, Bd. Gheorghe Gheor-

ghiu-Dej 8 ;

• ELEGANT, Bd. Bălcescu 11 ;• CONFECȚII, str. Colonadelor 2-4;• CONFECȚII NORD, Bd. Duca 3-5;• GALERIA MODEI, șos. Pantelimon

bloc 47 ;• TINERETULUI, calea Dorobanți

bloc 10.Ansamblul vestimentar destinat anotimpului alb poate fi completat cu ARTICOLE DE ÎNCĂLȚĂ­MINTE (cizme, ghete, botine, galoși, șoșoni) pe care vi le puteți procura din unitățile comerciale specializate :

• CERBUL, calea Griviței 163;• SELECT, Bd. Gheorghe Gheor-

ghiu-Dej 5;• MOCASIN, Bd. Gheorghe Gheor-

ghiu-Dej 19 ;• CIREȘICA, str. Schitu Măgureanu 8;

• ELEGANT, str. 13 Decembrie 1 ;• BIZONUL, str. Lipscani 41 ;

Pentru copii, magazinele întreprinderilor comer­ciale locale MATERNA desfac sortimente variate de CONFECȚII, TRICOTAJE, ARTICOLE DE GA LANTERIE, ÎNCĂLȚĂMINTE. Rețineți!

• AȘCHIUȚĂ, calea Griviței 214 ;• MATERNA, str. Bărăției 31 ; Bd. 1

Mai bloc A. 35 ; calea Dorobanți bloc 8; str. Drumul Taberei bloc 35; șos lancului bloc 113; calea Mo­șilor 60.

Moderne, elegante, dar mai ales... călduroase, toate articolele care formează ansamblul dum­neavoastră vestimentar pentru iarnă, vi le puteți procura din rețeaua comercială de maqazine specializate aparținînd întreprinderilor comer­ciale ale DIRECȚIEI GENERALE COMERCIALE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI.

„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 5 MIERCURI 28 IANUARIE 1981

TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCUa primit delegația parlamentară

din Republica Populară Congo(Urmare din pag. I)

a al

Telegrame de felicitare adresate tovarășului

Angajamenteși recorduri

naștere. Totodată, oaspetele mulțumit, in numele său si membrilor delegației, pentru în­trevederea acxirdată. pentru do- aibilitatea oferită România, de a mijlocit realizările obținute de construirea multilateral

Tovarășul a mulțumit adresate și mită tovarășului Denis Sassou Nguesso un cald salut, iar po­porului prieten congolez urări de prosperitate și bunăstare.

în timpul întrevederii s-a sub­liniat cu satisfacție evoluția re­lațiilor de prietenie dintre Re- pubtica Socialistă România si Republica Populară Congo, re­lații care se dezvoltă Dotrivit înțelegerilor și orientărilor sta­

de a vizita cunoaște ne­

remarcabile poporul român în societății socialiste dezvoltate.Nicolae Ceaușescu pentru felicitările

a rugat să se trans-

bilite cu prilejul dialogului ro- mâno-congolez la nivel înalt. In același timp, a fost manifestată dorința comună de a imprima raporturilor bilaterale un curs continuu ascendent și rodnic. Au fost relevate tente pentru crării dintre plan politic, științific, cultural și in alte do­menii de activitate. • evidentiin- du-se rolul care revine parla­mentelor in întărirea colaboră­rii și prieteniei româno-congo- leze.

Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme actuale ale vieții internaționale. S-a subli­niat că în actualele condiții complicate ale situației mondia­le este necesar să se acționeze cu mai multă energie pentru de­pășirea tensiunii, pentru înceta­rea cit mai grabnică a stărilor de încordare și conflict din dife-

posibilitățile exis- extinderea conlu- cele două state pe economic, tehnico-

rite zone ale lumii și pentru so­luționarea lor pe cale politică, prin tratative. S-a relevat im­portanta intensificării eforturilor In lupta impotriva Doliticii de dominație și amestec in trebu­rile altor state, de reimpărtire a sferelor de influentă, de încăl­care a drepturilor popoarelor la dezvoltare liberă, de sine stă­tătoare, pentru o politică de destindere in intreaga lume, pentru pace și respect al inde­pendentei tuturor Totodată, a fost atenția pe care cele'două țări o acordă lichidării subdezvoltării, făuririi unei noi ordini econo­mice mondiale instaurării unui climat de securitate și coope­rare in intreaga lume. înfăptui­rii idealurilor de libertate și progres ale tuturor națiunilor.

întrevederea s-a desfășurat Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească. .

popoarelor, evidențiată

AGENDXTELEGRAME

Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCUSecretar general al Partidului Comunist Român,

Președintele Republicii Socialiste România

Tovarășul Cornel Burtică, vi- ccprim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, ministrul comerțului exterior și cooperării economice interna­ționale, a primit marți după- amiază pe Alija Basic, adjunct al secretarului federal pentru comerțul exterior al R.S.F. Iu­goslavia.

An-ex-

Tovarășului ILIE VERDEȚPrim-mtnistru al Guvernului Republicii Socialiste RomâniaMulțumesc, In numele poporului, partidului comunist și al Con­

siliului de Stat si de Miniștri ale Cubei pentru mesajul frățesc pe acare ni l-ați adresat cu ocazia celei’ de-a XXII-a aniversări

victoriei revoluției.

Marți. tovarășul Ștefan drei, ministrul afacerilor teme al Republicii Socialiste România, a orimit pe Seth Herabat, noul ambasador ex­traordinar și plenipotențiar al Regatului Thailanda la Bucu­rești. in legătură cu apropiata prezentare a scrisorilor de creditare.

a-

NICOLAE CEAUSESCUCu prilejul aniversării zilei,

sale de naștere. tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit te­legrame de felicitare adresa­te de :

Constantin Karamanlis. pre­ședintele Republicii Elene ;

Spyros Kiprianou. președinte­le Republicii Cipru ;

General-locotenent (R) Jorge Rafael Videla. președintele Na­țiunii Argentiniene ;

Arnoldo Martinez Verdugo, secretar general a! C.C. al Parti­dului Comunist Mexican ;

Ilias Iliou, președintele I nii Democratice de Stingă Grecia — E.D.A.;

Andreas G. Papandreu. ședințele Mișcării Socialiste elene — PASOK ;

Bettino Craxi, secretar general al Partidului Socialist Italian;

Mohamed Husni Mubarak, vi­cepreședintele Republicii Arabe Egipt ;

gramă urări de sănătate «i viață lungă in slujba Republicii So­cialiste România, precum și cele mai inalte considerații.

(Urmare din pap. I)

Uniu- i din

pre- Pan-

zilei de naștere a to- Nicolae Ceaușescu,

general al Partidului Român, președintele

România,

Cu ocazia celei de-a 63-a ani­versări a varășului secretar ComunistRepublicii Socialiste In numele Maiestății Sale Rege­le Juan Carlos I și al Guvernu­lui Spaniei, al său personal, am­basadorul Spaniei la București, Jose Carlos Gonzalez-CampoDal-Re, a exprimat intr-o tele-

FIDEL CASTRO RUZPrim-secretar al Comitetului Central

al Partidului Comunist din Cuba, Președinte al Consiliului de Stat

și Guvernului Republicii Cuba

Tovarășul Ilie Verdet, prim- ministru al Guvernului Repu­blicii Socialiste România, a tri- ' 'is o telegramă tovarășului Zhao Zlyang, premierul Coi si- liului de Stat al Republicii Populare Chineze, in care, in le­gătură cu puternicul cutremur de pămint din vestul provinciei Sichuan, care a provocat pier-

deri de vieți omenești și însem­nate pagube materiale, adresea­ză, din partea Guvernului Re­publicii Socialiste Romania, a poporului român și a sa perso­nal, guvernului și poporului chinez prieten, sentimente de profundă compasiune, iar fami­liilor îndoliate cele mai sincere condoleanțe.

parlamentară de Jean

președintele Populare aCongo, a avut intre- Alexandru Mărgări-

congoleză Ganga

Adunării Republicii

în cursul zilei de marți, dele­gația condusă Zandzou. Naționale Populare vederi cutescu. ministru secretar de stat la Ministerul Comerțului Ex­terior și Cooperării Economice Internaționale, și cu Ion Con- stantinescu, adjunct al minis­trului industriei construcțiilor de mașini.

ȘEDINȚE DE CONSTITUIRE A COMITETELOR DE PARTID SI A> > >

CONSILIILOR POPULARE PROVIZORJI ALE JUDEȚELOR GIURGIU,IALOMIȚA, CĂLĂRAȘI Șl SECTORULUI AGRICOL ILFOV

In vederea aplicării In viață a hotărîrii Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din 23 ianuarie 1981 privind unele îmbunătățiri ale organiză­rii administrative a teritoriului Republicii Socialiste România, marți au avut loc ședințe de constituire a Comitetelor de partid și a Consiliilor populare provizorii ale județelor Giurgiu, Ialomița. Călărași și sectorului agricol Ilfov.

Ca primi secretari al Comite­telor de partid și președinți ai Comitetelor Executive ale Con­siliilor Populare au fost, aleși tovarășii : Vasile Mușat — ju­dețul Giurgiu : Ion Tarachiu —

țul Ialomița' : Vasile Martin

— județul Călărași, și Gheorghe Istrate — sectorul agricol Ilfov.

în încheierea ședințelor au fost adresate telegrame Comite­tului Central al P.C.R., tovară­șului secretar general NICOLAE CEAUȘESCU.

în telegrame se dă o inaltă apreciere măsurilor adoptate din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu. referitoare la upele îmbunătățiri ale organizării ad- ministrativ-teritoriale a tării, măsuri de o deosebită impor­tanță menite să creeze cadrul cel mai optim dezvoltării eco- nomico-soriale a acestor zone, condiții pentru o mai bună cu­prindere și conducere a întregii activități, pentru folosirea supe-

rioară a bazei telțnico-materia- le, a tuturor resurselor existen­te, in vederea realizării exem­plare a planului pe 1981 și pe in- tregul cincinal, a sarcinilor ce decurg din hotăririle Congresu­lui ăl XII-lea. Subliniindp-se că aceste măsuri înțelepte Cores­pund pe deplin actualei etape de înfăptuire a obiectivelor e- conomico-sociale stabilite in Programul partidului, de propă­șire a României socialiste, in telegrame se exprimă secreta­rului general al partidului cele mai inalte sentimente de pre­țuire. intreaga gratitudine pen­tru grija permanentă acordată dezvoltării armonioase a în­tregii țări.

Valorificarea superioară a resurselor

Din partea Excelenței Sale, general Mohammad Zia-Ul Haq, președintele Republicii Islamice Pakistan. și din partea sa personal. Riazuddin Ahmad, am­basadorul acestei țâri la Bucu­rești, a transmis o telegramă prin care adresează cele mai călduroase felicitări și urări de bine, sănătate și fericire, viată îndelungată și plină de succese în conducerea poporului român spre culmi tot mai inalte de progres și prosperitate.

Eforturile neobosite ale lentei Voastre pentru păcii și colaborării’ intre popoarele lumii, se spune cheierea telegramei, au buit in mare măsură la stator­nicirea unor relații strînsc și prietenești intre cele două țări ■le noastre, a căror reciprocă va In anii ce

Exce- cauza toate

in in- contri-

cooperare continua să crească vor veni.

★

prilej» V. I. Droz-Cu acelașidenko, decanul corpului diplo­matic, a transmis o telegramă, în numele corpului diplomatic, prin care adresează felicitări cordiale, urări de sănătate, fe­ricire și noi succese in nobila activitate.

zilnic de excavatii cu 2 009 mc și va permite economisi­rea a peste 3 tone motorină in 24 de ore

• Activitatea celor peste 340 tineri brigadieri ai Șan­tierului National al tinerelu­lui de la Combinatul petro­chimic Midia a atins în aces­te zile cote de maximă in­tensitate. După cum ne-a declarai comandantul șantie­rului. Nicolae Butoi, briga­dierii s-au angajat să reali­zeze în acest an un volum suplimentar de lucrări de pe«te 7 milioane lei. ceea ce reprezintă o depășire cu 10 la sută a planului anual. Dintre obiectivele cele. mai importante, ce vor fi reali­zate de către tinerii acestui șantier, am notat : la rafină­rie — partoâ de construcție de la Instalația de cracare catalitică. Fabrica de hidro­gen. Instalația de hidrode- sulfurare distilare în vid si lucrări la utilitățile comune din platforma 3 : iar în pe­trochimie — instalațiile de dimetil tereftalat si etilben-, zen. ..Cea mai mare concen­trare de forte din perioada următoare — ne-a spus in­ginera Maria Bălan, șefa șantierului — o vom instalația de cracare tică. prima instalațienere în funcțiune, si la I.D.T. Dealtfel, ajuns la Ia cota turnul 2plus 9 m“. (I.D. CUCU).

face la catali-

cu pu-

la I.D.T. • am turnul 1 la placa de plus 15 m. iar la la placa de la cota

Pentru cei care pleacă la drum

Fe cîtiva guadrați• In cadrul unui concurs pentru „Cea mai originală mas­

că". desfășurat la căminul cultural Brazi, locul I a revenit elevei Elena Stoica de ia Școala generală Băteștl — Prahova. De fapt, ne informează corespondentul nostru. Aurel Dră- ghici, ea n-a avut pe chip nici o mască, a imitat excelent pe Charlie Chaplin • Comitetul județean Constanța al U.T.C, organizează miine. la Casa de cultură a tineretului din mu­nicipiu, impreuni cu Universitatea cultural-științifică, un schimb de experiență cu activele U.T.C. din școli și mari unități economice pe tema : „Metode și forme de educare materialist-științil'ică in rindul tineretului" • „Agora", in­teresanta revistă cu public ce se desfășoară la Casa de cul­tură orașului Brad, a ajuns, cu manifestarea de miine, la al 50-lea număr. Felicitări șl succes in continuare ! • Tine­rii locatari ai căminului de nefamiliști al întreprinderii de porțelan-menaj Curtea de Argeș au lansai concursul pentru „Cea mai frumoasă cameră" • Casa de cultură „Grigore Preoteasa" găzduiește expoziția de artă plastică cil lucrări premiate la faza pe centru a Festivalului artei șl eulturii a studenților bucureșteni S La Galeriile Orizont din Capitală, are loc azi, la orele, 18,00, vernisajul expoziției tinărului sculptor Pavel Bucur, autorul, intre altele, a recentului mo­

(Urmare din pag. I) refolosirii unor piese rezultate din dezmembrarea utilajelor ca­sate. „Pină nu demult — sub­linia secretarul comitetului U.T.C. — anual se aruncau la fier vechi circa 15 tone capete de bandă laminată pe an. Deși pentru prinderea marginilor, a colțurilor lăzilor de ambalaj e- rau necesare astfel de capete, ele erau tăiate din bucata în­treagă in timp ce capetele re­zultate prin tăiere erau arun­cate. De anul trecut nu se mai procedează astfel, fiecărui centi­metru de bandă găsindu-i-se o întrebuințare. Consumul de bandă laminată s-a redus ast­fel cu peste 15 tone, risipa fiind aici înlăturată. Mai mult, numai prin valorificarea resur­selor metalice, hirtiei, colectivul lizat in 1980 plimentar în Jioane lei".

Fiind una compleoce unități de din țară. Combinatul crare a lemnului din este dotat cu instalații moder­ne, cu agregate pentru zarea masei lemnoase. Multe din acestea au fost proiectate șl realizate de muncitorii și spe­cialiștii întreprinderii în ate­lierele proprii. Pentru menține­rea în stare de funcționare a u- tilajelor achiziționate din im­port. la punerea in funcțiune a combinatului, pină astăzi au fost asimilate in unitate aproape 1 000 de repere și subansamble, a căror valoare depășește 7 mi­lioane lei. Și în anul 1981 se prevede să se asimileze încă 60 repere, ceea ce va Însemna re­ducerea efortului valutar al în­treprinderii cu circa 429 000 lei. Sint de evidențiat In acest sens priceperea și hărnicia tine­rilor Gheorghe Scutaru, Ale­xandru Neacșu. Ion Ciucă, Ma­rin Ilie, Titu Marinescu, Va­leria Leca, Constantin Filip, Marin Uță, Iulian Niță.

„Este limpede, avea să ne de­clare tovarășul Gheorghe Gu- giu, directorul comercial al com­binatului. că noile prevederi ale Legii cu privire la gospodărirea fondurilor fixe, resurselor ma­teriale și aprovizionarea tehnico- matcrială iși găsec. in tot ce facem aici, o deplină materia­lizare. Eforturile tuturor cadre­lor sint îndreptate spre gospo­dărirea cit mai judicioasă a mijloacelor și resurselor ce ne sint încredințate, spre utilizarea lor tot mai eficientă. Măsurile

luate de organizația de partid din întreprindere, de organiza­ția de tineret și de conducerea unității stimulează și mai mult participarea oamenilor la acțiu­nile întreprinse in acest scop, stimulează gindirea, spiritul in­ventiv al cadrelor noastre".

firește, adăugăm noi, aceste măsuri sint de natură să asi­gure nu numai beneficii supli­mentare ci și o aprovizionare ritmică, pe tot cursul anului cu mijloacele necesare desfășură­rii în condiții bune a fabrica-

...fn aceste zile, cind zăpa­da abundentă constituie un impediment foarte serios pentru circulația rutieră, e bine să țineți cont de citeva recomandări :• Nu vă grăbiți să plecați

înainte de a vă asigura o vi­zibilitate cit mai bună. Cu- râțați cu atenție și răbdare parbrizul. luneta și geamuri­le laterale, verificind tot­odată perfecta funcționare a ștergătoarelor de parbriz. E- vitați să folosiți numai șter- gătorul din fața volanului, cum fac, din comoditate, mulți conducători auto, în- trucit — in condițiile nin­sorii șl a vizibilității reduse — vă îngreunați și mat mult sarcina.• Aprinderea fazei de in-

tllnire, indiferent de ora la care circulați, este determi­nată, de asemenea, de inten- sititea ninsorii și de condi­țiile de vizibilitate. E ferabi’ ca in timpul dacă ninge, să folosiți puțin luminile de pentru a putea fi văzuți cit mai bine atît de ceilalți au- tomoblliști, cit și de pietoni.

• Viteza optimă de rxilaj este dictată și ea de starea suprafeței carosabile care, este acoperită acum de ghea­ță și zăpadă. Renunțați la 1- deea că „limita legală" vă permite să rulați cu 60 km/h prin localități, întrucît nu faceți decit să vă expuneți u- nor accidente. Nu vă impune nimeni o anume viteză, ră- minind la latitudinea dv. să circulați în regimul care vă asigură o deplină siguranță.

• Centurile de siguranță, pe care le-ați uitat proba­bil. sint binevenite și, in con­secință. folosiți-le chiar și in drumul pină la servici și îna­poi. spre casă.• Evitați pe cit posibil de­

plasările și respectați regu-

pre- zilei,

cel poziție,

ble circulației in menținind in permanența distanță rezonabilă fată vehiculele schimbarea mers, semnalizați din me. chiar mai devreme decit o cere regulamentul, și ma­nevrați volanul lin, pentru a nu intra in derapaj.

• Nu vă grăbiți sâ „de­marați", amintindu-vă ca treptele inferioare de viteză facilitează derapajul, in con­dițiile zăpezii și poleiului. Porniți cit se poate dp ușor și introduceți maneta schim­bătorului in treptele supe­rioare de viteză mai repede ca de obicei.• Evitați străzile desfun­

date și circulați cu atenție in zonele unde există denive­lări intrucit acestea vă pot „arunca". în plus. evitați „ochiurile" de apă. care pot ascun.de gropi neașteptat de adinei, ce constituie, de a- semenea. surse de accidente.

• Funcționarea bila a caloriferului este o altă condiție ră circulației pe timpul ier-

din față, direcției

coloană, o

de La de

vre-

ireproșa- mașinii necosa-

a anvelopelor, nostru a

un beneficiu valoare

dintre

de 2

rea- su- mi-

mai fel

cele acest de prelu-

Pitești

chiml-

NICOLAE NAVASART amiralul flotilei de aur

romănești formind celebra „flotila de aur". Istoria

De mulți, foarte mulți ani, caiacul și canoea noastrâ și-au cuecrit un binemeritat renume internațional, așii padelei și pagaei acestei „flotile" s-a scris in aproape o jumătate de secol, dar practic sportul padelei și pagaei a cunoscut o râspindire mai serioasă în țara noasțrâ abia în ultimii 35 de ani. Ei bine, exact in această perioadă a existat un om, intii sportiv și apoi antrenor — Nicolae Navasart - care și-a dedicat intreaga pricepere formării „flotilei de our". Cu el avem prilejul să discutăm astăzi.

— Din ce an ați devenit an­trenor emerit ?

— Din 1962, adică la circa 12 ani după ce mă dedicasem a- cestei profesii extraordinare.

— înseamnă că vă numărați printre primii antrenori din România aureolați cu acest înalt titlu, de fapt rangul cel mai înalt al oricărui antrenor.

— Așa este, dar titlul n-a în­semnat pentru mine un punct final, ci unul de... plecare. De fapt, marile succese au venit abia mai tirziu, ceea ce confirmă că nu m-am lăsat pe tinjală !

— Cam cîte medalii au cucerit elevii dumneavoastră ?

— îmi cereți un lucru impo­sibil. E drept, pină la un anumit moment, am ținut socoteala, dar după aceea... Cred că, în total, e vorba despre mai mult de 150 de medalii olimpice, mondiale și europene. Bineînțeles, de aur, argint și bronz.

— Care a fost cea mai mare satisfacție a dv.. ca antrenor ?

— Prima, adică cei dinții titlu european, cucerit de caiacul românesc In 1961, de cuplul Ar- timov-Conțolenco. Am trăit, după aceea, multe alte mari sa-

tisfacții, dar acum, gindindu-mă retrospectiv, iini dau seama că tot prima a fost cea mai mare !

— Dar cel mai mare... necaz, care a fost ?

— Cred că sint două asemenea necazuri, similare prin faptul că echipajele au pierdut medalii

țiativele de excepție aje școlii noastre ?

— Am tost printre cei dinții care au împletit pregătirea pen­tru probele scurte cu cea pentru cursele de 1 000 m și, apoi, cu „fondul". O metodologie nouă, elaborată de. mai mulți antrenori români, ne-a condus spre acel excepțional rezultat din 1963, cind România ocupa locul iptii in clasamentul pe națiuni, la Jajce.

— Se pare că in sportul pade- lei șl pagaei nu mal pot inter­veni modificări tehnice în ceea ce privește materialul ?

— Greșiți ! Ca dovadă, iată că recent a apărut in Regulamen­tul Federației Internaționale și cuvintul rigid, care se referă la materialele din care sint con­fecționate ambarcațiile. Avalanșa de caiace șl canoe fabricate din

Din experiența antrenorilor emeriți

la... fotografie. Intii canoea de doi, Ia „europenele" din 1973, apoi caiacul de dublu fete, la J.O. de la Moscova.

— Cam ciți sportivi de înaltă performanță au trecut pe la „școala Nicolae Navasart" ?

— De înaltă performanță, circa 309—400, dar sportivi allați la început de drum — peste 1 000 I Ii am notați pe toți, in atitea și aiitea caiete, dar nu m-am gîn- dit să-i număr...

— Sinteți unul dintre tehni­cienii de elită ai padelci și pa- gaei românești și. în același timp, mondiale. Care au fost ini-

soldat cu mergind

iși schim- cursei. Pe

material plastic s-a descoperiri ^uluitoare, pină acolo Incit barca ba... forma, in timpul noi ne Interesează disputa spor­tivă dintre oameni, nu dintre... bărci 1 De asemenea, poate fi amintită și problema canalelor artificiale, care au luat locul vechilor lacuri naturale. A ur­mat, firese, o tehnică de pregătire, raportată condiții,

— Dintre foștii dv. foarte mulți au devenit antrenori. Cum vă explicați acest lucru ?

— N-am fost niciodată un

specială la noile

sportivi,

nit. în caz contrar, cauza frigului, reflexele diminuează.• Calitatea pneurilor

despre care amintim in proape fiecare rubrică noastFă — vă asigură, in foar­te marc măsură, o deplină securitate. Dacă un singur cauciuc este uzat, vă puteți aștepta- in orice moment la șurprize neplăcute.

* Respectați cu strictețe semnificația semaforului și a indicatoarelor, pentru că — in condițiile suprafeței rosabile extrem de i coasă de acum — nu există acea portiță de pare pe care ne-am nut s-o numim „in clipă". Orice manevră brus­că a autoturismului și orice frinare violentă nu fac alt­ceva decit să vă accentueze situația critică pe care ați Încercat s-o evitați.

din se

a- a

ca- alune-

mai scă-

obiș- ultimă

Rubrică realizată de HORIA ALEXANDRESCU

cu sprijinul I.G.M. DIRECȚIA CIRCULAȚIE

Cum ieșim dintr-un derapaj?Pentru a vi răspunde la această întrebare, ne-am adresat

uuni tinăr pilot, Ștefan Stănescu, mecanic auto Ia Coopera­tiva „Automecanica" Băneasa :

„Preferabil este să nu ajungem Ia derapaj, lucru in gene­ral simplu, dacă vom conduce cu calm și atenție, grâbin- du-ne... incet ! Dacă s-a intimplat. totuși, ca autoturismul să „lugă" de spate — și aș recomanda, in mod deosebit, aten­ție in această perioadă posesorilor de mașini „Lada", „Sko- <la“, Jacia 1106“ și „Fiat 850" — cel mai important lucru este să nu vă pierdeți calmul, să nu intrați in panică. Ți- nind volanul strins, il vom manevra lin inspre partea in care a derapat spatele mașinii. Subliniez incă trebuie manevrat lin. nu brutal, in caz violent putindu-se complice și mai mult piciorului de pe frină este altă condiție niitent cu care trebuie „mingiiată" pedala mulți recomandă și evitarea accelerării. O ușoară accelerare este necesară pentru revenirea mașinii la direcția normală de mers".

o dată că volanul că se va manevra situația. Ridicarea obligatorie, eonco- de accelerație, deși

• IN PRIMUL TUR al turneului international femi­nin de tenis de la Chicago, ju- cătoarea româncă Lucia Ro­manov a învins-o cu 7—6, 7—5 pe Patricia Medrado (Bra­zilia).

„dur“ cu elevii mei. Am căutat să mi-i apropii, să păstrez cu ei relații de prietenie și colaborare. Dacă mulți dintre ei au îmbră­țișat cariera de antrenor, urmin- du-mi exemplul, nu pot decit să mă bucur că nu mi-am dedicat viața și activitatea numai unor medalii, ci și. sau mai ales, creșterii unor oameni adevă- rați !

— Ce recomandați, de obicei, foștilor sportivi, care devin an­trenori ?

— Două lucruri : 1. perseve­rență și pasiune In muncă și 2. o permanentă căutare a noului. Sportul progresează odată cu in­treaga viață, odată cu progresul general al oamenilor. In mod fi­resc, rezultatele progresează sl ele, dar numai prin găsirea căi­lor, a metodelor și mijloacelor noi, capabile să conducă spre acest progres.

— Dacă priviți In urmă, după atîția ani petrecuți pe malul lacurilor, în arșiță, in ploaie, vint și frig, regretați că ați ales me­seria de antrenor ?

— Niciodată ! Dacă aș avea 18 ani și ar fi să-mi aleg miine o meserie, n-aș sta deloc pe gin- duri și m-aș indrepta tot către profesia de antrenor in caiac- canoe !

• ORGANIZATORII cam­pionatului mondial de hochei pe gheată (grupa B). care se va desfășura între 20 și 29 martie la Val Gardena (Ita­lia), au stabilit programul competiției. Selecționata României va disputa primul nteci la 20 martie, cu echipa Poloniei, după care va juca in ordine cu formațiile Italiei (la 21 martie). R.D. Germane (la 23 martie). Iugoslaviei (la 24 martie). Japoniei (la 28 martie). Elveției (la 28 martie) și Norvegiei (la 29 martie).

meridian• CAMPIONATUL REPU­

BLICAN masculin de șah, desfășurat in Capitală, s-a încheiat aseară, dar ciștigă- torul anul decit meci maestru Mihal Șubă și maes­trul internațional Mihal Ghindă, care s-au clasat la egalitate, pe primul loc, cu cite 12 puncte din 17 posibi­le. Locul trei a revenit lui Mircea Pavlov, cu 16 puncte. Notabilă comportarea rnlui maestru Parik nov, situat pe locul puncte.

titlului de campion pe 1980 nu va fi cunoscut după disputarea unui de baraj intre marele

tînă- Stefa-

* cu 9,3

Inierna-

HORIA ALEXANDRESCU

• COMPETIȚIA țională de sabie de la Mosco­va s-a încheiat cu proba pe echipe, in finala căreia se­lecționata Ungariei a întrecut cu 9—4 formația U.R.S.S.

Echipa României s-a situat pe locul 9, din 13 formații participante.

nument al Independenței de la

VEDETE— Așadar, Elena Cirstea?"..,— M-am nășcut la 26 fe­

bruarie 1963 in orașul Agni­ta. jud. Sibiu. La 5 ani m-am mutat la Mediaș, unde am început să mă ocup de mu­zică. impreună cu sora mea sub îndrumarea prof. Ioan Stirner, la „Casa pionierilor". Am activat alei timp de mai bine de 10 ani. obținind de trei ori Premiul I pe țară și participind la festivalul in­ternațional „Bucuriile Euro­pei" de Ia Belgrad.

— Și după ce n-ai mai fost pionieră?

— Mi-am alcătuit o forma­ție proprie (numai elevi, se înțelege!). „Onix", cari? avea in componența sa și un trio vocal feminin, cu care am obținut locul II la ediția a doua a Festivalului național „Cintarea României". între timp am intrat la Liceul pe­dagogic din Sibiu, secția artă. Studiez mult, muzică clasică indeosebi — sint acum in clasa a XlI-a.

— Cum ai ajuns la Televi­ziune ?

— Pur și simplu, m-am ur- ' cat in tren și am venit Ia

Foto-album

Caracal.

DE MIINEBucurești! Aici am căutat-o pe Angela Stoenescu, de la „Express", care m-a trimis la Televiziune, la realizato­rul Titus Munteanu. I-am cintat citeva compoziții, m-a ascultat cu multă atenție, i-au plăcut șl m-a invitat In studio. Simplu. Practic, li da­torez lansarea mea. șl vreau să subliniez cit de important este pentru un tinăr ca el să fie ascultat cu atenție. În­drumat, încurajat.

— Ce melodii ai înregistrat pină acum Ia TV și Radio ?

— Compoziția projJrie „în zborul iubirii" (pe versuri de Sașa Georgescu). „Rizi din nou" — un cintec pe care mi J-a scris Liviu Tudan. pre­cum și „Clipe". „Se dansea­ză" (ambele versiuni ale unqr piese străine). Cu compozi­ția proprie „Liniștea plane­tei". pe versuri de Corina Brăneanu. am fost selecțio­nată pentru finala concursu­lui TV „Șlagăre in devenire". Este cel mai mare succes al meu de pină acum Sint ex­trem de emoționată.

OCTAVIAN URSULE8CU

Aproape 85 la sută din pionierii și școlarii claselor 1—VIII din județul Cluj, sint cuprinși tn cercurile tehnico-aplicative și științifice. Numeroasele lor realizări au primit premii in cadrul concursului national: o trusă pentru chimie, un emi(d- tor-receptor pe unde ultrascurte (Casa pionierilor și șoimilor patriei Dej); un aparat de anestezie locală pentru intervenții dentare, numit „Eldentocalm", un termastat pentru reglarea automată a consumului de gaz (Casa pionierilor și șoimilor patriei Gherla) etc. (R. IOAN. foto: IOAN LESPUC).

ZECE ANI DE FILMCineclubul „Atelier-16" din

Arad a împlinit 19 ani de existentă șl se mindrește cu un binemeritat renume, cu multiple trofee.

„Povestea unui steag". „Va­tra străbună". „Aradul și Marea Unire" ilustrează ptin imagini puternicul sentiment patriotic statornicit de veacuri in Zarand. Retros­pectiva unui deceniu de ac­tivitate. cu o diversitate de firme, variate ca modalitate de expresie și temă, dă sa­tisfacția unei munci pline de succes : „Detașamentul Păuliș". „Valorificări". „A-

notirtipurlle naivilor". „Na­vetiștii". etc.

„Atelier-16" e«t,e un cine- club alcătuit din oameni ti­neri. muncitori și intelec­tuali : Damian Șandru. Ser­giu Onaga. Ioan Morariu. Romulus Budiu și nu in ul­timul rind pasionatul Gheor­ghe Sabău, președintele cine- clubului. care, cu bucurie, oricind invită la microgala ad-hoc cu filme de rară sen­sibilitate : „Vinătoarea de păsări", „Aiunecind spre alb". „Autopia uitării" ori „Efecte de împrimăvărare". (GH. D.).

„ȘAH-MAT... E MAT IC A"„Jocul de șah reprezintă

un autentic laborator pentru urmărirea proceselor de gin- dirc. de la formele lor ele­mentare. cum sint identifi­carea și diferențierea unor elemente, pină la elaborarea de strategii originale de re­zolvare" scrie prof. Ștefan Fătulescu *in recenta sa car­te. dedicată tinerilor. „Sah- mat... ematica". Cu acest pri­lej. oferă celor interesați (elevi și profesori"), nu nu-.

mai orientări privind orga­nizarea jocului de șah. ci și o serie de probleme mate­matice ce se zpot rezolva uti- lizind tabla de șah. pentru înțelegerea mai temeinică a unor procese logice. Reco- mandindu-vă această lucrare, vă vom prezenta in numere­le viitoare ale rubricii „Azi", in redactarea autorului, o serie de noi și interesante asemenea probleme șl ghici­tori.

TINERII MAEȘTRIAl ARTEI CULINARE

In Capitală, la Complexul turistic „Parc", se desfă­șoară faza finală a concursului profe­sional Cel mai bun bucătar. cofetar, patiser și ospătar. întrunind, tineri cla­sați pe primele trei locuri la eta­pele interjudetene ce au avut loc la București, Sinaia, Timișoara. Cluj- Napoca și Suceava, in cursul lunii de­cembrie. După tre­cerea testelor, vi- zind pregătirea teoretică, profesio­nală. politico-ideo- logică șl cunoaște­rea legislației mun­cii In sectorul res­pectiv, cei aproape 90 de concurenți au luat parte la dez­baterile unui inte­resant simpozion privind alimenta­ția rațională in u-

nitătile industriei hoteliere și de tu­rism. Programul bogat al primei zile a cuprinq. intre al­tele. vizitarea unor importante obiec­tive turistice, eco­nomice, cultural- artistlce. Azi vor avea loc probele

practice. pentru care Centrul de formare și •perfec­ționare a cadrelor din industria hote­lieră și turism a pregătit cu genero­zitate și răspunde­re toate condițiile moderne de care dispune.

Desen de C. PAVEL

Rubrică realizată de VASILE RAVESCU

1

Expresie a largului interes și a aprecierii de care se bucură președintele României, in Italia a apărut volumul

„MCOLAE CEAUSESCU - 0 viață de militant revoluționar pentru dreptate și libertate

socială, pentru independență, pace și prietenie între popoare"

PESTE 111 ot s

8• știri,note, comentarii «știri,note,comentarii • )

Cursul ascendent al relațiilor româno-cubaiieze

ROMA 27 (Agerpres). — La începutul acestei săptămini, la Roma a apărut în Editura ..Ba­rone" lucrarea „NICOLAE CEAUȘESCU — O VIAȚA DE MILITANT REVOLUȚIONAR PEN­TRU DREPTATE ȘI LIBERTATE SOCIALA, PENTRU INDEPENDENȚA, PACE ȘI PRIETE­NIE INTRE POPOARE", semnată de publicis­tul român Eugen Florescu.

Această nouă lucrare consacrată tovarășului Nicolae Ceaușescu a văzut lumina tiparului — după cum subli­niază editorul — „cu prilejui aniversării zi­lei de naștere a pre­ședintelui Nicolae Ceaușescu, în semn de omagiu și înaltă con­siderație".

In volum se pre­zintă amplu viata și activitatea revoluțio­nară desfășurată de tovarășul Nicolae Ceaușescu din fragedă tinerețe, rolul său e- sențial în conducerea Partidului Comunist Român și a Republicii Socialiste România, in dezvoltarea multilate­rală, socialistă a tării. Se relevă, de aseme­nea, contribuția sa teoretică și practică la progresul general al tării, la ridicarea ne­contenită a nivelului de viată materială și spirituală a întregului popor. Un loc central îl ocupă in lucrare contribuția deosebită a tovarășului Nicolae Ceaușescu la dezvol­tarea democrației în tara noastră, la fău­rirea omului de tip nou.

Lucrarea înfățișează, de asemenea, concep- - tia tovarășului Nicolae Ceaușescu în proble­mele majore ale vieții internaționale contem­porane, reliefindu-se poziția sa în legătură cu dezarmarea, secu­ritatea și colaborarea europeană, necesitatea făuririi de relații noi, democratice in viata internațională, in le­gătură cu reglementa­rea stărilor de conflic­te și tensiune numai pe calea tratativelor. Înlăturarea flagelului subdezvoltării și in­staurarea unei noi or­dini economice inter­naționale. poziția sa constructivă in proble­mele mișcării comu­niste și muncitorești Internationale, ale ro­lului forțelor demo­cratice. progresiste, antiimperialiste de pretutindeni în lupta pentru progres si pace in întreaga lume.

In prefața lucrării, semnată de editorul Antonino Barone, se spune : ..A edita ocarte consacrată unei personalități de deose­bită excopție în viata

internațională. cum este președintele Re­publicii SocialisteRomânia. Nicolae Ceaușescu, înseamnă să-ți asumi o mare responsabilitate. Și a- ceasta cu atît mai

monstrată de nume­roasele întîlniri cu șefi de stat și de guvern, cu conducători de partide politice demo­cratice, cu reprezen­tanți ai vieții științifi­ce. economice și cul­turale. Și aceasta fără a mai aminti luările sale de poziție și ac­țiunile concrete pri­vind cele mai impor­tante probleme ale ac­tualității, de la dezar­mare la noua ordine economică internațio­

Nicolae Ceausescuua* vha o< vuirtxir wvocuBioaașgi

ta CH1STVM < UttetA' OOCUlî cwoMHOHua.

mult cu cit despre șe­ful statului român.s-au scris multe volume semnate de prestigioși oameni de cultură, autori binecunoscuți din diferite țări ale lumii" — subliniază autorul.

„Putini oameni de stat — continuă edi­torul - ■ se pot bucura de atîtea și de aseme­nea aprecieri și stimă pentru rolul de pro­tagonist și făuritor al istoriei contempo­rane. Numele său, ideile și inițiativele sale sînt strins legate de cele mai nobile as­pirații și idealuri ale fiecărui popor iubitor de libertate și de in­dependentă, pe deplin încrezător în edifica­rea unei lumi mai bune și mai drepte".

In continuare, in prefață se arată: „Vo­cația internațio­nală a președintelui Ceaușescu este de­

nală. dc la necesitatea de a instaura noile principii democratice în raporturile dintre state la un progres social rodnic al po­poarelor. indiferent de orînduirea lor.

Recent am avut o- noarea să fiu primit de președintele Ceaușescu pentru a-i prezenta, in semn de omagiu și de admira­ție, cartea apărută in Editura „Barone": „O diplomație pentru pa­ce — Contribuții la securitatea și coopera­rea europeană". M-a impresionat și emoțio­nat întrevederea pe care mi-a acordat-o, îndeosebi datorită lim­pezimii de cristal a ideilor sale, sensibili­tății sale fată de cele mai grave și acute probleme ale vieții in­ternaționale, credinței sale ferme că, împre­ună cu toți iubitorii de dreptate, de liber-

tate și pace, pot in mod sigur să fie de­pășite orice dificultăți și obstacole".

După ce - subliniază că a înregistrat cu de­plină satisfacție ceea ce președintele Româ­niei a evidențiat cu privire la colaborarea bună și sinceră exis­tentă intre Italia și România in toate do­meniile. in lupta tot mai intensă pentru o politică in favoarea destinderii, păcii și in­dependentei naționale. Antonino Barone scrie :

„In decursul anilor am urmărit cu viu in­teres și caldă simpa­tie progresul social- democratic a! Româ­niei. eforturile si lupta poporului român, de care — după cum am spus — sintem legați prin vechi raporturi de prietenie și frater­nitate. pentru o viată tot mai demnă, tot mai plină de satisfacții. De fiecare dată cînd am revenit in acea minunată tară, care se mindrește între altele cu originea sa latină, am simtit că omul simplu este stăpîn Ia el acasă, este mindru de drumul parcurs, gata la orice sacrifi­ciu pentru apărarea independentei și suve­ranității propriei sale țări.

Președintele Nicolae Ceausescu și poporul său sint totdeauna cu inima deschisă spre prietenii din întreaga lume, cu sinceritate si cu dorința arzindă de a colabora cu toții pentru triumful idea­lurilor dc pace și dreptate socială spre care năzuiește orice om liber".

In. încheierea prefe­ței. autorul evidenția­ză : „Am citit și reci­tit diferite lucrări care vorbesc despre viața, lupta și personalitatea președintelui Nicolae Ceaușescu și întotdea­una am fost foarte im­presionat de înaltul său profil moral, poli­tic și. îndeosebi, de umanismul său profund.

Datorită tuturor a- cestor conisderatii âm hotărit să public a- ceastă lucrare, cu fer­ma convingere că în- til cititorii italieni șl apoi cei din alte țări vor putea găsi in ea imaginea exactă a unui mare om de stat demn de respect și de admirație, precum ,și adevărata imagine a conducătorului înțe­lept al unui popor prieten frate".

HAVANA 27 (Agerpres). Fidel Castro Ruz, prim secre­tar al C.C. al P.C. din Cuba, președintele Consiliului de Stat și al Consiliului de Miniștri ale Republicii Cuba, l-a primit pe Nicolae Constantin, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.. viceprim-minis- tru al guvernului, președintele Comitetului de Stat al Planifi­cării.

Din partea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialis­te România, i-au fost transmise tovarășului Fidel Castro Ruz. un salut tovărășesc, urări de sănătate personală și' de suc­

cese poporului cubanez în ope­ra de construcție socialistă.

Mulțumind, Fidel Castro Ruz a rugat, să se transmită tovară­șului Nicolae Ceaușescu urările sale de sănătate și fericire și de noi izbinzi pentru poporul român in opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate.

Au fost evocate apoi bunele relații româno-cubaneze și a fost exprimată satisfacția pen­tru cursul lor ascendent, pentru colaborarea bilaterală economică și țehnico-științifică. in folosul construcției societății socialiste din cele două țări, pentru bună­starea popoarelor prietene ro­mân și cubanez.

Convorbiri româno-libieneTRIPOLI 27 (Agerpres). —

Angelo Miculescu, viceprim-mi- nistru al guvernului, ministrul agriculturii și industriei alimen­tare, a efectuat o vizită oficială în Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă la invitația secretarului Comitetului Popular General pentru reforma agrară și îmbunătățiri funciare Bashir Jawda.

Cu acest prilej. Angelo Micu­lescu a fost primit de Abdcl Salam Jalud, membru al Co­mandamentului Revoluției. în cadrul întîlnirii au fost trecute în revistă stadiul aplicării în via­ță a hotăririlor adoptate cu pri­lejul intilnirilor ce au avut loc între președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu și conducăto­rul Marii Revoluții de la 1 Sep­tembrie. Moammer EI Geddafi. precum și posibilitățile dc dez­voltare in continuare a relațiilor de cooperare economică și teh- nico-științifică in domeniul agri­culturii. silviculturii și industriei alimentare, dintre. România șl Jamahiria Libiană. Tntîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. A fost prezent Bashir Jawda.

Angelo Miculescu a avut, de

asemenea, convorbiri cu secre­tarul Comitetului Popular Ge­neral pentru petrol. Abdel Salam Zagaar. președintele părții li­biene in Comisia mixtă guver­namentală de cooperare econo­mică și tehnică, cu Bashir Jawda. cu alte personalități ale vieții politice și economice li­biene.

Convorbirile și vizitele efec­tuate s-au desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie și înțelegere reciprocă, ce caracte­rizează relațiile dintre conducă­torii celor două țări, dintre po­porul român și libian. In tim­pul convorbirilor a fost afirma­tă hotărirea fermă a celor două părți de a traduce in viață pro­gramele convenite cu prilejul vizitelor președintelui Republicii Socialiste România. Nicolae Ceaușescu. in Jamahiria Arabă Libiană Populară Socialistă, spre binele și interesul celor două popoare, al cauzei păcii și cola­borării internaționale.

In încheierea vizitei a fost semnat un protocol privind dez­voltarea pe mai departe a coo­perării între cele două țări în domeniile agriculturii, silvicul­turii și industriei alimentare.

R. D. GERMANA - Imagine parțială a noului cartier de locuințe Marzahn din Berlin

DEZVOLTAREA COOPERĂRII ECONOMICE DINTRE ROMÂNIA Șl IRAK

BAGDAD 27 (Agerpres) — Ion M. Nicolae. prim adjunct al mi­nistrului comerțului exterior și cooperării economice internațio­nale. care a făcut o vizită in Irak, a fost primit de Taha Yas­sin Ramadhan, membru al Con­siliului Comandamentului Revo­luției. prim-viceprim-ministru al guvernului irakian, și a avut convorbiri cu Saadoun Ghaida- ne. viccprim-ministru, ministrul transporturilor și comunicațiilor, cu Hassan Aii, viccprim-ministru

și ministrul comerțului și cu Ta- her Tawfiq, ministrul Industriei și minelor, precum și cu alta oficialități din conducerea țării- gazdă. directori de întreprinderi, și organizații economice.

In acest cadru au fost abor­date aspecte ale dezvoltării re­lațiilor economice, căile și posi­bilitățile de creștere a schimbu­rilor comerciale și dc promovare a cooperării economice româno- irakiene.

Necesitatea creșterii rolului parlamentelor în cadrul eforturilor de edificare a unei noi ordini internaționale

BOGOTA 27 (Agerpres). — Luind cuvîntul la deschiderea Conferinței interparlamentare de la Bogota, la care asistă de­legați din 11 țări din America Latină și 9 state vest-europene. președintele Parlamentului lati- no-american. Gilberto Avila, s-a pronunțat pentru creșterea rolului parlamentelor în cadrul eforturilor de edificare a unei noi ordini internaționale echi­tabile și juste si de intensificare a proceselor de democratizare a vieții politice interne din diverse state ale lumii. El s-a referit la unele aspecte ale e- voluției actuale a situației din America Latină, menționînd că

„democratizarea vieții ihterne trebuie să devină aici un im­perativ politic primordial pen­tru asigurarea exercitării ple­nare a drepturilor cetățenești si ridicarea -continuă a nivelului dc; viață al popoarelor din zona -

La rindul său. președintele Parlamentului vest-european. Si­mone Veil, s-a pronunțai pen­tru intensificarea raporturilor dintre statele din America La­tină si cele din Europa . occi­dentală. pentru adoptarea unor măsuri concrete și eficiente care să contribuie Ia creșterea cooperării reciproc avantajoase a celor două grupuri de. țări.

întregul popor coreean și opinia publică internațională cer punerea în libertate

a lui Kim Dae JungDECLARAȚIE COMUNA A 16 ORGANIZAȚII

DIN R.P.D. COREEANA

PHENIAN 27 (Agerpres). — într-o declarație comună. 16 or­ganizații din R.P.D. Coreeană, între care Comitetul Central al Frontului democratic pentru reu- nificarea patriei. Comitetul pen­tru reunificarea pașnică a patriei și Federația generală a sindi­catelor din Coreea, denunță re­centa condamnare Ia închisoare pe viață a personalității demo­crate Kim Dae Jung. din Coreea de Sud.

Această eondamnâre constituie o sfidare la adresa opiniei pu­blice din interior și de peste hotare, se arată în declarația comună difuzată de agenția A.C.T.C.. menționîndu-se că în­tregul popor coreean si popoa­

rele lumii au cerut încetarea procesului ilegal și punerea in libertate necondiționată a lui Kim Dae Jung. Comutarea con­damnării șale la moarte în închi­soare pe viată — prezentată ca un act de clemență — reprezintă o stratagemă politică ce nu poate inșela pe nimeni, ea fiind adoptată în preajma „alegerilor prezidențiale", pentru a masca natura antinațională a grupului care uzurpă puterea în Coreea de Sud.

Documentul subliniază necesi­tatea continuării luptei pentru achitarea lui Kim Dae Jung, instaurarea democrației in Coreea de Sud și reunificarea pașnică a patriei.

(problemele energetice ale lumii)Soarele —

modă sau revoluție ?In urmă cu vreo zece ani. scrie revista franceză „Le Point",

cei ce vorbeau despre energia solară erau considerați, cu bu­năvoință. doar niște visători. Dar in anii din urmă, tot mai mulți specialiști sint de acord în a recunoaște helioenergiei, dacă nu calitatea de înlocuitor practic a ceea ce numim „sursele tradiționale", cel puțin capacitatea de completare a acesteia.

In momentul cînd numărul țărilor care caută să-și limiteze importurile de petrol, tot mai costisitoare, este in creștere, heliotehnica pare capabilă să satisfacă toate cerințele ener­getice de bază. Semnificativ pentru această preocupare este faptul că. dacă in 1978, surse ale O.N.U. menționau 39 de țări exploratoare ale alternativei solare, recent. Institutul de cercetare Tata din India informa că peste 70 de state și 9 organizații internaționale întreprind cercetări in direcția valorificării energiei Soarelui.

BERLIN Seară dedicată lui Tudor Arghezi

BERLIN 27 (Agerpres). — In cadrul înțelegerii de cola­borare dintre Radioteleviziu- nea română și Comitetul de stat al radiodifuziunii din R.D. Germană, la Clubul oa­menilor de artă „Johannes Becher" din Berlin a avut Ioc o seară dedicată lui Tu­dor Arghezi. Heinz Kahlau, cunoscut poet și traducător din K.D.G., a făcut o prezen­tare a operei și vieții mare­lui poet român. Au recitat versuri din opera argheziană actorii Simona Bondoc, Ion Marinescu și Ion Caramitru. Au citit, de asemenea, tra­duceri in limba germană ac­torii Achim Petri, Fridericke Aust și Arno Wisnievscki din R.D.G.

Deschiderea celei de-a doua etape a reuniunii de la Madrid

MADRID 27 — Trimisul Agerpres, Nicolae Chilie, transmite: Marți, 27 ianuarie, ora 10,30 (ora locală), în marea sală a Pala­tului congreselor din capitala Spaniei au fost reluate lucrările reuniunii de la Madrid a statelor participante la Conferința pen­tru Securitate și Cooperare în Europa (C.S.C.E.). . Președinția ședinței plenare de deschidere a celei de-a doua etape a reuniunii de la Madrid — conform principiului rotației, statuat de normele C.S.C.E. — a revenit României, lucrările fiind conduse de șeful delegației țării noastre, ambasadorul Ion Datcu.

tuturor participanților, cu rezul­tate concrete de substanță bare să contribuie la transpunerea in viață a tuturor principiilor și obiectivelor înscrise în Actul fi­nal de la Helsinki.

tn cadrul primei ședințe ple­nare au luat cuvîntul șefii dele­gațiilor U.R.S.S., Olandei. 3'n- gliei. Belgiei și S.U.A., care au prezentat punctele do vedere ale guvernelor lor în legătură cu probleme aflate în atenția foru­mului general-european.

cuvîntul inaugural, repre­zentantul României s-a referit la sarcinile dc mare răspundere care stau în fața forumului ge­neral-european in actuala etapă de o marc complexitate a vieții internaționale. Vorbitorul a ex­primat speranța că, luind in con­siderare această responsabilitate, cerința de a veni in intîmpina- rea așteptărilor legitime ale po­poarelor europene, această eta­pă decisivă a reuniunii de la Madrid se va incheia prin efor­turile conjugate si conlucrarea

pe scurt-pe scurt «pe scurt• LA KINGSTON a avut loc

o reuniune extraordinară a Partidului Național Popular din Jamaica. (P.N.P.J.), in vederea reorganizării comitetului său executiv. Participanții, — dele­gați ai organizațiilor de partid din întreaga țară — au recon­firmat in funcțiile de președinte și vicepreședinte ai Comitetului Executiv pe Dudley Thompson și, respectiv. Bobby Jones. Au fost aleși, dc asemenea, ceilalți 11 membri ai Comitetului Exe­cutiv ai P.N.P.J.

* LA cea de-a 17-a Olimpiadă columbofilă, încheiată la Tokio la 25 ianuarie, Asociația crescă­torilor de porumbei din țara noastră a repurtat un remarcabil succes, cucerind locul I în clasa­mentul individual și locul al II- lea in clasamentul general pe națiuni.

Rezultatele constituie cel mai mare succes obținut de Asocia­

ția de specialitate din România de-a lungul participării sale la olimpiadele columbofile.

• PREȘEDINTELE IRAKU­LUI. Saddam Hussein, a avut, la Taef (Arabia Saudită) o întreve­dere cu secretarul general al Or­ganizației Națiunilor Unite. Kurt Waldheim, care a participat la ședința de deschidere a celei de-a treia reuniuni la nivel înalt a Conferinței islamice.

Cei doi interlocutori — rela­tează agenția irakiană de presă I.N.A. — au discutat posibilită­țile de soluționare politică a con­flictului dintre Irak și Iran, pre­cum și cooperarea dintre Irak și O.N.U.

• JAPONIA a devenit în 1980 primul mare producător de auto­vehicule din lume, avind o pro­ducție de 11 043 000 unități și de­pășind astfel Statele Unite. Față de anul 1979. cînd producția s-a cifrat la 9 636 000 unități, creș­

terea a fost de ordinul a 14,6 la sută. Exporturile au crescut, da asemenea, anul trecut, cu circa 30 la sută, ridieîndu-se la 5 950 000 unități.

Din totalul producției din 1980, autoturismele au reprezentat 7 038 000 unități, camioanele — 3 913 000 unități, iar autobuzele — 91 600 unități.

• IN cuvinlarea rostită la Roma cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a P.C. Ita­lian. Enrico Berlinguer, a re­iterat propunerea ca P.C.I. „să devină forța motrice a unui nou guvern, care să unească cele mai bune’ ele­mente ale democrației italie­ne" — informează agenția A.N.S.A. El a subliniat că a- ceastă propunere devine ne­cesară din caaiza „agravării rapide și periculoase a situa­ției din Italia".

ț țț

\ $ț

lI

ț țț

t

NaufragiuJAKARTA 27 (Agerpres) — O navă".ndoneziana de pasa­

geri s-a scufundat marți. în apele Mării Java, la aproape i 000 de kilometri nord-est de Jakarta. Naufragiul s-a produs ca urmare a unui incendiu declanșat timp de mai multe ore ;n salo mașinilor. Din cele 1 136 de persoane care se aflau la bordul navei ..Tampomas 11“ la plecarea din portul capitalei Indoneziei. peste 500 au fost salvate de vasele care au int-r- renif. ceilalți pasageri — bărbați, femei, copii — fi*n!l dați dispăruți, c anuntat, marți seară, un purtător de r-'-’fnt oficial. Cei mai mulți dintre cei care se aflau la bord au sărit in mare înainte ca rasul să se scufunde. Operațiu­nile ide isalvare s-au desfășurat in condiții extrem dc dificile. r':n cauza, furtunii și a ploii. In aceste operațiuni n-au putut fi folosite elicoptere, întrucît cel mai apropiat punct, de pc uscat se află la o distanță de peste 450 kilometri.

Longevitatea și sucul de mereCea mai in virstă locuitoare din Statele Unite, Fanny

Thomas, a încetat din viață in localitatea californiană San Gabriel. Intr-o declarație făcută cu puțin timp in urmă, la împlinirea venerabilei virste de 113 ani, ea sublinia că își datorește. probabil, longevitatea celor trei cești cu suc de mere băute zilnic !

Secetă în SpaniaZone întinse din Spania ap fost afectate de r> secetă pu­

ternică ce a provocat agriculturii țării pagube estimate pină in prezent la 100 miliarde pesetas.' De peste șase luni nu a mai plouat, practic, in provinciile din sud-vest.ul țării. Aso­ciațiile de țărani au adresat guvernului un apel de a-i sprijini in salvarea vitelot, care nu găsesc pășuni pentru a se ali­menta și nici suficientă apă potabilă. Institutul de meteoro­logie al Spaniei a făcut cunoscut că in zonele afectate. de secetă cantitatea de precipitații a fost cu 100 pină la 150 l mai mică decît media normală, In unele mari orașe, cum ar fi Sevilla, s-au introdus limitări, ttz consumul de apă.

Dincolo de optimism23 iulie, ziua solstițiului de

vară, este sărbătorită ca „Zi a Soarelui'*. Dar această cele­brare nu este închinată zeului Soare, ci astrului zilei ca sursă inepuizabilă pe termen lung de energie. Omul modern se află in ipostaza de nou Promcteu. Pentru că Soarele, această mi­nunată. bătrină stea, care are 5 miliarde de ani, mai are mul­te de dezvăluit. Energia sa. a însemnat întotdeauna însăși via­ța oamenilor. Acum, așa cum a- firmă Michel Rodot. conducăto­rul programului Centrului na­țional de cercetare științifică din Franța, „pe termen lung, este poate soluția majoră la problema energetică."

Referirile tot mai frecvente la energia solară culese din presa internațională, reuniunile pe a- ceeași temă. expoziții chiar, interesul constatat la nivelul in­dividului, această debordantă încredere în Soare,.să reprezinte doar o modă, o preocupare con- juncturală a umanității, se în­treabă „Le Point" ? Sau este vorba de o veritabilă revoluțio­nare a energeticii tradiționale ?

Cert este că. simplul entu­ziasm in fața alternativei ener­getice solare nu este suficient. Si că. in plus, sint necesare teh­nologii noi, care să fie, deopo­trivă, acceptate și competitive. Dar, deocamdată, se afirmă că

puține aplicații practice răs­pund acestor două cerințe, iar costul aducerii și transformării pe Terra a puterii astrului vi­tal este incă ridicat. Nu trebuie neglijat nici faptul că, pen­tru specialiști aspectele utili­zării helioenergiei se dovedesc

Machetă a centralei Themis, un ambițios program francez, o cen­trală solară de doi megawați ce ar urma să fie construită la Targassone, in Pirineii Orientali, pe principiul filierei termodina­

micea fi și mai complexe. Există la aces^ nivel dilema dacă trebuie să construim centrale solare complexe, nevandabile și cos­tisitoare, dai pline de interes pentru cercetarea fundamentală, sau trebuie acordată prioritate

aplicațiilor celor mai direct u- tilizabile, celor mai suple, ce­lor mai adaptate la natură.

Pentru moment. utilizabile sint căldura solară, electricita­tea solară, producerea de com­bustibili solari, plecind de la biomasă. această „energie ver­de" înmagazinată de arbori, plante și derivatele acestora. In ansamblu, energeticienii afir­mă că viitorul energiei solare se află incă in laboratoare. Se întreprind cercetări in toate direcțiile : culturi energetice, fotopile mai ieftine și cu per­formanțe mai bune, produce­rea de hidrogen pornind de la plante sau de la apa mării.

Domeniile de referință s

• Pentru spălat și încălzit. Captatorii solari absorb razele solare și le transformă in căl­dură. Cei mai obișnuiți sint captatorii plani, care absorb lu­mina difuză, proprie climatului european. Mai exista și capta­tori cu tuburi, cu benzi sau în foi. care!* concentrează razele pe suprafața lor și care sint mai bine adaptați pentru țările si­tuate cam la 30 grade în ju­rul Ecuatorului, beneficiind de o radiere directă.

• Refrigerare. Se pare că va cunoaște, o mare dezvoltare, mai ales in țările în curs de dezvol­tare, in acest deceniu. Princi­piul este următorul : un fluid, evaporindu-se, absoarbe o mare cantitate din căldura înconjură­toare în regiunile deșertice. burdufurile din piele pentru apă sini menținute reci in mod tra­ditional. pâstrind umiditatea pe suprafața Iot exterioară. In ma­joritatea sistemelor solare de refrigerare, lumina solâră În­locuiește pur și simplu căldura provenind de la o sursă de tip convențional — electricitate, gaz sau petrol, pentru a permite evaporarea.

Un cuptor solar în Africa

• Apă potabilă. In regiunile tropicale, uzinele de distilare produc apă potabilă din apă de mare sau din apă sălcie. Disti- latorii solari reprezintă o eco­nomie considerabilă de energie în comparație eu cei fosili. Ei utilizează căldura solară pen­tru a evapora apa : vaporii de apă se condensează apoi pe o suprafață rece și sint colectați pentru utilizare. In teorie, un a- semenea sistem ar avea pute­rea de a produce, cu echipamen­tul existent in prezent, aproxi­mativ 200 metri cubi de apă proaspătă pe zi.• Uscarea recoltelor, princi­

piu ce se regăsește in agricul­tură de vreme îndelungată, cind se intinde o recoltă la soare pentru a se usca. Există însă multiple inconveniente : un vo­lum important dc muncă, risi­pă, o uscare inegală și, in plus, cere o suprafață mare.• Producerea de electrici­

tate. Ar trebui să aibă un viitor frumos, pentru că este curată, suplă și comodă. Problema prin­cipală rămine rentabilitatea. în regiunile puternic însorite. e- nergia solară este deja com­petitivă in raport cu instalațiile ce funcționează cu combusti­bili fosili. Folosind procedeul cunoscut sub denumirea de „conversie heliotermică", fran­

cezii, pionieri în domeniu, au instalat la Odcillo, în Pirinei, o centrală solară dc 1 000 de kilo­wați.

Programe de cercetare

și realizări concreteRevista „Foriim du Develo-

ppement" înfățișează o parte din mulțimea și diversitatea de proiecte care materializează o adevărată ascensiune spre Soare a țărilor lumii. Spre Soare ca sursă de energie. In această lis­tă pot fi intUnite țări bogate și țări sărace, țări industrializate și țări avind mari rezerve de petrol, state de pe toate conti­nentele.

Despre Arabia Saudită se a- firmă că s-ar putea să fie mai bogată in.Soare decît In petrol, iar interesul pentru cel dinții

s-ar face in scopul conservării resurselor de aur negru. Proiec­tele in curs de realizare cuprind o instalație de încălzire solară pentru un complex de 14 clă­diri. centrul sportiv de la Tabuk (30 000 metri pătrațt) — care pare să fie cea mai mare con­strucție din lume încălzită cu energie solară și o uzină de 45 kilowați la Ryad, avind 6 000 metri pătrați de captatori.

Franța și-a propus ca, pină la jumătatea deceniului in curs, radiațiile solare și sursele de energie care decurg din aces­tea să furnizeze pină la 2 la sută din consumul țării, ceea ce reprezintă aproximativ 3,5 mi­lioane tone de petAil pe an, iar pină la sfirșitul secolului să se ajungă la un procent de 5 la sută energie de origine solară din consumul total.

Una din aplicațiile cele mai importante ale energiei solare In Mali o constituie pomparea apei. In regiunea San funcțio­nează trei sisteme de pompare folosind procedeul fotovoltaic. Experiențele de pină acum au arătat că acestea sint mai efi­cace decit pompele de mină și mai competitive în comparație cu cele diesel,

S.U.A. și-au propus ca jumă­tate din cele 30 de milioane de clădiri pe care le vor construi intre 1985 și 2000 să fie încăl­zite cu energie solară. Anul tre­cut. guvernul a votat o lege prin care Congresul se angajează să cumpere in următorii zece ani celule fotovoltaice in valoare de 1,5 miliarde de dolari, pen­tru a încuraja producerea aces­tora in serie.

Japonia a încurajat dezvolta­rea cunoștințelor tehnice in ci- teva domenii originale, mai ales în topirea zăpezii și in fabri­carea pilelor de putere mică u- tilizale pentru balizele flotante (durată de viață prevăzută — 15 ani).

Proiectele și realizările în ceea ce privește posibilitățile e- nergetice oferite de Soare sint, fără îndoială, mult mai nume­roase.

Semnificativ pentru gradul în care omenirea întreagă se îndreaptă spre acest Eldorado atît de îndepărtat in spațiu și atît de aproape de viața noastră, este un sondaj publicat de revista franceză „La Vie" : 55 Ia sută dintre persoanele ches­tionate cred că Soarele va furniza in anul 2000 cel puțin 10 la sută din producția energetică mondială. Este o certitudine ? Este o promisiune ?

In orice caz nu mai este vorba de un vis, ci de o posibili­tate concretă, pe care umanitatea trebuie s-o aibă in vedere in evaluările sale energetice.

DOINA IOVANEL

HEUACJTA și AIJMl.MSlHAț.1 A : Bucuroșii. Piața seinieii". Tel: IJSOW. îl 10 ao. Abonamentele te tac la oficiile poștale și ditutofli din întreprinderi șl insiliuțli — Tiparul; Combinatul Poligrafic „Casa Sclntell' Cititorii din străinătate «e pot abona adreetbdu-ee la 1LEXIM — departamentul export-import preot P.O. Box 136—137, telex 11826 București, eu. 13 Decembrie nc. 3. 40 362