1arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul... · Web viewConform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul

Beneficiar:

S.C. TECHNOCER S.R.LNADRAG jud. TIMIS

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

NOIEMBRIE 2011

1. INFORMATII GENERALE 1.1. Titular proiect: SC TEHNOCER SRL

NADRAG strada Metalurgiştilor, nr. 16, judeţul Timiş;

Numărul de telefon: 0256/336784, fax: 0256/336785.

1.2. Autorul raportuluiIntocmit - SAVESCU ELENA MELANIA - expert auditor principal

Str. Letea nr. 13 Timisoara

Tel. 0256/272217,

0723 231815

1.3. Denumire proiect: EXPLOATARE ÎN CARIERĂ a ŞISTURILOR CRISTALINE - PERIMETRUL GLADNA MONTANĂ EST, JUDEŢUL TIMIŞ1.4. Descriere proiect

Societatea comerciala SC Tehnocer SRL cu sediul in loc Nadrag jud. Timis.

Activitatea principală a societăţii este fabricarea betonului – cod CAEN 2663. În Statutul

societăţii, la capitolul „Obiect de activitate” este prevăzută, pe lângă alte activităţi şi

extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase,

gipsului, cretei şi a ardeziei – cod CAEN 0811

Societatea are în dotare utilaje specifice, personal muncitor calificat şi specialişti

pentru desfăşurarea activităţilor miniere menţionate şi deţine atestatul nr.

821/17.12.2009 eliberat de A.N.R.M. Bucureşti – execuţia, conducerea şi coordonarea

activităţi legate de exploatarea resurselor minerale – roci utile.

Perimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita

satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română.

Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia carierei, va fi valorificat ca

şi material de umplutură (brut) sau ca material finit (după concasare şi sortare) pentru

prepararea mortarelor şi betoanelor şi pentru material de umplutură la diverse tipuri de

drumuri şi alte lucrări de construcţie.

În cadrul carierei se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări – săpături

mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu explozivi, cu

Pag.1/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale descendente”,

până la cota finală de + 250,00 mdMN.

Exploatarea se va realiza numai în interiorul perimetrului de exploatare GLADNA

MONTANĂ EST – pe care S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag l-a solicitat la ANRM

pentru aprobare şi pentru care urmează să fie eliberat Permisul de exploatare.

1.5. Productia realizata si resursele energetice necesareAvand in vedere faptul ca in amplasamentul studiat este vorba despre o exploatare

de resursa minerala, putem sa vorbim despre o productie care urmeaza sa fie realizata.

Exploatarea nu va incepe decat dupa obtinerea permisului de exploatare eliberat de de

catre ANRM Bucuresti.

Materii primeCantitate medie

Mod de depozitareAn Total

Şisturi cristaline rezultate

din exploatare

200.000

tone

200.000

tone

40.000 tone vor fi

valorificaţi ca balast brut;

160.000 tone vor fi

prelucraţi în staţia de

concasare-sortare

aparţinătoare beneficiarului

şi amplasată în apropiere,

dar în afara perimetrului

Domeniul de utilizare al sisturilor cristaline este domeniul constructiilor civile si

industriale si domeniul constructiilor de drumuri si sosele. Resursa va fi valorificata ca

balast brut sau dupa ce va fi prelucrata in statia de concasare – sortare pe care

beneficiarul o detine pe un amplasament din apropierea amplasamentului studiat.

Materialele vor fi utilizate in domeniul constructiilor de drumuri, sosele, fundatii,

regularizari de maluri de rauri etc. Concasarea nu se face in amplasamentul studiat si

nu face parte din acest proiect.

Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia maxima Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitate

anuala

Denumirea Cantitate

anuala (l)

Furnizorul

Extractie 200.000 t Motorina 236.025 Furnizor

Pag.2/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

sisturi

cristaline

autorizat

Ulei (pentru

motor si

hidraulic)

1.600Furnizor

autorizat

Vaselina 600 kgFurnizor

autorizat

1.6. Informatii despre materiile prime In acest proiect, materia prima este reprezentata de sisturile cristaline care se

vor extrage. Resursa minerala pentru care va fi eliberat un permis de exploatare este

reprezentata prin sisturi cristaline. Aceste sisturi cristaline au ca domeniu principal de

utilizare, construirea de drumuri, sosele. Mai pot fi utilizate la fundatii, consolidari de

taluze si consolidari ale malurilor unor rauri sau ca agregate la prepararea unor

betoane.

Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

Denumirea materiei

prime/preparat chimic

Cantitate

anuala

vehiculata

tone/an

Clasificarea si etichetarea

substantelor sau a preparatelor

chimice

Periculoase

/Nepericuloase

Pericul

o-zitate

Faza

de risc

Sisturi cristaline rezultate din

exploatare

200.000 nepericulos - -

1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediulPrezenta zgomotului in mediul ambiental, cu repercursiuni asupra starii de

sanatate si confort a colectivitatii umane expuse, defineste poluarea sonora. 1. Sursele de zgomot sunt urmatoarele:

functionarea utilajelor specifice;

circulatia vehiculelor – cele care transporta sisturi cristaline.

In urma derocarii rocilor cu ajutorul explozivilor - nivelul echivalent de zgomot,

datorat detonarii incarcarilor explozive, stabilit pe baza determinarilor efectuate la

obiective similare, masurat la distanta de 150 m de sursa (limita perimetrului de

exploatare) este de 65 dB(A).

Pag.3/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Tinand cont de durata scurta de producere a zgomotului, STAS 100009-88

permite calcularea de corectii datorate unor actiuni izolate:

n = 1 min/480 min x 100 = 0,28 %

Astfel, nivelul de zgomot se corecteaza in functie de durata sa (exprimata in

procente fata de o perioada de referinta de 8 ore, ziua sau 30 minute, noaptea).

Corectia admisa conform STAS 100009-88 (tabelul 5) este de 25 dB (A).

Asadar, nivelul de zgomot echivalent, datorita incarcaturii de explozivi este:

Lech = 65 dB(A) – 25 db(A) = 40 dB(A)

Rezulta ca nivelul maxim calculat la limita perimetrului de exploatare este de 40

dB(A).

Conform STAS 100009-88, nivelul maxim admis la limita incintelor industriale

este:

Ladmis = 65 dB(A)

Zgomotele datorate puscarii au un efect local datorita:

distantei pana la primii receptori reprezentati de locuitorii localitatea

Gladna Montana - 1.000 m (600 m pana la inceputul localitatii);

folosirea intervalelor de intarziere la detonare;

burarii gaurilor de sonda;

perforarea gaurilor de sonda si puscarea se vor executa numai in timpul

zilei.

Astfel, personalul din cariera trebuie sa sa-si protejeze urechile impotriva

zgomotului atunci cand se dizloca roca cu ajutorul explozibilului.

Puterea acustică standard a celor mai importante utilaje care se vor afla în cadrul

perimetrului, este prezentată în tabelul următor:

Utilajul/sursa de zgomot

Timp

maxim de

funcţionare

ore/zi

Nivelul

de zgomot la

sursă

dB (A)

Distanţa faţă de

sursa generatoare

Încărcător frontal 4 80 la 1 m de sursă

Autobasculantă încărcată (la

20 km/h)8 60-70 la 1 m de sursă

Excavator 6 80 la 1 m de sursă

Explozie 958 ms 120-130 la 300 m de sursă

Pag.4/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Nivelul de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor

Pentru a afla nivelul zgomotului la o anumită distanţă de sursă se poate aplica

formula:

L2 = L1 + 20 lg ( r1/r2 )

unde:

L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursă ( r1 = 1m)

L2 – nivelul zgomotului la distanţa r2 de sursă

r2 = 1.200 m, distanţa minimă până la cel mai apropiat receptor-casă particulară.

L2= L1+20lg r1/r2 = L1 –20lg r2 (r1=1m)

Utilajul/sursa de

zgomot

Timp de

funcţionare

ore/zi

Nivelul de

zgomot la

sursă

dB (A)

Distanţa faţă

de sursa

generatoare

m

Nivelul de

zgomot la cel

mai apropiat

receptor

dB (A)

Încărcător frontal 4 80 1.200 26

Autobasculantă

încărcată (la 20

km/h)

8 60-70 1.200 6 - 16

media 11

Excavator 6 80 1.200 26

Explozie 958 ms 126-136 1.200 12-22

media 17

Din calculul de mai sus, se poate observa că nivelul maxim admisibil de zgomot

la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009/1988, nu va fi depăşit nici în cazul

puşcării cu exploziv. Având în vedere faptul că durata zgomotului produs la o explozie

este foarte mică (cca 1 sec.), iar numărul de explozii pe an este redus (4-5 explozii/an),

prin condiţiile geomorfologice ale reliefului creeandu-se ecrane protectoare, se poate

considera că zgomotul nu va afecta populaţia din jur.

2. Obiectivul reprezinta o sursa majora de vibratii sau de radiatii. Vibratiile datorate exploziilor, in conditiile respectarii tehnologiilor de puscare cu

randament ridicat, nu se constituie (data fiind distanta pana la receptori si timpul foarte

scurt de producere a exploziei) intr-un semnificativ element perturbator.

1.8. AlternativeIn proiect nu au fost prevazute alternative.

Pag.5/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

1.9. Localizare geograficaPerimetrul temporar de exploatare GLADNA MONTANĂ este amplasat în versantul

drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita satului Gladna Montană şi la cca.

1.000 m vest de limita satului Gladna Română. Din punct de vedere administrativ,

perimetrul aparţine de satul Gladna Montană, comuna Fârdea, judeţul Timiş.

Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 (E 70) Timişoara -

Caransebeş, până la ieşirea din localitatea Găvojdia, apoi spre nord, pe drumul

judeţean DJ 681, cca. 30 km până la intrarea în localitatea Gladna Montană, după care

700 m pe drumul comunal Dc 116 până amonte de satul Gladna Montană. În perimetrul

propriu zis se accede pe un drum local care se desprinde din drumul comunal Dc 116

spre dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca. 500 m.

Suprafaţa perimetrului afectat de lucrările de exploatare este de 0,009 kmp.

Durata de funcţionare a perimetrului GLADNA MONTANĂ EST, judeţul Timiş va fi

pentru o perioadă de un an, de la data eliberării permisului de către A.N.R.M. Bucureşti.

Executarea lucrărilor de refacere a mediului şi perioada de monitorizare

postînchidere în zonele afectate se va face concomitent, respectiv în perioada imediat

următoare finalizării lucrărilor de exploatare.

2. PROCESE TEHNOLOGICEViitoarea cariera este amplasata in apropierea localitatii Gladna Montana si

Gladna Romana.Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 (E 70)

Timişoara - Caransebeş, până la ieşirea din localitatea Găvojdia, apoi spre nord, pe

drumul judeţean DJ 681, cca. 30 km până la intrarea în localitatea Gladna Montană,

după care 700 m pe drumul comunal Dc 116 până amonte de satul Gladna Montană. În

perimetrul propriu zis se accede pe un drum local care se desprinde din drumul

comunal Dc 116 spre dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca.

500 m.

a) Lucrări de deschidereAccesul în perimetru se face pe drumul existent, care urmăreşte cursul văii

Baniţa, până la vatra carierei. De asemenea, există drumuri de acces la treptele

superioare de acces, resursele de şisturi cristaline fiind în întregime deschise.

b) Lucrări de pregătireResursele minerale estimate în cadrul perimetrului de exploatare, în mare

parte nu sunt decopertate. Pe o suprafaţă de cca. 2.500 mp este necesară

Pag.6/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

decopertarea depozitelor de şisturi cristaline. Coperta are o grosime medie de cca. 1,00

m şi este alcătuită din sol vegetal cu fragmente de şisturi cristaline alterate în

compoziţie.

Lucrările de pregătire a zăcământului pentru exploatare constau din lucrări de

decopertare care vor consta in îndepărtarea copertei formată din sol vegetal cu

fragmente de rocă alterată cu o grosime medie de cca. 1 m. Îndepărtarea solului se va

face cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi, care apoi vor fi transportate la

halda de steril care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se

imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Decopertarea se va

realiza în extinderea frontului carierei spre limita nordică şi vor devansa lucrările de

exploatare, astfel încât să se asigure continuitatea exploatării.

Se estimează că se va îndepărta un volum de cca. 2.500 m3 de sol vegetal cu

fragmente de rocă alterată care va fi depozitat într-un spaţiu special amenajat (haldă) în

partea vestică a perimetrului în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a mediului.

Solul vegetal se va depozita într-o haldă special amenajată, în cadrul zonei,

pentru păstrare şi conservare în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a mediului.

Decopertarea substanţei minerale utile se va realiza mecanizat, cu ajutorul utilajelor din

dotarea societăţii.

Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 400 m2,

cu laturile de 40 x 10 m. Înălţimea medie a haldei va fi de aproximativ 6 m, iar unghiul

de taluz va fi de maxim 30o.

Solul vegetal astfel depozitat şi conservat, va fi folosit la finalizarea lucrărilor de

exploatare pentru refacerea suprafeţelor de teren afectate. Depozitul de sol vegetal va

trebui să aibă o formă geometrică, cu suprafeţele netede ale unghiului de taluz natural.

Elementul de bază în construcţia haldei îl va constitui platforma de depunere,

care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

să aibă înclinarea longitudinală şi transversală astfel construită încât să

asigure scurgerea naturală a apelor;

să aibă un acces corespunzător la căile de transport;

să fie supraînălţată faţă de cursul văii Baniţa, pentru asigurarea protecţiei

împotriva inundaţiilor şi să nu blocheze cursul de apă.

Terenul ales pentru amplasarea haldei de steril va trebui să fie neted, iar

înclinarea naturală a acestuia să nu depăşească panta de 1: 1.000.

Pag.7/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

În procesul de exploatare a şisturilor cristaline din cadrul perimetrului va rezulta

un volum de 2.500 mc de sol vegetal cu şisturi cristaline alterate înglobate în compoziţia

lui. Acestea vor fi depozitate într-o haldă separată amenajată în apropierea perimetrului

astfel încât să nu imobilizeze resursele estimate de rocă utilă.

c) Lucrări de exploatare

Exploatarea resursei minerale se va efectua prin metoda specifică exploatărilor

miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea mecanică cu ajutorul explozivilor după

operaţiunile de perforare – puşcare”.

Exploatarea şisturilor cristaline se va efectua în trei trepte, cu următorii parametri

geometrici:

înălţimea medie a treptei = 10 - 15 m

lăţimea medie a bermei de lucru = 6 - 10 m

unghiul de înclinare maximă al taluzului = 70o

Derocarea materialului din masiv se va realiza prin puşcare cu explozivi.

Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj

rotopercutantă, diametrele optime ale găurilor trebuind să fie cuprinse între 90 -112 mm.

După poziţia lor, găurile de puşcare pot fi:

- frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);

- de bază – executate la baza frontului carierei.

Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat conform programului

prevăzut în permisul de exploatare şi ţinând cont de caracteristicile geometrice ale

carierei, se vor putea calcula parametri de puşcare în cazul masivului cu două suprafeţe

libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri.

În cazul în care în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la un

unghi de 70o sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o nouă

puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.

Puscarea gaurilor de sonda se va efectua de catre o firma autorizata in utilizarea,

manipularea si depozitarea substantelor explozive. Gazele rezultate in urma detonarii

materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O,

H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o

durata de timp foarte scurta. Pentru colectarea si dispersia gazelor de explozie, datorita

naturii sursei de poluare, nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a

noxelor.

Pag.8/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni.

Cantitatea de exploziv utilizată la o împuşcătură este de 3.000 kg amfodet, 300 kg

riogel, 200 kg elexit, 50 bucăţi capse şi 20 bucăţi conectori.

Degajarea gazelor (COX, NOX, COV, H2S etc.) la exploziile de derocare

programate pentru dislocarea rocilor sunt surse de poluare fixe, punctuale, iar cantităţile

de emisii anuale sunt condiţionate de cantitatea totală de material exploziv utilizat.

Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni,

volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmând a se dispersa foarte rapid. La

dispersia gazelor contribuie atât efectul generat de explozie, cât şi circulaţia curenţilor

de aer.

Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic decât prevederile Ordinului MAPPM

nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87 (0,5

mg/m3).

Prin metoda de împuşcare propusă, concentraţia în emisie pentru pulberi se va

încadra sub limita concentraţiei maxim admise (50 mg/m3, conform STAS 9096/1998).

Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor

prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la

trei luni.

Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor este de

50 dB(A) ziua şi 40 dB (A) noaptea.

Pentru diminuarea efectelor negative determinate de zgomot se recomanda

folosirea unor explozivi cu acţiune brizantă redusă şi limitarea cantităţilor de exploziv la

detonarea rocilor;

alegerea unei scheme de amplasare a găurilor, astfel încât să se producă o

sfărâmare foarte bună şi împrăştiere foarte mică;

repartizarea cât mai uniformă a încărcăturii totale de explozivi pe treapta de

întârziere;

desfăşurarea activităţilor numai în perioada de zi;

În vederea desfăşurării activităţii de exploatare la zi a sisturilor cristaline din

perimetrul solicitat, se are in vedere dotarea carierei cu următoarele utilaje:

Pag.9/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Utilajele care exista in cariera sunt reprezentate de urmatoarele:

1. Incarcator frontal

capacitate cupa 3 mc;

latime cupa 2.700 mm;

adancime de sapare 110 mm;

lungime totala 8130 mm.

2. Masina (bascula) B 40D 6 x 6:

sarcina utila – 37.200 kg;

pompa A20 VO 60;

pompa directie de urgenta A20 VO 60;

frana pe disc cu cilindru cu arc la arborele cardanic;

cuva din aliaj de otel dur cu rezistenta la intindere;

capacitate bena 2 tone.

3. Excavator:

puterea motorului 317 kW (431CP);

volum lingura de adancime 1,2-1,5 mc;

4. Buldozer S 1500

putere: 116 kW / 155 CP la 1800 rpm

greutatea:

o 61EX-15 - 16870 kg

o 61EX-15 sasiu lung - 17550 kg

o 61EX-15 - 18460 kg

capacitate lamei:

D61EX - 3,40 mc

2.1. Alimentarea cu agent termicNu este cazul in acest proiect.

Pag.10/pag.55

Nr.crt.

Utilaj

Can

titat

eto

ne

Con

sum

ef

ectiv

mot

orin

ă

litri

Con

sum

sp

ecifi

cm

otor

ină

litri/

m3

1 Buldozer S 1500 3.750 5.625 1,50

2 Excavator 40.000 16.800 0,42

3 Încărcător frontal 160.000 83.200 0,52

4 Autobasculante 203.750 130.400 0,64

TOTAL 236.025

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

2.2. Utilizarea terenului in alternativa aleasaPerimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ

EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita

satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română. Din

punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de satul Gladna Montană, comuna

Fârdea, judeţul Timiş.

Perimetrul este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem

STEREO 1970):

Nr. punct

de delimitare

Coordonate (STEREO 1970)

X Y

1 475.599 283.185

2 475.576 283.205

3 475.567 283.232

4 475.567 283.245

5 475.440 283.208

6 475.461 283.145

Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 9.000 m2. În perimetrul propriu zis

se accede pe un drum local care se desprinde din drumul comunal Dc 116 spre

dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca. 500 m.

2.3. Amenajarea teritoriala in zona amplasamentului2.3.1. Prevederi ale P. U. G.Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent

perimetrului fiind in extravilan, in zone departate de comunitatile locale.

2.3.2. Modernizarea circulaţiei Accesul în zonă se realizează pe drumul naţional DN 6 (E 70) Timişoara -

Caransebeş, până la ieşirea din localitatea Găvojdia, apoi spre nord, pe drumul

judeţean DJ 681, cca. 30 km până la intrarea în localitatea Gladna Montană, după care

700 m pe drumul comunal Dc 116 până amonte de satul Gladna Montană.

Accesul în perimetru se face din drumul existent pe valea Baniţa care trece prin

partea sudică a perimetrului. Din acesta a fost amenajat un drum de exploatare până la

Pag.11/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

treapta de exploatare. Drumurile au o lăţime de 4 m şi sunt pietruite cu piatră spartă cu

o grosime de 0,25 m. Acestea sunt în permanenţă întreţinute prin nivelare şi aşternere

de piatră spartă din carieră în vederea asigurării unor condiţii optime de transport.

2.4. Conectarea la infrastructura existenta – nu este cazul

Alimentarea cu gaze naturale - nu este cazul.

Alimentarea cu energie electrica – nu este cazul.

Alimentarea cu apa potabila – nu este cazul.

Telefonie - nu este cazul.

2.5. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular in proiect sunt cuprinse in tabelul urmator

Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse

Parametru

(unitatea de

masura)

Tehnici alternative

propuse de titular

Consumuri /Emisii Cantitati/an

kW

Cariera pentru extractia

sisturilor cristaline

energie electrica -

tone calcar 200.000

kg deseuri menajere 420

2.6. Activitati de dezafectare Nu este cazul.

3. DESEURISurse si tipuri de deseuriIn incinta amplasamentului se identifica urmatoarele categorii de deseuri

rezultate ca urmare a activitatii desfasurate:

deseuri menajere;

deseuri tehnologice.

Deseuri menajere

Deseuri menajere – total angajati 5

5 persoane*0.306 kg/zi persoana =1,53 kg/zi

= 420 kg/an

Unitate Productie/zi

Pag.12/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Personal nr. 5

Deseuri menajere kg/zi 1,53

tone/an 0,420

Deseurile menajere constituite din resturile care provin din consumurile

personalului sunt colectate in pubele menajere, fiind preluate de Consiliul Local Gladna

in baza contractului incheiat si transportate la locul de depozitare a deseului menajer.

Transportul deseurilor de pe amplasament se realizeaza de catre prestator, cu mijloace

de transport adecvate care nu permit imprastierea lor.

Deseuri tehnologice (cantitatile sunt aproximative)

Prin exploatarea sisturilor cristaline au fost facute urmatoarele lucrari si s-au

obtinut urmatoarele deseuri tehnologice:

in procesul de exploatare a şisturilor cristaline din cadrul perimetrului va

rezulta un volum de 2.500 mc de sol vegetal cu şisturi cristaline alterate

înglobate în compoziţia lui.

Solul vegetal cu sisturile cristaline inglobate vor fi depozitate într-o haldă

separată amenajată în apropierea perimetrului, astfel încât să nu imobilizeze resursele

estimate de rocă utilă. Solul vegetal astfel depozitat şi conservat, va fi folosit la

finalizarea lucrărilor de exploatare pentru refacerea suprafeţelor de teren afectate.

Lucrările de pregătire vor devansa lucrările de exploatare, astfel incât, să se evite

intreruperi în activitatea de exploatare şi diluţii ale resursei minerale.

In conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic

care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a gestiunii

acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru fiecare tip de deseu.

Datele sunt centralizate lunar, fiind apoi trimise anual Agentiei pentru Protectia Mediului

Timis. In baza ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 (anexa IA si IB),

aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001, deseurile sunt clasificate in

functie de activitatea care le genereaza. Fiecare tip de deseu este definit in mod individual printr-

un cod.

Nr. crt.

Tipul deseului Cantitate/luna Destinatie

1. Sol vegetal cu

şisturi cristaline

alterate

cca. 2500 mc la

decopertare

Refacerea suprafetelor de teren

afectate de procesul de excavare

Pag.13/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

înglobate

De asemenea, in evidenta gestiunii deseurilor trebuie sa se indice si tipul de

stocare, modul de tratare, scopul tratarii, mijlocul de transport si destinatia deseurilor.

Aceasta evidenta trebuie obligatoriu tinuta de catre o persoana de la SC Technocer

SRL.

Denumire

deseu

Can

titat

ea p

reva

zuta

a fi

gene

rata

Sta

rea

fizic

a

Cod

ul d

eseu

lui

Codul

privind

principal

a

proprieta

te

periculoa

sa*

Codul

clasif.

statist

ice***

Managementul deseurilor

– cantitatea prevazuta a

fi generata (t sau mc /an)

valorif

icata

eliminat

a

Ramas

a in

stoc

Sol

vegetal cu

sisturi

cristaline

inglobate

2.500

mc/an

solid 010102 nu - 2500 2500 0

Deseuri

menajere

1,53

kg/zi

solid 200301 nu - 0,420 0,420 0

In cadrul carierei nu sunt utilizate substantele toxice si periculoase. Conform

Decretului nr. 466/1979, privind regimul substantelor toxice, in cadrul viitoarei cariere nu

sunt detinute sau produse substantele prevazute in lista anexata la prezentul decret si

nici nu exista substantele farmaceutice cuprinse in Hotararea nr. 7/2003 (Separannda

sau Venena).

Actiunea de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor se va face cu ajutorul firmei

specializate, cu care firma SC Technocer SRL va incheia un contract de prestari

servicii. Acesta firma va dispune de personal specializat in manevrarea explozibililor. De

asemenea, explozibilul necesar este aprovizionat de catre aceasta firma specializata.

Pe amplasamentul studiat nu se pastreaza si nici nu se depoziteaza explozibil.

Pag.14/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

4. IMPACTUL POTENTIAL INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA4.1.1. Conditiile hidrogeologice ala amplasamentului4.1.1.1. HidrografiaReţeaua hidrografică a zonei este tributară pârâului Gladna. Perimetrul este

situat lângă Valea Baniţa, afluent de stânga a văii Gladnei. În zonă, văile sunt înguste,

au pante repezi şi debite medii anuale semnificative. În perioadele cu ploi torenţiale,

scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi determină apariţia unor viituri.

4.1.1.2. Apa freaticaApa subterană se cantonează în orizontul bazal al pachetului de depozite

deluvial-proluviale care în zona de racord a depozitelor de terasă are grosimi ce

depăşesc 17 – 20 m. Nivelul freatic în zona amplasamentului se stabilizează în jurul

cotei de 20 m.

4.1.1.3. Alimentarea cu apa potabilaBilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)

Pro

ces

tehn

olog

ic

Sur

sa d

e ap

a

furn

izor

Con

sum

tota

l de

apa

Apa prelevata din sursaRecirculata/

reutilizata

Obs

.

Tota

l int

rare

in s

tatie

Con

sum

men

ajer

Consum industrial

Apa

de

la p

ropr

iul o

biec

tiv

Apa

de

la a

lte o

biec

tive

Apa

sub

tera

na

Apa

de

supr

afat

a

Compensarea

pierderilor in

sist circuit

inchis

Apa

subte

rana

Apa

de

supraf

ata

NU ESTE CAZUL

Pentru angajatii din cariera, apa potabila va fi distribuita in sticle de plastic.

4.1.1.4. Managementul apelor uzatePe amplasamentul studiat nu se produc ape uzate. Pentru angajatii din cariera

va fi montata o toaleta ecologica.

4.1.2. Prognozarea impactului - SURSE POTENTIALE DE POLUARE

Pag.15/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

scurgeri de ulei la utilajele de exploatare: excavatoar, incarcator frontal,

mijloace de transport auto etc.;

scapari de motorina la alimentarea utilajelor. Astfel, alimentarea cu

motorina a utilajelor se va face pe amplasament, in timp ce alimentarea cu

motorina a mijloacelor de transport auto se va face la statiile PECO din

apropiere;

scapari de ulei de la utilaje;

spargerea rezervorului de alimentare cu carburant (motorina) la utilajele

sau la mijloacele de transport auto;

apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces, antrenând

suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi eventualele

scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.

In cariera, nu s-a prevazut amenajarea unei statii de carburanti sau amplasarea

unor rezervoare de stocare a acestora. Utilajele din cariera sunt alimentate cu motorina

cu ajutorul cisternei din dotare. Aceasta cisterna este prevazuta cu dispozitive speciale

de alimentat motorina, in vederea prevenirii scurgerilor pe sol.

In incinta carierei nu se vor efectua reparatii ale utilajelor, acestea efectuandu-se

doar la atelierul mecanic al societatii. Instruirea personalului care isi desfasoara

activitatea in cariera se va realiza cu privire la: tehnologia de lucru, manevrarea

carburantilor si a lubrefiantilor, modalitatile de interventie in cazul poluarii accidentale a

factorilor de mediu, depozitarea si gestionarea deseurilor industriale si menajere

rezultate in timpul desfasurarii activitatii.

Desfasurarea activitatii de exploatare, doar in limitele perimetrului aprobat cu

respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera, nu va avea vreun

impact asupra apelor de suprafata.

Produsele petroliere ar putea veni in contact cu apele pluviale doar in cazul:

manipularii necorespunzatoare a carburantilor la alimentarea utilajelor;

depozitarii necorespunzatoare a produselor petroliere uzate;

scurgerii accidentale de produse petroliere provenite de la utilajele care isi

desfasoara activitatea in cariera in urma unor accidente tehnice.

Apele pluviale provenite din precipitaţii şi topirea zăpezilor pot antrena

suspensii solide care determină creşterea turbidităţii receptorului (pârâul Baniţa) sau

produse petroliere rezultate din eventuale accidente tehnice.

Pentru reducerea cantităţii de suspensii transportate de apele pluviale spre

emisar, la limita perimetrului de exploatare va fi necesar să se amenajeze un şanţ de Pag.16/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor spăla suprafaţa de exploatare şi care să

le dirijeze apoi spre colector. Traseul acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a

perimetrului de exploatare, iar la partea lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră

spartă.De asemenea, se recomandă amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de

gardă care să preia apele pluviale care spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre

pârâul Băniţa.

La partea finală a traiectoriei şanţurilor de gardă vor fi amenajate filtre naturale

din piatră spartă, care au rolul de a reţine suspensiile solide. Periodic, piatra spartă din

filtre va fi înlocuită, astfel încât să se asigure funcţionarea eficientă a acestora. Piatra

folosită la filtrele naturale şi înlocuită va putea fi folosită ca umplutură la drumurile de

acces.

Înaintea deversării în emisar, aceste ape vor trebui descărcate de eventualele

produse petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu

stricteţe lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA 001/1997. Acest

separator va fi folosit temporar şi se recomandă să fie metalic.

Pentru reducerea unor astfel de riscuri, întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi

alimentarea cu combustibil se vor efectua numai în locurile special amenajate în acest

scop şi numai de către personal instruit. Reviziile şi reparaţiile utilajelor sau instalaţiilor

se vor face periodic, conform graficelor şi specificaţiilor tehnice, numai la ateliere

specializate.

Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale

absorbante şi apoi se va îndepărta porţiunea de rocă contaminată care va fi depozitată

în locuri special amenajate care să nu vină în contact cu apele pluviale (platforme

impermeabile sau covoare PVC).

4.1.3. Masuri de diminuare a impactuluiPentru evitarea infestarii si a degradarii panzei freatice va trebui sa se respecte

urmatoarele:

metodologia de exploatare;

limita de exploatare;

sensul de avansare al exploatarii;

folosirea de material absorbant in cazul scaparilor accidentale de carburanti.

Modul de actionare, in caz de producere a unei poluari accidentale sau a unui

eveniment care poate conduce la poluarea iminenta a solului si panzei freatice, este

urmatorul:

Pag.17/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Persoana care observa fenomenul (mecanici deserventi utilaje) anunta imediat

conducerea unitatii si se iau masuri imediate:

eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul

sistarii ei prin efectuarea reparatiilor curente care au cauzat scurgerile

de ulei sau motorina;

limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;

indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante.

pentru situatii ce nu pot fi remediate la fata locului, se dispune si se

asigura transportul utilajelor in baze specializate de reparatii.

In momentul aparitiei unei scurgeri de carburant sau ulei, pe sol se imprastie

materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca

ploile sa antreneze poluantii pe versantul care se exploateaza.

Punctele critice din cariera de unde pot proveni poluari accidentale sunt urmatoarele:

Locul de unde poate

proveni poluarea

accidentala

Cauzele posibile ale poluarii

Poluanti potentiali

Denumirea Obs.

Zona perimetru de

exploatare

scapari de ulei la utilaje

spargere rezervor

combustibil utilaje

ulei motor

motorina

Poluarea accidentala este indirecta, atat pentru panza freatica, cat si pentru sol

in zona exploatare sisturi cristaline. Ea poate fi produsa prin antrenare de poluanti (ulei

si motorina) prin apele meteorice.

Programul de masuri si lucrari in vederea prevenirii poluarilor accidentale pentru

platforma utilaje este redat in tabelul de mai jos:

Nr.

crt.

Masura sau lucrarea Scopul Responsabilitati

1

Verificarea zilnica a

utilajelor

Evitarea scurgerii

de ulei, motorinaMecanici utilaje

2

Alimentarea ingrijita cu

motorina din canistre

metalice a utilajelor

Evitarea scurgerii

motorinaMecanici utilaje

Executarea schimbului de Evitarea scurgerii Mecanici utilaje

Pag.18/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

3 ulei ingrijit de ulei

4

Interdictie reparatii utilaje pe

suprafata

Evitarea scurgerii

de uleiMecanici utilaje

5

Interdictie spalare utilaje si

mijloace de transport auto

in amplasamentul studiat

Evitare poluare Seful de cariera

La constatarea unei poluari accidentale, se procedeaza la indepartarea solului

afectat, mecanic sau manual, pe suprafata si adancimea afectata, prin executia de

sapaturi manuale, adunarea materialului in gramezi, incarcarea manuala in mijloace de

transport auto si transportul materialului la o societate autorizata pentru neutralizare.

Pamantul imbibat cu ulei sau motorina se transporta imediat pentru a evita ca ploile sa

antreneze poluantii.

Utilajele sunt proprietatea SC Technocer SRL si sunt in permanenta pe perioada

de exploatare, in zona de amplasare a carierei. In cazul aparitiei unei poluari

accidentale, se va folosi materialul absorbant care va fi achizitionat in prealabil.

In vederea evitării degradării terenurilor, a alunecărilor şi prăbuşirilor de taluze

sau versanţi, cât şi pentru evitarea poluării apelor de suprafaţă. se vor executa

următoarele:

să se amenajeze un şanţ de gardă pentru preluarea apelor pluviale care vor

spăla suprafaţa de exploatare şi care să le dirijeze apoi spre colector. Traseul

acestui şanţ de gardă va urmări limita stabilită a perimetrului de exploatare, iar la

partea lui finală se vor amenaja filtre naturale din piatră spartă.

amenajarea, la baza fiecărei trepte, a unui şanţ de gardă care să preia apele

pluviale care spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre pârâul Băniţa.

La partea finală a traiectoriei şanţurilor de gardă vor fi amenajate filtre naturale

din piatră spartă, care au rolul de a reţine suspensiile solide. Periodic, piatra

spartă din filtre va fi înlocuită, astfel încât să se asigure funcţionarea eficientă a

acestora. Piatra folosită la filtrele naturale şi înlocuită va putea fi folosită ca

umplutură la drumurile de acces;

Prevederea unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu stricteţe lipsa

totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului;

Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi îndepărtate cu materiale

absorbante Cansorb si baraje absorbante;

Pag.19/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

drumurile de acces la microcarieră, la haida de steril şi tranşeele de deschidere,

vor fi prevăzute cu şanţuri, pe ambele laturi ale acestora;

rambleierea şi nivelarea urgentă a tuturor adânciturilor sau gropilor ivite in incinta

carierei, pentru prevenirea băltirii prelungite a apelor.

4.2. Aerul4.2.1. Date generaleClima si calitatea aerului

Tipul general de climat este temperat continental moderat, la care se adauga

diversitatea conditiilor naturale. Ca urmare a pozitiei sale geografice, judetul Timis se

incadreaza in climatul continental de tranzitie cu influente submediteraneene.

Precipitatiile sunt variabile si cad neregulat, cele mai mari cantitati inregistrandu-se

vara. Climatul de campie de sud in care se inscrie acesta zona are influente

submediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, cu veri secetoase. Aceasta zona

se afla la interferenta maselor de aer cu caracter continental, de origine vestica, care de

cele mai multe ori ajunge aici cu un grad ridicat de continentalizare si a celor cu

caracter continental de origine estica, suferind in plus si invazia unor mase de aer cald

sudice care traveraseaza Marea Mediterana. Pregnanta acestor tipuri de mase de aer

influenteaza regimul termic si pluviometric. Astfel, putem vorbi despre o clima

temperata, cu un grad de continentalism moderat, cu influente subtropicale, mai mult

sau mai putin accentuate pe anumite areale geografice. Datorita diversitatii mari a

reliefului, in aceasta zona s-au identificat o serie de topoclimate specifice, acestea

oglindindu-se fidel in conditiile pedogeografice si geobotanice.

Tipul topoclimatic este specific zonei de silvostepa.

Regimul climatic din localitatea Gladna Romana si Gladna Montana este

urmatorul:

Temperatura temperatura medie anuala: 11.5°C;

temperatura medie lunara minima: + 0.5 °C, in ianuarie;

temperatura lunara maxima: + 21.6 °C, in iulie;

Precipitatiile regimul precipitatiilor ca medie multianuala: 806,9 mm;

cantitatea medie lunara minima este 39,7 mm in ianuarie;

cantitatea medie lunara maxima este 82 mm in iunie;

VanturilePag.20/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Vanturile dominante in aceasta regiune sunt in general pe directia NE-NV, cu o

pondere de cca 68%. Pe directia SV si NE intensitatea vantului este de numai 11%.

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei, activitatile care pot constitui

surse de poluare a atmosferei sunt cele legate de exploatarea sisturilor cristaline.

Sursele de impurificare a atmosferei specifice sunt:

surse stationare nedirijate: datorita activitatii de exploatare a sisturilor cristaline, poluarea

principala care poate sa apara este poluarea cu praf, care poate

sa apara la manevrarea materialului mineral. Acest lucru este mai

accentuat atunci cand exista o intensificare a vantului. In

perioadele foarte calduroase, ar trebui ca materialul care se

vehiculeaza sa fie stropit cu apa pentru a nu se mai produce praf.

datorita activitatii de derocare a rocilor cu ajutorul explozivilor.

Prin detonarea incarcaturilor explosive (un kg de dinamita tip II) vor fi eliberati in

atmosfera urmatorii agenti poluatori:

oxid de carbon – 52 g/kg;

oxizi de azot – 26 g/kg;

COV – 0,7 g/kg;

H2S – 2,5 g/kg.

Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o durata de timp foarte

scurta, de cateva secunde. Tinand cont de cantitatile de exploziv folosite la o puscare,

se pot calcula emisiile de noxe, pentru o derocare sau pentru intreaga cantitate de roca

ce urmeaza a fi dizlocata in timp.

Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,

cantitatile acestea fiind greu de cuantificat, ele depinzand de:

gradul de fisurare naturala a rocii;

materialul infiltrat intre fisurile rocii utile;

umiditatea naturala a rocii utile;

umiditatea atmosferei;

schema de amplasare a gaurilor;

modul de burare al gaurilor de mina.

Singura modalitate de determinare a cantitatilor de praf eliberate in atmosfera in

urma operatiilor de puscare este cea a prelevarii probelor de praf.

surse mobile – datorat traficului masinilor si utilajelor din cariera.

Pag.21/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Calculul echivalarii emisiilor de noxe aferente traficului in cadrul carierei la o

functionare maxima s-a facut tinand seama de urmatoarele date:

masini intrate in cariera, maxim: 15-20

masini iesite din cariera, maxim: 15-20

timpul de mers in gol (stationare): 50 sec.

durata stationarii: < ½- 1 ore

Utilajele care vor funcţiona în incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,

principalele noxe eliberate în atmosferă de către acestea, fiind cele rezultate din gazele

de eşapament, şi anume:

oxizi de azot (NOx);

oxizi de sulf (SOx);

monoxid de carbon (CO);

compuşi organici volatili (COV);

particule.

Cantitatea de gaze de eşapare emise în aer variază în funcţie de numărul de

utilaje folosite, precum şi timpul de funcţionare al acestora. Asadar, consumul de

motorină la lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare este de 50 l motorina/ora.

Concentraţiile poluanţilor eliberaţi, pentru cantitatea de un litru motorină consumată,

sunt considerate a fi de:

particule - 0,51 mg/l;

SOX - 3,41 mg/l;

HC (nearse) - 0,15 mg/l;

NOx - 0,62 mg/l;

aldehide - 0,11 mg/l;

CO - 0,25 mg/l;

Impactul produs asupra factorului de mediu aer se referă la cantităţile de noxe ce

se vor degaja în atmosferă, ca urmare a arderii combustibililor lichizi, folosiţi pentru

funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor.

Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului şi în imediata

lui vecinătate. Nu vor interveni modificări semnificative în calitatea aerului, mai ales că,

în afara perimetrului, nu se prevăd ca posibile, efecte de sinergism.

Noxele emise în atmosferă, datorită funcţionării utilajelor sunt formate din

componenţi gazoşi şi pulberi în suspensie. Aceste emisii nu constituie o problemă

Pag.22/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

deosebită de impact asupra mediului, dacă se ia în considerare efectul de aerare şi

dispersie produs de circulaţia activă a aerului din zonă, limitarea timpilor de funcţionare

a utilajelor la strictul necesar şi întreţinerea utilajelor la parametri optimi. Concentraţiile

poluanţilor la sursă se vor putea încadra în limitele admise prin Ordinul MAPPM nr.

462/93.

Tinand seama de cele aratate mai sus si de factorii de emisie din metodologia

Corinair–Copert, au rezultat urmatoarele debite masice maxime orare ale principalilor poluanti

care pot fi evacuati in atmosfera din aceste surse mobile:

Denumirea surseiPOLUANT

Debit masic

Emisii poluante ale

autovehiculelor

Monoxid de carbon 55,50

HC (nearse) 33,30

Oxizi de azot 137,64

Aldehide 24,42

SOx 757,02

Particule 113,32

Activitatile de transport ale produselor miniere, realizate de SC Technocer SRL,

pot influenta prin urmatoarele:

mijlocele de transport vor avea capacitate considerabile si vor produce un

nivel mai ridicat de zgomote si vibratii;

prin circulatia mijloacelor de transport se vor emite in aer noxe rezultate prin

arderile combustibililor in motoarele termice.

Mijloacele auto, cu care va fi transportat sisturi cristaline industrial si de

constructii din perimetrul Gladna Montana Est sunt dotate cu motoare Diesel si sunt

masini noi sau aproape noi, intr-o stare foarte buna de functionare.

Cantitatile de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de

utilaje folosite, caracteristicile carburantului folosit, precum si de timpul efectiv de

functionare al acestora. Prezenta unei bune circulatii a aerului in zona pe tot parcursul

anului, permite aprecierea ca va exista posibilitatea unei dispersii accentuate a noxelor

gazoase rezultate in urma proceselor de combustie in motoarele termice.

Esapamentele motoarelor trebuie sa fie dirijate prin constructie (conform

normelor europene in vigoare) la o inaltime de cca. 3 m si sa fie prevazute cu filtre

speciale de retinere, care in conditiile unei folosiri corecte, sa realizeze o epurare a

gazelor.

Pag.23/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Toate motoarele termice, proiectate a fi folosite la exploatarea si transportul

substantei minerale utile, este obligatoriu sa corespunda noilor parametri europeni.

Ordinul nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, precizeaza ca emisiile poluante ale

autovehiculelor rutiere se limiteaza prin conditiile tehnice prevazute la omologarea

autovehicolului. Aceasta operatiune se face la inmatricularea pentru prima data in tara a

tipului respectiv de masina. De asemenea, aceste emisii sunt verificate periodic la

inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii masinii in

Romania.

surse stationare dirijate - emisii din procese de combustie

Nu este cazul.

4.2.2. Prognozarea poluarii aeruluiPentru studiul dispersiei noxelor provenite, în atmosferă s-a folosit modelul

gaussian de dispersie. Detaliile legate de acest model de dispersie, precum şi de

programul de calcul utilizat, sunt prezentate în continuare.

Noţiuni teoretice privind dispersia poluanţilor în aer

Dispersia efectivă a poluanţilor gazoşi sau sub formă de particule fine evacuaţi în

atmosferă, în apropierea solului, depinde de procesele de amestec natural pe diferite

niveluri. În principal, turbulenţa aerului este consecinţa directă a mişcărilor convective

generate în stratul limită. Acesta este stratul care conţine aproximativ 10% din masa de

aer atmosferic, în care proprietăţile de curgere sunt determinate în parte de fiecare

aerodinamică a suprafeţei de sub el, dar şi de stratificarea densităţii aerului datorită

diferenţelor de temperatură, care apar deasupra solului, în primul rând, în cursul ciclului

zilnic al încălzirii şi răcirii acestuia, prin radiaţie, dar şi datorită circulaţiei aerului din

regiunile mai calde sau mai reci ale planetei. Stratul limită este adesea denumit şi

stratul de amestec sau stratul Eckman, datorită modificării sistematice a direcţiei de

mişcare cu distanţa de la limita stratului, analogică cu modificarea curenţilor oceanici

datorită vântului – studiată de Eckman.

Complexitatea şi variaţia mişcărilor turbulente în atmosferă au o influenţă directă

asupra naturii neuniforme a distribuţiei materialelor purtate de vânt. În această privinţă

sunt foarte importante dimensiunile relative ale mişcării şi volumul de aer peste care a

fost împrăştiat materialul, în fiecare moment. De asemenea, este importantă disfuncţia

între efectele de dispersie asupra materialului evacuat în atmosferă, sub forma unui

curent continuu staţionar şi efectele în cazul unei evacuări virtual instantanee a

materialului. Pag.24/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Creşterea volumului deasupra căreia este împrăştiată o anumită cantitate de

material în suspensie, a fost privit în mod convenţional, ca un proces de schimb analog

difuziei moleculare, dar la o scară mult mai mare, cu suprafeţe de aer în locul

moleculelor.

Curentul continuu sau “pana” de efluent ce iese poate fi privită ca o succesiune

de secţiuni elementare, care se comportă într-un fel ca norii individuali. Trebuie

specificat că masa de material continuu conţinută într-un asemenea element de pană,

de lungime dată paralel cu vântul, va fi invers proporţională cu viteza acestuia. Această

diluţie directă, de către vânt, apare în toate formulările teoretice pentru surse continue

punctiforme, având ca efect proporţionalitatea inversă dintre concentraţie şi viteza

vântului dintr-un jet.

Dispersia transversală şi verticală pentru o secţiune de pană (care reprezintă

celelalte două dimensiuni ale volumului în care este distribuită o cantitate dată de

material) cresc sub acţiunea proceselor de distorsiune pe scară mică şi din această

privinţă, dispersia penei bidimensionale este similară cu cea tridimensională din cazul

unui nor singular. O diferenţă importantă este aceea că secţiunile penei nu sunt

identice, ci deplasate neregulat datorită fluctuaţiilor mari în curent, rezultând o mărire

progresivă a frontului transversal de împrăţtiere a materialului. Astfel, concentraţia

medie produsă de o sursă punctiformă pe direcţia vântului, se diminuează nu numai cu

distanţa de la sursă, ci şi cu timpul de expunere.

Variaţia de temperatură cu înălţimea deasupra suprafeţei terestre este definită ca

profilul temperaturii. În timpul unei zile calde, însorite, temperatura scade cu înălţimea

deasupra suprafeţei. După apus, în timpul unei nopţi senine, temperatura suprafeţei

scade rapid şi răceşte stratul adiacent, astfel că temperatura aerului creşte rapid cu

înălţimea deasupra suprafeţei, stabilind o inversiune.

Un interes special este acordat gradienrului vertical de temperatură, care apare

în mişcarea verticală a aerului (adiabatică). Acest gradient este definit ca descreşterea

temperaturii aerului într-un proces adiabatic uscat. Neglijând termenii inerţiali şi de

freacare datorită mişcării vertical încetinite, rezultă:

unde - variaţia presiunii cu înălţimea z

- masa specifică şi g – acceleraţia gravitaţională

Variaţia temperaturii cu înălţimea este:

Pag.25/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

pentru aer cu k =1, 4; R = 282, 2 J/ kg*K şi g = 9, 81 m/s2, rezultă:

Dacă temperatura atmosferei are un gradient vertical egal cu descreşterea

adiabatică a temperaturii de -1, 78 oF/100 m, atmosfera este denumită neutră. Dacă

atmosfera are un gradient vertical mai mic decât -1,78 oF/100 m, atmosfera este

denumită instabilă şi dacă este mai mare decât -1,78 oF/100 m, inclusiv gradienţi pozitivi

caracteristici inversiei, este stabilă.

Curgerea atmosferei pe suprafaţa Pământului este în general de natură

turbulentă. Gradienţii de temperatură pe verticală, în atmosferă, accentuează turbulenţa

verticală dacă profilul temperaturii este instabil şi diminuează turbulenţa dacă profilul

temperaturii este stabil. În concordanţă cu aceasta, dispersia noxelor evacuate în

atmosferă este afectată nu numai de curentul mediu de aer (vânt), ci şi de descreşterea

temperaturii aerului în acel curent.

În cazul în care temperatura creşte cu altitudinea, avem de a face cu aşa numita

inversiune termică. Aceasta corespunde unor condiţii stabile în care orice cantitate de

de aer cald poluat aflat în apropierea solului, va fi menţinut aici, nefiind dispersat pe

verticală. Există câteva cauze ale inversiunii termice, durata lor fiind de la câteva ore la

câteva zile.

Datorită complexităţii curgerii turbulente a aerului atmosferic, studiul acestuia a

fost orientat spre descrierea caracteristicilor sale statistice. De aceea, se presupune că

mişcarea fluidului poate fi separată într-un curent mediu, adică se pot folosi valori medii

raportate la timp, într-un anumit punct din fluid (aşa numitele medii Euler).

În practică, se au în vedere valorile medii pentru o periodaă de timp cât mai mare

şi se determină dacă variaţia acestor medii se uniformizează sau nu în timp. O

asemenea uniformizare va exista doar dacă este o “întrerupere” în variaţia totală a

spectrului de valori al debitului. Această condiţie este îndeplinită în stratul atmosferic de

suprafaţă, deasupra unui teren uniform. Deasupra unui teren neuniform sau în interiorul

stratului limită, această “ întrerupere de spectru ” poate să lipsească.

Majoritatea surselor industrilae sunt coşuri care cedează mediului ambient pe

lângă noxe moment de mişcare şi căldură. Înălţarea rezultantă a penei poate atinge

sute de metri şi poate ajuta substanţial diluarea componentelor penei, înainte ca

Pag.26/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

aceasta să atingă solul. De aceea, înălţarea penei e un factor important în studiul

modelării difuziei.

Înălţarea penei variază nu numai cu condiţiile caracteristice ale sursei, dar şi cu

condiţiile meteorologice locale: viteza vântului, stratificarea mediului (gradientul

potenţial de temperatură) şi turbulenţa acestuia, fiind o funcţie care depinde mult de

distanţa de la sursă. Această dependenţă de distanţă a fost ignorată în primele studii

empirice (de exemplu Holland, în 1953) în care înălţarea a fost considerată a fi cea mai

îndepărtată observare a penei, determinată vizual sau prin senzori comandaţi de la

distanţă. Comportarea diferită a penelor de noxe face ca pentru unele să existe modele

teoretice în concordanţă cu observaţiile de evaluare a variabilelor de control. În plus, un

model simplu este mai folositor decât unul complex, nu numai pentru aplicaţiile de

difuzie, ci şi pentru interpretarea datelor experimentale.

Modelul Gaussian de dispersie a poluanţilor în mediul ambiant

Există o multitudine de metode teoretice de prognoză a difuziei, pentru

comparare cu măsurătorile din teren şi cu experimentele de difuzie din laborator. Aceste

metode include modele care au la bază difuzivitatea spectrală, condiţiile la limită de

speţa a doua, simulările de mişcare turbulentă şi micile perturbaţii (Briggs & Binkowski,

1985). Aceste modele necesită în general măsurători detaliate de date meteorologice şi

de turbulenţă, fie valori prognozate ale majorităţii acestora.

Programele de bază pentru majoritatea sistemelor de modelare a calităţii aerului,

atât în SUA cât şi în Europa, sunt cele din familia ISC (Industrial Source Complex).

Acestea au la bază modelul de dispersie gaussian, fiind capabile să calculeze

concentraţia la nivelul solului şi la o anumită înălţime deasupra solului. Acest complex

de programe, adaptat pentru datele meteorologice disponibile pentru prelucrare,

constituie baza studiului de dispersie efectuat.

Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situaţie în care concentraţiile au cele

mai mari valori, pentru toate condiţiile meteorologice posibile.

4.2.3. Masuri de diminuare a impactului verificarea periodica a emisiilor la inspectiile tehnice care se efectueaza la

masinile si utilajele care deservesc cariera;

folosirea unui combustibil ecologic pentru masini;

respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea miniera;

Pag.27/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

utilizarea unor cantitati de explozibil pentru derocare, astfel incat sa se

asigura un echilibru intre cantitatea de energie eliberat de explozie si

materialul ce urmeaza a fi derocat;

intretinerea corespunzatoare a utilajelor si masinilor, in vederea limitarii

noxelor evacuate in atmosfera prin functionarea motoarelor si a

zgomotului produs de acestea;

mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si

limitarea vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele

secetoase, limitandu-se incarcarea atmosferei de noxe;

arderea combustibililor lichizi în motoarele cu ardere internă, care vor

afecta calitatea aerului doar local, în perimetrul de exploatare şi pe traseul

de transport a masei miniere.

Se poate asadar concluziona că, din punct de vedere al factorului de mediu AER,

activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursă de poluare.

4.3. Solul 4.3.1. Caracteristicile solului

Perimetrul studiat este situat în zona dealurilor din partea vestică a Munţilor

Poiana Ruscă. În zona perimetrului, relieful este format din dealuri cu culmi prelungi,

netezite şi largi, cu altitudini cuprinse între + 250 m şi + 550 m, fragmentate de

numeroase văi şi ogaşe a căror regim hidrologic este influenţat de regimul precipitaţiilor

din zonă.

În zona perimetrului, terenul aparţine domeniului silvic, vegetaţia fiind formată

din păduri de făgete şi gorunete în amestec cu tei, frasin, carpen şi cireş. Cariera a fost

amplasată în zona unei cariere mai vechi, în extinderea fontului existent, vegetaţia pe

suprafaţa perimetrului fiind specifică păşunii împădurite, care în mare parte a fost

îndepărtată anterior.

Vatra carierei este situată la nivelul cotei de + 248 m, respectiv deasupra

nivelului cursului actual al pârâului Baniţa - care adună apele din ogaşele din zonă.

4.3.2. Surse de poluare a soluluiPrin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de

impurificare a solului sunt urmatoarele:

deseuri menajere depozitate necontrolat;

scapari accidentale de carburanti pe sol.Pag.28/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

apa rezultată din ploi, care spală cariera şi drumurile de acces,

antrenând suspensiile provenite de pe treptele şi taluzurile carierei şi

eventualele scurgeri de carburanţi şi lubrifianţi de la utilajele folosite.

4.3.3. Prognozarea impactuluiAcestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de

la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de escavatie. Aceste pierderi sunt

nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului.

Toate utilajele sunt noi si se vor alimenta cu combustibil de la pompa de

carburanti sau in afara amplasamentului studiat. In incinta carierei nu se va amplasa

nici un rezervor pentru carburanti. Solul care va fi îndepărtat de pe suprafaţa carierei, va

fi depozitat separat şi utilizat la finalul exploatării pentru reconstrucţia ecologică a

terenurilor afectate de exploatarea calcarelor, pentru lucrări de acoperire a taluzelor şi

bermelor carierei.

Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de

impurificare a solului sunt:

scapari accidentale de carburanti pe sol - acestea pot aparea doar accidental, de

exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea

lucrarilor de extractie sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor. Aceste pierderi

sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite

asupra solului;

mentinerea in stare cat mai buna a drumului de acces in cariera si limitarea

vitezei de circulatie a mijloacelor de transport in perioadele secetoase, limitandu-

se incarcarea atmosferei de noxe;

amenajarea unor locuri speciale pentru depozitarea deseurilor;

amenajarea si dotarea conform normelor a unui grup social ecologic in incinta

carierei;

luarea tuturor masurilor necesare pentru indepartarea sau valorificarea deseurilor

rezultate din activitatile desfasurate in perimetru.

deseuri menajere depozitate necontrolat - deseurile menajere vor fi depuse in

conteinere specializate si se vor depozita de catre operatorul de salubritate in

baza contractului care se va incheia.

4.3.4. Masuri de diminuare a impactuluiIn vederea diminuarii si chiar a eliminarii impactului asupra solului, prin proiect au

fost prevazute masuri luate in caz de scapari accidentale de combustibil pe sol. Astfel, Pag.29/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

in caz de imprastieri/scurgeri se vor acoperi scurgerile de carburanti cu materialul

absorbant din dotare (Cansorb). Se vor ridica diguri de pamant imprejurul suprafetelor

de depozitare pentru a controla scurgerile sau imprastierile.

Pentru prevenirea poluarii accidentale a solului, Cariera va avea in dotare

material absorbant biodegradabil CANSORB, livrat de firma SC Envirotech Constanta si

baraje absorbante.

« CANSORB » este un material absorbant a tuturor hidrocarburilor de natura

organica si uleiurilor, material realizat din fibre naturale – un anumit tip de turba –

(Sphagnum Peat Moss). Materialul are avantajul ca absoarbe produsul petrolier la

nivelul « celulei » si nu « pe exteriorul celului », cum este cazul argilei si ca urmare in

timpul socurilor mecanice datorate depozitarii intermediare, transportului si depozitarii

finale nu are loc separarea materialului absorbant de produsul petrolier absorbit.

Tipul de fibra naturala folosit contine in stare naturala 40-60 % apa (volumic) si

poate prelua, datorita structurii poroase pe care o are, inca 20-40% apa (volumic). Prin

tratare (deshidratare – activare) la suprafata porilor interiori se formeaza o pelicula

impermeabila si ca urmare materialul rezista la absorbtia apei permitand numai

absorbtia hidrocarburilor care sunt practic « capsulate » in structura materialului.

Materialul poate fi folosit pentru prevenirea poluarii apei si solului cu produse

petroliere din urmatoarele domenii:

accidente;

industria petroliera de la extractie pina la statii de distributie

carburanti;

transportul produselor petroliere;

industrie-chimie, metalurgie, grea, lacuri si vopsele, hartie, etc.

servicii – service auto, centre de reparatii utilaje de constructii,

firme de reciclare a solventilor si produselor petroliere,

laboratoare, etc.

Din punct de vedere al protectiei mediului, materialul are o serie de avantaje si

anume faptul ca poate fi eliminat dupa folosire prin orice metoda fara a se polua mediul:

poate fi depozitat controlat fara ca prin stocurile mecanice reprezentate de

descarcarea si imprastierea lui sa polueze din nou cu produse petroliere;

poate fi folosit in procese de bioremediere a solurilor poluate cu produse

petroliere deoarece este un produs biodegradabil.

Principalele caracteristici ale materialului CANSORB sunt urmatoarele:

Pag.30/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

denumire – CANSORB – Sphagnum Peat Moss – turba tratata special

scopului utilizarii;

starea fizica – solida;

aspect – fibre de culoare maro;

pH – 3,5 - 4,5;

densitatea in stare uscata – 60-95 g/dm;

inflamabilitatea – foarte scazuta;

temperatura de autoaprindere – 260 gr. C ;

stabilitatea chimica – stabil;

incompatibilitatea – este atacat de acizii puternici;

limita de expunere – 110 mg/m ca pulberi;

probleme la contactul direct – cu piele – nu a fost semnalat un pericol; cu

ochii – la depasirea valorii mentionate mai sus pot apare stari de iritatie

datorate pulberilor; digestie – nu a fost semnalat pericol;

masuri de prevenire – nu sunt necesare a fi luate pentru piele; se va lucra

cu ochelari de protectie; nu se va depasi in spatiul de lucru valoarea

mentionata mai sus; se va proteja contra umezelii in special pentru a nu se

degrada;

masuri de prim ajutor – spalarea fetei si a ochilor cu apa; scoaterea la

spatii deschise mai putin poluate;

culoare/aparenta produs-maro, particule fibroase.

Prevenirea incendiilor/exploziilor:

inflamabilitate - joasa atunci cand materialul este uscat;

temperatura autoaprindere – 200 gr. C;

produse periculoase dupa ardere – necunoscute;

modalitate de stingere – agenti de stingere standard;

Reactivitate:

- stabilitate chimica – stabil;

- incompatibilitate – acizi puternici;

- produsi periculosi dupa descompunere - nu se cunosc.

Proprietati – toxicologice:

- limita de expunere – TWA 10 mg/mc;

- contact cu pielea – nu exista risc;

- contact cu ochii - particulele de praf pot cauza iritatii usoare;

- in caz de inghitire a produsului – nu se cunosc efecte adverse.Pag.31/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Din rezultatele obtinute in urma experimentarilor privind capacitatea de absorbtie

a materialului se pot trage urmatoarele concluzii:

capacitatea de absorbtie a materialului analizat este in directa corelare cu

caracteristicile substantelor poluante absorbite (produse petroliere si solventi):

densitate, vascozitate, temperatura, viteza;

capacitatea de absorbtie este:

pentru benzina: 13 g/1 g material absorbant;

pentru pacura: 12 g/1 g material absorbant;

pentru solventi: 14 g/1 g material absorbant;

pentru uleiuri minerale: 12 g/1 g material absorbant.

capacitatea de absorbtie nu difera mult intre un timp de contact de 15 minute si

unul de 30 minute, diferenta fiind de 2 – 4 %. Mentionam ca la temperaturi mai

mari, capacitatea de absorbtie a materialului analizat poate creste cu 15-20 %;

eficienta rezultata variaza in jurul valorii medii de 95%.

De asemenea, se va realiza un transport cu pierderi cat mai mici. Acest lucru se

va realiza prin incarcarea corespunzatoare a masinilor, doar in limita admisa.

4.4. Geologia subsolului4.4.1. Caracterizarea geomorfologica si geologicaDin punct de vedere geomorfologic, perimetrul este situat în zona dealurilor din

partea vestică a Munţilor Poiana Ruscă. În zona perimetrului, relieful este format din

dealuri cu culmi prelungi, netezite şi largi, cu altitudini cuprinse între + 250 m şi + 550

m, fragmentate de numeroase văi şi ogaşe a căror regim hidrologic este influenţat de

regimul precipitaţiilor din zonă.

Din punct de vedere geologic, perimetrul GLADNA MONTANĂ EST face parte

din unitatea geo-structurală aparţinătoare părţii de sud-vest a munţilor Poiana Ruscă.

În zona perimetrului de exploatare GLADNA MONTANĂ EST este prezentă

seria superioară din cadrul masivului Poiana Ruscă – denumită seria terigenă

superioară (de Padeş). Această serie cuprinde predominant formaţiuni terigene pelito-

psamitice, în parte sincrone dezvoltării maxime a recifogenezei şi magmatismului iniţial

acid din unitatea epimetamorfică a masivului.

Seria de Nădrag (alcătuită predominant din micaşisturi cu granat şi şisturi

sericito-cloritoase biotitice) constituie un compartiment tectonic în partea de SW a

masivului. Şisturile cristaline epimetamorfice care alcătuiesc cea mai mare parte a părţii

Pag.32/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

sud-vestice a masivului Poiana Ruscă sunt traversate de produsele magmatismului

banatitic.

În partea vestică a masivului Poiana Ruscă în decursul magmatismului banatitic, au

luat naştere într-o primă fază roci granodioritice, urmate într-o a doua fază de formarea

unei suite de corpuri, în general filoniene, de andezite şi dacite. Local, procesele

magmatice propriu-zise au fost însoţite de fenomene de metamorfism de contact şi

hidrotermal precum şi de procese metalogenetice sporadice.

Zona cu banatite din partea vestică a localităţii Nădrag, aparţine unui aliniament

orientat nord est-sud vest, care este marcat, în principal, de corpurile andezitice de la

Drinova şi cele dioritice de la sud de Hăuzeşti.

Depozitele sedimentare de umplutură având vârstă neogenă aparţin

următoarelor subdiviziuni:

- Badenianlui inferior – care se dispune discordat peste formaţiunile de ramă şi

fundament prin seria detritică bazală, peste care se dispune o serie pelitică cu secvenţe

nisipoase;

- Badenianului superior (Kosovian) – care apare fie în facies calcaros fie în

facies argilo-nisipos;

- Sarmaţianului – care apare într-un facies alcătuit din nisipuri fine cu

intercalaţii de argile tufacee şi gresii calcaroase;

- Pannonianului s. str. - care este reprezentat prin diverse specii de argile cu

filme nisipoase;

- Ponţianului s. str. – căruia îi aparţin patru complexe litologice, respectiv: cel

argilo-nisipos bazal, cel inferior cu nisipuri şi pietrişuri, cel al argilelor cu proprietăţi

refractare şi cel superior nisipos cu pietrişuri;

- Cuaternarul – este reprezentat prin depozitele aluvionare şi depozitele

deluvio-proluviale având vârsta holocen superioară.

Din punct de vedere hidrogeologic, datorită aspectului masiv al şisturilor

cuarţitice, apa meteorică este prezentă în cadrul formaţiunii, pe sisteme rare de fisuri, în

special în perioadele cu precipitaţii abundente.

Pe toată suprafaţa perimetrului de exploatare GLADNA MONTANĂ EST este

prezentă seria de Nădrag, fiind deschisă într-o carieră în care s-a efectuat exploatarea

anterioară rocilor utile.

4.4.2. Seismicitatea zoneiPag.33/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Zonarea seismica in zona carierei se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12

si perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in

grade MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona intr-

un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.

4.4.3. HidrogeologieReţeaua hidrografică a zonei este tributară pârâului Gladna. Perimetrul este

situat lângă Valea Baniţa, afluent de stânga a văii Gladnei. În zonă, văile sunt înguste,

au pante repezi şi debite medii anuale semnificative. În perioadele cu ploi torenţiale,

scurgerea pe versanţi se produce cu repeziciune şi determină apariţia unor viituri.

4.4.4. Impactul prognozatLucrarile executate in cariera implica modificarea totala a nivelului de sol,

semnalandu-se o profunda deranjare a structurilor geologice, imprastierea unor

fragmente din materialul derocat la distanta, mergand pana la modificarea reliefului in

perimetrul carierei.

Impactul asupra solului se manifesta ca urmare a modificarilor fizice rezultate

datorita proceselor de extragere a sisturilor cristaline, precum si datorita depunerii de

puberi ca urmare a emisiilor rezultate din procesul de perforare-puscare.

4.4.5. Masuri de diminuare a impactuluiMasurile de diminuare a impactului asupra subsolului, prevazute in acest proiect

sunt urmatoarele:

eliminarea scurgerilor de carburanti in activitatea de transport si

exploatare;

amenajarea de locuri speciale, dotate cu pubele pentru deseurile

menajere;

respectarea metodologiei de exploatare si a limitei de exploatare;

exploatarea de sisturi cristaline se poate face numai in cadrul perimetului

de exploatare supus avizarii. Acest perimetru va fi bornat la inceperea

exploatarii.

4.5. BiodiversitateaIdentificarea habitatelor a avut la bază recunoaşterea asociaţiilor vegetale

(fitocenozelor) ce le caracterizează, prin evaluarea speciilor edificatoare şi indicatoare

ecologic şi/sau cenologic. Structura habitatelor este definită prin caracterul geografic,

ecologic şi fitosociologic al fitocenozei.

Pag.34/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Descrierea faunei are la bază observaţia directă pe teren, precum şi bibliografia

referitoare la fauna zonei. Perimetrul Gladna Montana, judetul Timis nu este situat in

nici un sit de importanta comunitara Natura 2000 sau alta zona protejata.

Vegetatia din zona studiata a fost puternic modificata de activitatea antropica.

Aceste modificari sunt mai puternice in lunca si pe terasele Timisului si pe pantele cu

inclinare redusa care au fost transformate in terenuri pentru cultura plantelor si livezi.

Vegetatia caracteristica zonei inalte a comunei este reprezentata prin etajul forestier

alcatuit din paduri de fag si paduri amestecate. Fagul coboara pana la altitudini joase. In

padurile amestecate, fagul apare alaturi de:

gorun,

carpen,

ulm,

tei s.a.m.d.

De regula, pe pantele insorite se gasesc paduri in care predomina stejarul si

teiul, in timp ce pe versantii umbriti sau prin vai, se gasesc paduri in care predomina

carpenul si fagul. In partile mai joase arbusti precum alunul si cornul. Vegetatia

lemnoasa mai caracteristica si a unor mici zone din lunca Timisului, unde apar cranguri

de salcii si anini.

Fauna zonei, datorita vanatului si pescuitului excesiv, este reprezentata prin

specii tot mai putine. Animalele specifice de padure sunt:

lupul;

jderul;

mistretul;

vulpea;

viezurele;

pisica salbatica etc.

In padurea comunala, efectivul de mistreti ocupa primul loc. Aceasta datorita

conditiilor puternice pe care le gaseste: hrana abundenta, terenuri mlastinoase precum

si vecinatatea cu terenuri agricole. Alte specii cinegetice sunt reprezentate de:

caprioara;

iepurele;

fazanul.

Pe terasele mai joase si in lunca traiesc numeroase pasari. Cele mai raspandite

sunt:

cioara; Pag.35/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

vrabia;

fazanul;

ciocanitoarea;

scortalul;

cucul;

pupaza;

graurul;

sticletele s.a.m.d.

Pasarile rapitoare sunt reprezentate sunt reprezentate prin:

uliul pasarar;

buha sau bufnita mare;

sorecarii.

Alte specii prezente in zona sunt:

soparle;

broaste;

specii de serpi;

broaste testoase (In Taul Negru din partea de est a

satului Cavaran).

Fauna este completata de lumea apelor care, pe teritoriul comunei, este destul

de bogata. Ea este reprezentata de:

mreana;

scobar;

clean;

varlinga s.a.m.d.

Pe teritoriul comunei nu exista rezervatii naturale si nici animale sau plante

intrate sub ocrotirea legii.

4.5.1. Impactul prognozatEmisiile de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna sunt generate de

activitatea excavare a resursei minerale (prin producere de praf) si cele produse de

autovehiculele care vor circula pentru excavarea si transportul sisturilor cristaline.

Gazele de esapament au in compozitie particule, SO2, NO2, CO, si COV. Depunerile de

pulberi determina deformarea sau chiar obliterarea nervurilor foliare. La animale, aceste

pulberi produc modificari atat ale aparatului respirator, cat si digestiv, impiedicand

respiratia si mirosul. Pag.36/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Oxidul de carbon influenteaza fauna in mod negativ. La concentratii mai mari de

0,06% afecteaza functia respiratorie, datorita afinitatii fata de hemoglobina, de 300 de

ori mai mare decat oxigenul. Astfel, se poate produce moartea prin axfixiere.

4.5.2. Masuri de diminuare a impactuluiSurse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluanţi

In etapa de extractie a sisturilor cristaline, sursele de poluare a florei si faunei sunt

urmatoarele:

utilajele si mijloacele de transport prin activitatea desfasurata in cadrul

fronturilor de lucru, pot produce poluanti si zgomot;

traficul de santier, prin transportul sisturilor cristaline genereaza poluanti

specifici mijloacelor de transport (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si

zgomot;

deseurile rezultate din activitatile de exploatare ale sisturilor cristaline pot

afecta vegetatia din vecinatatea amplasamentului;

accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier, care pot genera scurgeri

de carburanti si uleiuri care, deversate pe suprafata solului, afecteaza flora si

fauna specifica amplasamentului.

Vulnerabilitate

Poluari accidentale în amonte, aplicarea pesticidelor si ingrasamintelor pe

terenurile agricole limitrofe.

Impactul lucrarilor de extractie a sisturilor cristaline din cadrul perimetrului Gladna

montana est, asupra vegetatiei si faunei s-ar putea manifesta prin urmatoarele efecte

negative doar in cazul unor exploatari nerationale:

modificarea functiilor principale indeplinite de vegetatie si anume: recreativa,

estetica, antieroziva, ecologica, de microclimat, hidrologica, sanitara, de

reducere a zgomotului;

inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament, prin lucrarile de

decopertare si excavare;

fragmentarea habitatelor naturale, prin aparitia unei bariere fizice constituita din

lucrarile de exploatare a agregatelor minerale;

deprecierea speciilor;

perturbarea grupelor vegetale fragile;

reducerea productivitatii biologice, datorita gradului crescut de poluare;

Pag.37/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

tulburarea vietii animalelor salbatice, libertatea de miscare a acestora fiind din ce

in ce mai afectata de activtatea de exploatare a agregatelor minerale din

amplasamentul studiat.

Prezenta analiză şi evaluare a diverselor tipuri de impact se face luându-se în

consideraţie:

vulnerabilitatea privind structura şi funcţiile ecologice ale acesteia, la modificări,

precum şi faţă de obiectivele de conservare ale acesteia.

utilizarea drumului de acces in zona obiectivului de investii are un impact redus

asupra faunei si florei din zona, care se poate manifesta prin:

emisiile de poluanti atmosferici, reprezentate prin gazele de ardere a

combustibililor lichizi si prin praful ridicat;

zgomotul produs de autobasculantele care transporta sisturile cristaline;

pierderile de materiale, de-a lungul drumului de acces;

Masuri pentru reducerea impactului utilizarii drumului de acces in zona

perimetrului de exploatare:

respectarea graficului lucrarilor de investitii proiectate, in sensul limitarii traseelor

pentru accesul in zona perimetrului de exploatare;

folosirea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activitatii de transport al materialelor si materiilor prime, care alunga

vanatul, precum si echiparea cu sisteme performante de retinere a poluantilor si

de minimizare a emisiilor de poluanti in atmosfera;

mentinerea functionarii la parametri optimi proiectati si verificarea periodica a

tuturor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport utilizate;

optimizarea traseelor utilajelor de extractie si mijloacelor de transport al

agregatelor, astfel incat sa fie evitate blocajele si accidentele de circulatie;

diminuarea la minimum a pierderilor aferente procesului de transport ale

agregatelor minerale;

stropirea zilnica a drumului de acces, in vederea reducerii pulberilor

sedimentabile generate in activitatea de transport al sisturi cristaline brute si

sortate;

reducerea vitezei de circulatie si a incarcaturii in activitatea de transport al

agregatelor pe drumul de acces in zona lucrarilor de investitii proiectate;

executarea lucrarilor de intretinere a drumului de acces, prin astuparea gropilor

aparute;

Pag.38/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Atât prin amplasament cât şi prin activităţile din etapele de exploatare a

agregatelor minerale şi de amenajare a terenului, lucrarile de investitii proiectate,

precum si folosirea drumului de acces existent in zona perimetrului de exploatare, vor

avea un impact direct nesemnificativ pe termen scurt asupra florei si faunei din zona.

Dupa incetarea lucrarilor de investitii proiectate, din cadrul perimetrului Gladna

Montana est, judetul Timis, dispare si impactul asupra tipurilor de habitate si a speciilor

existente.

4.5.3. Măsuri de diminuare a impactului si protecţie a florei si fauneiPentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice este necesara

adoptarea de masuri de protectie a florei si faunei, precum:

respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului de

lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;

utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activitatii de exploatare care alunga vanatul, precum si echiparea cu

sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;


tuturor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport specifice exploatarii;

executarea lucrarilor de excavatii pe suprafete reduse si intr-un interval scurt de

timp;

stropirea drumurilor de acces, a drumurilor tehnologice, in vederea reducerii

pulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de exploatare;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul

deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate;

executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere

specializate, amplasate in afara suprafetei perimetrului de exploatare;

asigurarea alimentarii cu combustibili a utilajelor tehnologice si mijloacelor de

transport specifice activitatilor de exploatare si transport, la statiile de carburanti

din zona, pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea

afecta solul si apele;

in cazul producerii de poluari accidentale, in perioada activitatii de exploatare, se

vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de

catre personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile

responsabile cu protectia mediului;

suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectat

se va elimina in depozite pentru sol contaminat;Pag.39/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

replantarea vegetatiei caracteristice zonei va cuprinde speciile de arbori si

arbusti specifice zonei.

In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone

protejate” si completarile ulterioare, nu exista zone ecologice de interes, desemnate in

vecinatatea viitoarei cariere.

4.6. PeisajulPerimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ

EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita

satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română. Din

punct de vedere administrativ, perimetrul aparţine de satul Gladna Montană, comuna

Fârdea, judeţul Timiş.

Durata de funcţionare a perimetrului GLADNA MONTANĂ EST, judeţul Timiş va

fi pentru o perioadă de un an, de la data eliberării permisului de către A.N.R.M.

Bucureşti.



următoare finalizării lucrărilor de exploatare.

4.6.1. Impactul prognozat Lucrarile de exploatare a sisturi cristalineui in cadrul perimetrului de exploatare

supus avizarii se afla in Gladna Montana Est.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales:

Nr.crt. Utilizarea terenului

Suprafata (ha)

Inainte de

punere in

aplicare a

proiectului

Dupa punerea

in aplicare a

proiectului

Recultivata

dupa

terminarea

exploatarii de

sisturi

cristaline

In agricultura

1 teren arabil

2 gradini

3 pasuni

4 Paduri

5 Drumuri

Pag.40/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Zone construite

6 cladiri

7 platforme betonate

8 Ape

Alte terenuri

9 vegetatie plantata

10 zone verzi

11 Teren 0,9 0,9 0,9

TOTAL 0,9

Lucrările de exploatare care vor fi efectuate în carieră vor avea un impact

important asupra peisajului prin reducerea nivelului terenului şi formarea unor trepte

marginale până nivelul vetrei carierei.

Suprafaţa de teren pe care se vor desfăşura lucrări de exploatare se

încadrează în categoria păşune împădurită. Vegetaţia este formată din ierburi specifice

păşunilor, pâlcuri de tufişuri şi copaci izolaţi tineri. Pentru desfăşurarea lucrărilor de

exploatare a rocilor utile este necesar să se îndepărteze întreaga vegetaţie de pe

suprafaţa din partea nordică a perimetrului (cca. 2.500 mp). De pe restul suprafeţei

vegetaţia a fost deja îndepărtată în perioada anterioară.

4.6.2. Masuri de diminuare a impactuluiLucrările pentru reconstrucţia ecologică a zonelor afectate vor consta din:

curăţarea şi nivelarea suprafeţelor;

depunerea de sol vegetal pe vatră şi pe berme;

amenajarea suprafeţei haldei de steril

plantarea de arbori adecvaţi topoclimatului şi însămânţarea de ierburi;

întreţinerea drumului tehnologic existent.;

colectarea şi transportul deşeurilor în afara amplasamentului;

Evaluarea costurilor lucrărilor de reconstrucţie ecologică

La finalul lucrărilor de exploatare, în perimetrul GLADNA MONTANĂ EST se vor

executa următoarele lucrări pentru refacerea mediului:

Lucrări în zona afectată perimetrului de exploatare

curăţat teren în vederea împăduririi ……............................3.400 m2

depunerea de sol vegetal pe vatră şi pe bermele finale ……1.750 m3

achiziţionare puieţi …………......................................….....1.700 buc.

Pag.41/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

plantarea puieţilor în vetre, pe teren neproductiv ……….…..1.700 buc.

descopleşire (în conformitate cu normativul D 29b2)…….....3.400 m2

lucrări de întreţinere …………………………………….....……3.400 m2

Lucrări în zona haldei de steril

amenajarea suprafeţelor haldelor de sol vegetal (nivelarea)……400 m2;

fertilizarea terenului amenajat…………………………………...….400 m2;

semănarea suprafeţelor plane cu ierburi perene………………….400 m2;

întreţinerea suprafeţei însămânţate ………………………………. 400 m2;

Alte lucrări de refacere a mediului

dezafectare şi amenajare drum de acces în cariera ………….100 m.

La stabilirea costurilor unitare pe categorii de lucrări s-au avut în vedere preţurile

de achiziţie ale materialelor necesare şi preţurile de executare ale tipurilor de lucrări

stabilite de către titularul permisului.

Costurile lucrărilor de reconstrucţie ecologică sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. crt.

Obiectivul U/M CantitateaPreţul unitar (lei)

Total valoare

(lei)0 1 2 3 4 5

1. Lucrări care vor fi executate în zona afectată de exploatare1.1. Curăţat teren în vederea împăduririi

(C1IIIb) m2 3.400 1,14 3.876,00

1.2. Depunere de sol vegetal pe vatră şi pe

berme (0, 5 m grosime pe suprafaţa

curăţată) m3 1.750 0,32 560,001.3. Materiale – puieţi (salcâm) 1000

buc. 1,70 120,00 204,00

1.4. Plantare puieţi– în vetre pe teren

neproductiv, după schema de 1,5 x 1,5

m (5.000 buc/ha) – (C 70 1b)

100

buc. 17 64,50 1.096,501.5. Descopleşire (D 29b2) (30 % din

suprafaţă) m2 3.400 0,72 2.448,00

1.6. Lucrări de întreţinere m2 3.400 0,20 690,002. Lucrări care vor fi executate în zona haldelor de steril

2.1. Amenajarea suprafeţei haldelor de sol m2 400 0,45 180,00

Pag.42/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

vegetal şi steril

2.2. Fertilizare teren amenajat m2 400 0,35 140,00

2.3. Semănatul ierbii m2 400 0,15 60,002.4. Întreţinere m2 400 0,40 160,00

3. Alte lucrări care vor fi executate pentru refacerea mediului3.1 Dezafectare şi reamenajare drum de

acces m 100 6,10 610,00

Total 10.024,504.7. Mediul social si economicAmplasamentul viitorului obiectiv este situat la 600 de localitatea Gladna

Montana si la 1000 m de localitatea Gladna Romana. Conform Ordinului nr.

536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul

de viata al populatiei, nu s-a stabilit o distanta minima de protectie sanitara fata de

unitati care produc disconfort si unele riscuri sanitare.

Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de

munca. Astfel, prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5-8 noi locuri de

munca.

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu culturalIn imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu

cultural, arheologic sau monumente istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELORIn proiect nu au fost prevazute alternative.

Analiza marimii impactuluiEstimarea indicilor de calitate a mediului inconjurator se face dupa scara de bonitate a

acestora, prezentata in tabelul de mai jos:

Nota de bonitate

ValoareaIp

Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10Ip = 0

Starea naturala, in echilibru

9 Ip = 0 – 0,25 Fara efecte

8 Ip = 0,25 – 0,50 Fara efecte decelabile cauzistic; mediul afectat in

limite admise nivel 1

7 Ip = 0,50 – 0,1 Mediul este afectat in limite admise nivel 2

6 Ip = 0,1 – 0,2 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele

Pag.43/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

sunt accentuate

5Ip = 0,2 – 0,4

Mediul este afectat peste limitele admise nivel 2

4 Ip = 0,4 – 0,8 Mediul este afectat peste limitele admise nivel 3.

Efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 0,8 – 1,2 Mediu degradat - nivel 1.

Efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip = 1,2 – 2,0 Mediul degradat - nivel 2.

Efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip > 2,0 Mediul este impropriu formelor de viata

Indicele de calitate pentru SOL/SUBSOL, VEGETATIE, FAUNA (Ic S/S,V,F)Factorii de mediu sol, subsol, vegetatie si fauna vor fi afectati initial de lucrarile

de exploatare a acumularii de nisip si pietris, in cadrul perimetrului Gladna Montana

Est..

Prin lucrarile de ecologizare prevazute pe parcursul exploatarii resurselor

minerale, impactul activitatii asupra acestor factori de mediu va fi considerabil diminuat,

astfel incat afectarea mediului se va incadra in limite admise, ceea ce va corespunde

unui indice de calitate Ic S/SVF = 0.50 – 1.00 .

Indice de calitate pentru APA (Ic APA)Avand in vedere ca din activitatea de exploatare a agregatelor minerale in cadrul

perimetrului Gladna Montana, judetul Timis nu vor rezulta ape uzate estimam ca

factorul de mediu apa va fi afectat in limite admise, astfel incat valoarea indicelui de

calitate va fi Ic APA = 0 – 0.25 .

Indicele de calitate pentru AER (Ic AER)Intreţinerea corespunzătoare a mijloacelor auto pentru a se asigura o limitare a

noxelor evacuate în atmosferă în urma funcţionării motoarelor şi a efectuării

transportului de sisturi cristaline. Va trebui sa se menţina în stare bună toate drumurile

de acces. Din cele prezentate in documentatie, rezulta ca factorul de mediu aer va fi

afectat in limite admise Indicele de calitate Ic AER = 0,5 – 1.00 .

Indicele de calitate pentru ASEZARI UMANE (Ic AS.UM)Datorita faptului ca cele mai apropiate asezari umane se afla la distanta de

aprox. 0,6 km fata de exploatare, acestea vor fi afectate in limite admise, astfel incat

valoarea indicelui de calitate va fi Ic AS.UM = ,025 – 0.50 .

Interpretarea rezultatelor pe factori de mediuPag.44/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Stabilirea notelor de bonitate pentru indicele de poluare, calculat pentru fiecare

factor de mediu se face utilizand “Scara de bonitate a indicelui de poluare”, atribuind

notele de bonitate corespunzatoare valorii fiecarui indice de calitate calculat in tabelul de mai

jos:

FACTORI DE MEDIU Ic Nb

AER 0,5 – 1,0 7

APA 0 – 0,25 9

SOL/SUBSOL 0,5 – 1,0 7

VEGETATIE, FAUNA 0.50 – 1.00 7

ASEZARI UMANE 0.25 – 0,50 8

Din analiza notelor de bonitate, se pot trage urmatoarele concluzii:

factorul de mediu SOL/SUBSOL, VEGETATIE SI FAUNA va fi afectat in

limite admise, nivel 2;

factorul de mediu APA va fi afectat in limite admise, nivel 0;

factorul de mediu AER va fi afectat in limite admise, nivel 1;

factorul de mediu ASEZARI UMANE va fi afectat in limite admise, nivel 1.

Calculul indicelui de poluare globalaPentru simularea efectului sinergic al poluantilor, utilizand Metoda ilustrativa V.

Rojanski, cu ajutorul notelor de bonitate pentru indicii de calitate atribuiti factorilor de

mediu, se construieste o diagrama. Starea ideala este reprezentata grafic printr-o figura

geometrica regulata, inscrisa intr-un cerc cu raza egala cu 10 unitati de bonitate.

Metoda de evaluare a impactului global are la baza exprimarea cantitativa a starii

de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globala I.P.G.

Acest indice rezulta din raportul dintre starea ideala si si starea reala Sr a

mediului.

Metoda grafica, propusa de V. Rojanski, consta in determinarea indicelui de

poluare globala prin raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala si suprafata ce

reprezinta starea reala, adica:

I.P.G = Si / Sr

unde:

Si = suprafata starii ideale a mediului;

Sr = suprafata starii reale a mediului;

Pentru I.P.G. = 1 – nu exista poluare

Pentru I.P.G. > 1 – exista modificari de calitate a mediului.

Pag.45/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Pe baza valorii I.P.G., s-a stabilit o scara privind calitatea mediului:

IPG = 1 - mediu natural, neafectat de activitatea umana;

IPG = 1 - 2 - mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile;

IPG = 2 - 3 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata.

IPG = 3 - 4 - mediu supus efectului activitatii umane, provocand stare de tulburari

formelor de viata.

IPG = 4 - 6 - mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata.

IPG = peste 6 - mediu degradat, impropriu formelor de viata.

Din figura geometrică rezultă că, pentru cele 5 elemente ale mediului: Si = 2.800

mmp şi Sr = 1.848 mmp.

Rezultă, deci, că:

IPG = Si : Sr = 2.800 : 1.848 = 1,515

Din evaluarea impactului global asupra factorilor de mediu rezultă că mediul este

afectat de activităţile din perimetrul Gladna Montana Est în limite admisibile.

IPG = 1,515 2

În concluzie, impactul produs de exploatarea nisipurilor şi pietrişurilor – perimetrul Gladna Montana Est – este redus şi are efecte locale, previzibile în perioada de exploatare şi remanente după încetarea ei.

6. MONITORIZAREAMonitorizarea va fi facuta respectand Ordinul nr. 320/2005 astfel:

desfasurarea activitatii de exploatare doar in limitele perimetrului aprobat;

respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea in cariera

dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului afectat de activitatile de

exploatare din perimetrul temporar de exploatare Gladna Montana Est va fi

necesar ca, pentru o perioada de minimum 3 ani de zile sa se efectueze o

monitorizare a factorilor de mediu post inchidere prin:

urmarirea periodica a modului de tasare a terenurilor care au fost

redate;

urmarirea periodica a modului de pastrare a bremelor si taluzurilor

create;

urmarirea sezoniera a modului de refacere a vegetatiei plantate.

in conformitate cu Hotararea nr. 856/16 august 2002, orice agent economic

care prin activitatea lui genereaza deseuri este obligat sa tina o evidenta a

Pag.46/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

gestiunii acestora in conformitate cu modelul prevazut in anexa 1 pentru

fiecare tip de deseu, modul de depozitare si apoi de neutralizare. Datele

centralizate lunar si anual se trimit apoi Agentiei pentru Protectia Mediului

Timis.

Monitorizarea în perioada de execuţie şi monitorizarea postînchidere a

obiectivului

Pentru limitarea efectelor negative accidentale generate de activitatea de

exploatare a rocii utile, în perioada derulării programului de exploatare, S.C.

TECHNOCER S.R.L. Nădrag va implementa un sistem eficient de monitorizare a

factorilor de mediu.

Prin observaţii directe se va urmări calitatea aerului, respectiv cantitatea gazelor

de eşapament şi a pulberilor antrenate de utilajele din carieră.

Se va urmări respectarea cu stricteţe a metodei de exploatare pentru evitarea

pierderii stabilităţii taluzurilor carierei şi provocarea unor alunecări ale terenului.

Monitorizarea factorilor de mediu în perimetrul de exploatare GLADNA MONTANĂ EST presupune adoptarea următoarelor măsuri:

urmărirea nivelului de antrenare al pulberilor pe drumurile de transport,

îndeosebi în perioadele secetoase ale anului şi umectarea periodică a

acestora;

menţinerea şi folosirea utilajelor la parametrii prevăzuţi de fabricant şi

utilizarea mai ales a maşinilor având dispozitive cu catalizator;

urmărirea modului de încadrare a lucrărilor în limitele perimetrului aprobat de

către ANRM;

urmărirea activităţii utilajelor din dotare, pentru evitarea scurgerilor de

produse petroliere care ar putea afecta proprietăţile solului şi subsolului iar în

cazul producerii unor astfel de incidente se vor utiliza substanţe neutralizante;

urmărirea atentă a randamentului şi efectelor activităţilor de derocare;

modificările de relief care vor apărea în urma extragerii rocii în cariera, vor fi

atent supravegheate pentru a se evita apariţia prăbuşirilor sau alunecărilor de

teren;

se vor executa măsurători topografice periodice, în vederea urmăririi modului

de încadrare a lucrărilor executate în proiectul de exploatare.

La finalul programului de exploatare, pe o perioadă de minim un an, S.C.

TECHNOCER S.R.L. Nădrag va asigura monitorizarea factorilor de mediu şi executarea

tuturor lucrărilor de reconstrucţie ecologică, urmărindu-se:Pag.47/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

montarea unor reperi topografici pentru urmărirea stabilităţii taluzurilor

carierei;

eficienţa lucrărilor de acoperire cu sol, fertilizare şi plantare/înierbare;

dezvoltarea normala a vegetaţiei plantate şi semănate;

luarea de măsuri privind refertilizarea solului şi replantare/resemănare, în

zonele în care vegetaţia nu se va dezvolta normal.

Programul de monitorizare a apei uzate, a deseurilor si a emisiilor are limitele impuse, modul si frecventa de raportare impusa de legislatia in vigoare.

7. SITUATII DE RISCAtat in perioada de executie a lucrarilor de exploatare, cat si in perioada de

amenajare a terenului, poate exista posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact

semnificativ asupra mediului, generat de urmatoarele activitati:

transportul si manipularea substantelor toxice si periculoase precum material

explozibil combustibili si uleiuri;

alimentarea utilajelor si mijloacelor de transport cu combustibili;

scurgerile din rezervoarele de carburanti care nu sunt inchise etans;

accidentele mijloacelor de constructie care transporta substante periculoase;

accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehicule care

transporta substante periculoase sau inflamabile.

Din activitatea desfasurata in perimetrul de exploatare, vor rezulta agregate

naturale cum sunt pietrisul si nisipul. Acestea, fiind produse naturale, netoxice si nu

prezinta pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea populatiei.

In urma activitatilor enumerate mai sus, pot rezulta impacturi semnificative

asupra calitatii solului, vegetatiei si faunei. Insa, daca vor fi respectate masurile de

protectie pentru fiecare factor de mediu, asa cum au fost ele mentionate in prezentul

raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, impactul acestor activitati nu

va fi semnificativ asupra factorilor de mediu.

In ceea ce priveste sistemul de masuri ce sunt necesare pentru prognozarea,

avertizarea si alarmarea populatiei in caz de poluare accidentala se va intocmi un plan

de interventii la poluari accidentale.

7.1. Instalatii industriale cu risc majorIn vecinatatea perimetrului de exploatare Gladna Montana, nu sunt identificate

instalatii industriale cu risc major.Instalatii care intra sub incidenta Directivei Consiliului

96/82/CE, transpusa si implementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra

pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, nu sunt Pag.48/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

identificate pe distante de 5,0 km fata de perimetrul de exploatare Gladna Montana,

judetul Timis.

7.2. Măsuri de prevenire a accidentelorPentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor

desfasurate in cadrul perimetrului de exploatare Gladna Montana, judetul Timis, este

necesara adoptarea urmatoarelor masuri:

urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii rezervoarelor de

carburanti pentru mijloacelr de transport si utilajelr folosite;

verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport,

daca acestea functioneaza la parametri optimi si daca nu sunt eventuale

defectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

verificarea, la perioade normate, daca utilajele functioneaza la parametri

optimi;

pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se

vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare,

echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident;

actionarea imediata in caz de accidente a autoritatilor abilitate si luarea de

masuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate;

realizarea de semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;

realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special a celor privind

regimul de viteze si prioritati, amplasate astfel încât să permită participantilor

la trafic să le perceapă si să actioneze;

implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatii de

transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.

8. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR AFECTATE DE LUCRARI

Dupa terminarea lucrarilor de exploatare pe sectoare, se vor executa lucrari

pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare

naturala sau la o stare la care sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar

fi:

retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;

depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special

amenajate, autorizate;

Pag.49/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau

alte substante periculoase;

nivelarea terenului;

amenajarea iazului piscicol;

folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la

lucrarile de sistematizare pe verticala;

lucrari de inierbare si amenajare peisagistica, cu consultarea de botanisti,

peisagisti, horticultori;

renaturarea mediului pe amplasamentele, prin redarea suprafetelor de teren

degradate, circuitului productiv.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNICDenumire proiect: EXPLOATARE ÎN CARIERĂ a ŞISTURILOR CRISTALINE

- PERIMETRUL GLADNA MONTANĂ EST, JUDEŢUL TIMIŞDescriere proiect: Societatea comerciala SC Tehnocer SRL cu sediul in loc

Nadrag jud. Timis. Activitatea principală a societăţii este fabricarea betonului – cod

CAEN 2663. În Statutul societăţii, la capitolul „Obiect de activitate” este prevăzută, pe

lângă alte activităţi şi extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii,

extracţia pietrei calcaroase, gipsului, cretei şi a ardeziei – cod CAEN 0811.

Perimetrul temporar de exploatare a şisturilor cristaline GLADNA MONTANĂ EST este amplasat în versantul drept al pârâului Baniţa, la cca. 600 m est de limita

satului Gladna Montană şi la cca. 1.000 m vest de limita satului Gladna Română.

Materialul rezultat în urma excavărilor pentru execuţia carierei, va fi valorificat ca

şi material de umplutură (brut) sau ca material finit (după concasare şi sortare) pentru

prepararea mortarelor şi betoanelor şi pentru material de umplutură la diverse tipuri de

drumuri şi alte lucrări de construcţie.

În cadrul carierei se vor folosi metode clasice pentru acest tip de lucrări –

săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu explozivi, cu

excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale descendente”,

până la cota finală de + 250,00 mdMN.

Exploatarea se va realiza numai în interiorul perimetrului de exploatare GLADNA

MONTANĂ EST – pe care S.C. TECHNOCER S.R.L. Nădrag l-a solicitat la ANRM

pentru aprobare şi pentru care urmează să fie eliberat Permisul de exploatare.

In acest proiect, materia prima este reprezentata de sisturile cristaline care se

vor extrage. Resursa minerala pentru care va fi eliberat un permis de exploatare este

reprezentata prin sisturi cristaline. Aceste sisturi cristaline au ca domeniu principal de Pag.50/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

utilizare, construirea de drumuri, sosele. Mai pot fi utilizate la fundatii, consolidari de

taluze si consolidari ale malurilor unor rauri sau ca agregate la prepararea unor

betoane.

In proiect nu au fost prevazute alternative.Suprafaţa perimetrului afectat de

lucrările de exploatare este de 0,009 kmp. Durata de funcţionare a perimetrului

GLADNA MONTANĂ EST, judeţul Timiş va fi pentru o perioadă de un an, de la data

eliberării permisului de către A.N.R.M. Bucureşti.



următoare finalizării lucrărilor de exploatare.Resursele minerale estimate în cadrul

perimetrului de exploatare, în mare parte nu sunt decopertate. Pe o suprafaţă de cca.

2.500 mp este necesară decopertarea depozitelor de şisturi cristaline. Coperta are o

grosime medie de cca. 1,00 m şi este alcătuită din sol vegetal cu fragmente de şisturi

cristaline alterate în compoziţie.

Lucrările de pregătire a zăcământului pentru exploatare constau din lucrări de

decopertare care vor consta in îndepărtarea copertei formată din sol vegetal cu

fragmente de rocă alterată cu o grosime medie de cca. 1 m. Îndepărtarea solului se va

face cu ajutorul buldozerului, prin împingere în grămezi, care apoi vor fi transportate la

halda de steril care va fi amenajată în afara perimetrului, astfel încât să nu se

imobilizeze resursele calculate în interiorul limitelor perimetrului. Decopertarea se va

realiza în extinderea frontului carierei spre limita nordică şi vor devansa lucrările de

exploatare, astfel încât să se asigure continuitatea exploatării.

Se estimează că se va îndepărta un volum de cca. 2.500 m3 de sol vegetal cu

fragmente de rocă alterată care va fi depozitat într-un spaţiu special amenajat (haldă) în

partea vestică a perimetrului în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a mediului.

Solul vegetal se va depozita într-o haldă special amenajată, în cadrul zonei,

pentru păstrare şi conservare în vederea folosirii lui la lucrările de refacere a

mediului.Decopertarea substanţei minerale utile se va realiza mecanizat, cu ajutorul

utilajelor din dotarea societăţii.

Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafaţă de cca. 400 m2,

cu laturile de 40 x 10 m. Înălţimea medie a haldei va fi de aproximativ 6 m, iar unghiul

de taluz va fi de maxim 30o.

Solul vegetal astfel depozitat şi conservat, va fi folosit la finalizarea lucrărilor de

exploatare pentru refacerea suprafeţelor de teren afectate. Depozitul de sol vegetal va

Pag.51/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

trebui să aibă o formă geometrică, cu suprafeţele netede ale unghiului de taluz

natural.Exploatarea resursei minerale se va efectua prin metoda specifică exploatărilor

miniere la zi în cariere, şi anume “derocarea mecanică cu ajutorul explozivilor după

operaţiunile de perforare – puşcare”.

Puscarea gaurilor de sonda se va efectua de catre o firma autorizata in utilizarea,

manipularea si depozitarea substantelor explozive. Gazele rezultate in urma detonarii

materialelor explozive care vor fi utilizate sunt compuse, in general, din CO2, CO, H2O,

H, O, CO4, C2H6, NH3. Emisia in atmosfera a gazelor de explozie se produce intr-o

durata de timp foarte scurta. Pentru colectarea si dispersia gazelor de explozie, datorita

naturii sursei de poluare, nu exista instalatii de colectare si dispersie in atmosfera a

noxelor.

Debitul masic de pulberi emise va fi mai mic decât prevederile Ordinului MAPPM

nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor încadra în prevederile STAS 12574/87 (0,5

mg/m3).Prin metoda de împuşcare propusă, concentraţia în emisie pentru pulberi se va

încadra sub limita concentraţiei maxim admise (50 mg/m3, conform STAS 9096/1998).

Emisiile rezultate în urma derocărilor cu explozibili plasaţi în găuri de foreză vor

prezenta creşteri numai în momentele când se vor executa detonările, adică odată la

trei luni.Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 9.000 m2. În perimetrul propriu zis

se accede pe un drum local care se desprinde din drumul comunal Dc 116 spre

dreapta, pe valea Baniţa spre amonte, după parcurgerea a cca. 500 m.

Pentru zona studiata, nu s-au intocmit planuri de urbanism, terenul aferent

perimetrului fiind in extravilan, in zone departate de comunitatile locale.

Zonarea seismica in zona carierei se stabileste in functie de coeficientul Ks =0,12

si perioada de colt Tc = 0,7 sec. Echivalenta dintre intensitatea seismica exprimata in

grade MKS, rotunjite la numere intregi si perechea de valori Ks-Ts incadreaza zona intr-

un areal caracterizat intr-o zona seismica de calcul E, conform normativul P100-92.

Pe teritoriul comunei nu exista rezervatii naturale si nici animale sau plante

intrate sub ocrotirea legii.Atât prin amplasament, cât şi prin activităţile din etapele de

exploatare a agregatelor minerale şi de amenajare a terenului, lucrarile de investitii

proiectate, precum si folosirea drumului de acces existent in zona perimetrului de

exploatare, vor avea un impact direct nesemnificativ pe termen scurt asupra florei si

faunei din zona.

Pag.52/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Dupa incetarea lucrarilor de investitii proiectate, din cadrul perimetrului Gladna

Montana est, judetul Timis, dispare si impactul asupra tipurilor de habitate si a speciilor

existente.

Pentru a nu fi produse perturbari grave ale echilibrelor ecologice este necesara

adoptarea de masuri de protectie a florei si faunei, precum:

respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului de

lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;

utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activitatii de exploatare care alunga vanatul, precum si echiparea cu

sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;


tuturor utilajelor tehnologice si mijloacelor de transport specifice exploatarii;

executarea lucrarilor de excavatii pe suprafete reduse si intr-un interval scurt de

timp;

stropirea drumurilor de acces, a drumurilor tehnologice, in vederea reducerii

pulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de exploatare;

gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportul

deseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate;

executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in ateliere

specializate, amplasate in afara suprafetei perimetrului de exploatare;

asigurarea alimentarii cu combustibili a utilajelor tehnologice si mijloacelor de

transport specifice activitatilor de exploatare si transport, la statiile de carburanti

din zona, pentru a se evita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea

afecta solul si apele;

in cazul producerii de poluari accidentale, in perioada activitatii de exploatare, se

vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de

catre personalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile

responsabile cu protectia mediului;

suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectat

se va elimina in depozite pentru sol contaminat;

replantarea vegetatiei caracteristice zonei va cuprinde speciile de arbori si

arbusti specifice zonei.

In conformitate cu „Planul de amenajare a teritoriului sectiunea III - zone

protejate” si completarile ulterioare, nu exista zone ecologice de interes, desemnate in

vecinatatea viitoarei cariere. Pag.53/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Ca importanta sociala – prin realizarea proiectului se vor crea noi locuri de

munca. Astfel, prin acest proiect se vor crea in zona aproximativ 5-8 noi locuri de

munca.

In imediata vecinatate a amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu

cultural, arheologic sau monumente istorice.

Monitorizarea va fi facuta respectand Ordinul nr. 320/2005 astfel:

desfasurarea activitatii de exploatare doar in limitele perimetrului aprobat;

respectarea tehnologiilor autorizate pentru exploatarea in cariera

dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului afectat de activitatile de

exploatare din perimetrul temporar de exploatare Gladna Montana Est va fi

necesar ca, pentru o perioada de minimum 3 ani de zile sa se efectueze o

monitorizare a factorilor de mediu post inchidere prin:

urmarirea periodica a modului de tasare a terenurilor care au fost

redate;

urmarirea periodica a modului de pastrare a bremelor si taluzurilor

create;

urmarirea sezoniera a modului de refacere a vegetatiei plantate.

Dupa terminarea lucrarilor de exploatare pe sectoare, se vor executa lucrari

pentru reabilitarea suprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare

naturala sau la o stare la care sa poata fi utilizate conform lucrarilor proiectate, cum ar

fi:

retragerea tuturor utilajelor si mijloacelor de transport;

depozitarea deseurilor industriale si de alta natura in locuri special

amenajate, autorizate;

decontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi sau

alte substante periculoase;

nivelarea terenului;

amenajarea iazului piscicol;

folosirea solului vegetal care a fost depozitat in apropierea perimetrului la

lucrarile de sistematizare pe verticala;

lucrari de inierbare si amenajare peisagistica, cu consultarea de botanisti,

peisagisti, horticultori;

renaturarea mediului pe amplasamentele, prin redarea suprafetelor de teren

degradate, circuitului productiv.

Pag.54/pag.55

Beneficiar:



NOIEMBRIE 2011

Intocmit

Dr. ing. Elena Melania Savescu Expert auditor principal

Pag.55/pag.55

Documents

1arpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul... · Web viewConform Ordinului nr. 536/23.06.1997, pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul