Putere-CSM-Abuz

Timisoara, IJC21-22 nov 2008

Jud. Cristi Danilet

Motto

“Care reforma? Reforma s-a terminat!”(febr 2005, un membru CSM)

Pe mainile cui se afla CSM?Lidia Barbulescu, presedinte CSM

Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie; presedintele CSM in mandatul 2008-2009. Judecatorul Lidia Barbulescu a fost singura care si-a depus candidatura pentru postul de presedinte al CSM si a obtinut, in sedinta din ianuarie 2008, 15 voturi pentru si unul impotriva, venit din partea procurorului general, Laura Codruta Kovesi.

Lidia Barbulescu este cunoscuta drept apropiata a fostului ministru PSD al Justitiei, Rodica Stanoiu, fapt pentru care, in 2001, a promovat de la Tribunalul Olt direct la Curtea Suprema, fara a mai trece si prin stadiul de judecator de Curte de Apel. Doi ani mai tirziu a ajuns vicepresedintele Curtii. Ulterior, Lidia Barbulescu s-a dovedit a fi unul dintre principalii oponenti din CSM ai reformelor initiate de ministrul justitiei, Monica Macovei.

La inceputul lui 2005, Macovei a cerut CSM sa constate ca Barbulescu ocupa ilegal functia de vicepresedinte al instantei supreme, dar a fost contrazisa de colegii acesteia din Consiliu. Ulterior, Lidia Barbulescu a incercat sa obtina anularea unei legi initiate de Macovei, prin care se inlatura posibilitatea magistratilor de a-si cumpara locuintele de serviciu. Lidia Barbulescu ocupa un astfel de apartament si intentiona sa-l achizitioneze, in conditii avantajoase. In mai 2005, ea a actionat chiar in judecata Ministerul Justitiei si s-a opus anularii acestei posibilitati.

La sfarsitul lui 2005, Monica Macovei a adresat o sesizare oficiala catre CSM, in care o acuza pe Lidia Barbulescu ca, in calitatea ei de membru al Consiliului, ar fi facut presiuni pentru simplificarea examenului de capacitate de la Institutul National de Criminologie (INC), pe care urma sa-l sustina si fiica sa, Alina Barbulescu, prin eliminarea probei de Drept Civil. Monica Macovei, a cerut cercetarea Lidiei Barbulescu, in baza articolului 99 din Statutul Magistratilor, care spune ca un judecator nu poate interveni pentru solutionarea unor cereri, cind se pretinde sau se accepta rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei, altfel decit in limita legii. Consiliul Suprem al Magistraturii a stabilit ca judecatoarea Barbulescu este nevinovata, intrucat articolul 99 s-ar referi numai la activitatea de judecata. In cele din urma, cand INC a fost desfiintat de guvern, Alina Barbulescu a reusit sa se transfere la CSM, institutie condusa astazi de mama sa, desi legea ii oferea un post in cadrul Ministerului Justitiei.

Lidia Barbulescu si-a facut cunoscuta pozitia refractara fata de Comisia Europeana in 2007, cind i-a dat o replica acida presedintelui Traian Basescu, atunci cand acesta, de Ziua Justitiei, a criticat dur CSM. " Nimeni, nici chiar presedintele Romaniei si nicio autoritate internationala, indiferent de rang, ca de exemplu, Comisia Europeana, nu poate sugera ori comenta solutiile pronuntate de judecatori, fara a fi pasibili a li se reprosa incalcarea principiului independentei Justitiei", afirmat Lidia Barbulescu. Motivul supararii Lidiei Barbulescu poate fi legat de desele critici aduse de Comisia Europeana referitor situatia de incompatibilitate a unora dintre membrii CSM, printre care si Lidia Barbulescu. In raportul de tara din iunie 2007, la capitolul dedicat Justitiei, Comisia constata ca "raspunderea si moralitatea Consiliului (CSM) si a membrilor sai, individual, continua sa constituie motive de ingrijorare". Bruxelles-ul se referea la faptul ca unii membri CSM, printre care se numara si Lidia Barbulescu, si-au pastrat si functiile de conducere din instante sau Parchete, adica sint concomitent si arbitri si jucatori.

Proaspat unsa la conducerea CSM, judecatoarea Lidia Barbulescu, a decis sa conditioneze dezvaluirea datelor profesionale din dosarele fostilor magistrati aflate in custodia Parchetului General de avizul CSM. Hotarirea a venit in contextul scandalului generat de numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei si de dezvaluirile din trecutul ei profesional facute de presedintele Basescu. La scurta vreme dupa aceea, Lidia Barbulescu a declarat ca dosarele profesionale ale magistratilor sunt la institutia sa, insa este posibil sa existe, la alte institutii, dosare ale celor iesiti din sistem, dar in care nu crede ca exista informatii care sa vizeze siguranta nationala.

Lidia Barbulescu a luat o pozitie favorabila parlamentarilor si lui Adrian Nastase in momentul in care pe siteul Camerei Deputatilor a fost publicat referatul prin care se cere urmarirea penala a acestuia. Ea a sustinut atunci ca publicarea nu reprezinta un act care nu poate fi public. "Comunicarea pe site a referatului prin care s-a solicitat, motivat, avizul de incepere a urmaririi penale nu reprezinta un act in sensul celor care nu pot fi publice, cu privire la care trebuie sa se pastreze confidentialitatea, cum sunt celelalte acte care exista in dosarul de urmarire penala", a declarat ea in iunie 2008.

Intr-un interviu acordat Radio France, in vara lui 2008, Lidia Barbulescu a facut referiri negative la adresa profesionalismului procurorilor si la modul in care instrumenteaza dosarele. Sefii DNA si DIICOT au formulat atunci o cerere de aparare a reputatiei profesionale a procurorilor din cele doua directii, adresata CSM, in care Lidia Barbulescu era acuzata ca se exprima public, fara a se informa, asupra unor cauze aflate pe rolul instantelor ori in instrumentarea Parchetului si contribuie, in fapt, la decredibilizarea actului de justitie.

In privinta procedurii numirii in functie a procurorilor sefi, pozitia Lidiei Barbulescu este clara: acestia trebuie numiti de CSM si nu de presedinte. La 4 septembrie 2008, Lidia Barbulescu a declarat ca vrea ca plenul Consiliului sa-i numeasca atat pe sefii parchetului, cat si pe sefii instantei supreme, dupa ce senatorii juristi au decis ca presedintele tarii sa nu mai hotarasca asupra numirii procurorilor-sefi. "Suntem pentru ca plenul CSM sa numeasca atat sefii parchetului, cat si sefii instantei supreme. Este firesc ca CSM, garant al independentei justitiei si cel care este chemat de Constitutie sa se ocupe de cariera magistratilor, sa aiba acest atribut. Este foarte important ca acest atribut revine CSM, pentru ca, in activitatea din plenul CSM, isi desfasoara activitatea si cei doi reprezentanti ai societatii civile", a afirmat sefa CSM. Chiar si dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca prerogativa numirii in functie a procurorilor sefi ramine in sarcina presedintelui, dupa cum spune Constitutia, Lidia Brabulescu a sustinut in continuare ca tot CSM ii va numi pe acestia, deoarece Curtea “nu sa pronuntat pe fond”.

In toamna lui 2008, Lidia Barbulescu a sesizat Avocatul Poporului, in ideea ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala, referitor la declaratiile avere. Lidia Barbulescu sustinea ca acestea nu trebuie sa fie publice, dar dupa izbucnirea scandalului in presa, a revenit spunind ca sesizarea viza doar adresele din declaratiile de avere. De mentionat, ca multi magistrati nu si-au trecut adresele in declaratii, desi in prezent prevederii legii sint in acest sens.

Lidia Barbulescu, este unul dintre cei mai bine platiti magistrati din Romania. Ea a castigat in 2007 un salariu lunar mediu de 4.797 de euro si este posesoarea a doua autoturisme achizitionate recent, un BMW si o Skoda Octavia, prin credit bancar.

Intreaga familie Barbulescu lucreaza in magistratura. Sotul, Constantin Barbulescu, este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Olt. Fiica, Alina Barbulescu, lucreaza in momentul de fata la CSM, la Directia integrare europeana, relatii internationale si implementare a proiectelor PHARE, insa nu apare in evidentele publice ale CSM, nedepunand pana in prezent nici declaratia de avere, nici declaratia de interse si nici pe cea de rudenie. Fratele, Gheorghe Constantinescu, este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalului Olt, iar cumnata, Violeta Constantinescu, notar stagiar. Un var, Stefanel Negurici, este avocat in cadrul Baroului Olt

Gratiana Daniela Petronela Isac, vicepresedinte CSM

Procuror sef al biroului de combatare a contrafacerilor din cadrul DIICOT de la Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie; vicepresedinte al CSM in mandatul 2008-2009, membru al CSM din martie 2006.

Ca si Lidia Brabulescu, nici Gratiana Isac nu a fost pina acum membrucu activitate permanenta al CSM, intrucat nu s-a conformat unei recomandari a Comisiei Europene, legiferata in 2005 de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, conform careia membrii Consiliului nu pot ocupa simultan functii de conducere in instante si Parchete pentru a nu genera incompatibilitati.

Refuzul Lidiei Barbulescu si al Gratianei Isac de a se conforma a fost motivat prin faptul ca au fost alese in CSM anterior acestei recomandari, iar legea nu poate prevedea decat pentru viitor. De altfel, aceste cazuri de incompatibilitate au fost remarcate ca esecuri in reforma justitiei si in raportul de tara al CE din vara anului 2007.

In august 2005, ministrul Justitiei din acea perioada, Monica Macovei, a anuntat numele a opt procurori din conducerea Ministerului Public propusi spre demitere pentru lipsa de performanta. Consiliul Superior al Magistraturii a fost de acord cu cinci dintre cele opt schimbari propuse de ministru, in conducerea PNA si a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Antidrog. Astfel, Sectia de procurori a CSM a avizat pozitiv, cu majoritate de voturi, revocarea din functie a procurorilor Horia Miclescu - numarul doi in PNA -, Vasile Draghici - seful sectiei anticoruptie din PNA -, Ion Panaitescu - seful sectiei militare din PNA -, Gheorghe Muscalu - seful DIICOT - si adjuncta acestuia, Gratiana Daniela Petronela Isac, deoarece "jumatate din dosare au o vechime mai mare de sase luni de la sesizare, fara a se lua nici o masura pentru grabirea solutionarii". Dintre acestea sunt de amintit doar dosarele lui Nicu Gheara - 5 ani vechime, Gigi Netoiu - 3 ani, Frank Timis - 3 ani. DIICOT a mai instrumentat dosarele Tiriac jr., RAFO Onesti, Petromidia, Genica Boierica.

Locul ramas vacant in CSM, in toamna aceluiasi an, ca urmare a pensionarii lui Alexandru Tuculeanu, a fost ocupat temporar, pana la noi alegeri, de procurorul Daniela Gratiana Isac. Aceasta a candidat pentru un post in CSM, in decembrie 2004, si a iesit pe locul doi cu 40 de voturi, in timp ce castigatorul Tuculeanu a strins 48 de voturi. Pe locul trei s-a clasat generalul Dan Voinea, cu 26 de voturi. Isac era atunci membru in Colegiul de Conducere al PICCJ. A depus cerere pentru a ocupa un post de inspector CSM, dar nu s-a prezentat la examen.In 2006, procurorul Gratiana Isac, demis pentru incompetenta manageriala, a fost ales si reprezentat al Parchetului General in CSM, si sef la Combaterea Contrafacerilor.

Gratiana Isac a fost, la sfarsitul anului 2007, subiect de presa din cauza faptului ca s-a abtinut de la votul pe care CSM trebuia sa-l dea pentru anchetarea penala a doi dintre procurorii acuzati de DNA ca au luat mita pentru favorizarea candidatilor la examenul pentru sefia instantelor si parchetelor. Ea a declarat reprezentantilor mass-media ca nu a vrut sa vada dosarul prezentat de DNA in cadrul Sectiei pentru procurori si ca le-a adus la cunostinta membrilor Sectiei ca are o relatie de afinitate cu fiul lui Eugen Cojocaru, unul dintre invinuitii pentru care se cere avizul necesar retinerii.

Gratiana Isac a avut in 2007 un salariu mediu lunar de 4.330 euro, in care este inclus si venitul de la Parchetul General, unde a activat inainte de a fi aleasa in functie la CSM. Isac detine 330.000 lei intr-un cont bancar si 810 mp teren intravilan in comuna Chiajna. Sotul sau, Stelian Isac, este director adjunct in IGPR, fratele acestuia, Marcel Isac, este director la SECI - PNF.

Nicolae Popa, membru de drept al CSM

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie; membru de drept al CSM din anul 2004.Fost consilier pentru probleme legislative si juridice la Presedintia Romaniei, in perioada 1993-1996, Nicolae Popa si-a inceput cariera la Curtea Constitutionala, unde fusese numit ca judecator, in 1996, inainte ca Ion Iliescu sa piarda alegerile. La acea data, el nu avea experienta de instanta, ci doar pe aceea de profesor. Sub guvernarea CDR, cariera lui Popa a intrat intr-un con de umbra. Dupa revenirea la putere a lui Ion Iliescu, in toamna anului 2000, asecensiunea lui Nicolae Popa a continuat. In 2001, Iliescu l-a numit presedinte la Curtea Constitutionala, iar dupa expirarea mandatului a ajuns, tot pe vremea fostului sef al statului, judecator la Curtea Suprema. Popa a fost numit presedinte al acestei instante in 2004, inlocuindu-l pe Paul Florea, un magistrat despre care presa a mentionat in repetate randuri ca nu era agreat de PSD si Ion Iliescu.

In ceea ce priveste activitatea lui Nicolae Popa in fruntea Curtii Constitutionale, este de retinut o decizie, luata in iulie 2003, de a respinge o exceptie de neconstitutionalitate invocata de un inculpat care contesta un mandat de arestare emis de un procuror, sustinand ca o asemenea practica este contrara Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Justitia romana abia traversase un imens scandal legat de aceasta problema, in urma deciziei CEDO din cazul Pantea impotriva Romaniei, care sustinea exact acelasi lucru: procurorul nu are dreptul sa emita mandat de arestare, ci doar un judecator.

Desi la virsta pensionarii, Nicolaie Popa a beneficiat de o derogare din partea CSM la legea din 2005, potrivit careia magistratii care au implinit virsta de 68 de ani trebuie sa se pensioneze. In septembrie 2007, CSM s-a confruntat cu doua curente de opinie divergente in ce priveste eventuala retragere din activitate a judecatorului Nicolae Popa, cu toate ca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu depusese nicio cerere de pensionare. In cele din urma, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat, cateva zile mai tarziu, ca pensionarea lui Nicolaie Popa sa nu tina seama de noile reguli adoptate in 2005, ci de o lege din 1993. In anul 2004, Nicolae Popa era deja presedintele ICCJ, iar CSM a motivat ca noile reguli de pensionare nu se aplica mandatelor in curs, conform principiului constitutional al neretroactivitatii legii.

Nicolae Popa s-a aflat in incompatibilitate cat timp a fost decan la Universitatea "Titu Maiorescu".

Judecatorul Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, este cel mai bine platit magistrat de varf din Romania. El a castigat in 2007 un salariu mediu lunar de 6.489 de euro, care include indemnizatiile primite ca membru al CSM si de la Curtea Constitutionala. Din declaratia de avere a lui Popa reiese ca acesta detine si doua terenuri in Ilfov, doua case de locuit (una in Bucuresti, una in localitatea Vama Veche), doua autoturisme si patru conturi bancare.

Florica Bejinaru, membru CSM

Judecator la Tribunalul Mehedinti; membru al CSM din ianuarie 2005.

Florica Bejinaru a fost deconspirata de CNSAS, in luna mai 2006, drept colaboratoare a Securitatii, desi, in noiembrie 2005, aceasta primise certificat de necolaborare. Cercetarile asupra judecatoarei au fost reluate dupa ce ziarul "Cotidianul" a prezentat probe in acest sens. Conform publicatiei, Bejinaru a fost informatoare a Securitatii si remunerata pentru aceste activitati, in timp ce era consilier juridic la o intreprindere de confectii din Drobeta Turnu Severin. Bejinaru ar fi inceput sa colaboreze cu politia politica de la varsta 25 de ani. Dupa ce in primavara lui 2006 membrii Colegiului CNSAS au votat cu majoritate de voturi ca a facut politie politica (cu sase voturi pentru si trei abtineri), cateva luni mai tarziu, cand i-au analizat contestatia, aceiasi oameni si-au schimbat pozitia fata de judecatoare. Dintre cei opt membri prezenti, doar patru au votat pentru admiterea contestatiei (Mircea Dinescu, Cazimir Ionescu, Florian Chiritescu si Laurentiu Tanase), doi pentru respingerea ei (Corneliu Turianu si Dragos Petrescu), iar alti doi s-au abtinut. In adeverinta semnata de fostul presedinte al CNSAS, Gheorghe Onisoru. se preciza ca, in baza documentelor analizate, pana la 28.07.2005, CNSAS a decis ca Bejinaru nu a fost agent al Securitatii ca politie politica.

Decizia de necolaborare cu Securitatea ca politie politica in cazul sau nu este definitiva, deoarece fostul ministru al Justitiei Monica Macovei a contestat solutia la Curtea de Apel Bucuresti.

Imediat dupa ce s-a aflat ca judecatoarea Florica Bejinaru a colaborat cu fosta Securitate, ministrul Justitiei din acea vreme, Monica Macovei, a declarat ca aceasta chestiune nu este doar problema magistratului, ci si problema CSM. "CSM trebuie sa-si rezolve aceasta problema de imagine", a spus Macovei. Ministrul a sustinut, atunci, ca in Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa fie elita magistratilor si ca asupra lor nu ar trebui sa planeze nici o aparenta de banuiala ca ar fi fost colaboratori ai fostei Securitati.

Judecatoarea Florica Bejinaru, a negat informatiile aparute atunci, si a sustinut ca CNSAS i-a incalcat dreptul la imagine cand a facut publica relatia ei cu fosta Securitate.

Mai multi reprezentanti ai societatii civile au sustinut incompatibilitatea Floricai Bejinariu cu functia in CSM si i-au cerut demisia. La rindul ei, Conducerea Asociatiei "15 Noiembrie 1987 Brasov" a cerut, in 2006, demisia magistratului Florica Bejinaru, pe motiv ca acesta a scris note informative legate de desfasurarea evenimentelor din 1987 de la Brasov. "Nu este corect ca doamna judecatoare sa ocupe o functie atat de importanta in justitie din moment ce noi stim ca pentru informarile date securitatii in acea perioada a fost platita", a declarat presedintele Asociatiei, Florin Postolachi. Acesta a aratat ca nu are dovezi concrete cum ca judecatoarea Bejenariu a dat note informative despre revolta muncitorilor de la Brasov, "decat ceea ce a aparut in presa si discutiile cu reprezentantii Societatii pentru Justitie care solicita de asemenea destituirea doamnei judecatoare.

Judecatoarea Florica Bejinaru a castigat 3.724 de euro pe luna in anul 2007, venit calculat combinand indemnizatia de membra a CSM cu cea de judecator. In schimb, detine, impreuna cu sotul ei, un teren, doua apartamente si o casa de locuit, precum si un cont bancar de 58.000 de euro.

Dan Lupascu, membru CSM

Presedintele Curtii de Apel Bucuresti; membru cu activitate permanenta al CSM, ales in martie 2003.

Judecatorul Dan Lupascu a fost perceput initial ca un apropiat al fostului ministru al Justitiei, Rodica Stanoiu, care l-a promovat in diverse functii si comisii. Prietenia cu Stanoiu s-a terminat dupa ce aceasta a ordonat o ancheta la Curtea de Apel Bucuresti.

 Pina in 2006, Dan Lupascu a fost presedintele Curtii de Apel Bucuresti. In repetate randuri, mass-media a scos in evidenta faptul ca judecatorul Dan Lupascu e susceptibil sa se afle in conflict de interese in probleme disciplinare, pentru ca mai mult de jumatate dintre inspectorii CSM sunt detasati de la Curtea de Apel Bucuresti, unde judecatorul este presedinte.La presiunile Comisiei Europene, care critica CSM ca nu are activitate permanenta, in octombrie 2006, Dan Lupascu a ales sa activeze doar in CSM.

In scandalul generat de sesizarea facuta de Lidia Barbulescu la Avocatul Poporului, prin care cerea secretizarea declaratiilor de avere, ridicind in acest sens o exceptie de neconstitutionalitate, Dan Lupascu a acuzat presa ca prin dezvaluirile ei actioneaza impotriva „interesului national“.

Cu aceeasi ocazie, Dan Lupascu a spus ca CSM este "interesat in grad inalt de respectarea Constitutiei", ca nu se doreste blocarea ANI, si ca decizia sesizarii a fost luata de CSM cu unanimitate de voturi. Lupascu a sustinut ca CSM a facut sesizarea privind declaratiile de avere, pentru ca aceasta prevedere din Legea ANI face referire la datele cu caracter personal ale magistratilor.

Dan Lupascu s-a remarcat prin lupta pe care a dus-o in instante pentru obtinerea unor drepturi salaraiale restante, atit ale lui, cit si ale unor colegi. Dupa ce a devenit membru permanent al CSM, la 8 ianuarie 2007, Dan Lupascu a dat in judecata Curtea de Apel Bucuresti, unde activa ca magistrat, si a castigat recunoasterea sporului de vechime in munca pentru 2004-2007. La 23 martie 2007, impreuna cu un alt membru CSM, a mai dat in judecata institutia si a castigat un nou proces pentru o diferenta salariala, cerand sa fie platit ca un membru cu activitate permanenta pentru o perioada cand a avut activitate nepermanenta.

Anul 2008 a fost o succesiune de interventii in diferite dosare ale unor colegi pentru obtinerea salariilor indexate, a primelor de vacanta, a sporurilor de confidentialitate, de stres, de vechime sau a altor beneficii de care se bucura magistratii. De remarcat ca in toate aceste dosare este intervenient in interes propriu, de cele mai multe ori singurul.

Veniturile lui Dan Lupascu pe anul 2007 se ridica la 151.982 lei, salarii si drepturi restante in calitate de membru CSM, 37.500 lei salarii restante de la Curtea de Apel Bucuresti, 14.077 lei din indemnizatiile de la diferite universitari la care preda, plus 14.933 din drepturi de autor. Impreuna cu sotia, Dan Lupascu detine un teren intravilan de 2.757 mp in judetul Giurgiu, o casa de locuit in acelasi judet, un apartament in Bucuresti si un Megane din 2002. In conturile bancare are 31.000 lei. Sotia, Ileana Mirela Lupascu, este consilier juridic la Ministerul Justitiei.

Dan Nicolae Chiujdea, membru CSM

Prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti; membru cu activitate permenenta al CSM, din ianuarie 2005, fost vicepresedinte CSM.

In anul 2007, Sectia pentru procurori a CSM, prezidata de Dan Chiujdea, a dat aviz negativ cererii de revocare din functie a procurorului din cadrul DNA Doru Tulus, desi aceeasi sectie prezentase un raport despre activitatea DNA, in care activitatea coordonata de magistratul in cauza era prezentata intr-o lumina nefavorabila.

Intr-un top realizat de presa, Dan Chiujdea figureaza pe primul loc dupa totalul sumei cheltuite in perioada 2005-2007 pentru deplasaraile in strainatate. Calatoriile sale au costat 77.074 RON (unele la business class), petrecandu-si 48 de zile din partea CSM in Monaco, Albania, Belgia, Polonia, Olanda, Bahrain, Italia si Spania, majoritatea la hoteluri de cinci stele.

Ca avere, Dan Chiujdea detine un apartament in Bucuresti, are 197.502 lei in conturi, 7.287 euro si 612 $. In privinta veniturilor, Chiujdea a incasat in 2007 113.871 lei, in caliatate de vicepresedinte CSM,  6.558 lei diurne de la CSM si 38.000 lei salarii restante. Sotia lui, Brandusa Denis Chiujdea, este judecator la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti, iar un var, Ion Dragoi, este avocat in cadrul Baroului Arad.

Liviu Dascalescu, membru CSM

Procuror general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti; membru cu activitate permanenta al CSM. Are o vechime de 10 ani in Consiliul Superior al Magistraturii, al carui presedinte a fost.

Liviu Dascalescu este unul dintre cei doi membri CSM care au refuzat sa voteze cu „da“ sau „nu“ atunci cind DNA a cerut aviz pentru retinerea pentru dare de mita a procurorului pitestean Dumitru Gheorghe. Refuzul de a vota a dus la eliberarea procurorului inainte ca acesta sa fie dus in fata instantei pentru a fi arestat preventiv.

In timpul mandatului de vicepresedinte al CSM, Liviu Dascalescu a fost de parere ca telefonul dat de premierul Calin Popescu Tariceanu procurorului general de la acea data, Ilie Botos, nu a influentat in nici un fel ancheta in desfasurare legata de dosarul Rompetrol, in care era implicat omul de afaceri Dinu Patriciu.  O cu totul alta pozitie a avut Dan Lupascu in privinta telefonului pe care Adrian Nastase l-a dat procurorului sef al DNA, Daniel Morar, context in care a afirmat ca “  Adrian Nastase are dreptul sa se informeze cu privire la un dosar care il vizeaza. Totusi modalitatea de informare aleasa, prin telefon, nu e cea mai fericita”.

In 2006, s-a opus revocarii din functie a judecatoarei Florica Bejinariu, care primise din partea CNSAS verict de colaborare cu Securitatea.

Liviu Dascalescu, a avut anul trecut un venit de aproximativ 5000 euro, cumulat din salariul de la CSM, cel de procuror si salariile restante. Dascalescu detine doua terenuri intravilane, unul in Breaza si altul in Voluntari, un apartament in Bucuresti si isi construieste o casa in Voluntari, probabil si cu banii obtinuti dintr-o mostenire de-a sotiei. Sotia sa, Cristina Dascalescu, este avocat in cadrul Baroului Bucuresti.

Cristian Deliorga, membru CSM

Procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta; membru al CSM din 2002.

Cristian Deliorga a fost implicat de-a lungul anilor in mai multe scandaluri de presa, fiind acuzat ca ar fi musamalizat dosarele unor oameni politici, printre care si fostul primar al Medgidiei, Mircea Pintilie.

In anul 1999. a fost demis de fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica, din functia de prim-procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Medgida, in urma unor reclamatii semnate de mai multi consilieri liberali din oras, din cauza duritatii la verificarea dosarelor, fiind supranumit "Cainele rosu". Ulterior, el a ocupat postul de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta, iar in 2001 el devenit prim-procuror al aceluiasi Parchet.

Numele lui Criatian Deliorga a aparut in rechizitoriul intocmit de procurorii DNA privind frauda la examenul pentru functiile de conducere din parchete din 28 octombrie – 25 noiembrie 2007. In toamna anului 2007, procurorul Sterian Guli, proaspat castigator al postului de sef la Parchetul Capitalei, a fost ridicat cu mandat si dus la sediul DNA pentru audieri, fiind suspectat ca ar fi dat mita pentru a obtine subiectele concursului inaintea desfasurarii examenului. Cel care l-ar fi ajutat sa castige concursul ar fi fost Cristian Deliorga, membru CSM.

Cristian Deliorga a primit din partea procurorilor anticoruptie verdictul de neincepere a urmaririi penale, din lipsa de probe suficiente pentru punerea sub acuzare, asa cum transpare din rechizitoriul prin care au fost trimisi in judecata patru procurori, un judecator si un notar public. Din actul de sesizare a instantei rezulta ca Deliorga si-ar fi traficat influenta asupra membrilor comisiei de examinare.

Raportul de Monitorizare pentru Romania al Comisiei Europene, din data de 26 septembrie 2006, atragea atentia asupra existentei unor potentiale conflicte de interese in materie disciplinara, referindu-se la faptul ca cinci dintre cei 14 membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) detin functii de conducere la instante sau parchete. Fostul vicepresedinte al CSM, procurorul Cristian Deliorga, a decis sa fie membru permanent al Consiliului, aceasta alegere implicand suspendarea sa din functia de prim procuror al Parchetului Tribunalului Constanta. Cristian Deliorga a luat aceasta hotarare desi legislatia i-ar fi permis sa detina dubla calitate pana la alegerile din 2010.

Intr-un clasament alcatuit de presa, referitor la plimbarile in strainatate ale membrilor CSM, intre 2005 si 2007, Cristian Deliorga a ocupat locul secund, cheltuind 71.821 RON pentru cele 13 calatorii in Polonia, Monaco, Germania, Belgia, Albania, Bulgaria si Italia, care au durat 62 de zile. Cazarea s-a facut, in majoritatea cazurilor, la hoteluri de cinci stele, iar zborurile au fost efectuate la business class.

In 2004, Deliorga a fost decorat de Ion Iliescu pentru "serviciile aduse justitiei".

Cristian Deliorga detine, in comuna Rasova (jud. Constanta), o jumatate dintr-un teren arabil de 4.4 ha (mostenit in 1991) si o alta jumatate dintr-un teren de 620 mp in intravilan, la Costinesti, cumparat in 2003. In declaratia sa de avere, completata la 5 iunie 2008, mai figureaza doua apartamente in Constanta: unul de 146 mp, cumparat in rate in perioada 1998-2003  si altul de 70 mp. El mai are un autoturism Audi A4, fabricat in anul 2005, si un Audi A3, fabricat in 2007. Procurorul a castigat din salariul de la CSM 149.610 RON, iar sotia lui - angajata a Muzeului Constanta - 25.000 RON.

Alexandrina-Ioana Radulescu, membru CSM

Judecator la Judecatoria Cluj Napoca, presedinta filialei Cluj a Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR); membru cu activitate permanenta in CSM (de la 5 septembrie 2005).Presa a dezvaluit despre aceasta faptul ca in luna noiembrie 2007, Radulescu nu s-a abtinut sa voteze in CSM pentru promovarea in functie a colegei sale de la Judecatoria Cluj - Nicoleta Bulieris -, magistrat care,  deloc intamplator,  ii solutionase favorabil dosarul de divort si primise spre rezolvare si dosarul ei de partaj.

Declaratia de avere a Ioanei Alexandrina Radulescu arata ca aceasta detine un teren agricol in Cluj Napoca, dobindit in 2003, cu o suprafata de 600 mp si un apartament in Cluj-Napoca, dobindit in 2001, cu o suprafata de 77mp, un autoturism Nissan Almera, fabricat in 2006. In 2007, a contractat un credit de 21.000 euro, scadent in 2015, la Banca ABN AMRO. De la CSM, a primit un decont pentru chirie in valoare de 17.762, 96 RON. Veniturile realizate in 2007 insumeaza 114.793 RON (indemnizatie de la CSM), 18.500 RON (restanta de la CSM) si 31.148 RON (de la Tribunalul Cluj). Pentru copilul minor a incasat 4.120 RON pensie de intretinere.

Ana Cristina Labus, membru CSM

Judecator la Sectia penala a Tribunalului Iasi; membru cu activitate permanenta al CSM (din 2007).

Ana Cristina Labus este coordonatorul programelor finantate de Banca Mondiala (BM) pentru proiectele Ministerul Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii, inlocuind-o in aceasta functie pe Alexandrina Ioana Radulescu.

"Aide-Memoire"-ul trimis MJ si CSM de Biroul Romania al BM a declansat reactii ale celor doua institutii publice. Ambele, una mai direct, cealalta mai voalat, au acuzat organismul international financiar de imixtiune in justitia romana.

Ana Cristina Labus a apreciat ca Banca Mondiala, finantatorul unor anumite proiecte privind reforma sistemului judiciar, si-ar fi depasit atributiile atunci cand a criticat stadiul reformei justitiei.

Declaratia de avere a judecatoarei Ana Cristina Labus arata ca aceasta detine un apartament in Iasi, cumparat in 2001, cu o suprafata de 64,5 mp, ca are un credit la Banc Post de 23.000 euro, contractat in 2003 si scadent in 2023 si un altul de 3.350 euro, contractat la HVB Bank in 2005 si scadent in 2010.  De la CSM, a primit un decont pentru chirie in valoare de 21.620,57 RON, diurna de 532 euro + 2168,88 RON, diurna cf. OUG 100/2007 de 5.732,04 RON si decontarea transportului in valoare totala de 12.643,17 RON. Veniturile realizate in 2007 insumeaza 111.231 RON (membru permanent al CSM), 1.224 RON (cadru didactic asociat la Universitatea "Alex. I. Cuza" - Iasi) si 35.000 RON (restante salariale incasate de la Curtea de Apel Iasi).

Viorel-VirgilAndreies, membru CSM

Presedintele Curtii de Apel Cluj; membru ales al CSM din ianuarie 2005.

Si-a inceput cariera ca jurisconsult la Fabrica de Baterii din Bistrita-Nasaud si a intrat in Justitie la 1 mai 1993. Asemenea tuturor presedintilor numiti pana in toamna lui 2005, a ajuns la sefia CA Cluj pe criterii politice (in iulie 2004). Presa afirma ca Andreies nu a dat in niciun examen de avansare in functie de executie sau de conducere, fiind ajutat de fostul presedinte al CA Cluj, Gheorghe Buta, si sustinut de PSD. Buta este cel care l-a propus pentru conducerea Tribunalului Bistrita-Nasaud, l-a avansat vicepresedinte la Curtea de Apel si tot el l-a lasat in locul sau atunci cand a preluat mandatul la CSM.

Dupa instalarea ca presedinte al Curtii de Apel Cluj, Viorel-Virgil Andreies a deschis mai mult de 10 procese impotriva CA si CSM pentru a obtine sporuri de vechime, de stres, plata diferentei de drepturi banesti cuvenite cu titlu de indemnizatie de membru al CSM  fara activitate permanenta ori prime de concediu. Cu exceptia unui singur dosar in care este intervenient, in rest in toate a fost reclamant.

In anul 2006, el declara ca amanarile in procesele istorice sint justificate in circa 80 la suta din cazuri, dar nu considera ca restul de 20 la suta din cazuri, ar fi de o gravitate care ar trebui sa fie suspuse atentiei CSM. El mai sustinea ca asupra sa nu s-au facut niciodata presiuni politice pentru rezolvarea unor cazuri.

Viorel-Virgil Andreies nu si-a trecut adresa in declaratia de avere, la rubrica respectiva figurind “Romania. Anul trecut a cistigat aproximativ 3.700 euro pe luna din salarii, inclusiv cele restante .Judecatorul are doua case “in Romania” ale caror dimensiuni sint confidentiale si un apartament, tot in Romania. Evident, cele trei terenuri intravilane sint tot in Romania.

Costel Dragut, membru CSM

Presedintele Curtii de Apel Craiova; membru CSM, din anul 2007, pe un post devenit vacant temporar dupa ce fostul presedinte al acestei institutii, Iulian Galca, a cerut sa fie pensionat.In mai 2006 a ajuns, fara mari emotii, presedinte al Curtii de Apel Craiova ca urmare a retragerii din concurs a unicului sau concurent chiar inainte de prima proba.

In acelasi an, Monica Macovei, ministrul Justitiei, a cerut CSM revocarea din functii a magistratilor Constantin Diaconu, presedintele Tribunalului Dolj, si a lui Costel Dragut, presedintele Curtii de Apel Craiova, pe motiv ca nu au instalat calculatoarele primite in cadrul programelor cu finantare europeana de informatizare a Justitiei. Surse judiciare au sustinut ca exista si multe alte motive pentru demiterea celor doi, intre care si colaborarea cu institutiile represive din perioada comunista.

Presa a informat ca Dragut nu ar fi fost departe de structurile represive ale statului comunist, motiv pentru care a detinut functii importante in justitia olteana, dar cel in cauza a negat colaborarea cu Securitatea.

Dat fiind ca numirea lui Dragut este temporara, CSM a fost obligat sa organizeze alegeri la nivelul Curtilor de Apel din tara. Procedurile privind alegerea unui nou membru in CSM din partea judecatorilor, demarate ca urmare a pensionarii lui Iulian Galca, au fost suspendate, dupa o decizie din mai 2008 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Actiunea in instanta a fost promovata chiar de Costel Dragut.

Cu prilejul conferintei europeane "Politici publice in domeniul Justitiei in Romania", desfasurata in octombrie 2006, Costel Dragut a criticat stadiul reformei din acest domeniu, afirmand in prezenta expertului Roberto Lamponi, director Cooperare Judiciara la Consiliul Europei, ca, "in elaborarea politicilor publice din Romania, magistratii au rol de figuranti, legile existente fiind creatia exclusiva a Ministerului Justitiei, iar CSM avand doar rol de avizare consultativa".

Costel Dragut a fost acuzat de presa ca si-a adus intreaga familie la Curtea de Apel Craiova, unde s-a constituit un adevarat clan. Sotia sa, Nela, este judecatoare la Sectia Civila a Curtii de Apel Craiova, pe care el a condus-o pana la preluarea mandatului in CSM. De asemenea, a fost si seful a trei nepoate, toate magistrat in cadrul aceleasi instante. Oana Ghita, fosta Tiganila, si Paula Paun sunt la Sectia Civila a CA Craiova, iar Nela Ochea, cea de-a treia nepoata, este judecator al Sectiei Comerciale al celei mai mari instante locale. La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova se afla si o nasa a presedintelui Costel Dragut, Mariana Ghita, procuror la Sectia Judiciara.

Surse din randul magistratilor au subliniat ca, asemenea altor presedinti de Curti de Apel, Costel Dragut s-a dat singur in judecata, a castigat, in calitate de reclamant, dar a si pierdut (ca parat) diferite sporuri si salarii restante.

Costel Dragut este, impreuna cu sotia sa, proprietarul unui teren intravilan in Craiova, cu o suprafata de 510 mp, cumparat in 2002 cu un credit bancar si al unei case, situata tot in Craiova, cu o suprafata de 280 mp, construita in 2006 cu un credit bancar. Prin credit bancar si-a cumparat, in 1995, un autoturism Cielo, iar prin leasing a dobindit, in 2007, un Renault Megane. Are la Raiffeisen Bank un cont curent (card), deschis in 2005, cu un sold de 60.000 RON, iar la OTP Bank un depozit bancar, din 2005, de 150.000 RON. In 2002 a contractat la BCR un credit pe 10 ani, in valoare de 12.000 USD si la RCI Leasing Romania un altul de 10.000 euro, scadent in 2010.

In 2007, a incasat de la Curtea de Apel Craiova salarii si alte drepturi banesti in valoare de 141.316 RON, de la CSM 1765 RON (??), iar de la Universitatea "Spiru Haret" 8.530 RON. Sotia sa a realizat venituri si alte drepturi banesti de la Curtea de Apel Craiova in valoare de 117.232 RON, iar de la Universitatea "Spiru Haret" 3.650 RON.

Dimitrie Bogdan Licu, membru CSM

Procuror la Parchetul de pe linga Tribunalul Municipiului Bucuresti, membru al Asociatiei Magistratilor din Romania; membru cu activitate permanenta al CSM din anul 2005.

Dimitrie Bogdan Licu ii reprezinta in CSM pe magistratii din parchetele de pe linga tribunalele tarii si este seful Comisiei de disciplina pentru procurori din cadrul Consiliului. Inainte de a fi ales membru CSM, a lucrat in cadrul Guvernului Tariceanu, ca procuror detasat la Cancelaria primului-ministru, Departamentul pentru Lupta Anti-Frauda.

Surse din CSM afirma ca votul pe marginea solicitarii DNA de avizare a retinerii pentru 24 de ore a procurorului Eugen Cojocaru de la Parchetului General, invinuit ca ar fi vindut subiectele probei de managemenat judiciar unor candidati pentru conducerea parchetelor a fost viciat. Doi membri ai Consiliului, Bogdan Licu si Liviu Dascalescu, si-au anulat buletinele, fara a marca unul dintre raspunsurile posibile, "Da" sau "Nu”.

Bogdan Licu a votat, alaturi de Laura Codruta Kovesi, Dan Chiujdea si Cristian Deliorga, impotriva numirii Monicai Serbanescu in functia de procuror sef al DNA.

Bogdan Licu a facut parte din echipa de anchetatori trimisa la Bagdad de Parchetul de pe linga ICCJ pentru anchetarea modului in care au fost rapiti si detinuti in Irak trei jurnalisti romani, Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, si irakiano-americanul Mohammad Munaf. Din acest motiv, la sedinta Sectiei pentru procurori din cadrul CSM la care s-a luat decizia sanctionarii lui Ciprian Nastasiu, magistratul care l-a trimis in judecata pe sirianul Omar Hayssam, si totodata cel care a cerut instantei eliberarea acestuia pe motive medicale, Bogdan Licu s-a abtinut.

In declaratia de avere completata la 21 februarie 2008 nu si-a trecut veniturile salariale obtinute atit de el, cit si de sotie. Detine, impreuna cu sotia, doua apartamente in Bucuresti, precum si o casa de locuit, un teren intravilan si unul agricol, toate in judetul Ilfov. Dimitrie Bogdan Licu a contractat in 2007 un leasing pentru o masina de teren Toyota RAV 4 si s-a imprumutat cu 135.000 de euro de la doua persoane particulare (Tudor Mircea si Dragne Ion).

Angela Harastasanu, membru CSM

Judecator la Curtea de Apel Brasov; membru ales al CSM, din 2005.

La sfarsitul anului 2007, Angela Harastasanu s-a aflat printre persoanele despre care s-a afirmat ca au sanse reale sa preia, in ianuarie 2008, conducerea CSM. Ea nu a fost agreata insa de gruparea reprezentata de fostul presedinte al CSM, Dan Lupascu, pe motiv ca este o apropiata a fostului ministru Monica Macovei.

Impreuna cu sotul sau, Angela Harastasanu detine un teren agricol in comuna Podu Olt-Doboli, cu o suprafata de 1000 mp, un apartament, pe str. Jepilor 36 in Brasov, cu o suprafata de 79,76 mp si o valoare de impozitare de 147.272 RON, cumparat in 1992. Sotul este singur proprietar al unui apartament situat pe str. Col. I. Buzoianu, tot in Brasov, mostenit in 2001, cu o suprafata de 155 mp si o valoare de impozitare de 317.457 RON. Sotii Harastasanu detin in comun un autoturism VW Golf 5, fabricat in 2007, si o autoutilitara VW LT35 IDI, fabricata in 2002.

La BRD, are depozite bancare sau echivalente cu un sold de 108.645 RON si 1.479 euro, precum si un cont curent de 20.223 RON. Veniturile Angelei Harastasanu cuprind 89.467 RON din salarii si 5.202 RON drepturi salariale restante de la Curtea de Apel Brasov, 3.271 RON in calitate de lector la Universitatea "George Baritiu" Brasov, 32.896 RON ca membru al CSM, 353,47 RON drepturi de autor pentru articole publicate in revista "Dreptul" si 1.135 RON pentru Note de curs aparute la Editura Omnia UNI SAST. Sotul a totalizat venituri de 15.000 RON. Angela Harastasanu detine 875 actiuni la SC Rulmentul SA Brasov (societate in lichidare).

Anton Pandrea, membru CSM

Vicepresedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie; fost presedinte al CSM; membru al Consiliului din anul 2004.

Judecator in asa numitul "completul rosu", Anton Pandrea a blocat, in 1994, retrocedarea caselor nationalizate, in urma interventiei lui Ion Iliescu in favoarea chiriasilor. Pe cale de consecinta, pagubitii au actionat statul roman in judecata la instantele internationale si au avut castig de cauza.

In 2004, Ion Iliescu l-a decorat pe Pandrea pentru "meritele avute in indeplinirea cu impartialitate a actului de justitie si a asigurarii statului de drept". El a fost numit judecator pe viata la Inalta Curte de Casatie si Justitie in perioada PSD, atunci cand ministru al Justitiei era Rodica Stanoiu.

La inceputul anului 2007, a fost ales in functia de sef al Consiliului Superior al Magistraturii. In vara anului 2007, Anton Pandrea, in calitate de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, si-a exprimat nemultumirea in legatura cu mentiunile negative din "Aide-Memoire"-ul intocmit in urma Misiunii de verificare efectuate de reprezentantii Bancii Mondiale.

In ultimele zile ale mandatului exercitat de Anton Pandrea ca sef al CSM, organizatia non-guvernamentala Societatea pentru Justitie (SoJust) a cerut demisia tuturor membrilor Consiliului, pe motiv ca, in ultimii doi ani, toate concursurile pentru functiile de conducere din instante si parchete fusesera viciate, vina apartinand CSM.

Dupa expirarea mandatului, Anton Pandrea a facut cunoscut ca nu renunta la functia de sef al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), el preferand activitatea de la ICCJ in locul celei de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit modificarilor legislative din 2005, membrii alesi ai CSM trebuie sa aiba activitate permanenta in Consiliu si sa se suspende din functia detinuta ca magistrat. Deoarece prevederile se aplica pentru viitor, nu este obligatoriu pentru cei care au fost alesi in decembrie 2004 membri ai Consiliului.

In perioada 2006-2008, Anton Pandrea s-a deplasat in 12 delegatii (Albania, Belgia, Bulgaria, Polonia, Monaco, Olanda, Italia si Franta), cu un total de 47 de zile, pentru care CSM a decontat suma de 66.651 RON. Presa a scos la iveala faptul ca plimbarile sefilor Consiliului au fost facute la business class, iar cazarile in majoritate la hoteluri de cinci stele.

Anton Pandrea este proprietar, impreuna cu sotia, al unui aparatament, situat in Bucuresti, cumparat in 1995, cu o suprafata de 120 mp si o valoare de impozitare de 27.061 RON. Cabinetul de avocatura al sotiei a cumparat, in 1999, un apartament, in Bucuresti, de 56 mp, cu o valoare de impozitare de 27.000 RON. Are doua autoturisme, o Dacia Super Nova, fabricata in 2000, si o Dacia Logan, fabricata in 2006. Pe numele sau, Anton Pandrea are depozite la mai multe banci, in valoare de 12.500 USD si 5.000 euro, precum si 40.500 RON la CEC. Veniturile pe anul 2007 insumeaza 133.300 RON salariu de la CSM, 4.553 RON diurne de la CSM pentru deplasari in tara si 1.691 euro pentru cele in strainatate, la care se adauga 47.386 RON drepturi salariale pe luna ianuarie 2007 si cele restante de la ICCJ. La cabinetul sau de avocatura, sotia, Alexandra Pandrea, a obtinut venituri de 50.100 RON.

Sotia, Alexandra Pandrea, este avocat in Baroul Bucuresti, fiica, Andreea Ioana Pandrea, este avocat in Baroul Bucuresti, sora, Mariana Victoria Ioan, este procuror la Parchetul Capitalei.

Top of Form Bottom of Form   Adauga comentariu :1 and

De pe internet: In 1998, Anton Pandrea nu a fost reinvestit in functia de judecator la Curtea Suprema. Surse judiciare sustin ca marginalizarea lui Pandrea s-a datorat atat votului sau din 1995 impotriva restituirilor caselor nationalizate, cat si datorita biografiei tatalui sau, "care a fost numit judecator de Securitate prin 1952, la Raionul Grivita, desi avea doar cinci clase primare si un an sau doi de scoala juridica. Noi le spuneam judecatori cu scoala de dans", sustin surse judiciare.

 

Cesemeul râsului (1)1. Practica neunitara si la ei3) Cererea domnului SCUTELNICU IONEL, prim-procuror la

Parchetul de pe langa Judecatoria Tulcea, de recunoastere ca vechime in magistratura a perioadei 1.08.1975 1.07.1990 In care a fost Incadrat la Capitania Portului Tulcea (Nota DRUO nr. 1/13883/1154/2008) - admitere.Dan Lupascu: Capitania portului face parte din administratie.

4) Cererea domnului CUMPANASU Onoriu, judecator la Tribunalul Dolj, de recunoastere ca vechime In magistratura a perioadei in care a indeplinit functia de:comisar in cadrul Garzii Financiare - Sectia judeteana Olt (Nota DRUO nr. 1/17494/1154/2008) - respingere.Angela Harastasanu: A avut studii juridice si a lucrat in administratie, la fel ca Scutelnicu.Dan Lupascu: Am avut in vedere fisa postului.

2. . Suntem transati mai rau ca vitele..Dan Lupascu: Sigur ca nu o sa fim de acord in

unanimitate dar au dreptate cei de la Legislatie. Sa-i legi de glie, inclusiv pe cei intrati cu 5 vechime. Cel de la INM poate promova, ceilalti nu.Cristian Deliorga: Ar trebui sa ne gandim la nevoile instantelor si parchetelor.Virgil Andreies: Trebuie sa imbinam interesele judecatorilor cu cel al instantelor. Dan Lupascu: Legea prevede trei aspecte: delegare, detasare si transfer. Scapa unul: a doua zi poate face cerere de a deveni procuror.Lidia Babulescu: Sesizam Ministerul Justitiei.

3. Intrebari existentialeVirgil Andreies: Un judecator de penal de ce sa-si

puna adresa pe internet?

4. Cand nu stii raspunsul, faci o comisieBogdan Licu: S-a discutat in grupul de lucru.

Angela Harastasanu: Transferul ar trebui sa primeze.Liviu Dascalescu: Ce e prioritar? Transferul sau repartitia?Lidia Barbulescu: Sa amanam sa treaca si pe la Comisia Juridica.

5. Sssst! Nu deranjati!24. Nota Directiei resurse umane si

organizare nr. 24541, 24273, 24480, 24479, 24478, 24708, 24814/1154/2008 privind memoriile inaintate de unii procurori si judecatori stagiari referitoare la examenul de capacitate din perioada 9 noiembrie - 9 decembrie 2008 - respingere.Lidia Barbulescu: Respingerea memoriilor, e un examen in desfasurare.

Cesemeul râsului (2) Ba e, ba nu e in lege

Angela Harastasanu: Problema asupra careia insist este ca acest principiu al specializarii nu este prevazut de lege. Niciun examen nu a fost organizat cu respectarea unui asemenea principiu. Noi am stabilit corect acest lucru, insa doar dupa data depunerii candidaturilor dupa materii. Hotararea noastra a fost adoptata in 4 septembrie si in 20 august s-a incheiat procesul de depunere a candidaturilor. Va fi o problema.Lidia Barbulescu: Legea de organizare a instantelor demonstreaza ca exista un asemenea principiu.Virgil Andreies: Cred ca doamna presedinta Harastasanu este intr-o usoara eroare. E al doilea sau al treilea examen al nostru organizat pe acest principiuDan Lupascu: De acord cu domnul presedinte Andreies. Aceste reguli rezulta din legi (art. 43 coroborat cu 46, "probele constau... in functie de specializare"). Aceasta hotarare nu adauga la lege.

10. Cand nu stii, amaniLidia Barbulescu: Am avut o situatie la Pitesti, unde deliberat

le restituia la procuror, insa atunci am zis ca e abatere disciplinara.Dan Lupascu: Ce te faci cand judecatorul s-a pronuntat pe fond?Angela Harastasanu: Sa se abtina.Anton Pandrea: Putem discuta in Plen.Virgil Andreies: Sunt argument si intr-un sens si in altul.Lidia Barbulescu: Admitem contestatia, constatam ca Plenul e competent.Dan Lupascu: Zic sa nu ne grabim.Angela Harastasanu: Daca nu procedam de indata, sa nu se considere ca a fost o solutie gresita...Lidia Barbulescu: Amanam.

12. Eticul e ca si disciplinarul 12. Punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios nr. 791/L/27619/1154/2008 referitor la

audierea de catre sectia corespunzatoare a judecatorului/procurorului cu privire la care exista indicii privind incalcarea normelor deontologice si la administrarea probei cu martori in cadrul acestei proceduri - desi nu este obligatorie, este posibila audierea de catre sectia corespunzatoare a judecatorului/procurorului si in procedura de constatare a incalcarilor normelor deontologice; este posibila administrarea probei cu martori in procedura de constatare a incalcarilor normelor deontologice; in ceea ce priveste documentul in care se consemneaza audierea si modalitatea de consemnare a depozitiei martorilor, normele Codului de procedura civila aplicabile in procedura disciplinara pot fi aplicate si in cazul procedurii de constatare a incalcarii normelor Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Alexandrina Radulescu: Ar fi trebuit sa fie mai completa aceasta nota. Sunt doua plangeri a doua asociatii.Dan Lupascu: Comisia Juridica s-a pronuntat pe plangeri.Liviu Dascalescu: Suntem intr-o situatie asemanatoare ceu cea de la abaterile disciplinare.Alexandrina Radulescu: Stiu ca aceste asociatii au contestat Regulamentul intrucat ne contesta competenta pentru sanctiunile deontologice. Florica Bejinaru: Dar cine o sa faca? Disciplinarul este una, deontologia alta. Uneori, aceste abateri de la Codul Deontologic sunt mai urate decat o abatere disciplinara.Bogdan Licu: Aceasta procedura e necesara. La sectie, am avut urmatoarea situatie: un procuror face o sesizare impotriva altui procuror. Comisia claseaza, dar se constata ca AMANDOI au incalcat Codul deontologic. Angela Harastasanu: Cei care contesta fac referire si la Opinia nr. 3 a Consiliului Consultativ. Noi avem mecanisme diferite pentru constatarea masurile, distincte pentru cele doua categorii de abateri. Sub acest aspect, e neintemeiata. In Opinia nr. 3 sunt chemate si asociatiile profesionale sa sanctioneze incalcarile deontologice. Mi se pare nefiresc ca aceste asociatii sa nu aprecieze eforturile CSM.Florica Bejinaru: La grupul de lucru privind raspunderea judecatorilor, exista propunerea in sensul ca acest grup sa propuna Consiliului Consultativ un set de 10 principii. Notiune de cod presupune si sanctiuni. Se prefera aceasta institutie a celor 10 principii decat emiterea unui cod. Sa vii sa spui ca nu are nicio competenta CSM sa tina o evidenta a acestor incalcari...Dan Lupascu: Cu privire la Opinia nr. 3, daca ne uitam in Tratatul de aderare, aceasta e o recomandare si legiutorul nostru a prevazut in competenta CSM acest lucru. Avem o hotarare in care solicitam Inspectiei Judiciare sa tina o evidenta a acestor abateri.Ana Labus: Potrivit legislatiei noastre, abaterile de la Codul deontologic pot fi avute in vedere la evaluarea profesionala.Liviu Dascalescu: Cand sesizarea se face de o persoana si vizeaza incalcari ale Codului deontologic, Inspectia Judiciara nu are atributii de a verifica. Mergem pe conduita.Dan Lupascu: La propunerea domnului Chiujdea, am lasat Inspectia sa faca si acest lucru .

16. Judecatorul - un obiect17. Punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si contencios nr.

780/L/27033/1154/2008 ce are ca obiect solicitarea Judecatoriei Iasi cu privire la solutia ce ar trebui adoptata in ipoteza in care niciunul dintre judecatorii instantei nu isi manifesta acordul pentru a fi delegat sa asigure supravegherea si controlul executarii pedepselor - desemnarea judecatorilor delegati cu executarea pedepselor se poate face de presedintele curtii de apel in lipsa acordului acestora, acord care, de altfel, nu este prevazut de lege si nici nu poate fi extins de la alte institutii care prevad un asemenea acord, cum este delegarea ori detasarea.Dan Lupascu: Este vorba de situatia judecatorilor delegati la penitenciare.Virgil Andreies: Nota spune ca desemnarea se poate face fara acord. In Comisia Juridica majoritatea a fost in sensul exprimarii acordului de vointa. Desemnarea produce consecinte pe termen mai mare decat la delegare. Nu mai desfasoara activitatea de judecator, are alte atributii, si locul muncii este altul. Altfel, ii incalcam independenta.Virgil Andreies: Daca judecatorul refuza sa se duca la penitenciar?Costel Dragut: Problema e sensibila. Nu e vorba de o delegare ci desemnarea pentru indeplinirea unor atributii de serviciu. Unde ajungem daca intrebam pe fiecare sa se ocupe de arhiva si nimeni nu vrea. Blocam activitatea instantei.Dan Lupascu: Legea nu zice delegare, ci desemnare.Angela Harastasanu: Legea spune ca nu poate fi mutat din institutie decat ca si sanctiune. Ori sanctiunea nu poate fi pe un an de zile.

19. Votam, degeaba Punctul de vedere al Directiei legislatie, documentare si

contencios nr. 803/L/28087/1154/2008 referitor la proiectul Hotararii de Guvern privind aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului penal - aviz favorabil cu observatiile formulate de Comisia Juridica.Lidia Barbulescu: Avizam favorabil cu observatiile Comisiei Juridice.Dan Lupascu: Ieri au fost aprobate in sedinta de Guvern

21. Exemplu de deontologieContestati formulata de domnul GUNESCU Gabriel,

judecator la Tribunalul Bucuresti, impotriva Hotararii Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 301 din 18 septembrie 2008 - respingere.Dan Lupascu: Domnul e judecator la Tribunalul Bucuresti si are impresia ca s-a nascut director de penitenciar.

Cesemeul râsului (3): recrutareaIncercarea moarte n-are Lidia Barbulescu: Doriti sa mai ramaneti in activitate?

Taragan Decabal: Inca un an mai incercam.Lidia Barbulescu: Aveti decizie de pensionare?Taragan Decabal: Nu. Acum am demarat procedura.

Cu D-zeu inainte Campeanu Marcela: Am facut aceasta cerere intrucat

ma simt in putere cu ajutorul lui Dumnezeu.Lidia Barbulescu: Pana la 18 aprilie 2009.Campeanu Marcela: Da, cu ajutorul lui Dumnezeu.Dan Lupascu: Noi va dam avizul si el aproba....

Importanta muncii Lidia Barbulescu: Doriti sa mai ramaneti in activitate?

Gheorghita Corneliu Marian: Un an, da.Lidia Barbulescu:Pana la 16 noiembrie 2009. Aveti decizie de pensionare?Gheorghita Corneliu Marian: Nu. Am dosare importante in lucru.

Meseria-i bratara de aur Lidia Barbulescu: Am constatat ca sunt indeplinite

conditiile de fond. O sa ma rog sa repetati ce ati spus la Sectia de judecatori.Matei Felicia Maria: M-am pensionat la 1 iulie 2008, am considerat ca si varsta imi permite si am putere de munca. Colegii sunt deosebiti de aglomerati (intra cu peste 200 de recursuri si 150 directe). Nici nu a fost o intrerupere foarte mare. E o meserie care imi place.

N-ai bani, n-ai parte..de incredere 10. Nota Directiei afaceri europene, relatii

internationale si programe nr. 2/30827 privind organizarea intalnirii grupului de lucru "Incredere publica in justitie" din cadrul Retelei Euopene a Consiliilor Judiciare, 27 octombrie 2008, Varsovia, Polonia.Alina Corbu: Nu avem bani.

CSM are - dosarele profesionale- Inspectia judeiciara- Puterea disciplinara- Puterea deontologica- Se lupta pentru buget- Se lupta pentru initiativa legislativa

Apel pentru transparențăApel pentru integritate

Apel pentru responsabilitate