6
Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences 318 THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES ON THE UPPER MUREȘ VALLEY IN THE PROMOTION OF ETNOGRAPHIC TOURISM BY FESTIVALS Adriana Henning Gherman Lecturer, PhD, ”Dimitrie Cantemir” University of Tîrgu Mureș Abstract. In a rural area, situated between two volcanic mountains, with a special touristic potential, the festival or fair manifestations represent the main tendency to capitalize on the traditions and the ethnographic elements still preserved. The communities on the Mures Superior Valley have decided to promote rural tourism in the area by organizing festivals to revive traditions, folk dances and dances in the area. The construction of an allegorical village at Rastolita was the starting point, so the Community Festival on the Mures Valley is already at its 11th edition. Keywords: Tourism, ethnography, tradition, rural communities, the Mures valley Introducere Între localităţile Toplița și Deda, râul îşi croieşte drum prin cea mai pitorească zonă a sa, prin rezervația naturală Parcul Naţional defileul Mureşului, aflată pe cursul superior al Mureșului şi care desparte două masive vulcanice Căliman şi Gurghiu. Aerul curat și tradițiile păstrate sunt valorificate prin unități de cazare ridicate din lemn, stâni unde se pot face vizite și degustări gastronomice și festivaluri de tradiții care reprezintă atuurile acestei zone. Festivalurile de pe valea Mureşului Superior Principalele tendinţe care au legătură cu valorificarea potenţialului turistic etnografic şi care s-au bucurat şi se vor bucura de succes pe viitor sunt festivalurile (tabel nr. 1). Aceste evenimente multiculturale întrunesc manifestări etnografice de genul: dansuri populare, mesteşuguri tradiţionale, cântece populare, port tradiţional specific zonei. Tradiţionalul Târg al Cireşelor de la Brâncoveneşti , potrivit primarului comunei ( Ördog Ferencz), are o tradiţie de peste 100 de ani.‖ Nu se stie exact care e varsta lui, dar e cert că se ţine de peste un secol.‖ De peste 70 de ani acest târg se ţine pe locţtia actuală, care se numeşte ―terenul târgului‖. (www.zi-de-zi.ro)Anul trecut târgul s-a deschis pe data de 3 iulie, iar pe 1 si 2 iulie comuna a serbat Zilele comunei. Manifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel Padure, Idicel sat şi Reghin. Calendarul evenimentelor culturale etnofolclorice de pe valea Mureşului Superior Tabel nr. 1 Evenimentul Locul de desfăşurare Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Măsura oilor X

THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

  • Upload
    others

  • View
    11

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences

318

THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES ON THE

UPPER MUREȘ VALLEY IN THE PROMOTION OF ETNOGRAPHIC

TOURISM BY FESTIVALS

Adriana Henning Gherman

Lecturer, PhD, ”Dimitrie Cantemir” University of Tîrgu Mureș

Abstract. In a rural area, situated between two volcanic mountains, with a special touristic potential, the

festival or fair manifestations represent the main tendency to capitalize on the traditions and the ethnographic elements still preserved. The communities on the Mures Superior Valley have decided to

promote rural tourism in the area by organizing festivals to revive traditions, folk dances and dances in the

area. The construction of an allegorical village at Rastolita was the starting point, so the Community Festival on the Mures Valley is already at its 11th edition.

Keywords: Tourism, ethnography, tradition, rural communities, the Mures valley

Introducere

Între localităţile Toplița și Deda, râul îşi croieşte drum prin cea mai pitorească zonă a sa,

prin rezervația naturală Parcul Naţional defileul Mureşului, aflată pe cursul superior al Mureșului şi

care desparte două masive vulcanice Căliman şi Gurghiu. Aerul curat și tradițiile păstrate sunt

valorificate prin unități de cazare ridicate din lemn, stâni unde se pot face vizite și degustări

gastronomice și festivaluri de tradiții care reprezintă atuurile acestei zone.

Festivalurile de pe valea Mureşului Superior

Principalele tendinţe care au legătură cu valorificarea potenţialului turistic etnografic şi care

s-au bucurat şi se vor bucura de succes pe viitor sunt festivalurile (tabel nr. 1). Aceste evenimente

multiculturale întrunesc manifestări etnografice de genul: dansuri populare, mesteşuguri

tradiţionale, cântece populare, port tradiţional specific zonei.

Tradiţionalul Târg al Cireşelor de la Brâncoveneşti, potrivit primarului comunei (Ördog

Ferencz), are o tradiţie de peste 100 de ani.‖ Nu se stie exact care e varsta lui, dar e cert că se ţine de

peste un secol.‖ De peste 70 de ani acest târg se ţine pe locţtia actuală, care se numeşte ―terenul

târgului‖. (www.zi-de-zi.ro)Anul trecut târgul s-a deschis pe data de 3 iulie, iar pe 1 si 2 iulie

comuna a serbat Zilele comunei. Manifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost

susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel Padure, Idicel sat şi Reghin.

Calendarul evenimentelor culturale etnofolclorice de pe valea Mureşului Superior Tabel nr. 1

Evenimentul

Locul de

desfăşurare

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Măsura oilor X

Page 2: THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences

319

În fiecare an, una dintre cele mai mari sarbători crestine, Sarbătoarea Pogorârii Duhului

Sfânt sau a Rusaliilor, atrage după sine un eveniment de intensă traire spirituală, cultural-artistică şi

tradițională pentru locuitorii comunei Deda.

Tradiționalul Târg al Rusaliilor, care a culminat cu festivalul Cantec şi joc de Rusalii la

Deda, s-a dovedit a fi un adevarat festin cultural-artistic, bazat pe elemente tradiţionale. Principalii

organizatori au fost primaria Deda, primaria comunei Suseni, şi primaria comunei Lunca Bradului.

El se vrea o reconstituire a unui târgtradiţional al portului popular la care luau parte toţi sătenii, în

timp însă acest obicei popular ca şi jocul, şezătoarea sau hora întinsa de oamenii gospodari din

satele Lunca Mureşului, Deda, Pietriş şi Filea s-a cam pierdut. Au urcat pe scena festivalului

următoarele ansambluri: Cununa Călimanilor, Cununa Călimanilor junior, ambele aparţinand

localităţii Deda, Dor transilvan de la Suseni, Nunta de la Luieriu, Braduleţul de la Lunca Bradului,

Ghiocelul de la Bistra Mureşului.

Începând cu anul 2005 timp de trei zile în luna iulie, comuna Răstoliţa este gazda anuală a

Festivalului Etnografic Valea Mureşului Superior. Acest festival a fost iniţiat cu scopul de a

promova tradiţiile populare, arta culinară specifică, meşteşugurile şi portul popular, în vederea

dezvoltării turismului în Defileul Mureşului. Şase comunităţi de pe Valea Mureşului Superior (Ruşii

Munţi, Vătava, Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni) s-au constituit în Asociaţia

Comunităţilor Mureş - Căliman, înţelegând astfel să-şi conjuge eforturile în vederea promovării

potenţialului turistic şi economic al Văii Mureşului prin evidenţierea valorilor culturale, etnografice

şi geografice.

Festivalul are ca centru de manifestare un platou de 10 ha (―La Alei‖), în vecinătatea

drumului naţional şi a râului Mureş. În fiecare an, programul festivalului cuprinde manifestări

folclorice autentice autohtone, expoziţii etnografice specifice zonei, organizări de stâne turistice,

demonstraţii de măiestrie a meşteşugurilor, obiceiurilor şi tradiţiilor culinare, expoziţii de animale,

concerte de muzică populară şi muzică folclorică autentică, dar şi secţiunea sesiunii de comunicări:

―Perspectivele de dezvoltare economică şi turistică a Văii Mureşului Superior, prin prisma

promovării potenţialului turistic, etnografic şi geografic al zonei montane‖. Fiecare din cele şase

comunităţi şi-au construit aici câte o casă alegorică în care şi-au expus cele mai valoroase resurse

tradiţionale, etalate într-o mare expoziţie a satului transilvan românesc. La acestea pot fi degustate

preparate tradiţonale, ca la stânele turistice, se pot vizita centrul de echitaţie, tabăra de sculptură şi

tabăra de corturi. Spaţiile sunt construite doar din lemn, cetină şi stuf, iar comunităţile îşi prezintă

întreaga gamă de produse, obiceiuri şi tradiţii specifice la fel ca într-un „muzeu viu‖ al satului.

Târgul de artă populară

şi artizanat

Lunca Bradului

X

Sărbătoarea recoltei cerealelor

X

Nestemate Mureşene Deda

X

Zilele Asociaţiei Văii Superioare a Mureşului

X

Târgul Rusaliilor

X

Vătava X

Ruşii Munţi X

Târgul cireşelor Brâncoveneşti X

Festivalul etnografic al Văii Mureşului

Răstoliţa

X

Ziua Muncitorului Forestier

X

Page 3: THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences

320

Pentru a păstra nota de autenticitate a satului transilvan, toate construcţiile şi amenajările din

satul alegoric au respectat arhitectura etnografică arhaică, iar localnicii, gazde ale manifestării, au

purtat straie populare. În acest cadru tradiţional vizitatorii pot vedea pe viu exemplificări ale

tradiţiilor, obiceiurilor şi datinilor prin implicarea directă a participanţilor.

Festivalul Văii Mureşului (asociaţia Comunităţilor Mureş-Căliman) reuneşte astăzi 11

comune şi un municipiu, patronate onorific de prefectul judeţului Mureş: Brâncoveneşti, Aluniş,

Ideciu de Jos, Breaza, Ruşii Munţi, Deda, Vătava, Răstoliţa, Lunca Bradului, Stânceni şi Reghin).

Un alt eveniment important care marchează o veche tradiţie a Văii Mureşului este

sărbătoarea anuală ,,Ziua Forestierului― organizată din 2003 în fiecare an la începutul lunii

octombrie pe raza comunei. ,,Ziua Forestierului― este dedicată celor care demonstrează, zi de zi,

măiestrie în tehnica exploatării "aurului verde" şi este celebrată printr-o suită spectaculoasă de

cantece şi jocuri în care se regăseşte o largă participare judeţeană. În cadrul acestui eveniment are

loc tradiţionala expoziţie cu unelte pentru prelucrarea lemnului din cele mai vechi timpuri şi până

astăzi. Acestă sărbătoare alături de festivalul Văii Mureşului are ca scop trezirea interesului celor ce

deţin resurse de a investi, pentru a transforma aceste zone deosebite ale judeţului, în zone de

interes turistic şi economic.

Valorificarea potenţialului de natură etnografică cu ajutorul comunităţilor de pe valea

Mureşului Superior

Turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, valorificând

resursele locale turistice, ca şi dotările şi echipamentele turistice, inclusiv pensiunile şi pensiunile

agroturistice. Utilizează diverse spaţii de cazare şi îmbracă forme variate de sejur, cu un spectru larg

de motivaţii: odihnă şi recreere, cultură, cunoaştere, religie, practicarea unor sporturi etc.

Turismul rural constituie o alternativă la turismul tradiţional, clasic, desfăşurat în staţiuni şi

centre turistice precum şi la oferta turistică „standard‖ – de tip industrial (Vasile Glăvan, 2003,

p.17).

Ca şi tipuri de turism rural amintim:turismul de agrement care se practică sub formă

neorganizată şi constă în petrecerea parţială sau integrală a concediului individual sau cu familia,

într-un spaţiu de cazare existentă în mediul rural, obţinut prin diverse modalităţi: moştenire

familială, inchiriere pe durată de timp variabile, cazare la prieteni sau rude etc.(Rodica Petrea,

Petrea D., 2000, p.26). Turistul este tentat să observe natura şi chiar să se integreze în ea prin

diverse activităţii cum ar fi: culesul fructelor de pădure care le găsim în aproape tot Defileul, mai

ales în Lunca Bradului ca resursă materială principală, observarea păsărilor sau culesul plantelor

medicinale. El poate beneficia de ositalitatea şi căldura comunităţilor locale sau a locuitorilor din

defileu, cu sprijinul cărora se obţine facilităţile necesare pentru adoptarea unei alimentaţii naturale

(lapte, brânzeturi, preparate tradiţionale, produse agricole).

Turismul cultural implică cele mai diverse categorii sociale şi de vârstă şi constă în vizitarea

siturilor rurale a căror distincţie se datorează existenţei monumentelor istorice, caselor memoriale,

muzeelor sau participarea la desfăşurarea unor sărbători sau datini tradiţionale(Rodica Petrea, Petrea

Fig. Satul alegoric organizat de comunitatile Vaii Muresului Superior

Page 4: THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences

321

D., 2000, p.26). În Bistra Mureşului se remarcă Casa Atelier de creaţie „Ion Vlasiu‖, cât şi noua

biserică având monumentalitatea unei catedrale, precum şi biserica de lemn construită în anul 1784

– declarată monument istoric.

Turismul etnografic - antrenează un flux mai redus, rezervat unor categorii atrase de aceste

aspecte. Localizate în mai toate zonele turistice, astfel de atracţii constituie un ingredient

indispensabil (sărbători folclorice) (Muntele I., Iaţu C., 2003, p. 282). Pe valea Muresului intre

Brancovenesti si Toplita se desfăşoară anual: Festivalul Văii Mureşului (asociaţia Comunităţilor

Mureş-Căliman reuneşte astăzi 11 comune şi un municipiu, patronate de prefectul judeţului Mureş:

Brâncoveneşti, Aluniş, Ideciu de Jos, Breaza, Ruşii Munţi, Deda, Vătava, Răstoliţa, Lunca

Bradului, Stânceni şi Reghin).

Motorul principal al turismului rural şi al agroturismului este satul cu activităţi turistice. O

definiţie acceptată şi de alte ţări îl defineşte ca fiind o aşezare rurală pitorească bine constituită,

situată într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiţii şi cu un bogat trecut istoric care, în afara

funcţiilor politico-administrative, sociale, economice şi culturale proprii, îndeplinesc sezonier sau în

tot cursul anului, şi funcţia de primire sau gazduire a turiştilor pentru petrecerea unui sejur cu durată

nedefinită(Erdeli G., Gheorghilaş A., 2006). Condiţiile necesare pentru ca o aşezare rurală să

devină sat cu ativitate turistică sunt: amplasare într-un cadru natural atrăgător, fără surse de

poluare, accesibilitate, existenţa unor resurse turistice bogate care pot fi valorificate, asigurarea unui

minim de confort. Alături de acestea valoarea turistică a unei localităţi rurale mai poate fi

amplificată de: existenţa unei tradiţii sau existenţa unor factori balneari curativi, existenţa unor

vestigii arheologice, monumente istorice, de artă sau arhitectură, prezenţa unor dotări social-

culturale, sportive, comerciale, etc. Toate aceşti factori sunt indepliniţi de localităţile de pe valea

Mureşului Superior. Turismul de natură etnografică are toate elementele necesare pentru a fi inclus

în circuite turistice naţionale sau de ce nu şi internaţionale.Activitatea care se desfăşoară într-un sat

turistic poate cuprinde, în general, următoarele componente: cazare, alimentaţie publică, comerţ

general, tratament, agrement, promovare

şi publicitate, organizare, dezvoltare şi

amenajare. Cazarea se poate face în

casele gospodarilor, în camerele de

oaspeţi, iar gospodarii să locuiască în

apropiere sau în aceaşi casă; în case de

vacanţă sau în spaţii de campare

amenajate în curtea sau în livada

gospodarului. Aceste amenajări trebuie

să corespundă normelor de clasificare

elaborate de Ministerul Turismului, care

le va omologa.

Alimentaţia publică într-un sat

turistic poate fi: pensiune completă la

gazdă, demipensiune, mic dejun inclus

în tarif, sau pregătirea mesei de către

turişti cu produsele lor şi cu aparatura

gospodarului.

Agrementul. Într-un sat turistic din zonă montană se pot amenaja pârti de schi, după cum

este în proiect la primăria Stânceni, dotate cu mijloace de transport pe cablu, echitaţie, popicărie,

lacuri artificiale, locuri pentru picnic, etc. Acţiunile turistice pot fi diverse, de la cele cultural-

artistice, la cele ocupaţionale specifice satului sau programe de vânătoare, pescuit sportiv sau

excursii în împrejurimi. Se pot organiza programe pentru alpinism, drumeţie montană, rafting,

turism de cunoaştere şi cu valenţe ştiinţifice etc. Alte programe pot fi legate de principalele

Fig. . Port popular pe valea Mureşului prezentat la

Festivalul Vaii Mureşului

Page 5: THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences

322

ocupaţii ale localnicilor (zootehnie, pomicultură, artizanat) şi de iniţierea turiştilor în unul din

domeniile respective. Toate aceste posibilităţi de agrement, acţiuni şi programe turistice presupun

amenajări cu investiţii mici sau de mai mari proporţii, realizarea unor programe de mare eficienţă,

dar şi atractive, precum şi o bună organizare. (Erdeli G., Gheorghilaş A., 2006)

Sate turistice etnografic – folclorice Aici se încadrează satele în care portul popular,

arhitectura şi amenajarea interioară în stil rustic, muzica şi coregrafia populară, predomină în satul

respectiv. Sau sate în care se mai păstrează încă elementele componente ale unor mori de apă,

vâltori, etc. La intrarea dinspre Deda în comuna Bistra-Mureşului, pe partea stângă a şoselei

naţionale, se află una din cele mai interesante vâltori. Apa vuieşte puternic şi dacă cobori printe

copacii, ai în faţă cea mai originala maşină de spălat. Este formată din jgheaburi de lemn cu

―opritori‖ pentru momentele în care ―nu sunt curenţi‖. Dacă dai drumul ―opritorilor‖ apa porneşte

vijelios făcând spumă în pâlniile de lemn,

care este vâltoarea însăşi. Pe valea Bistrei

mai sunt 2-3 vâltori, dar nu mai

funcţionează.

Concluzii

Prin oferta propusă de inițiatorii

festivalurilor de pe valea mureşului

Superior, vor fi organizate o serie de

activități: expoziții de artă

meșteșugărească, spectacole de muzică

tradițională și piese de teatru, recitaluri de dans, dar și seminarii dedicate dezvoltării rurale, bazată

pe valori locale. Aceste evenimente vor deveni un etalon al păstrării tradițiilor românești şi

maghiare din zona amintită. Evenimente se vor constitui într-un vehicul de promovare a

potențialului turistic de natura etnografică, prin care intenționăm atragerea unui număr cât mai mare

de vizitatori care vor contribui, implicit, la dezvoltarea economică a zonei menţionate. Organizatorii

au ca obiectiv principal conservarea patrimoniului etnografic, ca mijloc de consolidare a legăturilor

cu lumea satului, diversificarea ofertei turistice a zonei și creșterea atractivității acestor arealuri

geografice.

Teoretic, nu există asezare rurală care să nu poata oferi cel putin un produs de marcă care să

trezească interesul turistului. Condiţia de bază este ca marca sa fie autentică, originală pentru a

putea deveni cunoascută şi ulterior recunoscută şi căutată. La nivelul asezărilor rurale din zonă

montană, emblematica definitorie a acestora este multiplă: calitatea peisajului dar şi tehnica

populară, îndeletnicirile tradiţionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia, resursele locului fac

corp comun. Prin perpetuarea acestei diversităţi, dar şi prin decelarea elementelor care conferă un

plus de specificitate locală pot deveni în consecinţă produse de marcă, a căror unicitate le poate

asigura consacrarea în circuitul turistic.

―Satul turistic‖ redă specificitatea şi originalitatea spirituală locală sau dintr-o zonă a ţării

(etnografică) şi de aceea trebuie sa fie promovat ca ―produs turistic‖ global. El este compus din mai

multe ―subproduse turistice‖ respectiv, pensiunile agroturistice şi pensiunile turisitce, care

particularizeaza oferta turistică locală, o diversifică în raport cu profesionalismul, tradiţia şi

ospitalitatea gospodarului care reprezintă specificitatea etnografică zonală şi în care se

comercializează o serie de gospodării ca pensiuni agroturistice şi pensiuni turistice ( Nistoreanu

P,2006).

De aceea, ar fi corect ca, în cataloage, ANTREC sau alte agenţii turistice să includă ―satul

turistic‖ şi zona etnografică alături de pensiunea agroturistică şi nu judeţul, care, ca entitate

administrativă, poate să dispară, dar realitatea etnografică va dăinui mult timp şi dă imaginea de

Fig. . Vâltoarea din Deda

Page 6: THE CONTRIBUTION OF THE LOCAL COMMUNITIES … 04 44.pdfManifestările etnografice de tip dansuri şi cantece populare au fost susţinute de membrii ansamblurilor populare din Idicel

Iulian BOLDEA, Cornel Sigmirean (Editors), DEBATING GLOBALIZATION. Identity, Nation and Dialogue Section: Social Sciences

323

marcă.De asemenea, este necesară semnalizarea valorii turistice a satului printr-o pictogramă ―sat

turistic‖ instalată la intrările în sat şi la primărie.

BIBLIOGRAPHY

1. Buta I., (1980), Monografia etnografică a văii Mureşului Superior, Ubb, Cluj Napoca,

2. Butură V., (1978) Etnografia poporului român, Editura Dacia, Cluj-Napoca;

3. Erdeli G., Gheorghilaş Al., (2006), Amenajări turistice, Editura Universitară, Bucureşti;

4. Gherman Adriana (2010), Valorificarea potenţialului turistic al masivelor vulcanice,

Căliman şi Gurghiu, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca;

5. Glăvan V., (2003), Agroturism, Turism rural. Turism durabil, Ecoturism, Bucureşti;

6. Iancu M., Naum T., (1972) Defileul Mureşului de la Topliţa la Deda, Lucrări ştiinţifice,

seria geografie, Oradea;

7. Middleton V., T,C., (1998) Sustainable Tourism: A Marketing Perspective, Editura

Butterworth- Heinemman, Elsevier Science;

8. Muntele I., Iaţu C., (2003), Geografia turismului.Concepte, metode şi forme de manifestare

spaţio-temporală, Editura Sedcom Libris, Iaşi;

9. Orghidan N., (1969), Văile transversale din România, Editura Academiei RSR, Bucureşti;

10. Petrea Rodica, Petrea D.,(2001), Turism rural, Presa universitară clujeană, Cluj Napoca;

11. Nistoreanu Puiu, Ţigu Gabriela. Popescu Delia, Pădurean Mihaela, Talpeş Adela, Tala

Mădălina, Condulescu Cristina (2006) Ecoturismşsi turism rural, editura ASE, Bucureşti;

12. *** (1992), Geografia României, III, IV, Editura Academiei Române., Bucureşti;

13. *** (1960)Monografia geografică a RPR, I, II, Editura Academică, Bucureşti .

14. www.zi-de-zi.ro, ediţia din 7 ian.2016